Sistemul Internaţional de Unităţi (SI).

Factorii care influenteaza analizele de

laborator

• În observarea simptomelor bolilor şi în stabilirea diagnosticului, la început şi de-a

lungul mileniilor, medicii s-au putut baza exclusiv pe informaţiile culese cu ajutorul
organelor lor de simţ.
• În zilele noastre, în laboratoarele de analize medicale, pentru acest scop stau la
dispoziţie o aparatură şi o metodologie din ce în ce mai variate, exacte şi precise.
• Analizele de laborator, astăzi reprezintă 80% din explorările paraclinice efectuate. Ca
urmare, laboratorul medical a devenit sursa informaţională principală a practicii
medicale.
• În această calitate laboratorul medical trebuie să satisfacă următoarele două criterii:
1. Să-şi exprime valorile obţinute în unităţi de măsură unitare şi standardizate pe plan
internaţional;
2. Să furnizeze date, care să reflecte situaţii reale, cu o maximă exactitate şi precizie.
 Sistemul Internaţional de Unităţi (SI)
• Partea obiectivă a acestor condiţii fundamentale o constituie existenţa şi
utilizarea unităţilor de măsură standardizate în cadrul Sistemului
Internaţional (SI), precum şi funcţionarea zilnică a unui control intern de
calitate în fiecare laborator de analize medicale.
• Partea subiectivă este realizată prin utilizarea corectă a datelor de
laborator, ceea ce înseamnă prelucrarea şi folosirea lor, sub prisma
cunoaşterii cât se poate de substanţiale şi autentice a structurilor şi
mecanismelor legate de aceste date.
• Ca urmare, valoarea informaţională reală a datelor de laborator se
manifestă nu numai în cunoaşterea, dar şi în interpretarea lor corectă.
 Sistemul internaţional al unităţilor de măsură. Istoria
• Sistemul metric a fost creat în Franța după Revoluția Franceză din 1789.
Sistemul original avea doar două unități standard, kilogramul și metrul.
• În anii 1860, James Clerk Maxwell și William Thomson (cunoscut mai
târziu ca Lord Kelvin) au sugerat un sistem cu 3 unități de bază -
lungime, masă și timp. Mai târziu, a fost creat sistemul de unități
centimetru-gram-secundă (CGS), care a folosit centimetrul ca unitate
de bază pentru lungime, gramul ca unitate de bază pentru masă și
secunda ca unitate de bază pentru timp.
• În 1954, a 9-a Conferință Generală pentru Greutăți și Măsuri (CGPM) a
creat prima versiune a Sistemului Internațional de Unități. Cele șase
unități de bază pe care le-au folosit au fost metrul, kilogramul,
secunda, amperul, Kelvin și molul.
 Sistemul metric a fost creat în Franța
după Revoluția Franceză din 1789
• Revoluția franceză a fost o perioadă de mari schimbări.
Așadar, Franța se unise într-o republică și așa a devenit
important ca diferitele teritorii din Franța să poată vorbi între
ele, de aceea s-a decis în 1791 să se solicite Academiei
Franceze de Științe să creeze un sistem unificat de
măsurători, bazat pe un sistem zecimal. Iar filosofia acestui
sistemi a fost comemorat pe un timbru poștal francez, cu
citatul: „À tous les temps, à tous les peuples”, care
înseamnă „Pentru tot timpul, pentru toți oamenii”. Deci, în
mod ideal, sistemul ar trebui să fie disponibil pentru toată
lumea și ar trebui să persiste în timp și să nu se schimbe. Iar
Sistemul metric a deschis era GLOBALIZARII.
 Când a început globalizarea? Istoria globalizării

• Pentru unii oameni, acest fenomen global este inerent naturii

umane. Din această cauză, unii spun că globalizarea a început
acum aproximativ 60.000 de ani, la începutul istoriei omenirii. De-a
lungul timpului, schimburile comerciale ale societăților umane au
crescut. Încă din cele mai vechi timpuri, diferite civilizații au
dezvoltat rute comerciale și au experimentat schimburi culturale.
Și, de asemenea, fenomenul migrator a contribuit și el la aceste
schimburi populaționale. Mai ales în zilele noastre, deoarece
călătoriile au devenit mai rapide, mai confortabile și mai accesibile.
 Ce înseamnă globalizarea. Definiții.
• Globalizarea înseamnă accelerarea mișcărilor și schimburilor
(de ființe umane, bunuri și servicii, capital, tehnologii sau
practici culturale) pe întreaga planetă. Unul dintre efectele
globalizării este că promovează și crește interacțiunile dintre
diferite regiuni și populații de pe glob.
• Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) globalizarea
poate fi definită ca „interconexiunea și interdependența
crescută a popoarelor și țărilor, legate de deschiderea
frontierelor internaționale către fluxuri din ce în ce mai rapide
de bunuri, servicii, finanțe, oameni și idei.
 Cum facem globalizarea mai justă?

• Capacitatea țărilor de a se ridica peste interesul propriu îngust a

adus o bogăție economică fără precedent și o mulțime de
progrese științifice aplicabile. Cu toate acestea, din motive
diferite, nu toată lumea a beneficiat la fel de pe urma globalizării
și a schimbărilor tehnologice: bogăția este distribuită incorect,
iar creșterea economică a avut costuri uriașe de mediu. Cum
pot țările să se ridice peste interesul propriu îngust și să
acționeze împreună sau să creeze societăți mai echitabile și o
planetă mai sănătoasă? Cum facem globalizarea mai justă?
 Beneficiile globalizării

• Globalizarea are beneficii care acoperă multe domenii diferite. A

dezvoltat reciproc economii în întreaga lume și a sporit
schimburile culturale.
• De asemenea, a permis schimburile financiare între companii,
schimbând paradigma muncii. Mulți oameni sunt în prezent
cetățeni ai lumii.
• Originea mărfurilor a devenit secundară, iar distanța geografică
nu mai reprezintă o barieră pentru ca multe servicii să se
întâmple.
 Efectele negative ale globalizării

• Globalizarea a dus la dezvoltarea masivă a transporturilor

care este responsabilă de probleme grave de mediu
precum emisiile de gaze cu efect de seră, încălzirea
globală sau poluarea aerului.
• Globalizarea contribuie la epuizarea resurselor naturale, la
defrișare și la distrugerea ecosistemelor și la pierderea
biodiversității. Distribuția la nivel mondial a mărfurilor
creează, de asemenea, o mare problemă privind gunoiul,
în special, în ceea ce privește poluarea cu plastic a mărilor
și oceanelor.
Sistemul internaţional al unităţilor de
măsură
SI este acum folosit aproape peste tot
în lume. Excepție constituie SUA,
Liberia și Myanmarul, unde unitățile
imperiale mai vechi sunt încă utilizate
pe scară largă.
Alte țări, cele mai multe dintre ele
legate istoric de Imperiul Britanic,
înlocuiesc încet vechiul sistem imperial
cu sistemul metric sau folosesc ambele
sisteme în același timp.
 Tabel 1. Unităţile de bază ale sistemului international SI

Denumirea unității S.I. Simbol

1. Lungime metru m
2. Masă kilogram kg
3. Timp secunda s
4. Curent electric amper A
5.Temperatura kelvin K
termodinamică
6. Cantitatea de substanță molul mol
7. Intensitate luminoasă Candela cd

8. Droplet Digital PCR ddPCR ddPCR

 Unități de bază SI
• Un metru este lungimea traseului parcurs de lumină în vid într-un interval de
timp de 1⁄299.792.458 secunde. Din această definiție rezultă că în SI viteza
luminii în vid este exact 299.792.458 m/s.
• kilogram (kg) - Unitatea de bază de masă; egală cu masa prototipului
internațional al kilogramului (comandat de CGPM în 1889). Kilogramul este
masa prototipului internațional al kilogramului confecționat dintr-un aliaj de 
platină și iridiu (90 %  - 10 %), cu o precizie de 0,0001 și care se păstrează la
Biroul Internațional de Măsuri si Greutăți (BIPM) de la Sèvres - Franța
• Din 2019: Kilogramul este definit prin fixarea valorii constantei lui Planck h la
valoarea exactă de 6.62607015×10−34 J⋅s (J = kg⋅m2⋅s−2), date fiind definițiile
metrului și a secundei.  Formula devine astfel kg = h/6.62607015×10−34⋅m2⋅s−1.
 Unități de bază SI

• secunda (s) - Unitatea de bază a timpului; durata de 9.192.631.770 de

perioade ale radiației corespunzătoare tranziției dintre cele două niveluri
hiperfine ale stării fundamentale în atomii de cesiu 133.
• amper (A) - Unitatea de bază a curentului electric; un curent constant
care, dacă s-ar menține în doi conductori drepti paraleli de lungime
infinită, de secțiune transversală neglijabilă a circuitului, și plasați la 1
metru unul de celălalt în vid, ar produce între acești conductori o forță
egală cu 2 x 10-7 newtoni pe metru de lungime.
• Kelvin(grade K) - Unitatea de bază a temperaturii termodinamice; fracția
1/273,16 din temperatura termodinamică a punctului triplu al apei
(punctul triplu este punctul dintr-o diagramă de fază în care coexistă trei
faze în echilibru).
 Unități de bază SI
• Deoarece domeniile chimiei și biologiei aveau nevoi specifice pentru care
masa (kilogramul) era o formă nepotrivită de măsurare, o nouă unitate –
molul – a fost adăugată SI la a 14-a CGPM în 1971.
• mol (mol) - Unitatea de bază a substanței; cantitatea de substanță dintr-
un sistem care conține atâtea entități elementare câte atomi există în
0,012 kilograme de carbon 12. Când se utilizează molul, trebuie
specificate entitățile elementare și pot fi atomi, molecule, ioni, electroni,
alte particule, sau grupuri specificate de astfel de particule.
• candela (cd) - Unitatea de bază a intensității luminoase; intensitatea
luminoasă, într-o direcție dată, a unei surse care emite radiații
monocromatice cu frecvența 540 x 1012 herți și care are o intensitate
radiantă în acea direcție de 1/683 watt pe steradian.
 A 8-a unitate SI este din domeniul
biol.moleculare - Droplet Digital
PCR (ddPCR)
• Droplet Digital PCR (ddPCR) este o metodă de realizare a PCR
digitală care se bazează pe tehnologia picăturilor de emulsie apă-ulei.
O probă este fracționată în 20.000 de picături, iar amplificarea PCR a
moleculelor șablon are loc în fiecare picătură individuală. Tehnologia
dd PCR utilizează reactivi și fluxuri de lucru similare cu cele utilizate
pentru majoritatea testelor standard bazate pe sonde TaqMan.
• Sistemul Droplet Digital PCR împarte probele de acid nucleic în mii de
picături de dimensiunea nanolitrilor, iar amplificarea PCR este
efectuată în fiecare picătură. Această tehnică are o cerință de eșantion
mai mică decât alte sisteme PCR digitale disponibile comercial,
reducând costurile și păstrând mostre prețioase.
 Unităţile derivate ale Sistemului internaţional (SI)
• În afara S.I. există anumite unităţi care sunt recunoscute de către Comitetul Internaţional
de Măsuri şi Greutăţi datorită importanţei lor prac­tice (tabelul 2, 3). Unităţile derivate
sunt prezentate în tabelul 2.
Tabel 2. Unităţile derivate ale sistemului internaţional
Unitatea derivată Denumirea unității Simbol
Suprafața metru pătrat m2
Volum, capacitate metru cub m3
Presiune (parțială, osmotică) pascal Pa
Densitatea kilogram pe metru cub kg/m3
Concentrația molară a componentului mol pe metru cub mol/m3
Viteza reacției chimice mol pe secundă pe litru mol/(s.l)
Activitatea enzimatică mol pe secundă mol/s
 Unităţi permise pentru exprimarea rezultatelor investigațiilor
biochimice
• Unităţile în afara SI, utilizate pentru exprimarea rezultatelor investigațiilor
biochimice, sunt expuse în tabelul 3.
Tabel 3. Unităţi permise pentru exprimarea rezultatelor investigațiilor biochimice

Unitatea Denumirea unității Simbol

Timp minuta, ora, zi min, h, d
Volum, capacitate litru l
Densitate kilogram pe litru kg/l
Clearence litru pe secundă l/s
Concentrația molară (molaritatea) mol pe litru mol/l
Viteza reacției chimice mol pe secundă pe litru mol/(s.l)
 Prefixele SI, utilizate pentru exprimarea rezultatelor
investigațiilor biochimice
• Prefixele din tabel 4 se pot ataşa la multe din unităţile date în tabelele 2 şi 3.
• In RM este adoptat Sistemul Internaţional de Unităţi
(SI) prin Legea metrologiei Nr. 19 din 04-03-2016.

LEGEA metrologiei Nr. 19 din 04-03-2016

Publicat : 15-04-2016 în Monitorul Oficial Nr. 100-105 art. 190
LEGEA metrologiei Nr. 19 din 04-03-2016
Publicat : 15-04-2016 în Monitorul Oficial Nr. 100-105 art. 190

           Capitolul I
DISPOZIȚII GENERALE
          Articolul 1. Sfera de reglementare
            (1) Prezenta lege stabileşte structura sistemului național de
metrologie, unităţile de măsură permise spre utilizare în Republica
Moldova, principiile de administrare în domeniul metrologiei,
categoriile de documente normative din domeniul metrologiei legale,
precum şi cerinţele faţă de mijloacele de măsurare şi măsurările din
domeniile de interes public. 
LEGEA metrologiei Nr. 19 din 04-03-2016
Publicat : 15-04-2016 în Monitorul Oficial Nr. 100-105 art. 190
• Capitolul II
UNITĂŢILE DE MĂSURĂ LEGALE
            Articolul 7. Unitățile de măsură legale
            (1) Pentru asigurarea uniformităţii și exactității măsurărilor
efectuate în Republica Moldova este obligatoriu să se utilizeze unităţi
de măsură legale.
            (2) Unităţile de măsură legale sînt: 
            a) unităţile de măsură ale Sistemului Internaţional de Unităţi
(SI), multiplii şi submultiplii lor zecimali; 
            b) unitățile care sînt definite pe baza unităților SI, dar nu sînt
multipli sau submultipli zecimali ai acestora;
            d) unitățile permise numai în domenii specializate;
            e) unitățile compuse. 
FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ REZULTATELE ANALIZELOR
DE LABORATOR
• Un examen de laborator efectuat în timpul vieţii unui individ poate da valori diferite în
funcţie de starea de sănătate sau de boală a organismului.
• Cu câţiva ani în urmă, problema variaţiilor fiziologice era cel mai adesea ignorată când se
interpreta un examen de laborator.
• Astăzi sunt studiate cu atenţie toate cauzele de fluctuaţie a rezultatelor şi se cercetează
influenţa factorilor de variaţie, legaţi fie de metodă, de condiţiile de prelevare sau de
diferenţele intra- şi inter-individuale.
• Examenul biologic ce urmăreşte variaţiile fiziologice demonstrează faptul că acestea sunt
de amplitudine mai mică decât variaţiile patologice. Ele sunt deci mai greu de evaluat şi
necesită metode de analiză mai fine. Este deci necesară precizarea riguroasă a limitelor în
care se încadrează populaţia sănătoasă şi stabilirea de intervale de referinţă.
• In aceste condiţii cunoaşterea variaţiilor biologice şi a factorilor care afectează
concentraţia diverşilor componenţi ai organismului uman este indispensabilă.
 FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ REZULTATELE ANALIZELOR DE LABORATOR

Pentru interpretarea corectă a rezultatelor obţinute la determinarea

diverşilor analiţi, laboratorul este obligat să comunice în buletinul final
valorile de referinţă specifice sexului şi grupei de vârstă din care face
parte pacientul testat. Valorile de referinţă pot proveni din următoarele
surse:
a) furnizate de producător pentru metoda de lucru respectivă, pe baza
unor studii efectuate pe populaţii selectate adecvat;
b) literatura de specialitate (cărţi de referinţă în domeniul medicinii de
laborator), mai ales în cazul anumitor grupe de vârstă (nou-născuţi,
vârstnici);
c) studii proprii ale laboratorului, în măsura în care laboratorul are
acces la datele clinice ale populaţiei testate.
 FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ REZULTATELE
ANALIZELOR DE LABORATOR

• O menţiune importantă legată de valorile de referinţă

este aceea că acestea se aplică în general la 95% din
populaţia testată, astfel că va exista mereu un procent
redus de subiecţi sănătoşi la care valorile anumitor analiţi
să fie situate în afara intervalului de referinţă stabilit. Din
acest motiv, pentru a evita confuziile de diagnostic şi
investigaţiile inutile, se recomandă ca interpretarea
rezultatelor testelor de laborator să se facă
întotdeauna în contextul clinic al pacientului.
 FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ REZULTATELE ANALIZELOR DE LABORATOR

• Trebuie subliniat faptul că conceptul de valori de referinţă

nu poate fi aplicat decât subiecţilor sănătoşi şi deci este
necesar să cunoaştem fiziologia omului sănătos.
• Pentru o interpretare corectă a analizelor de laborator
trebuie să ţinem seama de factorii care pot influenţa
rezultatele analizelor.
• Din punct de vedere didactic putem distinge două surse de
variaţii:
1. Variaţii analitice
2. Variaţii fiziologice
 FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ REZULTATELE ANALIZELOR DE LABORATOR

• Variaţii analitice
• Există două componente principale ale variabilei analitice:
• eroarea pre-instrumentală
• eroare instrumentală
• Variabila analitică pre-instrumentală depinde de toate sursele de variaţii cauzate de la
recoltarea probei până la determinare, cum sunt:
• pregătirea bolnavului
• recoltarea probelor la care trebuie să se ţină cont de ora recoltării, de felul sângelui
(venos, arterial, capilar), de aplicarea garoului sau nu, de poziţia bolnavului, de
anticoagulantul utilizat.
• pregătirea probei pentru analiză: în acest caz trebuie să se ţină cont de timpul de la
prelevarea probei până la centrifugare şi de utilizare sau nu a conservanţilor.
 FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ REZULTATELE ANALIZELOR DE
LABORATOR

• Laboratorul stabileşte de comun acord cu medicii, pragurile alertă/critice

atât pentru rezultatele calitative, cât şi pentru cele cantitative.
• Valorile critice obţinute în urma investigaţiilor de laborator indică
necesitatea unei intervenţii clinice prompte. De asemenea, orice
modificare bruscă poate avea aceeaşi semnificaţie. Acestea mai poartă şi
numele de valori de acţiune sau valori de revenire automată. Valorile
critice variază în funcţie de laboratorul care efectuează analizele
respective, de vârsta pacientului, dar şi de alţi factori.
• Dacă rezultatele analizelor sunt în intervalele „alertă/ critice”, este
anunţat telefonic medicul beneficiar al rezultatelor, cu înregistrarea în
Registrul valori „alertă/ critice” a datei, orei, personalului de laborator
responsabil, persoana notificată şi rezultatele analizei.
 FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ REZULTATELE ANALIZELOR DE LABORATOR

• Variabila analitică instrumentală este eroarea analitică datorată metodelor

de dozare. Ea poate fi separată în variaţii analitice pe termen scurt
(apreciată prin repetabilitatea sau reproductibilitatea pe o zi) şi pe termen
lung (apreciată prin reproductibilitatea de la o zi la alta).
• Variaţiile analitice de la o zi la alta sunt în general mai importante decât
cele pe o zi. Când se efectuează studii pe termen lung este de preferat ca
eşantioanele să se congeleze şi să fie analizate simultan în aceeaşi serie şi în
aceeaşi zi.
• Variaţiile analitice trebuiesc menţinute constante şi la un nivel scăzut
pentru a mări certitudinea în momentul evaluării unui rezultat individual în
intervalul de referinţă.
FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ REZULTATELE ANALIZELOR DE LABORATOR

Factori biologici de Teste de laborator

influenţă
Origine etnică Dublu şi triplu test de sarcină
↑ CRP (până la 65%), Hb şi Ht (până la 8%), acid uric
Altitudine ↓ creatinina urinară, clearance la creatinină, estriol, transferina
Ritm circadian Cortizol (↓ în cursul zilei şi ↑ noaptea) . Potasiu (concentraţie ↓ după-amiaza faţă de valorile matinale)
Persoanele obeze prezintă concentraţii mai mari de acid uric, colesterol, LDH, insulină şi glucoză
Masa corporală
postprandială
Variaţii sezoniere T3 ↓ cu 20% vara
FSH, LH, estradiol şi progesteron prezintă variaţie ciclică. Fe şi fosforul ↓ la menstruaţie Colesterolul ↓ la
Ciclu menstrual
ovulaţie
Sarcină Vezi slaid 19
Dieta hiperproteică: ↑ ureea şi acid uric. Dieta bogată în grăsimi: ↑ colesterol şi trigliceride. Inaniţia: ↓
Alimentaţie colesterol, trigliceride, uree, T4, T3; ↑ creatinina, acid uric
Consum de cafea Acid vanilmandelic, metanefrine (se va evita cu 72 h înaintea recoltării)
Consum de alcool Efecte acute (2-4h): ↓ glicemia, ↑ acid uric. Efecte cronice: ↑ GGT, AST, ALT, VEM
Morfină: ↑ amilaza, lipaza, AST, ALT, fosfataza alcalină, prolactina, TSH; ↓insulina. Heroină: ↑ pCO 2, T4,
Consum de droguri colesterol, potasiu; ↓ pO2, albumina. Cannabis: ↑ sodiu, potasiu, clor, uree, insulina; ↓ creatinina, glucoza,
acid uric
Efecte acute (1h): ↑ cortizol. Efecte cronice: ↑ nr.eritrocite, Hb,Ht,
Fumat nr. leucocite şi neutrofile, colesterol total şi LDL colesterol, Pb, Cd, Cu, CEA; ↓ prolactina, HDL
Efort fizic ↑ CK, AST, uree, glucoza, albumina, acid uric, ACTH, cortizol, hormon de creştere. ↓ insulina
Stres emoţional ↑ prolactina, cortizol, TSH, hormon de creştere, insulina, albumina, fibrinogen, glucoza, colesterol
Intervenţii chirurgicale În faza postoperatorie imediată: ↑ VSH, CRP, fibrinogen, uree, nr.leucocite; ↓ albumina, colesterol
 FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ REZULTATELE ANALIZELOR DE
LABORATOR

Gradul hemolizei Parametri afectaţi Comunicarea rezultatelor

 
- nu se va lucra sau nu se va
comunica rezultatul pentru LDH;
LDH  CK K AST - pentru ceilalţi parametri se va
HEMOLIZA UŞOARĂ
  aplica comentariul:
Ser uşor hemolizat. Valorile CK, K
şi AST ar putea fi influenţate.
 

HEMOLIZA K LDH AST CK Fe - nu se va comunica rezultatul la

MODERATĂ ALP BIL D aceşti parametri
Sunt afectate toate testele - nu se vor lucra; se recomandă
HEMOLIZA INTENSĂ
biochimice repetarea recoltării
FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ REZULTATELE ANALIZELOR DE LABORATOR

Gradul Parametri afectaţi Comunicarea rezultatelor

lipemiei
Nici un parametru nu -
LIPEMIE
este afectat    
UŞOARĂ
   
- pentru BIL T şi acid uric se comunică rezultatele cu următorul
comentariu:
LIPEMIE Ser moderat lipemic. Valorile BIL T şi acidului uric ar putea fi
BIL T Acid uric Mg  
MODERATĂ influenţate;
- pentru Mg se va lucra cu o diluţie a probei şi se va comunica
rezultatul obţinut

- pentru trigliceride, colesterol total şi HDL colesterol se vor

Toate testele pot fi comunica rezultatele obţinute;
LIPEMIE
afectate - restul testelor se vor efectua cu o diluţie a probei si se vor  
INTENSĂ
  comunica rezultatele obţinute.