FENOMENE TERMICE I DILATAREA

CORPURILOR

FENOMENE TERMICE
STAREA DE INCLZIRE. CONTACT TERMIC.
ECHILIBRU TERMIC
n zilele nsorite de var aerul este CALD, n timp
ce bulgrele de zpad este RECE.
Despre un corp CALD sau RECE se spune c
se afl ntr-o anumit stare de nclzire pe care o
putem aprecia cu ajutorul simurilor.
EXEMPLE DIN VIAA DE ZI CU ZI
Lichidul dintr-o sticl se rcete cnd este
pus n frigider, deoarece interacioneaz cu
aerul rece din frigider.
Apa dintr-un vas se nclzete cnd vasul
este pus la flacra unui aragaz.
Apa mrii n timpul iernii este mai rece dect
n timpul verii, n timpul iernii temperatura
sa este mai mica.
NCLZIREA i RCIREA sunt fenomene prin care
se schimb starea de nclzire a unui corp.
STAREA DE NCLZIRE a unui corp nu se poate
modifica dect n urma unei interaciuni cu un
corp cu temperatur diferit.

PROPRIETII UNUI CORP DE A AVEA O ANUMIT

STARE DE NCLZIRE I SE ASOCIAZ MRIMEA
FIZIC NUMIT TEMPERATUR (t) A CREI
UNITATE DE MSUR ESTE GRADUL CELSIUS.
CORPURILE CU STRI DE NCLZIRE
DIFERITE AU TEMPERATURI DIFERITE, IAR
CORPURILE AFLATE N ECHILIBRU TERMIC
AU ACEEAI TEMPERATUR.
Cu ajutorul simurilor nu se poate aprecia exact
starea de nclzire a unui corp i de aceea este
nevoie de un instrument de msur.
INSTRUMENTUL DE MSUR PENTRU
TEMPERATUR ESTE TERMOMETRUL.
Temperatura unui corp nu se citete dup ce
termometrul este pus n contact termic cu un
corp. TERMOMETRUL INDIC TEMPERATURA
CORPULUI CU CARE ESTE N CONTACT
TERMIC N MOMENTUL N CARE NTRE ELE S-A
STABILIT ECHILIBRUL TERMIC.

Prin fenomen termic nelegem, n general, orice

fenomen fizic legat de micarea haotic, complet
dezordonat care se manifest la nivel molecular.
Variaia proprietilor fizice ale substanei la
nclzirea sau rcirea ei, schimbul de cldur
dintre corpurile nclzite diferit, transformarea

cldurii (obinut prin arderea combustibililor) n

lucru mecanic, etc. constituie exemple de
fenomene termice.
n Fig. 1 a), b) i c) avei cteva exemple de
fenomene te
rmice.

1. INTRODUCERE
n Univers, materia se gsete sub dou forme:
cmp i substan.
Cmpul este forma de existen a materiei care
se manifest prin intermediul unor interaciuni.

Substana este forma de existen a materiei

pe care o recepion cu ajutorul organelor de
sim: o vedem, o mirosim o pipim,Corpurile
care ne nconjoar
!
Substana este alctuit din molecule i
atomi, care se afl ntr
o continu micare, haotic i dezordonat.
Aceast micare nu este rezultatul unor cauze
exterioare, este spontan, nu nceteaz
niciodat i este dependent de temperatur
Micarea haotic i dezordonat a
moleculelor se numete agitaie termic
, sau
micare Brownian
.
Denumirea de micare brownian vine de la
numele botanistului Robert Brown care n
1827 a observat
c
particulele de polen aflate sub microscop se
micau haotic. n anul 1905 Einstein descrie
matematic ce se ntmpl cu particulele
minuscule aflate sub loviturile moleculelor
substanei n care se afl. Dei, de exemplu,
particulele de polen sunt de sute de ori mai
mari dect moleculele de ap, pentru c o
particul de polen este lovit n acelai
moment de mai multe molecule, fiecare
lovind dintr
-

o alt direcie, rezultatul ciocnirilor multiple

este o micare abia perceptibil a particulei
de polen. Teori
a
einsteinian a micrii browniene are aplicaii
n explicarea modului n care poluarea, de
pild, se rspndete prin aer i ap; de
asemenea, aceeai teorie este folosit cu succes
n determinarea efectelor inundaiilor, dar i n
explicarea unor fenomene economice i
bancare, cum ar fi fluctuaiile de pre pe pia
.
Existena agitaiei termice a moleculelor
oricrui corp poate fi pus n eviden printr
-o serie de
experimente. De exemplu fenomenul de
mprtiere a moleculelor unui corp printre
moleculele altui
corp, fenomen care este cunoscut sub
numele de fenomen de difuzie. Difuzia este
un fenomen ireversibil!
Nu exist fenomen invers difuziei, cum
exist n cazul altor
fenomene, de exemplu: dilatare

contracie, topire
solidificare, etc.
Fenomene
Cald
Msurarea

termice
i

rece
temperaturii

Dilatarea
Dilatarea
Dilatarea

lichidelor
n
viaa

i
de

a
zi

solidelor
gazelor
cu
zi

Fenomene
termice
1)Difuzia
Fenomenul de patrundere a moleculelor unui
corp prinre moleculele altui corp, fara
interventia unei forte exterioare se numeste
difuzie.
2)Calorimetrie
2.1
Temperatura
Proprietatii unui corp de a avea o anumita stare
de incalzire i se asociaza marimea fizica scalara
numita temperatura. Temperatura este o
marime
fizica
de
stare.
Unitati
de
masura
:
Kelvin(K)
-Celsius(C)
T(K)=t(C)+273,15
-Fahrenheit(F)
Instrumente de masura pentru temperatura:
termometrul.
2.2
Caldura.
Trecerea unui corp dintr-o stare de incalzire in
alta stare de incalzire, in urma contactului
termic cu un alt corp este caracterizata de

marimea
fizica
numita
caldura(Q).
Unitate
de
masura
:
joule(J)
2.3
Conductoare
si
izolatoare
Un corp care interactioneaza foarte incet cu
mediul exterior se numeste isolator termic.
2.4
Calorimetrul
Un invelis (perete) care nu permite corpurilor
din interior sa interactioneze termic cu
exteriorul, este un izolator perfect. In realitate
nu exista un izolator perfect. O foarte buna
izolare termica se poate realize cu ajutorul
calorimetrului.
Daca in calorimetru se introduc doua corpuri cu
temperaturi diferite, in procesul de realizare a
echilibrului termic, caldura cedata(Qced)de
corpul cu temperatura mai mare este egala cu
caldura
absorbita(Qabs)de
corpul
cu
temperatura
mai
mica.
Ecuatia
calorimetrica
Qced=Qabs
Calorimetria este capitolul fizicii care se ocupa
cu studiul caldurii primite sau cedate de un
corp.
2.4.1
Coeficienti
calorici
Coeficientii calorici sunt marimi fizice care
stabilesc
legatura
dintre
caldura
primita(cedata) de un corp si variatia
temperaturii
lui.
2.4.2
Caldura
specifica
Caldura specifica (c) este marimea fizica
numeric egala cu caldura necesara pentru a

varia temperatura unitatii de masa dintr-un

corp
cu
un
grad.
2.4.3
Capacitatea
calorica
Capacitatea calorica (C) este marimea fizica
numeric egala cu caldura necesara pentru a
varia temperatura unui corp cu un grad.
3)Combustibili
Combustibilii sunt substante prin arderea
carora se degaja caldura.
DILATAREA CORPURILOR
DEFINIIE
Dilatarea termic este fenomenul fizic prin care
dimensiunile (volumul, suprafaa, lungimea)
unui corp cresc n urma variaiei temperaturii.
Fenomenul opus se numete contracie
termic.

DILATAREA
CORPURILOR
SOLIDE

DILATAREA
CORPURILOR
LICHIDE

DILATAREA
CORPURILOR
GAZOASE

In functie de starea de agregare

corpului, dilatarea se manifesta diferit.

un corp solid isi mareste toate dimensiunile

liniare in acelasi raport,
un lichid isi mareste volumul (forma sa
depinde de vasul care il contine),
un gaz isi mareste fie presiunea, fie
volumul, fie amindoua, in functie de incinta
in care se afla.
EXPERIMENT
DILATAREA
SOLIDE N LUNGIME:

CORPURILOR

Folosind un pirometru cu cadran se poate

observa cum se comport o tij metalitalic
i una din aluminium la nclzire.

Tija de fier i cea de aluminium, atunci cnd

sunt nclzite n aceleai condiii, se dilate
diferit,
deoarece
sunt
alctuite
din
substance diferite:
O tij metalic prin NCLZIRE i
MRETE LUNGIMEA, se spune c SE
DILAT N LUNGIME; PRIN RCIRE, TIJA
METALIC I MICOREAZ LUNGIMEA,
SPUNEM C SE CONTRACT.
EXPERIMENT
DILATAREA
SOLIDE N VOLUM:

CORPURILOR

De un trepied se fixeaz o tij cu inel. Un

corp sferic metallic, la temperature camerei
poate fi trecut prin inel, dar dup ce l
nclzim, nu mai poate fi trecut.
O BIL METALIC PRIN NCLZIRE I
MRETE DIAMETRUL, DECI I MRETE
VOLUMUL, SE SPUNE C BILA SE DILAT
N VOLUM.
PRIN RCIRE, BILA I MICOREAZ
VOLUMUL, DECI DE CONTRACT.
Experiment - Evidenierea e'perimentala a
dilatrii termice
a.De un trepied fi xam o tija cu inel. Un
corp sferic metalic# la
temperaturacamerei poate fi trecut
prin inel# dar dup ce l nclzim # nu
mai poate fi trecut ;; Din acest e'periment
rezulta ca acest corp sferic solid si-a

mritvolumul prin nclzire# deci s-a

dilatat $.Dup un timp # corpul sferic se
raceste# si poate fi trecut din nou prin
inel Din acest e'periment rezulta ca acest
corp sferic solid si-a micorat volumul
prinrcire# deci s-a contractat
EXPERIMENT
LICHIDE:

DILATAREA

CORPURILOR

Se pune ap aflat la temperature camerei

ntr-un balon de sticl prevzut cu un dop
de cauciuc n orificiul cruia este introdus
un tub subire de sticl deschis la ambele
capete. Se pune balonul ntr-un vas mai
mare n care se afl ap cald.
PRIN NCLZIRE APA DIN BALON I
MRETE VOLUMUL, ADIC SE DILAT,
IAR PRIN RCIRE I MICOREAZ
VOLUMUL, ADIC SE CONTRACT.
ANOMALIA APEI:
nclzind o cantitate de ap de la 0
grade Celsius la +4 grade Celsius,
volumul apei n loc s creasc, scade.
Aceast comportare a apei didferit de
a celorlalte lichide este cunoscut sub
numele de ANOMALIA APEI.

EXPERIMENT
GAZOASE:

DILATAREA

CORPURILOR

Se nchide un volum de aer cu ajutorul unei

coloane de lichid colorant, ntr-un balon de
sticl prevzut cu un dop n orificiul cruia
se afl un tub de sticl ndoit. Se introduce,
pe rnd, balonul n ap cald i n ap rece.
AERUL DIN BALON PRIN NCLZIRE I
MRETE VOLUMUL, ADIC SE DILAT,
IAR PRIN RCIRE I MICOREAZ
VOLUMUL, ADIC SE CONTRACT.
ATENIE: GAZELE SE DILAT MAI MULT
DECT LICHIDELE ATUNCI CND SUNT
NCLZITE N CONDIII SIMILARE.
CONSECINE I APLICAII PRACTICE ALE
DILATRII

Dependena
densitii unui
corp de
temperatura lui

Etalonarea unui
termometru

Care este densitatea

unui corp la
temperatura t?

De ce nu se
folosete apa ca
lichid termometric?

Aplicatii in tehnica :
-In zilele geroase de iarna nu trebuie lasata apa
in radiatorul masinii ,fiindca prin inghetare, apa
si-ar mari volumul, si ar sparge radiatorul. In loc
de apa se pune antigel in radiator. Antigel nu se
dilata , nu ingheata, si deci nu sparge radiatorul
masinii.
- Conductele de apa rece sunt invelite in material
izolator, si ingropate in pamnt.
Altfel ar fi putut ingheta apa, marindu-si volumul
si ar sparge conducta.