Strategia de dezvoltare a litoralului românesc

Litoralul românesc reprezintă o parte din țărmul occidental al Mării Negre și se

întinde de la granița cu Ucraina până la cea cu Bulgaria. Este cea mai exploatată
zonă turistică din România. De-a lungul malului mării se întind 2 municipii, 2
orașe mai mari și alte 2 orașe, mai mici, precum și numeroase stațiuni turistice de
vară. Principalele orașe, dar și principala zonă de interes, unde se află majoritatea
stațiunilor și a atracțiilor turistice, este județul Constanța. Tocmai din această cauză
autoritățile locale au decis să elaboreze o strategie de dezvoltare și promovare a
turismului. Astfel, s-a elaborat un plan de achiziție pentru acestă strategie. Prin
realizarea acestui serviciu se crează o baza adecvată pentru dezvoltarea turismului
într-un mod integrat, echilibrat,şi durabil, astfel încât să aducă beneficii culturale şi
socio-economice considerabile zonei şi comunităţilor ei şi să fie în concordanţă cu
priorităţile trasate de documentele strategice la nivel european şi naţional.

Strategia de dezvoltare şi promovare a turismului cuprinde o parte de analiză şi

diagnostic a punctelor ţări şi slabe identificate la nivelul municipiului,
coordonarea, planificarea şi necesitatea implementării anumitor proiecte care vor
conduce la dezvoltarea durabilă a turismului în zona precum şi de identificare a
surselor de finanţare. Licitația va avea loc pe data 18.04.2017, iar valoarea estimată
este de 136.000 ron.

Efortul de investiţii imens ce trebuie făcut în realizarea, completarea,

modernizarea infrastructurilor pe litoral şi în toată Dobrogea, în protejarea
plajelor 400-600 mil.dolari, gestiunea deşeurilor, salvarea lacului Techirghiol,
reforestarea Dobrogei, refacerea sistemelor de irigaţie, modernizarea sistemului de
învăţământ, paza rezervaţiilor naturale, alimentarea cu utilităţi a staţiunilor
etc., acest efort are nevoie de o acoperire financiară străină şi justificări cu
finalitate economică.

Prezenţa investitorilor străini de prestigiu lipseşte nu numai pe litoral, dar şi

la nivelul de ţară; fondurile financiare nerambursabile puse la dispoziţie de UE ca
fonduri ISPA, SAPARD etc. nu sunt accesate decât în proporţie redusă şi riscă să
se piardă. Acestea sunt etape ce trebuie depăşite deoarece ele vor crea şi climatul
investiţional favorabil investitorilor de rangul doi şi trei care să pună în valoare
activitatea de turism, să dezvolte agricultura, comerţul, serviciile din zonă.

La ora actuală turismul este un factor de dezechilibru la scara economiei

naţionale. Aşa se poate interpreta faptul că, în comparaţie cu alte ţări, România
realizează cele mai mici încasări valutare raportate la un locuitor. Intr-un studiu
întocmit de PHARE publicat în nr.3 al Buletinului Euroinfo, editat de delegaţia
Comisiei Europene din România, rezultau următoarele date : România încasează
din turism numai 9 dolari/ locuitor, faţă de 115 dolari în Ungaria, 117 în
Polonia, 151 dolari în Cehia, 369 dolari pe locuitor în Slovenia.

Analiza evoluţiei circulaţiei turistice externe şi interne evidenţiază lipsa de

pregătire a cadrului organizatoric şi a strategiei adecvate preluării fluxului turistic
creat anterior şi dezvoltării acestuia în ritm accentuat. Sub aspectul mijloacelor de
transport utilizate circa 2,4 milioane turişti au fost pe cont propriu care
folosesc în special mijloacele lor şi 2,2 milioane turişti de mic trafic şi tranzit. De
altfel numărul străinilor care au vizitat ţara a scăzut cu 5,4 milioane şi
unele oscilaţii pe parcurs, ajungând la finele lui 2000 la numai 5,2 milioane
persoane.

Concluzii

Ca membru al Uniunii Europene, primul pas pe care trebuie sa-l facă

România este dezvoltarea economică armonioasă a teritoriului naţional, respectiv
a tuturor regiunilor de dezvoltare, punându-se accent pe dezvoltarea
litoralului românesc, a zonelor cu discrepanţe majore şi dezvoltarea relaţiilor
intra şi interregionale şi de cooperare trasfrontalieră.

Cercetarea a urmărit să definească aceste mecanisme şi să efectueze o

analiză asupra modului în care s-a aplicat în România, prin prisma rezultatelor
obţinute, în general, dar şi prin studii de caz asupra regiunii Dobrogea care
cuprinde de fapt şi litoralul românesc.

Strategiile propuse spre implementare au ca scop reducerea

dezechilibrelor teritoriale, încurajând şi stimulând dezvoltarea litoralului care
prezintă o anumită întârziere, prin adoptarea infrastructurilor pentru zonele
decline şi controlul creşterii în regiunile care cunosc o ascensiune rapidă.
Obiectivele definite sunt: promovarea dezvoltării şi ajustării structurale,
sprijinirea transformării economice şi sociale a zonelor de litoral care se
confruntă cu dificultăţi structurale, sprijinirea adaptării şi modernizării politicilor
şi sistemelor de educaţie, pregătire, specializare şi încadrare în muncă.

Politica de dezvoltare în domeniul turismului se aplică prin intermediul

celor cinci principii: concentrarea, programarea, parteneriatul, adiţionalitatea şi
monitorizarea. Respectarea acestor principii presupune definirea corecta a zonei, a
resurselor financiare disponibile, programarea obiectivelor prioritare şi
periodizarea acestora, conexiunea cu fondurile europene şi fondurile locale, prin
maximizarea atragerii acestora şi minimizarea costurilor, prin indicatori
cuantificabili, indicatori de eficienţă care să poată controla direct şi eficient
fondurile alocate şi rezultatele înregistrate.

România ca ţară membră a Uniunii Europene are nevoie de o politică de

dezvoltare clară, care să ţină cont de noi obiective stabilite prin strategii clare dar
şi de condiţiile sociale, culturale, istorice şi geografice specifice ţării noastre. De
asemenea, autorităţile competente ar fi bine să aibă în vedere faptul ca
stabilitatea politică este o clauză a eligibilităţii unui stat la finanţarea
europeană. Totodată existenţa unei legislaţii financiare armonizată cu cea a
Uniunii Europene, precum şi stabilitatea acesteia prezintă o condiţie majoră pentru
atragerea de capital străin.

Indicatorii principali de apreciere a rezultatelor financiare sunt numărul

de locuri de muncă create pe seama investiţiilor şi costul mediu al unui loc de
muncă creat.

România poate deveni o ţară a turismului dacă strategiile se vor aplica

atât pentru litoral cât şi pentru celelalte zone turistice declarate sau în curs de
declarare, dacă fiscalitatea corectitudinea şi darul românului de „bun
gospodar” se vor trezi la realitate, ca o necesitate de prim rang.