CURSUL 1

1.INTRODUCERE
Fizica studiaza natura si proprietatile materiei si energiei. miscarea, fortele,
energia, materia, caldura, sunetul, lumina, compozitia atomilor. Limbajul stiintei
in general si al fizicii in particular este matematica. Fizica se bazeaza pe observatii
experimentale si masuratori cantitative.
Descoperirile stiintifice exprimate matematic sunt mai usor de verificat prin
experiment.
 Ideile in fizica exprimate in termeni matematici nu mai sunt ambigue
 Ecuatiile matematice furnizeaza expresii compacte si relatii intre concept
 Metodele matematicii alaturi de experimentele practice stau la baza
dezvoltarii fizicii

Marimi fizice
Marime = proprietatea unui fenomen, a unui corp sau a unei substante,
care poate fi evidentiata d.p.d.v. calitativ si determinata d.p.d.v. cantitativ.
Marime fizica = marime care se poate masura de maniera fiabila si
reproductibila, indiferent de observator, si care se exprima printr-un numar,
adesea insotit de o unitate.
ex: masa unui persoane, viteza unui automobil, sarcina electrica a unui electron

Masurarea = operatia prin care se asociaza unei marimi fizice un numar

pentru a o cuantifica.
 orice caracteristica a unei situatii identificabile, definite fara ambiguitate
pentru un timp suficient de lung pentru a putea fi studiata.
Clasificarea marimilor fizice :

Masurabile: marimi pentru care se poate stabili o relatie de echivalenta (ce pot fi
comparate, adunate, multiplicate)
Reperabile: marimi pentru care nu se poate defini o relatie de echivalenta 
stabilirea unor scari definite prin conventie, numite scari de reperaj.
(ex: temperatura, scara pH-lui, scara Richter pentru cutremure, scara
duritatii)

Extensive: proportionale cu cantitatea de materie a sistemului fizic (marimi

aditive)
ex: masa, lungimea, volumul

Intensive: sunt definite in fiecare punct al sistemului independent de cantitatea

de materie al acestuia.
ex: temperatura, presiunea, concentratia molara, potentialul electric

Scalare: marimi ale caror valori sunt numere simple

ex: masa (m=2kg), sarcina electrica (e=1,6 10−19C), constante

Vectoriale: marimi caracterizate de modul, directie si sens

ex: forta, viteza, acceleratia, campurile electrice si magnetice

modul – distanta dintre punctele O si V

directia – dreapta ce uneste punctele O si V
sens – sensul de parcurcegere de la O la V

Tensoriale: marimi ale caror valori sunt diferite in functie de directia in care sunt
masurate; sunt definite de o familie de numere cu mai multi indici
Marimi fizice fundamentale. Sistemul International de Unitati
(SI)

Fiecarei marimi ii corespund : - O valoare exprimata intr-o unitate de masura

- Un ordin de marime
- Metode de masura (obiectul metrologiei)

Unitatea de masura permite masurarea unei marimi in functie de o valoare

unitara (ex. secunda, sarcina electronului). Ea se bazeaza pe definirea unor
etaloane sau unitati de masura (unitati de baza ale sistemului international si
unitati derivate) si analiza dimensionala.
Ordinul de marime permite reprezentarea simplificata si sintetica a
marimilor fizice.
(ex: un ordin de marime de 1m corespunde unei dimensiuni ce poate varia de la
10cm la 10m).
! Cunoasterea ordinului de marime al unui fenomen ne permite sa verificam daca
rezultatul unui calcul este coerent, deci daca s-a facut o eroare grosolana.

Sitemul International de Unitati (SI) – 1960

SI este obligatoriu in majoritatea tarilor, exceptii facand Marea Britanie,
SUA, Liberia si Birmania.
Exista 7 marimi fizice fundamentale cu ajutorul carora pot fi definite toate
celelate marimi fizice, numite marimi derivate.

Lungime Metru m
Masa Kilogram Kg
Timp Secunda s
Intensitatea curentului electric Amper A
Temperetura termodinamica Kelvin k
Intensitatea luminoasa Candela cd
Cantitatea de substanta mol mol
Multipli ai unitatilor de masura in SI

3.000 m = 3  1.000 m = 3  103 m = 3 km

10 x Multpl. Simbol
9
1.000.000.000 = 10 = 1G
X=18 Exa E
6
1.000.000 = 10 = 1M
15 peta P
1.000 = 103 = 1k
12 tera T
9 giga G
6 mega M
3 kilo K
2 hecto h
1 deca da

Submultipli ai unitatilor de masura in SI

10 x Prefix Simbol
0,003 s = 3  0,001 s = 3  10 s = 3 ms
−3

0,01 = 10−2 = centi X=-1 deci d

0,001 = 10−3= milli -2 centi c

0,000 001 = 10−6 = micro -3 mili m
0,000 000 001 = 10−9= nano -6 micro µ
0,000 000 000 001 = 10−12= pico = p -9 nano n
-12 pico p
-15 femto f
-18 atto a
 •Definitii unitati de masura fundamentale
Secunda (s) - unitatea de masura pentru timp (t) ce reprezinta intervalul de timp
egal cu 9.192.631.770 perioade de oscilatie ale radiatiei emise la tranzitia între
doua nivele hiperfine ale starii fundamentale a izotopului 133 al cesiului la
temperatura de zero absolut.
Istoric, e legata de durata unei zile tereste, divizata in 24 de ore, apoi in 60 de
min, apoi in 60 s. 16 2)

Metrul (m) - unitatea de masura pentru lungime (l), ce reprezinta lungimea

parcursa de lumina in vid intr-o perioada de timp egala cu 1/299 792 458
secunde. Istoric e legat de circumferinta Pamantului.
•Definitia pană in data de 20 mai 2019: Kilogramul reprezinta masa
„kilogramului international”, adica a prototipului de platina iradiata,
pastrata la Biroul International de Masuri si Greutati de la Sevres, în Franta.
Istoric corespunde masei 1dm3 ( 1 litru) de apa.
•Definitia după data de 20 mai 2019: definitia este legata de
echivalentul in energie al unui foton prin intermediul constantei lui Plank
(constanta fundamentală), si anume valoarea metrului este definita fixand
constanta lui Plank la valoarea
6,626 070 15 × 10−34 s−1m2 kg, ceea ce corespude la Js.
Dezavantajul acestei definitii este ca ea depinde de definitiile metrului si
secundei.

Kelvinul (K) - unitatea de masura pentru temperatura (T).

•Definitia pană in data de 20 mai 2019: Kelvinul reprezinta unitatea
de temperatura în scara termodinamica egala cu 1/273,16 din temperatura
absoluta corespunzatoare punctului triplu al apei.
•Definitia după data de 20 mai 2019: definitia este legata de definitia
constantei lui Boltzmann (constanta fundamentală), care este fixata la
valoarea
1,380 649 × 10−23 s−2 m2 kg K−1 ceea ce corespunde la J K−1.
Dezavantajul acestei definitii este ca ea depinde de definitiile metrului si
secundei
Amperul (A) - unitatea de masura pentru intensitatea curentului electric ( I ).
•Definitia pană in data de 20 mai 2019: Amperul reprezinta intensitatea
unui curent electric constant care, mentinut în doi conductori rectilinii si paraleli
de lungime infinita si sectiune neglijabila, aflati în vid la distanta de un metru unul
de altul, produc între ei o forta de 2.10-7 N pe fiecare metru de lungime.
•Definitia după data de 20 mai 2019: definitia este legata de definitia
sarcinei electrice elementare (constanta fundamentală), care este fixata la
valoarea
1,602 176 634 × 10−19 As, ce corespunde la C (Coulomb).
Dezavantajul acestei definitii este ca ea depinde de definitia secundei.

Molul (mol) - unitatea de masura pentru cantitatea de substanta/materie (Q) a

unei entitati elementare specifice, care poate sa fie un atom, o molecula, ion,
electron, grupuri de particule, etc.
•Definitia pană in data de 20 mai 2019: Molul reprezinta cantitatea dintr-o
substanta a unui sistem, exprimata în kilograme, care contine atâtea entitati
elementare câti atomi exista în 0,012 kilograme de carbon 12.
•Definitia după data de 20 mai 2019: definitia este legata de definitia
numarului lui Avogadro NA (constanta fundamentală), fixand valoarea acestuia la
exact
6,022 140 76 × 1023 mol-1

Candela (cd) - unitatea de masura pentru intensitatea luminoasa (IV ) intr-o

directie data.
•Definitia pană in data de 20 mai 2019: Candela reprezinta intensitatea
luminoasa în directia normala a unei suprafete de 1/600.000 m2 a unui corp negru
aflat la temperatura de solidificare a platinei la presiunea atmosferica normala
(101.325 N/m2 ).
•Definitia după data de 20 mai 2019: definitia este legata de fixarea valorii
intensitatii energetice a unei radiatii monocromatice de frecventa 540 × 1012 s−1
(hertz) la exact 683 s3 m−2 kg−1 cd sr (sr -steradian).

Unitati suplimentare:
 Radianul (rad) - unitatea de masura pentru unghiul plan, ce reprezinta
unghiul plan cu vârful la centrul cercului ce subîntinde un arc de cerc egal cu raza
cercului (1 rad = 57°17’45”)
Steradianul (sr) - unitatea de masura pentru unghiul solid si reprezinta
unghiul solid cu vârful în centrul sferei care delimiteaza pe suprafata sferei o arie
egala cu patratul razei acelei sfere.

Toate celelalte unitati folosite pentru descrierea fenomenelor fizice pot sa

fie obtinute plecand de la aceste 7 unitati de baza folosind analiza dimensionala.

Analiza dimensionala
Marimile fizice derivate se pot exprima în functie de marimile fizice
fundamentale prin intermediul legilor fizicii. Expresia matematica prin care este
pusa în evidenta unitatea unei marimi derivate în raport cu unitatile marimilor
fundamentale se numeste formula dimensionala. Actiunea se numeste analiza
dimensionala.

Spunem ca “dimensiunea unei viteze este o lungime divizata pe o durata”

Analiza dimensionala permite de asemenea si gasirea solutiilor anumitor
probleme fara sa se rezolve ecuatii aferente. De ex putem determina perioada „T”
a pendulului matematic.
Din experienta se stie ca în cazul oscilatiilor mici, perioada de oscilatie a
pendulului matematic nu depinde decât de lungimea pendulului „l” si de valoarea
acceleratiei gravitationale „g”

Marimi fizice
 2.MECANICA CLASICA

Mecanica clasica se ocupa cu studiul miscarii si al echilibrului corpurilor,

respectiv al fortelor care actioneaza asupra acestora.
Teorie care prezice calitativ & cantitativ rezultatele experimentale obtinute
pentru obiecte care NU sunt:
•prea mici: atomi sau particule subatomice – Mecanica cuantica
•prea rapide: cu viteze apropiate de viteza luminii – Relativitatea speciala
•prea dense: gauri negre, formarea universului - Relativitatea generalizata

Mecanica clasica studiaza miscarea obiectelor care sunt mari in comparatie

atomii si se misca cu viteze mult mai mici decat viteza luminii.

Modelul punctului material

Punct material = un punct in care se considera ca este concentrate intreaga masa
a corpului. Permite studiul miscarii corpurilor.

Repere în mecanica clasică

Pentru a descrie mişcarea/repausul unui corp este nevoie de un reper spaţial şi un
reper temporal.
 Reperul spaţial este constituit din sistemul de obiecte fizice în raport cu
care este specificată poziţia oricărui obiect fizic.
 Reperul temporal este constituit dintr-un “ceasornic”, asociat reperului
spaţial.
“ceasornic” = un proces fizic (în general un proces de mare regularitate), ale cărui
evenimente sunt luate drept reper pentru definirea succesiunii ce caracterizează
orice altă mulţime de evenimente.

Ansamblul reper spaţial + reper temporal se numeste sistem de referinţă

(referential).
Fiecărui reper spaţial i se asociază un sistem de axe de coordonate cu
ajutorul cărora putem preciza coordonatele spaţiale ale obiectului.

Sistemul de coordonate carteziene in plan (x, y)

Coordonatele unui punct se obţin prin proiecţia poziţiei acestuia
pe cele 2 axe de coordonate, coordonatele fiind XM, YM

Versor = vector de modul 1, ce arata doar directia si sensul axelor de coordinate

Poziţia punctului material M poate fi descrisă cu ajutorul vectorului de poziţie:

Sistemul de coordonate carteziene (x, y, z)

Coordonatele unui punct material se obţin prin proiecţia poziţiei
acestuia pe cele trei axe de coordonate, coordonatele fiind xM, yM, zM.