Marimea fizica este notiunea care exprima o proprietate a unui

sistem fizic. De exemplu viteza unui corp exprima rapiditatea miscarii,

temperatura unui corp exprima gradul de agitatie a moleculelor lui,
inductia magnetica exprima forta cu care actioneaza campul magnetic
asupra curentului electric, iar lungimea de unda exprima distanta dintre
doua puncte, din mediul in care se propaga unda, care oscileaza in
concordanta de faza. Si asa mai departe. Observam ca sistemul fizic este fie
un corp, fie un camp fizic. Incercati sa eprimati pentru toate marimile
fizice, pe care le intalniti, semnificatia fiecareia.

Prima clasificare a marimilor fizice este aceasta:

a) marimi fizice fundamentale in SI;

b) marimi fizice derivate;

c) marimi fizice suplimentare.

Marimile fundamentale sunt alese arbitrar din toate partile fizicii,

unitatile lor de masura in SI sunt definite pe baza unor fenomene fizice
reproductibile si ele stau la baza definirii celorlalte marimi, adica a celor
derivate . Marimile suplimentare sunt cele doua marimi geometrice si
anume unghiul plan cu unitatea radianul si unghiul solid cu unitatea
steradianul, necesare in optica geometrica, dar si in mecanica (miscare pe
panta, frecarea, etc )

Alta clasificare se face in functie de componenţa unei marimi fizice si

anume: a) marimi scalare si b) marimi vectoriale . O marime vectoriala se
caracterizeaza complet prin valoare numerica, prin unitate de masura si
prin orientare (directie, sens). O marime scalara se caracterizeaza complet
doar prin valoare numerica si unitate de masura.

In continuare voi arata care sunt marimile fizice si unitatile de masura in SI

(sistemul international de marimi si unitati) .

Marimi si unitati fundamentale in SI

1. LUNGIMEA ( l) ; unitatea – metru (m) ; definitia metrului : Definitia
actuala:
Metrul este distanţa parcursă de lumină în vid în 1/299 792 458 dintr-o
secundă. METRUL este lungimea egală cu 1650 763,73 lungimi de undă în
vid, ale radiaţiei care corespunde tranziţiei atomului de kripton 86 între
nivelurile sale 2p10 şi 5d5 .

2. MASA (m) ; unitatea – kilogram (Kg) ; definitia kilogramului : Kilogramul

este masa „kilogramului prototip international” adoptat ca unitate de
masura a masei, de Conferinta Generala de Masuri si Greutati din 1889

3. TIMPUL (t) ; unitatea – secunda (s) ; definitia secundei : Secunda este

durata a 9 192 631 770 perioade ale radiației care corespunde tranziției
între două nivele de energie hiperfine ale stării fundamentale a atomului de
cesiu 133 la temperatura de 0 K.

4. INTENSITATEA CURENTULUI ELECTRIC (I); unitatea – amper

(A); definitia amperului : Amperul este intensitatea unui curent electric
constant, care mentinut in doua conductoare paralele rectilinii, de lungime
infinita si de sectiune neglijabila, asezate in vid, la o distanta de 1m unul de
altul, ar produce intre aceste doua conductoare o forta de 2*10-7 N pe o
lungime de 1m.

5. Temperatura termodinamica (T) ; unitatea – kelvin (K);

definitia unitatii de temperatura : Kelvinul, unitate de temperatură
termodinamică, este fracțiunea 1/273,16 din temperatura termodinamică a
punctului triplu al apei.

6. Cantitatea de substanta (niu); unitatea – mol (mol) ; definitia : Molul

este cantitatea de substanță a unui sistem care conține atâtea entități
elementare câți atomi există în 0,012 kilograme de carbon C-12 (12C). De
câte ori se întrebuințează molul, entitățile elementare trebuie specificate,
ele putând fi atomi, molecule, ioni, electroni, alte particule sau grupuri
specificate de asemenea particule.
Acest număr de unități elementare se numește numărul lui Avogadro.

7. Intensitatea luminoasa (I) ; unitatea – candela (cd); definitie : Candela

este intensitatea luminoasă, într-o direcție dată, a unei surse care emite o
radiație monocromatică cu frecvența de (540×10 la puterea 12) hertzi și a
cărei intensitate energetică, în această direcție este de 1/683 dintr-un watt
pe steradian

Retinem despre marimi fizice :

 v= 72 km/h = 72.000 m/3600 s= 20 m/s. adica valoarea numerica

este indisolubil legata de unitatea de masura in care este exprimata
aceasta.
 m= 5 t, adica masa este 5 tone. Normal ca trebuie transformata in Kg,
m= 5 x1000 Kg = 5000 Kg (se scrie 5. 10 la puterea 3).
 dupa extragerea datelor dintr-o problema se transforma marimile in
SI. este primul pas.
 daca marimea este vectoriala se deseneaza vectorul corespunzator,
forta, viteza, acceleratia, inductia magnetica, etc.

Pentru definirea unităților fundamentale ale SI se folosesc fenomene

fizice reproductibile. Doar kilogramul este încă definit printr-un obiect
material degradabil. În prezent se fac cercetări pentru a înlocui și această
definiție printr-una bazată pe un fenomen fizic. Rezultatul ar putea fi că
kilogramul și-ar putea pierde statutul de unitate fundamentală în favoarea
altei unități. Asta deoarece unitățile fundamentale trebuie să poată permite
măsurarea tuturor mărimilor fizice fără definiții redundante, însă alegerea
propriu-zisă a acestor unități (actual unitățile de lungime, masă, timp,
curent electric, temperatură, intensitate luminoasă și cantitate de
substanță) este arbitrară. De asemenea, numărul unităților fundamentale
ale SI este arbitrar.
Caracterul arbitrar al acestui număr este reflectat de adoptarea ca
unități fundamentale a unităților pentru cantitatea de substanță și
intensitatea luminoasă. Acestea nu sunt independente dimensional de
celelalte unități fundamentale spre deosebire de celelalte cinci unități
fundamentale care se consideră prin definiție a fi independente
dimensional.