Incălzirea şi răcirea sunt fenomene prin care se schimbă starea de

încălzire a unui corp. Starea de încălzire a unui corp nu se poate

modifica decât în urma interacţiunii cu un alt corp.

Temperatura

Proprietăţii unui corp de a avea o anumită stare de încălzire si se

asociază mărimea fizică numită temperatură (t) a cărei uitate de măsură
este gradul Celsius (°C).

Temperatura este o marime fizică a unui sistem care exprima dacă

sistemul respectiv este mai cald sau mai rece. Astfel, materialul cu o
temperatură mai ridicată este mai cald, iar cel cu o temperatură joasă mai
rece. Ea indică viteza cu care atomii ce alcătuiesc o substanță care se mișcă,
în cazul încălzirii viteza lor crescând. Oamenii de știință afirmă că la o
temperatură extrem de scăzută, numită zero absolut, atomii sau moleculele
și-ar înceta mișcarea complet. Temperatura împreună cu lumina face parte
din factorii ecologici.
Temperatura este un parametru fundamental de stare care
caracterizează starea termică a unui corp, mai exact, starea de echilibru
termodinamic. Condițiile stării de echilibru termodinamic sunt exprimate
prin cele două postulate ale termodinamicii: -Primul postulat, denumit și
principiul general al termodinamicii, se referă la faptul că un sistem izolat
ajunge totdeauna, după un interval de timp, în starea de echilibru
termodinamic și nu poate ieși, singur, de la sine, din această stare: Conform
acestui postulat, dacă un sistem izolat este scos din starea de echilibru
termodinamic, el va reveni la condițiile stării de echilibru după un interval
de timp, numit timp de relaxare. -Al doilea postulat, numit și principiul zero
al termodinamicii, precizează proprietățiile sistemului aflat în stare de
echilibru termodinamic, prin două formulări echivalente:

 Orice mărime de stare a unui sistem aflat în condiții de echilibru

termodinamic poate fi determinată în funcție de parametrii de stare
externi ai sistemului și de o mărime ce caracterizează starea interioară a
sistemului, numită temperatură
 Două sisteme termodinamice aflate în echilibru termic cu un al treilea
sistem, se găsesc în echilibru între ele.

Încălzirea poate fi locală sau centrală. În cazul încălzirii locale, fiecare

încăpere are propriul său sistem de încălzire. Prin excepție, se consideră
încălzire locală și încălzirea simultană a două camere de la o sobă montată
în peretele despărțitor.

Sursele de căldură pentru încălzirea clădirilor sunt:

 arderea combustibililor, solizi, lichizi sau gazoși;
 agentul termic, de obicei apă fierbinte, furnizat de sistemele
de termoficare;
 curentul electric în cazul încălzirii cu radiatoare electrice;
 energia solară captată de panouri solare termice;
 mediul ambiant (solul) în cazul încălzirii cu pompe de căldură.

Dilatarea corpurilor solide

Dilatarea în lungime
O tijă metalică prin încălzire îşi măreşte lungimea; spunem că tija se
dilată în lungime. Prin răcire tija metalică îşi micşorează lungimea; spunem
că se contractă. Cu cât temperatura tijei creşte mai mult cu atât ea se dilată
mai mult. Tija de fier şi cea de aluminiu, atunci când sunt încălzite în
aceleaşi condiţii, se dilată diferit deoarece sunt alcătuite din substanţe
diferite.

Dilatarea în volum

O bilă metalică prin încălzire îşi măreşte diametrul deci îşi măreşte
volumul; spunem că se dilată în volum. Prin răcire bila îşi micşorează
volumul deci se contractă.
Dilatarea corpurilor lichide
Prin încălzire apa din balon îşi măreşte volumul, adică se dilată,
iar prin răcire îşi micşorează volumul, adică se contractă. Lichidele se dilată
mai mult decât solidele.

Volume egale de apă şi alcool, a căror temperatură creşte cu aceeaşi

valoare, se dilată diferit. Volumul apei creşte cu atât mai mult cu cât
temperatura ei creşte mai mult.

Volume diferite de alcool se dilată diferit atunci când temperatura

creşte cu aceeaşi valoare.

Dilatarea corpurilor gazoase

Aerul din balon prin încălzire îşi măreşte volumul, adică se dilată,
iar prin răcire îşi micşorează volumul, adică se contractă. Gazele se dilată
mai mult decât lichidele atunci când sunt încălzite în condiţii identice.

Dependenţa densităţii unui corp de temperatura lui

Un corp de masă m are volumul Vo la temperatura to.

Densitatea corpului la temperatura to este ρo=m/Vo.