BIOFIZICA MOLECULARĂ

06.10.2020
1

CURSUL 1

1. Sisteme de unităţi de măsură.

2. Atomi și molecule.
2

1. Sisteme de unităţi de măsură

Măsurare a mărimilor fizice

Exprimare în unităţile de măsură potrivite

(mărimi adimensionale)
Sistem Internaţional de Unităţi (S.I.)
(1960, a 11-a Conferinţă Generală de Măsuri şi Greutăţi)

• mărimi fundamentale (în număr de 7)

• mărimi derivate (aria, volumul, densitatea, viteza etc.)
• mărimi suplimentare (unghi plan şi unghi solid) 3

1. 1
 Mărimi fundamentale ale S.I.

Mărime fizică Unitate de măsură Simbol

lungime metru m
masă kilogram kg
timp secundă s
intensitatea curentului amper A
electric
temperatură absolută Kelvin K
cantitate de substanţă mol mol
intensitate luminoasă candelă cd

Unitatea de lungime (metrul)

a 107 parte din distanţa dintre Polul Nord şi Ecuator

(1792);

distanţa dintre două repere gravate în vecinătatea
capetelor unei bare confecţionate dintr-un aliaj de platină şi
iridiu (Biroul Internaţional de Măsuri şi Greutăţi);

(1983) lungimea drumului parcurs de lumină în vid
în timp de 1 / 299.792.458 secunde 5

Unitatea de masă

Unitatea fundamentală (kilogramul)

masa unui decimetru cub (dm3) de apă aflată la presiune
atmosferică normală şi temperatura de 3,98°C (1799);

masa unui cilindru având înălţimea şi diametrul egale cu
39 mm, confecţionat dintr-un aliaj de platină şi iridiu (Biroul
Internaţional de Măsuri şi Greutăţi) (1799)

Unitatea secundară (unitatea atomică de masă)

a 12-a parte din masa izotopului 12C (1961)
1 u.a.m. = 1 Da = 1,6605402 10–27 kg 6

1. 2
 Unitatea de timp (secunda)

Secunda este durata a 9.192.631.770 perioade ale

radiaţiei ce corespunde tranziţiei între două nivele
energetice ale stării fundamentale a atomului de Cesiu 133
(1967, a 13-a Conferinţă Generală de Măsuri şi Greutăţi)

Ordinul de mărime al unui număr

Exemple:
134527 = ?

0,000572 = ?

Multipli, submultipli

Prefix multipli / submultipli

Prefix submultiplu pico nano micro mili centi deci

Simbol p n µ m c d

Factor conversie 10–12 10–9 10–6 10–3 10–2 10–1

Prefix multiplu deca hecto kilo mega giga tera

Simbol da h k M G T
Factor conversie 101 102 103 106 109 1012

suplimentar pentru lungime (atomii)

9

1. 3
 “Metoda scării”

1 m = 10 2 cm
? cm
1 dm
km = 10 5 cm
? mm

- 1 µm = 10 –5 dm
? dm
1 cm ? –4
mm == 10 hmhm
10

Excepţii:

1 min = 60 s
1 h = 60 min = 3600 s
1 zi = 24 h = 1440 min = 86400 s

Sistem Tolerat de Unităţi (C.G.S)

Mărime fizică Unitate de măsură Simbol

lungime centimetru cm
masă gram g
timp secundă s
11

Alegeţi perechile mărime fizică – unitate

de măsură în S.I.:
a) masă – gram;
b) masă – kilogram;
c) viteză – m/s;
d) viteză – km/h;
e) temperatură absolută - °C.

Care dintre următoarele mărimi fizice sunt mărimi

fundamentale ale S.I.:
a) masa;
b) lungimea;
c) tensiunea electrică;
d) intensitatea luminoasă;
e) presiunea. 12

1. 4
Mărimi fizice scalare, vectoriale
Mărimile scalare se specifică prin valorile lor numerice şi
unităţile de măsură corespunzătoare
(temperatura, timpul, masa, numărul de molecule etc.)

Mărimile vectoriale sunt definite prin:

-modul, care reprezintă valoarea sa numerică, fiind un număr
strict pozitiv egal cu lungimea segmentului orientat prin care
se reprezintă mărimea vectorială;

- direcţie, reprezentată prin dreapta purtătoare;

- sens, specificat printr-o săgeată marcată la extremitatea
segmentului orientat.
13

2. Atomi și molecule

Teoria atomistă a structurii materiei

“Nu există nimic altceva decât atomi şi vid”
ATOMOS = INDIVIZIBIL

Leucip Democrit John Dalton

sec. V î.Cr. 460 î.Cr. (1766 – 1844)

• Modelul mingii de biliard (1803)

(atom = sferă rigidă indivizibilă)

1. 5
• Modelul “cozonacului cu stafide” (1904)

1906 – Premiul Nobel în Fizică

(descoperirea electronului şi studii legate
de conducţia electrică în gaze)

Joseph John Thomson

(1856 – 1940)
electroneutralitatea atomului !
16

• Modelul Rutherford - Modelul planetar al atomului

(1911)

1908 – Premiul Nobel în Chimie (cercetări

în domeniul dezintegrării elementelor şi
chimia substanţelor radioactive)

Ernest Rutherford
http://www.scientia.ro/fizica/63-atomul/274-modelul-atomic-al-lui-rutherford.html
(1871 – 1937)
17

Modelul planetar al atomului

• nucleu de mici dimensiuni ce concentrează aproape toată masa atomului

• electronii gravitează în jurul nucleului pe orbite circulare
• nucleul este format din protoni, încărcaţi pozitiv
• numărul protonilor este egal cu numărul electronilor
• cea mai mare parte a atomului este spaţiu gol 18

1. 6
 • Modelul Bohr (1913)

1922 – Premiul Nobel în Fizică (studii

legate de structura atomului)

Niels Bohr
(1885 – 1962)

19

• Modelul norului electronic

1932 – Premiul Nobel în Fizică

- fondator al mecanicii cuantice
- principiul de incertitudine

 poziţia electronului în atom

este descrisă în termeni de
probabilitate de localizare

 ideea de orbită este înlocuită de cea de

orbitali (volume spaţiale caracterizate
de probabilitatea prezenţei Werner Heisenberg

electronilor) (1901 – 1976)20

1924 – Louis de Broglie – dualismul undă - corpuscul

1929 – Premiul Nobel în Fizică

1933 – Premiul Nobel în Fizică

- fondator al mecanicii cuantice
- ecuaţia lui Schrödinger (1926)

Erwin Schrödinger
(1887 – 1961)21

1. 7
STRUCTURA ATOMULUI

NUCLEU (99,9 %)

 PROTONI mp = 1 u.a.m. qp = + e
 NEUTRONI mn = 1 u.a.m. qn = 0
A - număr de masă Z - număr atomic (de ordine)

NOR ELECTRONIC

 ELECTRONI me = 1/1835 u.a.m. qe = - e

1 u.a.m. = 1,66 · 10 -27 kg; e = 1,6 · 10 -19

22
C

“Build an Atom” GAME!

simulare PhET
(Physics Education Technology)

https://phet.colorado.edu/

1. 8
 https://phet.colorado.edu/en/simulation/build-an-atom

FORŢE INTRAMOLECULARE
(Legături chimice)

LEGĂTURA IONICĂ

LEGĂTURA COVALENTĂ

ENERGIA DE DISOCIERE (LEGĂTURĂ)

|W| = ENERGIA NECESARĂ RUPERII LEGĂTURII

(o constantă a legăturii)
|W| - direct proporţională cu stabilitatea legăturii

LEGĂTURA IONICĂ
MECANISM:
Atracţia electrostatică între ioni

Legea lui Coulomb

EXEMPLU:
NaCl Na (Z = 11): 1s2 2s2 2p6 3s1 [Ne] 3s1
Cl (Z = 17): 1s2 2s2 2p6 3s2 3p5 [Ne] 3s2 3p5

ENERGIE DE LEGĂTURĂ:
10 – 100 kcal/mol (1 cal = 4,18 J)
28

1. 9
 d = 2,76 Å

CARACTERISTICI ale substanţelor ionice:

DURITATE
TEMPERATURĂ DE TOPIRE RIDICATĂ
DISOCIERE ÎN APĂ

ÎN AER (εr = 1)

ÎN APĂ (εr = 80)

30

31

1. 10
LEGĂTURA COVALENTĂ

MECANISM:
Punere în comun de electroni

TIPURI:

După simetrie
o Legătură polară (atomi diferiţi)
o Legătură nepolară (atomi identici)
32

EXEMPLE:

legături covalente:
polare: HCl, HF, HBr, NH3, CH4,, H2O
nepolare: H2, Cl2

33

34

1. 11
1.* Un atom primește 3 electroni.
Care va fi sarcina sa electrică?

a) 0; b) +3; c) -3; d) +2; e) -2.

2.* Ce particule se găsesc în nucleul atomic:

a) protoni și electroni
b) neutroni și electroni
c) doar electroni
d) doar protoni
e) protoni și neutroni.
35

La finalul acestui curs voi putea să:

 numesc mărimile fizice fundamentale ale S.I. şi

să precizez unităţile de măsură corespunzătoare

 realizez corect transformări între muliplii şi submultiplii

unităţilor de măsură

 descriu structura atomilor

 explic mecanismul de formare a legăturii ionice

 explic mecanismul de formare a legăturii covalente

1. 12