PĂTRATE PERFECTE

Definiţie:
Un numă r natural p se numeşte pă trat perfect, dacă există nu numă r natural n astfel
încâ t p=n2 , cu alte cuvinte p este pă tratul unui numă r natural.
Exemple de pă trate perfecte:
1) 625 pentru că 625  252 ;
2) 102n, pentru că 102n   10 n  ;
2

3) 52n 16m 2 , pentru că 52n 16m 2   5n  4m  , m, n  N .

2

Şirul numerelor 0, 1, 4, 9, 16, 25, … se mai scrie 02, 12, 22, 32, 42, 52, … şi se
numeşte şirul numerelor naturale pă trate perfecte.

Considerăm tabelul:
n 0 1 2 3 4 … 10

n2 0 1 4 9 16 … 100

Observaţie 1:
Dacă numă rul natural are o cifră , atunci pă tratul să u are o cifră sau două cifre;
dacă numă rul numă rul natural are două cifre, pă tratul să u are trei sau patru cifre; dacă
numă rul natural are n cifre atunci pă tratul să u are 2n-1 sau 2n cifre.
Observaţie 2:
Notâ nd cu U(n) ultima cifră a numă rului n şi cu U(n2) ultima cifră a lui n2, observă
că dacă U(n)   0,1, 2, 3, 4, 5, 6, 7,8,9 atunci  0,1, 4, 5, 6,9 .
De aici se deduce şi o metodă de a demonstra că un numă r nu este pă trat perfect ară tâ nd că
ultima cifră a acelui numă r este din mulţimea  2,3, 7,8 .
Reamintim că :
U  n  m   U  U(n)  U(m) 
U  n  m   U  U(n)  U(m)  , n, m  N*
U  n m   U  U(n)  
m
 
Observaţie 3:
Nu orice numă r care are ultima cifră un element al mulţimii  0,1, 4,5, 6, 9 este pă trat
perfect. Condiţia necesară ca un numă r să fie pă trat perfect este ca ultima sa cifră să fie
element din mulţimea de mai sus.

1
METODE DE A DEMONSTRA CA UN NUMAR ESTE SAU NU PATRAT
PERFECT
Se poate arăta că un număr este pătrat perfect cu ajutorul definiţiei;

Ară taţi că numerele de mai jos sunt pă trate perfecte:

1) n  3611991  3241999  4411999

Soluţie:
n  3611991  3241999  4411999
n   192    182    212 
1991 1999 1999

n  1921991 1821999  2121999

n   191991 181999  211999  2
 n este pă trat perfect.

2) A  62k  22k 3  32k , k  N

Soluţie:
A  62k  2 2k 3  32k
A  62k  2 2k  23  32k
A  62k  6 2k  23
A  62k  1  8 

A  62k  9  A  6 2k  32  A   6 k  3 
2

 A este pă trat perfect.

3) B  32k 3  42k 3  22k 1  62k 3 , k  N

Soluţie:
B  32k 3  4 2k 3  22k 1  62k 3
B  32k  33  42k  43  22k  2  62k  63
B  12 2k  33  23  23  122k  2  63
B  12 2k  63  23  12 2k  2  63
B  12 2k  63   23  2 
B  12 2k  63  6
B  12 2k  64
B   12k  62 
2

 B este pă trat perfect.

2
O condiţie suficientă ca un număr să nu fie pătrat perfect este ca ultima
sa cifră să fie 2, 3, 7 sau 8.
Exemple:
1) Ară taţi că numă rul N=2000n+2013, n  N nu este pă trat perfect.
Soluţie:
Află m ultima cifră a numă rului N
Deoarece 2000n=10200n  U(2000n)=0 şi U(2013)=3
 U(N)=U(0+3)=3  N nu este pă trat perfect.

2) Ară taţi că numă rul P=2015n+2017 nu este pă trat perfect, oricare ar fi numă rul natural
n.
Soluţie:
Deoarece 2015  M 5  U(2015  n)   0,5 , n  N  U(P)   7, 2  P nu este pă trat perfect.
3) Ară taţi că numă rul C  2n 3  5n  2013 nu este pă trat perfect.
Soluţie:
C  2n 3  5n  2013
C  2n  23  5n  2013
C  10n  8  2013
U(10n  8)  0  U(C)  U(0  3)  3  C nu este pă trat perfect.

Ştim că orice pătrat perfect p, mai mare ca 1, este produs de puteri de numere
prime cu exponent par.
De aici deduce: condiţia necesară şi suficientă ca un numă r p să fie pă trat perfect
este ca atunci câ nd conţine un factor prim el să conţină şi pă tratul să u. Pentru a arată că un
numă r nu este pă trat perfect ară t că acel numă r conţine un factor prim dar nu-l conţine pe
pă tratul lui.

1) Ară taţi că numă rul a  2n  3n 1  2n 1  3n , n  N nu este pă trat perfect.

Soluţie:
a  2n  3n 1  2n 1  3n
a  2 n  3n  3  2 n  2  3 n
a  6n  3  6n  2
a  6n  3  2 
a  6n  5 
a nu este pă trat perfect pentru că îl conţine pe 5 dar nu îl conţine pe 52.
2) Ară taţi că numă rul b=123…100 nu este pă trat perfect.
Soluţie:
Acest produs conţine factor prim pe 97 care apare o singură dată şi deci nu-l conţine pe
972, de aceea numă rul dat nu poate fi pă trat perfect.

Condiţia necesară şi suficientă ca un număr să nu fie pătrat perfect este ca acel

număr să fie cuprins între două pătrate perfecte consecutive.

62=36 < 41 < 49=72 , de aceea numă rul 41 nu poate fi pă trat perfect
3
Condiţia necesară şi suficientă ca un număr să nu fie pătrat perfect este ca acel
număr să aibă un număr par de divizori
Demonstraţie:
  
Orice numă r natural n se poate scrie unic sub forma n  p1 1  p 2 2  ...  p n n , unde p1  p 2 ,...p n
sunt numere prime iar 1   2 ,... n numere naturale nenule. Reamintim că numă rul divizorilor
 
unui numă r natural n este dat de formula   1    1  ...   1
1 2  
n . 
Dacă n este pă trat perfect, atunci exponenţii 1   2 ,... n sunt, cu necesitate, numere pare,
    
iar factorii 1  1,  2  1,... n  1 vor fi impare, deci produsul lor 1  1   2  1  ...  n  1 va fi
impar.
Dacă n nu este pă trate perfect atunci cel puţin unul dintre exponentul  k este impar şi
 k  1 este par, de unde rezultă că produsul  1  1    2  1  ...   n  1 este par.
Aplicaţii:
1) Stabiliţi paritatea numă rului divizorilor pentru numerele de forma:
a) 2015n+3, b) 2000n+8; c) 1005n+7; n  N
Soluţie:
a) Deoarece U(2015n)   0,5  U(2015n  3)   3,8  2015n+3 nu este pă trat perfect
 numă rul divizorilor lui 2015n+3 este par.

O condiţie suficientă ca un număr să nu fie pătrat perfect este ca ultima cifră să fie zero
iar penultima să fie diferită de zero.
Exemple:
1) Fie n  10054  20044  10034  40024  50014  1 . Fă ră a efectua operaţiile aflaţi ultimele
trei cifre ale lui n şi ară taţi că n nu poate fi pă trat perfect.
Soluţie:
Reamintim că  a  b   M a  b n 
n

10054  (1000  5) 4  M1000  54  M1000  625  ...625

20044  (2000  4) 4  M 2000  44  M 2000  256  ...256
10034  (1000  3) 4  M1000  34  M1000  81  ...81
50014  (5000  1) 4  M 5000  14  M 5000  1  ...001
40024  (4000  2) 4  M 4000  24  M 4000  16  ...016
Deducem că ultimele trei cifre ale lui n sunt ...980 . Numă rul dat nu este pă trat perfect
deoarece nu există pă trate perfecte cu ultima cifră 0 şi penultima cifră diferită de 0, conform
metodei de mai sus.

4
 Greşeli frecvente ale elevilor întâlnite în încercarea de a arăta că un număr natural
este pătrat perfect

a) Cea mai des întâ lnită eroare este aceea că se studiază ultima cifră a numă rului iar dacă
acesta este 0, 1, 4, 5, 6 sau 9 se trage concluzia greşită că numă rul este obligatoriu pă trat
perfect. Greşeala provine din faptul că ultima cifră a unui numă r este 0, 1, 4, 5, 6 sau 9 este
doar o condiţie necesară , însă nu şi suficientă .
Spre exemplu: 25=52 este pă trat perfect iar 35=57 nu este pă trat perfect.
b) Se ştie că un numă r este pă trat perfect dacă se scrie ca exponent par a unui numă r
natural. De aici se trage concluzia greşită că puterea cu exponent impar nu este pă trat perfect.
Greşeala provine din faptul că dacă baza puterii este un numă r pă trat perfect atunci şi
numă rul este pă trat perfect.
Spre exemplu: 43 este o putere cu exponent impar dar 64 este pă trat perfect:
43= (22)3=(23)2=82=64=p.p.
c) Se demonstrează că două numere sunt pă trate perfecte şi se concluzionează că suma
(sau diferenţa) lor este de asemenea pă trat perfect. Însă acest lucru este valabil doar pentru
numere pitagorice.
Spre exemplu: 32+42=52 dar 32+52=9+25=34 nu este pă trat perfect.
102-82=62 dar 102-52=75 nu este pă trat perfect
d) Se ştie că produsul a două pă trate perfecte este pă trat perfect şi se transfer această
proprietate şi asupra câ tului a două pă trate perfecte, însă acest lucru nu mai este general
valabil.
Spre exemplu: 81:9=9=32, dar 81:16=5,0625 nu este pă trat perfect.
e) Se ştie că pă tratul unui numă r natural este de forma 3k, 3k+1, 4k, 4k+1, 5k, 5k+1, 5k+4,
7k, 7k+1, 7k+2, 7k+4, etc. şi se trage concluzia greşită că şi reciproca este adevă rată . În
schimb, nu orice numă r care poate fi scris în una din formele de mai sus este şi pă trat perfect.
Spre exemplu: 64=512+4 este pă trat perfect, dar 54=510+4 nu este pă trat perfect.