De la apariția sa omul nu a facut altceva decat sa influențeze mediul iar unele dintre acțiunile sale au

avut un impact negativ semnificativ care se resimte si astăzi.

Datorita exploziei demografice din sex XX, nevoile umane s au diversificat conducând la dezvoltarea
industriei și la o presiune ridicata asupra resurselor naturale.

Chiar dacă apariția industriei a simplificat major viata omului aceasta a dus la poluarea mediului
înconjurător. (apa sol aer)

Poluarea de produce atunci când se introduc anumite substanțe solide, lichide sau gazoase
radioactive si care produc modificări de ordin fizic, chimic sau biologic, determinând un mediu
impropriu pentru sănătatea umana, pentru viata acvatica, pentru pescuitul industrial și turism

Definiția termenului de poluare. Poluarea repr totalitatea proceselor prin care se introduc în mediu
direct sau indirect materie sau energie cu efecte dăunătoare care alterează ecosistemele.
Diminuează resursele biologice și pun în pericol sănătatea omului.

Prin urmare poluarea poate fi naturala sau antropica. Prin poluant se înțelege un factor (materie sau
energie) produs de om sau datorat unor procese naturale a carui prezenta în mediu într-o cantitate
către depășește limita permisa și care împiedică dezvoltata normala a viețuitoarelor sau a omului.

Poluarea determinata de activitatea antropica are următoarele caracteristici

-este generatoare de deșeuri din cauza randamentului scăzut de transformare.

-sunt consumatoare de resurse naturale neregenerabile sau neregenerabile la scara timpului uman
(nu geologic)

-sunt ireversibile termodinamic

La aceasta pe fi adăugate următoarele aspecte: poluarea antropica va creste întotdeauna exponențial

ci creșterea nr. Populației de pe glob, cu dezvoltarea industriei și agriculturii întensive si conflictelor
armate. Commented [1]:

Diversificarea și perfecționarea tehnologiilor de producție care se cele mai multe ori s a concretizat
printr-o creștere a surselor de poluare și a numărului de poluanți chiar dacă au perfecționat și
tehnologia de reducere a cantității acestora.

Clasificarea poluanților și surselor de poluare

1. După mărimea ariei de răspândire

-poluarea punctuala se manifesta pe o suprafață redusa (arealul unei uzine cea a exploatări
miniere, ceea în jurul orașelor și care este compusa de cele mai multe ori din deșeuri solide.)

-poluarea regionala ce se manifesta la întregul spatiul planetar. (emisiile de bioxid de carbon ce

duc la intensificarea efectului de sera sau emisiile de freon ce conduc la subtierea statului de
ozon.

2. După proveniența agenților poluanți

-poluarea naturala ce se datorează unor fenomene fizice, climatice, hidrologice (Furtuna de praf,

Eruprii vulcanice, apele subterane acide sau saline

-poluarea antropica datorita acțiuni directe sau indirecte ale omului.

3. După sursa agenților poluanți

-domestica (prostia de activitățile fiziologice și casnice)

-municipala produsa de orașe

-industriala (uzine fabrici combinate)

-poluarea agricola (activități de creșterea plantelor și animalelor)

4. După natura agenților poluanți

-chimica (substanțe chimice toxice si periculoase)

-fizice (radioactive, termice, sonice)

-biologica ce poate fi microbiologica si macrobiologica

5. După natura factorilor de mediu poluanți

-poluarea aerului

-apei

-solului sau edifica

-factorilor biologici

În mod obișnuit în aer ajung substanțe volatile în apa ajung cele solubile, iar în sol cele insolubile.
Datorita interrelatiilor dintre Geosfere, poluarea uneia de vă răsfrânge în toate celelalte dar cu
viteze intensități și efecte diferite.

Pragul de diferențiere al poluanților și unități de măsură

Următorii termeni definesc concentrația poluanților:

-limita de detectare(nivelul sub care un poluant nu poate fi detectat în mediu)

-limita de concentrare la care se resimte efectul poluant dar care se situeaza sub concentrația
maxima admisibila

-concentrația maxima admisibila repr. Nivelul superior de concentrație reglementat prin acte
normative care stabilesc limita de la care efectele sunt dăunătoare pentru organismele vii.

-gradul de persistenta al poluantului către reprezinta perioada in care exercita efect poluant.

Concentrațiile poluanților se exprima în :

-unități de greutate mg/kg pe tona.. Etc

-unități de volum /litru sau m cub

-procentual
Poluarea atmosferei.

Poluarea fizica a atmosferei ce are la baza cedarea dinspre diferite surse spre atmosfera

A unor categorii și cantități dif de energie respectiv :

-energia mecanica ce produce poluare sonora

-energie calorica ce prod poluarea termica

Energia radianta ce prod poluarea cu dif tipuri de radiații.

În orașe de obicei în timpul verii temperatura ridicata poate produce disconfort, daca este mai mare
cu 10 grade fata de zonele învecinate.

Poluarea cu radiații este consecința propagarii emisiilor in spațiu a unoe unde electromagnetice.
Raza x si gamma, acesta fiind însotite de transport de materie și pot fii de natura fizica chimica si
biologica ( radiația cosmica, rocile si apele radioactive)

Surse artificiale : extragerea si prelycrarea minereurilor radioactove, centrale nucleare, reactoare si

acceleratoare de particule.. Experimentemilitare

Poluarea chimica a atmosferei

Reprezinta consecința întroducerii în atm. A unor taxe care exista în mod natural dar care determina
depășirea Concentrațiilor naturale sau introducerea unor subst. Inexistente in mod natural. Pp.
Subst. Chimice poluante ale atf. Sunt:

-compusii organici volatili (hidrocarburi cum ar fii benzina, clorofor, fenol, acetona) aceste
hidrocarburi rezulta din prelycrarea prod. Petroliere si emisiile vehiculelor.

-oxizii de carbon (monoxidul de carbon cel mai poluant) arderea combustibilor fosili, eruptii
vulcanice, incendii. Efectele acestor subst.: malformații, deces, probleme la sarcina. Valorile medii
zilnice admise sunt de 2 mg /m cub. Poluante

Dioxidul de carbon acel gaz care determina efectul de sera. Se produce prin combustie 79 la suta.
Respirația plantelor 17.8 la sută. Industrie 3 la suta. Devine toxic pt. Om in concentrații de peste 2,
3 la suta si nociv la peste 30 la suta.

-compusii sulfului ce provin din peocese naturale 67 la suta, activitatea antropica 33 la suta (arderea
combustibiilor fosili) acești compusi au acțiune toxica asupra sistemului nervos, ap respirator si
sângelui.

- compusii azotului. Se formează smog ul ( cel mai i important efect poluant) dioxidul de sulf

Poluarea biologica a atmosferei

Atmosfera nu dispune de o microflora proprie dar in partea inferioara exista microorganisme de

origine umana, animala sau naturala respectiv viruși bacterii și fungi. Cele provenite de la animale și
de la om pe fi saprofite. (nepatogene) acestea sunt prezente în atmosfera înglobate sau aderente la
particulele de praf, fum sau ca praf bacterian. Poluarea aerului în România se datorează în principal
arderii combustibilor, ind chimice, metalurgia, mat de construcție si transportului rutier. In
ansamblu România este o tara cu nivel mediu de poluare a aerului.

Poluarea solului

Poluarea poate fi directa prin deșeuri solide (pesticide sau îngrășăminte) sau indirecta prin aport de
poluanți din atm. (gaze sau pulberi), din ape industriale sau menajere sau chiar precipitații.

Poluarea chimica a solului este produsa de agricultura si sect. Zootehnic la care se adaugă
transportul.

-cu pesticide

-cu îngrășăminte chimice

-cu metale grele și ape reziduale

Piluarea biologica

Microflora solului se compune din virusuri, bacterii, micete si alge.

Poluarea hidrosferei

Apa este o sursa naturala neregenerabila a carui volum total este de 1386 miliarde de km cubi

Proprietățile nat. Ale apei pe fi modificate din cauza poluării apei, pielea direct proporțional cu cel de
creștere a populației globale.

Poluarea fizica de 3 tipuri

1. Termica ( deversare in apa a unor lichide calde utilizate in dif industrii. Moartea unor
organigrame Acvatice la temperatura de peste 30 grade.
2. Poluarea cu substanțe radioactive ( deșeuri din ind nucleara sau roci radioactive)
3. Poluarea chimica aceasta constituie forma cea mai intensa de poluare a apei :
-Se produce cu compuși ai azotului (azotiti si amoniac) iar ca surse îngrășămintele cu azot si
apele uzate.
- Cu compusi ai fosforului (fertilizatori agricoli si materii de fecale.)
-Poluarea cu pesticide (hidrocarburi clorurate)
-cu produse petroliere (transportul maritim și fluvial, ind prelucrătoare) anual angina apele
oceanice 10-15mil tone de hidrocarburi grele(asfalt, bitul, motorina) si usoare (kerosen,
benzina, solvenți) produsele petroliere ajunse in apa în proporție de 40 la suta se
sedimenteaza, 40 la suta se amesteca cu apa si 20 la suta formează o pelicula deasupra apei.
- poluarea cu detergenți. (industria textila, act. Menajere, unele insecticide)
-poluarea cu substanțe cu grad ridicat de toxicitate ( plumb, mercur, arseniu)
Acesti compusi pot afecta ficatul, rinichii, pot produce anemii etc.

Poluarea biologica a apelor

Consecința întroducerii unor microorganisme patogene de origine umana sau animala sau a
unor substanțe organice ce pot fermenta. (efluente urbane sau zootehnice)
 Ca efecte hepatita virala, malprax etc.
Cele mai vulnerabile zone sunt de mal si țărm ale lacurilor și marilor si ale râurile ce
traversează orașe cu ferme zootehnice.

Poluarea apelor în România se prezintă astfel:

-10 din apa poluata chimic este tratata integral

Înainte de a fii deversata in râuri

-60 suta doar partial

-30 suta fara prelucrare

Poluarea cu deseuri

Prin deșeuri se înțelege ceea ce rămâne dintr un material prelucrat, folosit și consumat și sunt
impropriu numite gunoaie. Toate activitățile umane sunt surse potențiale de deșeuri iar cantitatea
acestora variază de la tara la tara.

1.In funcție de natura lor deșeurile pot fi grupate în :

-deșeuri substanțiale (prafuru, pulberi, subst chimice)

-energetice (radistii UV, unde electromagnetice)

-informaționale (viruși, modele eronate, informații eronate)

-comportamentale (de atitudine, stres)

2. In functie de sursele majore care le produc

-deșeuri urbane, agricole, industria miniere, canalizare)

3. In funcție de impactul asupra mediului și managementului

-biodegradabile (sub influenta unor bacterii se descompun) produs

-nebiodegradabile ( cele ce se caracterizează prin stabilitate în timp)

MANAGEMENTUL DEȘEURILOR

Atitudinea si management ul deșeurilor difera de la tara la tara astfel ca a fost adoptata o ierarhizare
a opțiunilor preferențiale de gestionare a deșeurilor pe 4 niveluri distincte:

1. Prevenirea producției de deșeuri este preferabila reciclării

2. Reciclarea este preferabila incinerarii.
3. Incinerarea este preferabila depozitarii
4. Depozitarea si controlul evoluției depozitelor este preferabila emisiilor necontrolate.:
-depozitarea in gropi sanitare se face în procent de 60%in cazul deșeurilor urbane si 70 din
cele periculoase si toxice. Cele mai multe gropi sanitare izolate si acoperite se gasesc in
Polonia, 13000. Germania 10000 Slovacia 7000 si Anglia apx. 4000.
 -Incinerarea deșeurilor are avantajul ca reduce volumul total cu 95%, reduce toxicitatea cu
99% si reduce riscul de contaminare cu agenți patogeni. Deșeurilor urbane sunt incinerarate
cu o medie de 20% in EU iar cele toxice si periculoase doar 8%.
-injectarile in litosferA. Pot fi injectate în scoarta terestra sunt depozitate la 300-400m. In
SUA sunt injectati zilnic sute de mii de m cubi deșeuri lichide in peste 200 foraje.
-depozitarea in ocean. Se aplica nămolului rezultat din dragari, canalizari si procese
industriale si pentru unele categorii de substanțe foarte toxice sau radioactive.

(prin intermediul containerelor)

- RECICLAREA deșeurilor asigura lrotejarea resurselor naturale si asigura reducerea poluării.

(fier vechi, plumb, metale plumb. Deșeuri menajere ) In EU centrala si de vest sunt reciclate
apx. 40%, hârtia in proporții de 30-60% Olanda. Iar sticla 30-70% iar tarile fruntașe sunt
Elveția, Olanda, Germania, Austria, Belgia si Italia.
- Poluarea prin accidente tehnologice (accidente ale instalațiilor, accidenta in activitatea de
transport a substanțelor toxice, produse in procese de exploatare pe platformele
continentale si de transport maritim si accidentele nucleare)

Efectul de sera acționează ca un mecanism care retine pe timp de noapte energia calorica primita de
la soare pe timp de zii la partea inferioara a troposferei, reducând astfel amplitudinea termica.
Efectul de sera este provocat de gaze precum bioxid ul de carbon, oxizii de sulf la care se adaugă
ozonul si vaporii de apa. Acestea lasa sa treaca radiațiile solare de unde scurte dar rețin radiația
infraroșie emisa in sens invers de către suprafața terestra. Cel mai important ga cu efect de sera este
dioxidul de carbon. Concentrația acestuia înainte de revoluția industriala se situa 190-280 unități. In
prezent este la peste 350 unități. Emisiile actuale de sera vor determina o crestere a temperaturii
globale 1,5pana la 4,5grade celsius pana in 2030.

PROTECȚIA mediului. Prin protecția mediului de înțelege un ansamblu de acțiuni necesare sa

conservarea resurselor naturale, a diversitatii biologice și menținerea calității factorilor d mediu prin
masuri legislative, administrative! Educativ formative, sociale si de cooperare internaționala.

Cele mai importante masuri de conservare se bazează pe declararea unor categorii de zone create
pentru protecția patrimoniului natural..

-rezervații ale biosferei

-parcuri naționale

-monumente ale naturii

-rezervații naturale

-parcuri naturale

-ale bunuri ale patrimoniului natural stabilite la nivel internațional.

 Poluarea Marilor si Oceanelor

461.000km 2

Adâncime 2200m

Ecosistemelul Mari Negre face parte din categoria ecosistemelor stătătoare cu apa sărată cu 2
starturi. Una pana la 200 m cu salinitate de 17 la mie.

Sub aspect biocenotic se împarte in ³ zone

Zona litorala

Zona pelagica

Zona abisala

Pentu ca este o mare închisă are probleme cu poluarea:

-chimica

-radioactiva

-deșeuri solidd

-biologica produsa de organisme marine invazive vii.

IN APELE marii negre sunt deversate anual apx. 110.000 tone de petrol si numai Dunărea contribuie
cu 50%.

Concentrațiile de DDT( insecticid) încă acționează asupra biosferei marii

EUTROFIZAREA MARII Negre (creșterea cantități de nutrienti minerali si organici aduși de Dunăre)
duc la dezvoltări fitoplactonice ( număr de alge mai mare ce reduc cantitatea de oxigen din apa)

Tipuri de sub examen

Clasificarea poluanților si surselor

Monitoring ul calității mediului

Detalierea termenului de protecția a mediului. Exemple

Evaluarea impactului asupra mediului

Poluarea in Marea neagra

2. Explicarea sub forma unuui eseu a schemelor grafice prezentate in cadrul cursurilor si
laboratoarelor pe durata întregului sistem.