UNITĂȚI 

DE MĂSURAT
LUNGIMEA

Realizat studenta gr. PP22R

Vataman Olga
 Definiția – metrului

Metrul este o unitate de măsură pentru lungime. Un metru este distanța parcursă de lumină

 prin vid într-un interval de timp de 1⁄299.792.458 dintr-o secundă.
Metrul este una dintre cele 7 unități fundamentale ale Sistemului Internațional (SI).
 Istoric

Originea metrului datează din secolul al XVIII-lea[1]. Au existat două variante:

1⁄40.000.000 din lungimea cercului meridian sau, echivalent, 10−7 din distanța de la pol la ecuator de-a lungul unui meridian;
lungimea unui pendul gravitațional cu perioada de oscilație de 2 secunde.

În 1791, după Revoluția Franceză, s-a ales prima variantă, pe considerentul de-a putea oferi fiecărui stat posibilitatea de-a
determina lungimea unui metru. Anume, orice țară are acces la un arc dintr-un meridian, lucru care permite măsurarea lungimii cercului
meridian. Deoarece perioada de oscilație a pendulului gravitațional depinde de accelerația gravitațională care la rândul ei variază cu
latitudinea, pentru aplicarea definiției este necesar accesul la un punct de pe Pământ de la o anumită latitudine.

În urma măsurătorilor, s-a realizat un etalon constând dintr-o bară dintr-un aliaj de platină, având trasate două marcaje la distanță de
un metru unul de celălalt. Ulterior s-a constatat că, dintr-o eroare legată de calculul turtirii Pământului, distanța etalon era cu 0,2 mm mai
mică decât definiția originală; s-a stabilit însă ca etalonul să rămână definiția unității de măsură.

În 1960, definiția metrului a fost înlocuită cu lungimea egală cu 1.650.763,73 lungimi de undă în vid ale radiației care corespunde
tranziției între nivelele 2p10 și 5d5 ale atomului de kripton 86.

În 1983, această definiție a fost înlocuită cu definiția curentă, distanța parcursă de lumină în vid în 1⁄299.792.458 dintr-o secundă.
Urmarea este că viteza luminii în vid este fixată prin definiție la valoarea de 299.792.458 m/s.

Unităţile vechi de suprafeţe de
teren agricol pot fi descoperite în
planurile cadastrale (sec. XIX).din
patrimoniul Muzeului Naţional de
Etnografie şi Istorie Naturală.
 
Unităţile de măsuri arhaice au fost impuse ca
necesitate de dezvoltarea relaţiilor umane, a
schimbului de marfuri şi, implicit, de stabilirea
unei echivalențe a acestora, fiind folosite diverse
produse naturale şi vase, dar şi dimensiunile
corpului uman: pasul, palma, cotul, pumnul, braţul
etc. De-a lungul secolelor, sistemul primitiv de
măsuri şi greutate a suportat numeroase modificări
datorită activităţilor şi relaţiilor comerciale intense
între popoarele vecine. Iniţial, valoarea vechilor
unităţi de măsură româneşti, cu toate că aveau
aceeaşi denumire, varia între cele 3 ţări româneşti
medievale după epoci şi regiuni. De exemplu,
stânjenul moldovenesc echivala cu 1,962 m în
Ţara Românească şi cu 1,900 m în Transilvania.
 Vechi unităţi de lungime:
Palmă, palme (lat. palma)
– măsură mică egală cu
Lat de mână – în sec. 18
distanţa dintre
era egal cu aproximativ
extremităţile degetului
82 mm;
mare şi al celui mic, bine
întinse în lături. 
Șchioapă, şchioape – măsură
Palmac – în Moldova populară egală cu 10 cm sau
cu distanţa de la vârful
medievală echivala cu
degetului mare până la vârful
3,48 cm sau cu a opta degetului arătător, când cele
parte dintr-o palmă; 2 degete sunt îndepărtate
între ele;
Leghe bună
moldovenească (it. lega):
în sec. 18 era legală cu
4000 de paşi (circa 6,7
km);
Pas, paşi (lat. passus)– egal
cu distanţa dintre picioarele
depărtate în mersul obişnuit:
120 de paşi echivalau cu
100m; în sec. 17-18 avea 6
palme (circa 1.67 m). Atestat
în Moldova în 1470;
 Deget, degete (lat.
digitus) – aproximativ Linie, linii ( lat.linea) –
lăţimea unui deget de egală cu 1/10 dintr-un
Pas mic – 6 palme;
la mână; 1/24 cot, 10 deget şi 1/12 dintr-o
linii, 28 mm, 4 fire de palmă; 2,9 mm;
orez;
Cot, coţi (lat. cubitus)
Rup, rupi – Gref, grefuri (bg.
– 0, 637m, reprezintă
subdiviziune a cotului, greh) – 0, 040 m sau
distanţa de la cotul
echivalentă cu a opta cu a şaisprezecea parte
mânii până la vârful
parte dintr-un cot; dintr-un cot;
degetului mijlociu;

Pumn, pumni (lat.
Picior, picioare (lat Verşoc, verşoace (ucr.,
pugnus) – egal cu
petiolum) – 1/8 dintr-un rus verşoc)– egală cu
stânjen; aproximativ 2/3 dintr-
un palmac.
o palmă;
 Pentru ca măsurarea lungimii unui obiect să nu aibă rezultate diferite, oamenii din
întreaga lume au convenit să folosească unități de măsură identice.
Pe tot globul, unitatea principală de măsură pentru lungime este metrul.
 1 metru se notează 1 m .

• Pentru a măsura obiecte mai mari decât un metru folosim unități de măsură mai
mari de 10, 100 sau 1000 de ori.
• Aceștia se numesc multiplii metrului, care sunt:
• decametrul (dam)
• hectometrul (hm)
• kilometrul (km)
•  
• 1 km= 1000 m
• Pentru a măsura obiecte mai mici decât un metru folosim unități de măsură mai
mici de 10, 100 sau 1000 de ori.
• Aceștia se numesc submultiplii metrului, care sunt:
• decimetrul (dm)
• centimetrul (cm)
• milimetrul (mm)
•  
• 1 m = 100 cm = 1000 mm
 Instrumentele cu care putem măsura lungimea unor
obiecte sunt: liniar
ruleta

metru de croitorie

metru de tâmplărie
Unităţi de măsură

Pentru ca toată lumea să

folosească aceleaşi denumiri
pentru aceleaşi mărimi, există un
sistem, numit SI (Sistem
Internaţional), care precizează în
ce se măsoară fiecare mărime a
unui obiect sau fenomen.
 EXERCIȚII ORALE
1. Precizează care propoziții sunt adevărate (A) și 2. Spune ce meserii au cei care folosesc
care sunt false (F): instrumentele de măsură următoare:
• Banca este mai lungă decât creionul. • metrul de croitorie
• Radiera este mai scurtă decât stiloul. • metrul de tâmplărie
• Tu ai peste 2 m înălțime. • liniarul
• Blocul este mai înalt decât copacul. • Rigla
• Cu metr
• ul pot măsura lungimea clasei. 3. Numește trei obiecte cu lungimea mai mare
• Cearceaful este mai îngust decât panglica. decât 1 m și trei obiecte cu lungimea mai mică
decât 1 cm.
• Un manual are 14 m lățime.
Urmărește materialul video de mai jos:
 EXERCIȚII SCRISE
1. Calculează:  2. Compară:

239 m + 178 m = 1 cm  ..... 1 mm  

900m  - 365 m = 2 km.... 2 m     
 4 cm x  3 cm=  5 cm .... 3 cm 
9 m   x 7 m =    10 mm .... 1 m
35 cm : 7 =  
72 km : 9 =
 Rezolvare de probleme:

3.Un biciclist parcurge un sfert 4. La un magazin s-au adus 245 m

din drum, adică 9 km. Ce lungime de pânză albă și cu 198 m mai
are drumul? puțină pânză roșie.  Câți m de
pânză s-au adus în total?
Vă mulțumim pentru
atenție!