Rul Nistru

Elaborat de Fricael Vilalie

Corcimari Ilie

Rul Nistru
Cel mai mare ru din Moldova este Nistrul. Pe timpuri
grecii antici i romanii cunoteau acest ru, numindu-l
Tiras. n Evul Mediu de-a lungul lui trecea calea
comercial de la Lvov spre Crimea i Turcia. Cetile
mree, ridicate pe malul drept al rului s-au pstrat pn
astzi la Hotin (Ucraina), Soroca, Bender, BelgorodDnestrovsk (Ucraina).

Originea
In perioada antica denumirea scitica a fluviului a fost
preluata de alte popoare, inclusiv greci si romani.
renumitii carturari elini - parintele istoriei Herodot (cca
484-425 i.Hr.) si parintele geografiei Strabo (cca 63-20
i.Hr.) il cunosteau, primul sub denumirea de Tiris, al doilea
- de Tiras. Cunoscutul savant din Roma Antica Pliniu cel
Batran (anii 23-79 d.Hr.) numea fluviul Tira. Pe la
inceputul sec. IV in nordul Marii Negre au aparut triburi
slave vechi, dar dupa invazia pustiitoare a hunilor (anul
375) triburile acestea s-au stabilit cu traiul in interfluviul
Nistru-Nipru si mai departe spre nord (antii), intre Dunare
si Nistru si in partea inferioara a interfluviului Nistru-Prut
(clavinii). Ele au insusit ambele denumiri ale fluviului de la
triburile bastinase tracice ale getilor si dacilor, cat si de la
scitii, care mai ramasasera aici intr-un numar redus. In
sec.IX denumirea a fost insusita de triburile slave, ce
intrau in componenta Rusiei Kievene - tivertii (locuiau

Nistrul i ia nceputul din Carpai la nlimea de

759 m deasupra nivelului mrii din izvoarele de pe
panta de nord-vest a dealului Rozluci; 700 km rul
curge prin Ucraina, iar aproximativ 660 km prin
Moldova. Debitul su anual constituie n medie 10
km; de 5 ori mai puin, dect cel al Niprului.

Lungime: 1.362 km
Navigabil: 500 km
nlimea la izvor 1.000m
Debitul mediu multianual 310 m/sec.
Suprafaa bazinului hidrografic 72.100 km

Principalele orae strbtute sunt:Halici,Hotin,

Moghilu,Camenia,Otaci,Soroca,Camenca,Rbnia,Dubsari
,Grigoriopol,Tighina,Tiraspol,Slobozia,Cetatea Alb.

Schema general a reelei

hidrografice a Nistrului are forma
unei pene de pasre cu artera
principal - rul Nistru - bine
exprimat i care primete de pe
ambele maluri o mulime de aflueni
mici. Lipsa afluenilor mari este
principala trstur distinctiv a
reelei hidrografice a Nistrului. n
bazinul Nistrului exist 16890 ruri
cu o lungime total de 42751 km.
Predomin ruleele cu o lungime de
pn la 10 km (16294 ruri cu o
lungime total de 26164 km); 449
ruri cu lungimea de 10-25 km, 86
ruri cu lungimea de 26-50 km; 45
ruri cu lungimea de 51-100 km, 15
ruri cu lungimea 101-300 km i

Aflueni
Dreapta:Limnia,Rut,Bc,Ichel,Botna
Stnga:Gnila Lipa,Solota Lipa
,Coropez,Stripa,Seret,Zbruci,Smotric,Ternava.

Conform structurii vii, pantelor, caracterului

luncii i albiei, rul Nistru poate fi divizat n trei
sectoare morfologice principale:
1. Cursul superior - de la izvor pn la s.
Nijnee.
2. Cursul mediu - de la s. Nijnee pn la or.
Dubsari
3. Cursul inferior - de la or. Dubsari pn la
gura de vrsare a rului

Albia Nistrului este bilateral, cu

limea de 0,5-3,0 km (lng s.
Ciaikovici pn la 7,5 km), cu vegetaie
de pajite, parial valorificat,
constituit din nispuri argiloase, pe a
locuri cu movilie, nmltinit, chiar cu
sectoare de turb. n timpul apelor mari
de primvar i viiturilor se acoper pe
o durat de 3-10 zile cu un strat de ap
cu grosimea de 0,5-3,0 m.

Temperatura medie lunar a apei n lunile

de iarn la s. Hruca este de cca 0C,
primvara - 2,5C, vara 18-21C. n aval - la or.
Bender - temperatura de iarn practic se
menine aceeai, primvara crete cu 1,01,5C, vara cu 1,5-2,0C. Temperatura maxim
instantanee a apei n aceste dou puncte

Pe teritoriul
Republicii Moldova n
bazinul Nistrului au
fost construite:
- 51 lacuri de
acumulare cu un
volum mai mare de 1
mln. m3;
-1100 acumulri
mici de ap (iazuri) cu
un volum mai mic de
1 mln. m3.

Nistrul este folosit pentru pescuit,

transport de mrfuri, producerea energiei
electrice etc.

Una din cele mai grandioase viiturii pluviale din

sec. XX a avut loc n 1941, provocnd distrugeri i
daune materiale enorme. Unele date despre
aceast viitur le reproducem din literatur.
Viitura s-a format la nceputul lunii septembrie n
urma ploilor intensive, care au czut n partea
montan a bazinului timp de cteva zile. S-a fcut
remarcat ziua de 2 septembrie, cnd ploaia a inut
jumtate de zi, populaia creznd c s-a rupt
cerul". Btrnii afirmau, c nu au mai aa ceva
vzut pn acum". Aversa a fost att de puternic,
nct pe versani stratul de ap atingea grosimea
de 10 cm; iar depresiunile de pe suprafaa
pmntului se umpleau momentan. Torentele
furtunoase de ap mturau" totul din cale: case,
animale, oamenii, etc.

Nistrul la confluena cu rul Seret (Ucraina)

Nistrul la Filipice (Ucraina)

Nistrul n apropierea oraului

Camenia (Ucraina)

Nistrul la poalele cetii Hotin

Nistrul la Moghilu (Ucraina)

Nistrul n nordul Republicii Moldova

Nistrul la Otaci (Moldova)

Nistrul la pova (raionul Rezina, Moldo

Nistrul la Popenchi (Moldova

Podul de la Tiraspol

Vedere spreLimanulde laNistrude pe malul stng

Limanul Nistrului (Ucraina)

Bibliografie
1.Zavoianu I,(1988)Raurile Bogatia Terrei.Edit
Albatros,Bucuresti
2.Hilt V.,(1976)Rauri si Lacuri.Editura Stiintifica
Bucuresti
3.Cantemir D.Descriptio MoldaviaeEditura
Academia Romana,Bucuresti.
4.Cebotarev A.I.(1957)Hidrologia Uscatului si
calculul scurgerii raurilor,Vol.I (traducere din
limba rusa),Bucuresti.
5.http://www.apelemoldovei.gov.md/pageview.php?
l=ro&idc=115