Sunteți pe pagina 1din 4

Unități de măsură pentru lungime .

Transformări
Unde ați văzut aceste instrumente?

Cum înțelegeți proverbul:

,, De șapte ori măsoară și o dată taie ? ”

Unitatea de măsură pentru lungime este metrul (m) , cu multiplii și submultiplii săi.
Multiplii metrului:
 decametrul dam
 hectometrul hm
 kilometrul km
Submultiplii metrului :
 decimetrul dm
 centimetrul cm
 milimetrul mm
Pentru a trasnforma o unitate de măsură în alta folosim următoarea schemă:

Sau
km
hm
: dam
10 : ·10
m
10 : dm
·10
10
cm
·10
Așadar:
mm
 1 km=10 hm=100 dam=1000 m
 1 hm=10 dam=100 m
 1 dam=10 m
 1 m=10 dm=100 cm=1000 mm
 1 dm=10 cm=100 mm
 1 cm=10 mm

Până la următoarea linie roși nu trebuie să copiați în caiete. Doar să le citiți.

În trecut, lungimile se măsurau cu palma, cotul, piciorul, pasul, grosimea degetului

mare, prăjina, stânjenul etc. Dezvoltarea comerțului, progresele știintei au impus ca


o necesitate adoptarea unui sistem internațional de unități, uniform, simplu și stabil.

 În 1789, Franța a propus crearea unui sistem de unităţi de măsură stabil, uniform
şi simplu.
 In România s-a adoptat metrul printr-o lege din 1864 care a intrat țn vigoare la 1
ianuarie 1866.
 Dintre unitățile de măsura mai vechi , unele se mai folosesc și astăzi (mai ales în
Anglia) : țolul ; 1 țol = 25,4 m
mila terestră ; 1 mila terestră = 1609, 344 m
mila marină ; 1 mila marină =1852 m
 În 1875 a avut loc un acord "Convenția metrului" ce a fixat ca unitate de măsură
pentru lungime metrul ce era confecționat dintr-o bară de platină și iridiu.
 În 1883 România aderă la "Convenţia Metrului"

ÎN ROMÂNIA
Înainte de introducerea sistemului metric, în Principate se foloseau trei măsurători:
prăjina, cotul și posta.

LA ALȚII
La englezi, o veche unitate de măsura se folosește și astăzi:
- Yard-ul; 1 yard = 0,914 m (aceasta este distanța între vârful degetului mare și
vârful nasului regelui Henry I (1608 – 1135), când ținea mâna întins în față).
- Inch-ul ; 1 inch = 2,54 cm (echivalent cu lungimea a 3 unghii așezate una lânga
alta)

Palmă 1/8 dintr-un stânjen


Stânjen 2 m (aproximativ)
Palmac 3,48 cm (Moldova)
Poştă 8 – 20 km (În funcţie de ţară)
Pas mic 4 palme (Ţ. Românească)
Pas mare 6 palme (Ţ. Românească; Moldova)
Lat de palmă ½ palmă
Cot 0,664 cm (Moldova); 0,637 cm (Ţ. Românească)
Funie 20 – 120 m (În funcţie de loc)
Leghe 4,444 km;
Deget Lăţimea unui deget
Prăjină 3 stânjeni; in Muntenia avea 5,85 m, iar in Moldova 6,64 m
Verstă 1067 m
Picior 1/6 dintr-un stânjen

EXEMPLE:

1. Transformați în metri: a ¿ 3,5 dam; b ¿ 1700 cm ; c ¿ 6,29 hm ;


R: a) 3,5 dam=3,5 ·10=35 m.

b) 1700 cm=1700 : 100=17 m.

c) 6,29 hm=6,29 ·100=629 m.

2. Calculați:

a) 8,53 dam=8,53 ∙ 10 m=85,3 m

b) 3,5 km=3,5 ∙ 1000 m=3500 m

c) 1,6 dm=(1,6 :100)dam=0,016 dam

d) 7 dm=( 7 :1000 ) hm=0,007 hm

e) 0,75 dam=0,75 ∙ 1000 cm=750 cm (Puteți să le faceți direct calculele).

Aplicații: Culegere: Pag: 178, 179

Ex: 1 , 3 , 5 , 12 , 13 , 14 , 16 , 17

S-ar putea să vă placă și