Sunteți pe pagina 1din 18

E:5761 – G.M.

1/1977
Se dă patrulaterul convex ortodiagonal ABCD , cu {O} = AC ∩ BD . Se ‫܈‬tie că

OD = 2 2 ⋅ OC , AC = 3OC , OD = 2OB . Fie E intersec‫܊‬ia lui BC cu perpendiculara în D pe


AD ( C este între E ‫܈‬i B ). Să se cerceteze care din următoarele propozi‫܊‬ii sunt adevărate :
a) patrulaterul ABCD este dreptunghi;
b) triunghiurile ∆ABC ‫܈‬i ∆CED nu sunt congruente;
c) triunghiul ∆ACD este isoscel.
Constantin Cărbunaru, Bucureоti

Solu‫܊‬ie.

a)ABCD nu poate fi dreptunghi, deoarece OA = AC − OC = 3OC − OC = 2OC . Dacă


ABCD ar fi dreptunghi, deci paralelogram, atunci am avea OA = OC . Propozi‫܊‬ia a) este deci
falsă.
OA = 2OC ½ OA OD ­°OAD
n ≡ OCB
n
b), c) Din ¾Ÿ = = 2 Ÿ ∆OAD  ∆OCB Ÿ ® Ÿ AD & BC ,
OD = 2OB ¿ OC OB n ≡ OBC
°̄ODA n
deoarece formează unghiuri alterne interne congruente cu secantele AC ‫܈‬i BD .
Cum DE ⊥ AD , avem ‫܈‬i DE ⊥ BC .
OD OB OC
OB = = 2 ⋅ OC Ÿ OB 2 = 2OC 2 = 2OC ⋅ OC = OA ⋅ OC ⇔ =
2 OA OB
Triunghiurile dreptunghice ∆BOC ‫܈‬i ∆AOB m BOC ) ( ) ) sunt a‫܈‬adar
( (
n =m n AOB = 90
n . Se calculează m n
n ≡ OCB
asemenea, deci OBA ( ABC ) = m (OBA ) ( n ) = m (OCB
n + m OBC n +
)
+ m ( OBC )
n = 90 . Am arătat că AB ⊥ BC , rezultă AB & DE ; cum ‫܈‬i AD & BE , patrulaterul

ABED este dreptunghi, deci [ DE ] ≡ [ AB ] .


∆COD dă CD = OC 2 + OD 2 = OC 2 + 8OC 2 = 3OC = AC Ÿ
Teorema lui Pitagora în
Ÿ [CD ] ≡ [ AC ] Ÿ ∆ACD isoscel. Propozi‫܊‬ia c) este adevărată.
[CD ] ≡ [ AC ]°½
Din ¾ Ÿ ∆CED ≡ ∆CBA (C.I.) ; propozi‫܊‬ia b) este deci falsă.
[ DE ] ≡ [ AB ] °¿
E:10343 – G.M. 10/1991
Să se arate că dacă AA1 , BB1 , CC1 sunt înăl‫܊‬imile triunghiului ascu‫܊‬itunghic ABC , atunci:
AA12 + BB12 + CC12 > BA1 ⋅ A1C + CB1 ⋅ AB1 + AC1 ⋅ C1 B .
Eugenia Besoiu оi Ioan Besoiu, profesori, Sebeо

Solu‫܊‬ie.

Întrucât triunghiul ABC este ascu‫܊‬itunghic, A1 ∈ ( BC ) Ÿ BA1 + CA1 = BC = a . Teorema lui


Pitagora în triunghiurile dreptunghice AA1 B ‫܈‬i AA1C se scrie :
­° AA12 + BA12 = c 2
® 2 2 2
°̄ AA1 + CA1 = b ⋅ ( −1)
c2 − b2
BA12 − CA12 = c 2 − b 2 Ÿ ( BA1 + CA1 )( BA1 − CA1 ) = c 2 − b 2 Ÿ BA1 − CA1 =
a
Se scrie un sistem de ecua‫܊‬ii cu necunoscutele BA1 , CA1 :
­ c 2 − b2
° BA1 − CA1 =
® a
° BA + CA = a
¯ 1 1

a2 − b2 + c2 a 2 + b2 − c2
Rezolvăm sistemul ‫܈‬i ob‫܊‬inem BA1 =
, CA1 =
2a 2a
2 2 2
a −b +c
Scriem inegalitatea BC > BA1 Ÿ a > ⇔ 2a 2 > a 2 − b 2 + c 2 ⇔ b 2 + a 2 > c 2 .
2a
2 2 2 2 2 2
Analog se arată că b + c > a ‫܈‬i a + c > b
2
a 4 − (b2 − c2 )
Se calculează produsul BA1 ⋅ CA1 = ‫܈‬i cu teorema lui Pitagora în ∆AA1 B ,
4a 2
2 2
2 2
AA = c − BA = c 2 2

(a 2
− b2 + c 2 )
=
4a 2 c 2 − ( a 2 − b 2 + c 2 )
1 1
4a 2 4a 2
2
Încercăm să demonstrăm inegalitatea AA1 > BA1 ⋅ CA1 ; aceasta revine la :
2 2 2 2
4 a 2 c 2 − ( a 2 − b 2 + c 2 ) > a 4 − ( b 2 − c 2 ) ⇔ a 2 ( 4c 2 − a 2 ) > ( a 2 − b 2 + c 2 ) − ( b 2 − c 2 ) ⇔
⇔ a 2 ( 4c 2 − a 2 ) > ( a 2 − b 2 + c 2 + b 2 − c 2 )( a 2 − b 2 + c 2 − b 2 + c 2 ) ⇔ a 2 ( 4c 2 − a 2 ) >
> a 2 ( 2c 2 − 2b 2 + a 2 )
După simplificarea cu a 2 , această ultimă inegalitate revine la 4c 2 − a 2 > 2c 2 − 2b 2 + a 2 ⇔
⇔ 2c 2 + 2b 2 > 2a 2 ⇔ c 2 + b 2 > a 2 , inegalitate justificată anterior.
2 2
La fel, avem ‫܈‬i BB1 > CB1 ⋅ AB1 , CC1 > AC1 ⋅ BC1 . Prin însumarea acestor trei inegalită‫܊‬i se
ob‫܊‬ine inegalitatea de demonstrat.

Solu‫܊‬ie alternativă.
2 (b2 + c2 ) − a2 a2 a2
Fie
2 2 2
D mijlocul lui ( BC ) . Întrucât b + c > a , avem > 2
⇔ AD > Ÿ
4 4 4
a
Ÿ AD > .
2
Presupunem, fără a restrânge generalitatea, că
b≥c.
a a − b + c2 b2 − c2
2 2
2 2 2
Se calculează DA1 = BD − BA1 = − = . Deoarece b < a + c , rezultă
2 2a 2a
b2 − c2 a a a
b2 − c2 < a2 Ÿ < Ÿ DA1 < . Cercul de centru D ‫܈‬i de rază taie pe ( AA1 ) într-
2a 2 2 2
un punct P . Triunghiul BPC este dreptunghic în P , deci conform teoremei înăl‫܊‬imii avem
BA1 ⋅ CA1 = A1 P 2 < AA12
E:14279 – G.M.B. 12/2011
Pe diagonala ( AC ) a pătratului ABCD se consideră punctul P ‫܈‬i fie QP ⊥ DP, Q ∈ AB .
a) Demonstra‫܊‬i că [ DP ] ≡ [ PQ ] .
AP
b) Dacă Q este mijlocul laturii [ AB ] , calcula‫܊‬i raportul .
PC
Maranda Linр оi Dorin Linр, Deva

Solu‫܊‬ie.

a) Patrulaterul n ‫܈‬i DPQ


ADPQ este inscriptibil, având unghiurile opuse DAQ n drepte.

(
n = m DAP
Rezultă că m DQP ) ( )
n = 45 , deci triunghiul DPQ este dreptunghic isoscel.

A‫܈‬adar, [ DP ] ≡ [ PQ ] .
b) Fie a = AB lungimea laturii pătratului. Q fiind mijlocul lui [ AB ] , teorema lui Pitagora în
a2 a 5
∆DAQ ne dă DQ = AD 2 + AQ 2 = a 2 + = . În triunghiul dreptunghic
4 2
DQ a 5 a 10
isoscel DPQ avem DP = PQ = = = .
2 2 2 4
Se scrie rela‫܊‬ia lui Stewart în triunghiul dreptunghic isoscel ADC pentru ceviana [ DP ] :

AD 2 ⋅ PC + CD 2 ⋅ AP = DP 2 ⋅ AC + AC ⋅ AP ⋅ PC Ÿ a 2 ( AP + PC ) = DP 2 ⋅ a 2 +
+ a 2 ⋅ AP ⋅ PC
Dar AP + PC = AC = a 2 ; simplificăm rela‫܊‬ia ob‫܊‬inută cu a 2 ‫܈‬i înlocuim DP de
10a 2 6a 2
2
mai sus; rezultă a = + AP ⋅ PC Ÿ AP ⋅ PC = .
16 16
­ AP + PC = a 2
°
În concluzie, ® 6a 2 ; lungimile AP ‫܈‬i PC verifică a‫܈‬adar ecua‫܊‬ia:
° AP ⋅ PC =
¯ 16
2
6a
x2 − a 2x + = 0.
16
a 2
2 2 a 2±
24a 8a 2 .
Rezolvăm ecua‫܊‬ia: ∆ = 2a 2 − = Ÿ x1,2 = Deci,
16 16 2
a 2 3a 2
x1 = , x2 =
4 4
AP 1 AP
Dacă AP = x1 ‫܈‬i PC = x2 , avem = ; invers, avem = 3.
PC 3 PC
AP ­ 1 ½
A‫܈‬adar, când Q este mijlocul laturii [ AB ] , avem ∈ ® , 3¾
PC ¯ 3 ¿
14005 – G.M.B. 4/1974
Să se arate că într-un trapez ABCD , neisoscel, cu AB & CD , există relaĠiile:
2 2
AC − BD AB + CD
a) 2 2
= ;
AD − BC AB − CD
2 2 2 2
b) AC + BD = AD + BC + 2 AB ⋅ CD .
Dorin Andrica, elev, Deva

SoluĠie. a) Se proiectează vîrfurile C úi D ale bazei mici pe baza mare AB în E , respectiv F .


Fie h = CE = DF distanĠa dintre bazele trapezului. În funcĠie de ordonarea punctelor
A, B, E , F pe dreapta AB apar mai multe cazuri. Vom efectua demonstraĠia în două dintre
acestea.

Scriem teorema lui Pitagora în triunghiurile dreptunghice AEC , BEC , AFD úi BFD :
2 2 2
AC = h + AE (1)
BC 2 = h 2 + BE 2 ( 2)
AD 2 = h 2 + AF 2 ( 3)
BD 2 = h 2 + BF 2 ( 4)
Din relaĠia (1) ( 4 ) , iar din ( 3) se scade ( 2 ) , efectuînd apoi raportul:
se scade

AC 2 − BD 2 AE 2 − BF 2 ( AE − BF )( AE + BF )
= = ( 5)
AD 2 − BC 2 AF 2 − BE 2 ( AF − BE )( AF + BE )
i) Dacă E , F ∈ ( AB ) , ca în figura 1, atunci AE = AF + EF úi BF = BE + EF , deci
AE − BF = AF − BE .
Pe de
altă parte, AE + BF = AF + EF + BE + EF = AB + EF = AB + CD úi
AF + BE = AB − EF = AB − CD . RelaĠia ( 5 ) devine:
AC 2 − BD 2 ( AE − BF )( AE + BF ) AB + CD
= =
AD 2 − BC 2 ( AF − BE )( AF + BE ) AB − CD
ii) Fie E , A ∈ ( BF ) , E ∈ ( AF ) , ca în figura 2. În acest caz, avem:
AE − BF = AE − AB − AE − EF = − AB − CD
AF − BE = AE + EF − AB − AE = CD − AB
AE + BF = AE + AB + AE + EF = 2 AE + AB + CD
AF + BE = AE + EF + AB + AE = 2 AE + AB + CD
În relaĠia ( 5 ) , factorul care se simplifică este ( 2AE + AB + CD ) úi rămîne:

AC 2 − BD 2 ( AE − BF )( AE + BF ) − ( AB + CD ) AB + CD
= = =
AD 2 − BC 2 ( AF − BE )( AF + BE ) CD − AB AB − CD
b) Efectuăm úi aici demonstraĠia pe cele două cazuri distincte analizate la punctul a). Scriem
teorema lui Pitagora generalizată în triunghiurile ABC úi ABD pentru a exprima AC 2 ,
respectiv BD 2 .
AC 2 = BC 2 + AB 2 − 2 AB ⋅ BE
i)
BD 2 = AD 2 + AB 2 − 2 AB ⋅ AF
Adunăm cele două relaĠii úi obĠinem:
AC 2 + BD 2 = AD 2 + BC 2 + 2 AB ( AB − BE − AF ) , dar AB − BE − AF = EF = CD ,
deci:
AC 2 + BD 2 = AD 2 + BC 2 + 2 AB ⋅ CD
AC 2 = BC 2 + AB 2 − 2 AB ⋅ BE
ii)
BD 2 = AD 2 + AB 2 + 2 AB ⋅ AF
Prin adunarea acestor egalităĠi, rezultă:
AC 2 + BD 2 = AD 2 + BC 2 + 2 AB ( AB − BE + AF ) . Însă în acest caz avem:
AB − BE + AF = BF − BE = EF = CD , de unde obĠinem imediat:
AC 2 + BD 2 = AD 2 + BC 2 + 2 AB ⋅ CD , q.e.d.

Observa‫܊‬ie. Cerin‫܊‬a punctului b) apare ‫܈‬i în problemele 9308 din G.M.B. 12/1968 (autor Ion
Apolozan, Medgidia) ‫܈‬i 11422 din G.M.B. 9/1971 (autor Nicolae Păun, Rm. Vâlcea)
21010 – G.M. 2/1987
Fie un triunghi isoscel ABC ([ AB ] ≡ [ AC ]) astfel încât BC > AB ⋅ 2 ‫܈‬i punctele M , N
situate pe latura [ BC ] . Să se arate că:
( )
n = 90 ⇔ AB 2 + AC 2 − MN 2 = BM ⋅ MC + BN ⋅ NC
m MAN
Ion Safta, profesor, Piteоti

Solu‫܊‬ie.

Fie D mijlocul laturii [ BC ] ; avem AD ⊥ BC . Rela‫܊‬ia BC > AB ⋅ 2 este echivalentă cu


BC 2 AB 2
BC 2 > 2 AB 2 Ÿ BD 2 = > . Din teorema lui Pitagora în triunghiul ADB ,
4 2
AB 2 AB 2
AD 2 = AB 2 − BD 2 , rezultă că AD 2 < AB 2 − = < BD 2 Ÿ AD < BD . În triunghiul
2 2
n
( n
) (
ADB , avem m ABD < m BAD Ÿ 90 − m BAD < m BAD)n
( ) (
n Ÿ 90 < 2m BAD
)
n = m lA
( ) ( )
A fiind a‫܈‬adar obtuz, pot exista puncte M , N ∈ [ BC ] astfel încât m ( MAN
Unghiul l )
n = 90 . Se

scrie rela‫܊‬ia lui Stewart în triunghiul ABC pentru cevienele [ AM ] , respectiv [ AN ] :


AB 2 ⋅ MC + AC 2 ⋅ MB = AM 2 ⋅ BC + BM ⋅ MC ⋅ BC Ÿ AB 2 ⋅ ( MC + MB ) =
= BC ⋅ ( AM 2 + BM ⋅ MC ) Ÿ AB 2 ⋅ BC = BC ⋅ ( AM 2 + BM ⋅ MC ) Ÿ
Ÿ BM ⋅ MC = AB 2 − AM 2
AB 2 ⋅ NC + AC 2 ⋅ NB = AN 2 ⋅ BC + BN ⋅ NC ⋅ BC Ÿ BN ⋅ NC = AC 2 − AN 2
Prin adunarea celor două egalită‫܊‬i ob‫܊‬inem :
BM ⋅ MC + BN ⋅ NC = AB 2 + AC 2 − ( AM 2 + AN 2 ) (1)
Dacă ( )
n = 90 , teorema lui Pitagora în triunghiul MAN dă AM 2 + AN 2 = MN 2 ; din
m MAN
(1) rezultă BM ⋅ MC + BN ⋅ NC = AB 2 + AC 2 − MN 2 , q.e.d.
Reciproc, dacă are loc rela‫܊‬ia din enun‫܊‬, prin compara‫܊‬ie cu (1) rezultă AM 2 + AN 2 = MN 2 .
Reciproca teorema lui Pitagora ne asigură că triunghiul MAN este dreptunghic în
(
n = 90 , q.e.d.
A ⇔ m MAN )
22496* – G.M.10/1991
Se considerăun dreptunghi ABCD având laturile de lungimi a, b . Dacă M ∈ ( AB ) , N ∈
( BC ) , P ∈ ( CD ) , Q ∈ ( DA) astfel încât MN 2 + NP 2 + PQ 2 + QM 2 = a 2 + b 2 , atunci
MNPQ este romb.
Marian Ionescu, profesor, Motru

Solu‫܊‬ie.

Fie AM = x, BN = y , CP = z , DQ = t Ÿ MB = a − x, CN = b − y , DP = a − z , AQ = b − t .
Cu teorema lui Pitagora în triunghiurile dreptunghice formate, calculăm suma :
MN 2 + NP 2 + PQ 2 + QM 2 = MB 2 + BN 2 + CN 2 + CP 2 + DP 2 + DQ 2 + AQ 2 + AM 2 =
2 2 2 2
= x2 + ( a − x ) + y 2 + (b − y ) + z 2 + ( a − z ) + t 2 + (b − t ) (1)
Considerăm trinomul de gradul al doilea :
2 a
f1 : [ 0, a ] → \, f1 ( x ) = x 2 + ( a − x ) = 2 x 2 − 2ax + a 2 . Acesta are pentru x1m =
2
a2
valoarea minimă f1 ( x1m ) =
.
2
2
În mod analog, trinomul f 2 : [ 0, b ] → \, f 2 ( x ) = x + ( b − x ) = 2 x − 2bx + b are un minim
2 2 2

b2 b
egal cu f 2 ( x2 m ) = pentru x2 m = .
2 2
Observăm că
MN 2 + NP 2 + PQ 2 + QM 2 = f1 ( x ) + f 2 ( y ) + f1 ( z ) + f 2 ( t ) ≥ 2 f1 ( x1m ) + 2 f 2 ( x2 m ) =
a 2 + b2
= 2⋅ = a 2 + b2
2
a b
Egalitatea are loc când ‫܈‬i y = t = . În acest caz, punctele M , N , P, Q sunt
x=z=
2 2
mijloacele laturilor dreptunghiului ABCD ; patrulaterul MNPQ este paralelogram, dar
AC BD
MN = = = NP , deci MNPQ este romb, q.e.d.
2 2
16227 – G.M. 12/1976
În triunghiul ascu‫܊‬itunghic ABC ducem mediana AM ‫܈‬i înăl‫܊‬imile BB1 ‫܈‬i CC1 . Notăm cu
H ortocentrul triunghiului. Să se arate că 2 HM = BC 2 − 4 HC ⋅ HC1
I. Dumitru, Hotarele, Ilfov

Solu‫܊‬ie.

Conform teoremei medianei în triunghiul BHC :


2 ( BH + CH
2 2
) − BC 2

HM 2 = ⇔ 4 HM 2 = 2 ( BH 2 + CH 2 ) − BC 2 (1)
4
Din asemănarea triunghiurilor dreptunghice HC1 B ‫܈‬i HB1C , avem :
HC1 HB
= Ÿ HB ⋅ HB1 = HC ⋅ HC1 Ÿ 4 HC ⋅ HC1 = 2 HB ⋅ HB1 + 2 HC ⋅ HC1 ( 2)
HB1 HC
Se calculează 2 ( BH 2 + CH 2 ) + 4 HC ⋅ HC1 ; adunăm ‫܈‬i scădem HB12 + HC12 ‫܈‬i ‫܊‬inem seama
de rela‫܊‬ia ( 2 ) ‫܈‬i de teorema lui Pitagora mai întâi în triunghiurile dreptunghice HC1 B ‫܈‬i HB1C ,
apoi ‫܈‬i în BB1C ‫܈‬i CC1 B :
2 ( BH 2 + CH 2 ) + 4 HC ⋅ HC1 = BH 2 + 2 HB ⋅ HB1 + HB12 + CH 2 + 2 HC ⋅ HC1 + HC12 +
2 2
+ BH 2 − BC12 + CH 2 − HB12 = ( BH + HB1 ) + ( CH + HC1 ) + BC12 + CB12 =
= BB1 + CB1 + CC1 + BC1 = 2 BC 2 ( 3)
2 2 2 2

2
Din rela‫܊‬ia ( 3) scădem BC + 4 HC ⋅ HC1 ‫܈‬i rezultă

2 ( BH 2 + CH 2 ) − BC 2 = BC 2 − 4 HC ⋅ HC1 ( 4)
În fine, în rela‫܊‬ia (1) se ‫܊‬ine seama de ( 4 ) ‫܈‬i ob‫܊‬inem 4 HM 2 = BC 2 − 4 HC ⋅ HC1 ⇔
⇔ 2 HM = BC 2 − 4 HC ⋅ HC 1 , q.e.d.
21012* - G.M. 2/1987
Fie înăl‫܊‬imea AH dusă în triunghiul ABC , H ∈ BC . Cercurile cu centrele în B ‫܈‬i C ‫܈‬i de raze
BH , respectiv CH , intersectează dreptele AB , respectiv AC în M , respectiv N . Să se
arate că:
AM 2 AC − AN
= .
AN 2 AB − AM
Laura Constantinescu, profesoară, Sibiu

Solu‫܊‬ie.

Presupunem că triunghiul ABC are unghiurile Bl ‫܈‬i C


l ascu‫܊‬ite. Ra‫܊‬ionamentul este însă similar
când unul dintre aceste unghiuri este obtuz.
În triunghiurile dreptunghice AHB ‫܈‬i AHC au loc inegalită‫܊‬ile :
BH < AB Ÿ BM < AB Ÿ M ∈ ( AB )
CH < AC Ÿ CN < AC Ÿ N ∈ ( AC )
Rezultă AM = AB − BM = AB − BH ‫܈‬i AN = AC − CN = AC − CH . Se scrie teorema lui
Pitagora în triunghiurile AHB ‫܈‬i AHC :
AH 2 = AB 2 − BH 2 = AC 2 − CH 2 Ÿ ( AB − BH )( AB + BH ) = ( AC − CH )( AC + CH ) Ÿ
Ÿ ( AB − BH ) ( 2 AB − ( AB − BH ) ) = ( AC − CH ) ( 2 AC − ( AC − CH ) ) Ÿ
AM 2 AC − AN
Ÿ AM ⋅ ( 2 AB − AM ) = AN ⋅ ( 2 AC − AN ) ⇔ =
AN 2 AB − AM
l ‫܈‬i C
Studiem separat cazul în care unul dintre unghiurile B l (de exemplu, unghiul B l ) este
drept. În acest caz, H = B = M Ÿ AM = AB .
În triunghiul ABC are loc inegalitatea CH = BC < AC Ÿ CN = CH < AC Ÿ N ∈ ( AC ) . Se
calculează AN = AC − CN = AC − CH = AC − BC .
2 2 2
Teorema lui Pitagora în triunghiul ABC se scrie AB = AC − BC ⇔ AB ⋅ AB =
= ( AC − BC )( AC + BC ) Ÿ AM ⋅ ( 2 AB − AB ) = AN ⋅ ( 2 AC − ( AC − BC ) ) Ÿ
AM 2 AC − AN
Ÿ AM ⋅ ( 2 AB − AM ) = AN ⋅ ( 2 AC − AN ) ⇔ =
AN 2 AB − AM
Rela‫܊‬ia se verifică deci ‫܈‬i în acest caz.
14531 – G.M. 10/1974
Fie M un punct oarecare pe cercul circumscris unui triunghi echilateral ABC , iar N un punct
MA2 + MB 2 + MC 2 8
pe cercul înscris. Să se arate că = .
NA2 + NB 2 + NC 2 5
нtefan Musta, Bucureоti

Solu‫܊‬ie.

Se folose‫܈‬te rela‫܊‬ia lui Leibniz : fiind dat un punct M în planul unui triunghi oarecare ABC cu
centrul de greutate G , are loc rela‫܊‬ia :
a2 + b2 + c2
¦ MA = 3MG +
2 2

3
, unde a, b, c sunt lungimile laturilor triunghiului ABC .

În cazul particular al triunghiului echilateral de latură a , rela‫܊‬ia devine :


¦ MA2 = 3MG 2 + a 2 (1)
Se particularizează rela‫܊‬ia (1) pentru puncte
M , N situate pe cercul circumscris, respectiv pe
cercul înscris triunghiului ABC , ‫܊‬inând seama că G = O = I (centrul de greutate ‫܈‬i centrele
cercurilor circumscris ‫܈‬i înscris coincid ) :
¦ MA 2
= 3R 2 + a 2 ( 2)
¦ NA 2
= 3r 2 + a 2 ( 3)
2 a 3 1 a 3
Rămâne să înlocuim R= ha = ; r = ha = în rela‫܊‬iile ( 2 ) ‫܈‬i ( 3) :
3 3 3 6
a2
¦ MA2 = 3 ⋅3
+ a 2 = 2a 2

a2 5a 2
¦ NA 2
= 3 ⋅
12
+ a 2
=
4

A‫܈‬adar,
¦ MA = 2a = 8 , q.e.d.
2 2

¦ NA2 5 a 2 5
4
16228* - G.M. 12/1976
Fie ABC ‫܈‬i DBC două triunghiuri echilaterale de latură a simetrice fa‫܊‬ă de dreapta BC . Fie
P un punct oarecare pe cercul de centru O , circumscris trunghiului DBC . Să se arate că avem:
PA2 − 2 PB ⋅ PC = a 2 sau PA2 + 2 PB ⋅ PC = a 2 , în func‫܊‬ie de pozi‫܊‬ia punctului P pe
cercul de centru O .
Eliferie Rogai

Solu‫܊‬ie.

Fie E mijlocul lui [ BC ] . Întrucât AE ⊥ BC ‫܈‬i DE ⊥ BC , punctele A, E , D sunt coliniare;


§ a 3·
mai mult, A este simetricul lui D în raport cu E ¨¨ AE = DE = ¸. Calculăm
© 2 ¸¹
AD = AE + DE = a 3 .
Teorema medianei în triunghiurile PBC ‫܈‬i PAD se scrie :
2 ( PB 2 + PC 2 ) − BC 2 2 ( PD 2 + PA2 ) − AD 2
2
PE = = Ÿ
4 4
Ÿ 2 ( PB 2 + PC 2 ) − a 2 = 2 ( PD 2 + PA2 ) − 3a 2 Ÿ
Ÿ PB 2 + PC 2 = PD 2 + PA2 − a 2 (1)
Analizăm în continuare mai multe cazuri posibile, în func‫܊‬ie de pozi‫܊‬ia lui P pe cercul ( DBC ) .
i) Dacă p , scriem teorema lui Ptolemeu în patrulaterul inscriptibil DBPC :
P ∈ BC
PD ⋅ BC = PB ⋅ CD + PC ⋅ BD Ÿ PD = PB + PC
2
Înlocuim PD în (1) ‫܈‬i ob‫܊‬inem PB 2 + PC 2 = ( PB + PC ) + PA2 − a 2 ⇔
⇔ PB 2 + PC 2 = PB 2 + PC 2 + 2 PB ⋅ PC + PA2 − a 2 ⇔
⇔ PA2 + 2 PB ⋅ PC = a 2
ii) p , scriem teorema lui Ptolemeu în patrulaterul inscriptibil DBCP :
Dacă P ∈ CD
PB ⋅ CD = PD ⋅ CB + PC ⋅ BD Ÿ PD = PB − PC
iii) p , aceea‫܈‬i teoremă se scrie în patrulaterul inscriptibil DCBP :
Dacă P ∈ BD
PC ⋅ BD = PD ⋅ CB + PB ⋅ CD Ÿ PD = PC − PB
2
În cazurile ii) ‫܈‬i iii), putem scrie PD = PB − PC ⇔ PD 2 = ( PB − PC ) ; înlocuind în
(1) , rezultă PB 2 + PC 2 = PB 2 + PC 2 − 2 PB ⋅ PC + PA2 − a 2 ⇔
⇔ PA2 − 2 PB ⋅ PC = a 2
A‫܈‬adar, avem :
p
PA2 + 2 PB ⋅ PC = a 2 , dacă P apar‫܊‬ine arcului mic BC
p
PA2 − 2 PB ⋅ PC = a 2 , dacă P apar‫܊‬ine arcului mare BC
22441* - G.M. 8/1991
Fie D un punct oarecare pe latura ( BC ) a triunghiului ABC ‫܈‬i O centrul cercului circumscris,
de rază R . Să se arate că BC 2 + 4OD 2 ≥ 4 R 2
Laura Constantinescu, profesoară, Sibiu

Solu‫܊‬ie.

BD BD k ak BD a
Fie k= Ÿ = Ÿ BD = , DC = =
DC BC k + 1 k +1 k k +1
Se scrie rela‫܊‬ia lui Stewart în triunghiul BOC pentru ceviana [OD ] :

a3k
OB 2 ⋅ CD + OC 2 ⋅ BD = OD 2 ⋅ BC + BD ⋅ CD ⋅ BC Ÿ R 2 ( CD + BD ) = OD 2 ⋅ a + 2
Ÿ
( k + 1)
Se împarte cu a = BC rela‫܊‬ia ob‫܊‬inută :
k
OD 2 = R 2 − 2
a2
( k + 1)
4k § 4k ·
Calculăm expresia BC 2 + 4OD 2 = a 2 + 4 R 2 − a 2 = 4 R 2 + a 2 ⋅ ¨1 − ¸=
( k + 1)
2
¨ ( k + 1)2 ¸
© ¹
2 2
2
= 4R + a 2

( k − 1) 2
≥ 4 R (fiind evident că a 2

( k − 1) ≥ 0 ).
2 2
( k + 1) ( k + 1)
Cazul de egalitate corespunde valorii k = 1 , adică pozi‫܊‬iei lui D la mijlocul laturii ( BC ) .
21850 – G.M. 8/1989
Fie ABC un triunghi oarecare úi M un punct în interiorul triunghiului. Semidreptele

( AM , ( BM , ( CM taie laturile triunghiului în punctele N , P respectiv Q , iar cercul circumscris


triunghiului în punctele R, S , respectiv T . Să se arate că are loc inegalitatea:
AN BP CQ
+ + ≥9.
NR PS QT
Călin Naghi, elev, Satu-Mare

SoluĠie.

Notăm cu
BC = a, CA = b, AB = c lungimile laturilor triunghiului ABC . Fie
BN CP AQ
= α, = β, = γ . Conform teoremei lui Ceva, are loc relaĠia:
NC PA QB
αβγ = 1 (1)
BN α α 1
Calculăm = Ÿ BN = a, NC = a.
BC α + 1 α +1 α +1
Scriem relaĠia lui Stewart pentru ceviana AN :
AB 2 ⋅ NC + AC 2 ⋅ BN = AN 2 ⋅ BC + BN ⋅ NC ⋅ BC Ÿ
a αa α a3 c 2 + α b2 α a2
c2 ⋅ + b2 ⋅ = AN 2 ⋅ a + 2
Ÿ AN 2
= − 2 ( 2)
α +1 α +1 (α + 1) α +1 (α + 1)
AN
Puterea punctului N faĠă de cerc se scrie: BN ⋅ NC = AN ⋅ NR . Raportul se exprimă ca
NR
AN AN 2 AN 2
. Înlocuim AN din ( 2 ) úi rezultă:
2
= =
NR AN ⋅ NR BN ⋅ NC
AN (α + 1) § c 2 + α b 2
2
α a2 · (α + 1) ( c 2 + α b 2 )
= ⋅¨ − ¸ = −1 + Ÿ
NR α a 2 ¨© α + 1 (α + 1) ¹¸
2
α a2
AN α + 1 c2 b2
Ÿ = −1 + ⋅ + (α + 1) ⋅ 2 ( 3)
NR α a2 a
Se însumează relaĠia ( 3) cu alte două relaĠii analoge úi obĠinem:
AN BP CQ α + 1 c2 b2 β + 1 a2 c2 γ + 1 b2 a2
+ + = −3 + ⋅ 2 + (α + 1) ⋅ 2 + ⋅ 2 + ( β + 1) ⋅ 2 + ⋅ 2 + ( γ + 1) ⋅ 2 ( 4 )
NR PS QT α a a β b b γ c c
Se scrie inegalitatea mediilor pentru numerele:
α + 1 c2 b2 β + 1 a2 c2 γ + 1 b2 a2
⋅ , (α + 1) ⋅ 2 , ⋅ , ( β + 1) ⋅ 2 , ⋅ , ( γ + 1) ⋅ 2
α a2 a β b2 b γ c2 c
2 2 2
α + 1 c2 b2 β + 1 a 2
⋅ 2 + (α + 1) ⋅ 2 +
c2 γ + 1 b2
⋅ 2 + ( β + 1) ⋅ 2 +
a2
⋅ 2 + ( γ + 1) ⋅ 2 ≥ 6 6
(α + 1) ( β + 1) (γ + 1)
(5)
α a a β b b γ c c αβγ

2 2 2
(α + 1) ( β + 1) ( γ + 1)
Dar 6 6 =6 3
(α + 1)( β + 1)(γ + 1)
αβγ
Se scriu inegalităĠile α +1 ≥ 2 α , β +1 ≥ 2 β , γ +1 ≥ 2 γ . Prin înmulĠirea acestora,
obĠinem:
(α + 1)( β + 1)( γ + 1) ≥ 8 αβγ =8Ÿ 3
(α + 1)( β + 1)( γ + 1) ≥ 2 Ÿ
Ÿ 6 3 (α + 1)( β + 1)( γ + 1) ≥ 12 ( 6)
AN BP CQ
Din relaĠiile ( 4 ) , ( 5) úi ( 6 ) , obĠinem
+ + ≥ −3 + 12 = 9 , q.e.d.
NR PS QT
Egalitatea are loc dacă úi numai dacă α = β = γ = 1 úi a = b = c , adică în cazul în care
triunghiul ABC este echilateral, iar M este centrul său de greutate.