Istoria unitatilor de masura

Noţiunea de lungime este la fel de veche ca omenirea, omul

neîntârziind să dea curs necesităţii de a stabili unităţi de măsură
indispensabile raporturilor cu semenii săi. A fost suficient să se refere la
părţi ale propriului corp sau la obiecte familiare: palma, degetul mare,
cotul, piciorul, braţul etc.Deşi erau imprecise, aceste unităţi prezentau
avantajul de a fi disponibile oriunde, în orice moment; erau atât de
comode, încât au sfidat scurgerea timpului, unele fiind încă în vigoare în
ţări evoluate ca S.U.A. sau Anglia. La fel cum, în sistemul de măsură
britanic, un iard este subdivizat în 3 picioare, iar piciorul este subdivizat la
rândul său în 12 ţoli, la fel si cotul era împărţit în unităţi mai mici de
măsură, folosind tot părţi ale corpului, de această dată, degetul.
Subunitatea de bază a cotului era un deget, ce reprezenta grosimea, nu
lungimea acestuia. 28 de degete achivalau cu un cot.

Vechile unităţi de măsură pentru capacitate şi volum:

Balercă (din ucr. barylka) – 30 de vedre, 366l;

Vadră (din sl. vedro) – 10 ocale, 15,20l;

Oca, ocale, oci (trc. okka) – egală cu 1,520l, fiind împărţită în 4 litre, 8
cincizeci, 16 ciocane şi 400 dramuri; introdusă în Moldova în sec. al 17-lea,
când Turcia încerca să monopolizeze comerţul exterior al ţării;

Litră, litre (din gr. mod. litra) – 25 dramuri, 0,38l; în Moldova medievală
egală cu 1/4 de oca, se subdiviza în 100 dramuri;

Unităţi vechi de masă:

Baniţă (din comp. bg. banica) – egală cu 21,50l sau cu aproximativ 20 kg;
apare documentar la sfârşitul sec. al 16-lea, predominând faţă de celelalte
măsuri de capacitate pentru cereale în sec. al 18-lea şi în prima jumătate a
sec. al 19-lea.

Oboroc, oboroacă, oboric, obroc, oboroacă, obroc, obric (din ucr. uбorок) –
vas mare din scoarţă de tei folosit ca unitate de măsură. În Moldova
medievală însemna danie în produse alimentare, oferită de domni unei
mănăstiri. Din sec. al XVIII-lea – măsură de capacitate egală cu 22 ocale;

Litră – 322,75 g;

Vechi unităţi de suprafeţe de teren agricol:

Falce, fălci (lat. falx,-cis) – 1,43 ha sau cu aproximativ 14000 m2.. Prima
atestare în Moldova ţine de anul 1470. Până în sec. 17 se utiliza doar
pentru măsuratul viilor. Ulterior, cu falcea se măsurau fâneţele, o falce
fiind echivalentă cu o zi de coasă. Cu falcea se măsura uneori şi pământul
arabil. La sf. sec. 18 avea 80 de prăjini fălceşti sau 3 pogoane;

Fălcerie – dare luată pentru fiecare falce de vie, atestată în documentele

Cancelariei de Stat a Moldovei în 1641;

Desetină, desetine – unitate de suprafaţă în Rusia până la revoluţie egală

cu 2400 st pătrat (1, 0925);

Odată cu adoptarea noului sistem metric majoritatea unităţilor de

măsură vechi a fost înlocuită cu altele noi. O bună parte din măsurile
arhaice este întâlnită şi astăzi, mai ales în mediul rural: cot, desetină, lat,
rază, oca, litră, cupă, baniţă, găleată, oboroc, sac, ciuhal, vadră, pud, dram
(boia de dram), drob (sare de drob), butoi, poloboc, dimerlie, palmă,
şchioapă, pas, deget, pumn, sângeapă, cinzeacă, ştof etc. Unii termeni din
metrologia populară se folosesc în limba vorbită şi literară cu diverse
conţinuturi semantice: o palmă de loc; dram de noroc; prins cu oca mică; a
mânca un pud de sare; a scoate limba de un cot; a nu-i ajunge cuiva cu
prăjina la nas; cât pumnul etc.

Sistemul cel mai folosit în ziua de azi e Sistemul Internațional, care are
șapte unități de măsură de bază ("fundamentale"), din care toate celelalte
sunt derivate.Există și alte sisteme, utilizate în diverse scopuri, unele încă
utilizate, altele doar istorice. Printre acestea se găsesc

 Unități de măsură CGS (centimetru gram secundă) - unități ale

sistemului fizic

 Unități de măsură MKS (metru kilogram secundă) - unități ale

sistemului metric

 Unități de măsură MKfS (metru kilogram-forță secundă) - unități ale

sistemului tehnic

 Unități de măsură ale lui Planck

 Unități de măsură anglo-saxone

 Unități de măsură chinezești

 Unități de măsură vechi românești

 Metrul este o unitate de măsură pentru lungime. Un metru este distanța
parcursă de lumină prin vid într-un interval de timp de 1⁄299.792.458 dintr-
o secundă.

Metrul este una dintre cele 7 unități fundamentale ale Sistemului

Internațional (SI).Originea metrului datează din secolul al XVIII-lea[1].

Au existat două variante:

1⁄40.000.000 din lungimea cercului meridian sau, echivalent, 10−7 din

distanța de la pol la ecuator de-a lungul unui meridian;

lungimea unui pendul gravitațional cu perioada de oscilație de 2 secunde.

În 1791, după Revoluția Franceză, s-a ales prima variantă, pe

considerentul de-a putea oferi fiecărui stat posibilitatea de-a determina
lungimea unui metru. Anume, orice țară are acces la un arc dintr-un
meridian, lucru care permite măsurarea lungimii cercului meridian.
Deoarece perioada de oscilație a pendulului gravitațional depinde de
accelerația gravitațională care la rândul ei variază cu latitudinea, pentru
aplicarea definiției este necesar accesul la un punct de pe Pământ de la o
anumită latitudine.
Kilogramul internaţional

În sfârşit, în 1889, la prima Conferinţă de Măsuri şi Greutăţi acest

etalon a fost înlocuit cu un cilindru din platină şi iridiu, care a fost
numit kilogram internaţional. Acest cilindru, unic în lume se
păstrează la Biroul Internaţional de Măsuri şi Greutăţi de la Sèvres
(lângă Paris) alături de etaloanele altor unităţi de măsură.

Secunda
Denumirile inițiale pentru subdiviziunile orei erau în latina medievală
"pars minuta prima" și "pars minuta secunda" (adică parte mică de primul
rang și respectiv parte mică de rangul al doilea). Prin simplificarea
acestor expresii s-a ajuns la minutul și respectiv secunda de astăzi.

Amper
Denumirea de amper a fost dată în cinstea fizicianului francez André-
Marie Ampère, pentru numeroasele sale contribuții la
dezvoltarea electromagnetismului.
Simbolul pentru amper este întotdeauna majuscula A. În schimb
numele unității scris întreg începe cu minuscula a (amper), cu
excepția cazurilor cînd majuscula e cerută de alte reguli ortografice.
Kelvin
Unitatea de măsură a scării Kelvin este kelvinul (simbol: K), care este
unitatea de temperatură în SI și este una din cele șapte unități de măsură
fundamentale.[3]
Scara Kelvin poartă numele fizicianului și inginerului irlandez William
Thomson, Lord Kelvin (1824-19079)
Candela
Candela este intensitatea luminoasă, într-o direcție dată, a unei surse
care emite o radiație monocromatică cu frecvența de 540×1012 hertzi și
a cărei intensitate energetică, în această direcție este de 1/683 dintr-
un watt pe steradian.[3][4]
Simbolul candelei este cd.
Mol
1. Molul este cantitatea de substanță dintr-un sistem care conține
un număr de entități elementare egal cu numărul de atomi.
2. Când se folosește această unitate de măsură trebuie precizată
specia de entități elementare considerate
(molecule, atomi, electroni, ioni, alte particule sau grupuri de
particule).
ȘTIAȚI CĂ:
Actual, Sistemul Internaţional este cel mai utilizat sistem de unităţi de măsură
pe plan mondial. Sistemul este folosit în majoritatea ţărilor lumii, la ora actuală
doar Marea Britanie şi încă trei ţări n-au trecut încă oficial la SI: Statele Unite
ale Americii, Liberia şi Myanmar. Totuşi, în SUA SI este larg folosit în mediile
ştiinţifice.Cu toate astea, majoritea unităţilor de măsură non-metrice sunt
definite pe baza unităţilor SI. De exemplu, Institutul Naţional de Standarde şi
Tehnologii al SUA (NIST) publică tabele cu definiţii ale unităţilor de măsură
americane în funcţie de cele metrice.

Bibliografie
1.https://www.okazii.ro/adrian-paunescu-istoria-unei-secunde-cu-
autograf-1972-a207766723
2.https://www.wikipedia.org/
3.https://isjvl.ro/images/stories/food/site/resurse%20educationale/
Tehnic/ALTE%20MATERIALE/proiect%20didactic_Masurari
%20tehnice.pdf
4.https://istoriiregasite.wordpress.com/2010/05/12/inventii-in-istorie-
greutati-si-lungimi/