Sunteți pe pagina 1din 21

Grecia Proiect Turism Internaional 4/24/2010 Academia de Studii Economice , REI AN III ID

!PRINS"

1.Studiu de impact:
1#1 Pre$entarea %eneral& a Greciei 1#2 Determinarea im'ortanei turismului (n Grecia, 'recum )i a im'actului acestuia asu'ra economiei 1#2#1 alculul )i inter'retarea e*olu+iei unor indicatori" 1#2#2 alculul )i inter'retarea e*olu+iei unor indicatori"calcularea )i inter'retarea 'rinci'alilor indicatori ai circula+iei turistice" nr sosiri, 'lec&ri, nr# (nno't&ri, nr# $ile turi)ti (n unit&+i ,oteliere, nr# 'asa%eri (n mi-loacele de trans'ort etc# 1#2#. alcului indicatorilor 'oten+ialului turistic /intensitatea turistic&, densitatea turistic&, indicele concentr&rii %eo%ra0ice1 )i ai s'eciali$&rii /a'ortul turismului la 0ormarea PI2 )i la ocu'area 0or+ei de munc&, locul (n ierar,ia ramurilor de e3'ort/im'ort, %radul de aco'erire a im'orturilor de 4unuri )i ser*icii 'rin (ncas&rile din turism etc1 'e o 'erioad& de cel 'u+in . ani"# 1#. Anali$a )i inter'retarea contului satelit al turismului 2. A doua parte - analiza pieei turistice 2#1Anali$a o0ertei 2#1#2 Princi'alele destina+ii turistice" resursele turistice naturale )i antro'ice, 4a$a material& a turismului, 0or+a de munc& 2#1#. Princi'alele atrac+ii 2#1#4 5etoda TE DE6 2#1#7 Pre+uri 2#1#8 In0rastructura 9 ser*iciile de trans'ort 2#1#: 5ediu 2#1#; alcului +i inter'retarea unor indicatori ai o0ertei 2#2 Anali$a cererii" 2#2#1 Determinan+ii cererii < moti*a+ii 2#2#2 Pro*enien+a 2#2#. Structura 2#2#4 E*olu+ie 2#2#7 alculul )i inter'retarea unor indicatori ai cererii 2#. =r%ani$area c&l&toriilor 2#.#1 sistemul distri4u+iei turistice 2#.#2 cate%orii de intermediari 2#.#. im'actul te,nolo%iei 3. A treia parte - politica turistic, analiza SWOT i propuneri .#1 Im'licarea statului (n turism < or%ani$are, re%lementare )i 'olitic& turistic& .#2 Anali$a S>=T a +&rii ca destina+ie turistic& .#. Pro'uneri de cre)tere a 'oten+ialului turistic

1.Prima parte Studiu de impact 1.1 Prezentare general:


Grecia este o destinaie ideal& 'entru 'etrecerea *acnelor, o ar& unde, dac& ai 0ost m&car o dat&, e?ti tentat s& re*ii, 'entru c& are 0oarte multe de o0erit, 'oi a*ea 'arte si de *acante tematice si
acti*itati in aer li4er" tururi ar,eolo%ice, *acante de creatie, *acante in natura, drumetii, stat iuni 4alneare, croa$iere si e3cursii 'e mare# Grecia este o tara cu o istorie unica, cu oameni o'timisti si incre$atori in *iitor# Desi mica statistic, este mare datorita di*ersitatii ei# Are un 'eisa- care este im'osi4il de cu'rins in 'o$e# a'itala ei, Atena, este sim4olul li4ertatii, al artei si al democratiei #

Situata in sudul Peninsulei 2alcanice, Grecia cu'rinde 'este 2000 de insule, care se intend din 5area , Ionica, la *est 'ana in 5area E%e sis 're Turcia, la est. Grecia continental are granite cu Albania, Bulgaria, Turcia si Macedonia. Aici traiesc ma-oritatea celor 11#.08#1;. /2010 estimate1 de locuitori ai tarii, din care o treime , la Atena, mai -os este o 'oe$ie scris& de =l%a 2roumas 'oet& %reac&1 @A and marea %reaca Era e3trem de calma Iar soarele nu atat de turnulet at o intruc,i'are a luminii, 0runtea ta si cerul se intalneau la ori$ont de multe ori ai sari din 4arca ,d e'e di% sau de 'e ridicatura de 'iatra in a'a lina care se mulea$a du'a tru'

Denumire =0icial& " Re'u4lica Elena /Grecia1, in lim4a %reaca, EliniBi DemoBratia/ Elada1 Corma de %u*ernamant" democratie 'arlamantara Dim4a =0icial&" Greaca Su'ra0ata" 1.1#E44 Bm2/insulele ocu'a a'roa'e 20F din su'ra0ata tarii, mai 'rGcis 27#070 Bm'1 5oneda national& "E!R=/di*i$iune cent1# anterior aderarii la !E moneda o0iciala era dra,ma %receasca, sunt acce'tate cartile de credit odul tele0onic " 00.0/Atena92101 =ra in Grecia" Grecia este situata 'e acelsi 'alier orar ca si Romania, cu 2 ore inainte0ata de ora GreenHic, si cu 1 ora 0ata de ora Euro'ei entrale , cu : ore du'a NeH IorB, 10 inainte 0ata de Dos An%eles si cu ; ore in urma 0ata de SJdneJ, Australia# Desi una dintre cele mai *i$itate tari Euro'ene, Grecia este 'utin cunoscut&# Statul Grec modern datea$a a4ia din 1;20 si nu 'rea are le%atura cu ima%inea atat de 'o'ulara Greciei antice# Grecia im4ina elemente s'eci0ic 2alcanilor, =rientului 5i-lociiu si 5editeranei#Pentru o tara relati* mic&, , relie0ul Greciei se caracteri$ea$a 'rin mari di0erente re%ionale# A'roa'e trei s0erturi din teritoriu este muntos, nelocuit sau neculti*at# Terenurile 0ertile sunt 'rielnice culti*ari tutunului in nord, a*itei de *ie si ale%umelor in Atica si Pelo'ones# = treime din 'o'ulatie locuieste in ca'itala, Atena, centrul cultural, 0inanciar si 'olitic, unde trecutul si 're$entul se im4ina# 6iata rurala si ur4ana a Greciei contem'orane a cunoscut mari trans0ormari inultimul secol inciuda anilor de ocu'atie si con0lict , inclusi* a unui r&$4oi ci*il, soldat cu multe *ictime#Noua societate a 'rimit a-utorul S!A, dar Grecia a r&mas relati* su4de$*oltat& 'Kn (n ani A80# AT !A ! < Docuit& de :000 de ani , Atena a 0ost lea%&nul ci*ili$a+iei euro'eene# A (n0lorit in secolul 6(# Lristos, cKnd atenienii controlau o mare 'arte a estului 5editeranei# Mum&tatea nordic& s9a de$*oltat (nce'Knd cu sec# NIN, du'& ce re%ele =tt a sta4ilit ca'itala Greciei Atena# Knd ar,itec+ii re%elui au 'roiectat noul ora), (n stil euro'eean , au inclus )i 4ule*arde lar%i m&r%inite de co'aci, ca Pane'istimiou )i ABadimias, 'e care s9au construit multe cladiri 'u4lice )i conace im'o$ante (n stil neoclasic# At&$i acestea sunt sediile ele%ante ale 'rinci'alelor 4&nci, am4asade )i institu+ii 'u4lice ca uni*ersitatea )i 4i4lioteca# Ele%antul cartier OolonaBi este situat la nord de centrul ora)ului ca )i $ona cosmo'olit& de lKn%& Patriarc,ou IoaBeim )i Irodoteu# Pe str&$ile de aici se %&sesc e3celente 'uncte comerciale )i de distrac+ii# Tot aici se a0l& ma-oritatea marilor muJee ale Atenei, inclusi* 5u$eul Na+ional de ar,eolo%ie S- Sudul Atenei este dominat de Acro'ol& # Aici se a0l' cladirile care 0ormau nucleul Atenei antice# PlaBa )i monastiraBi ()i de$*&luie istoria, 0iind cele mai *ec,i Jone locuite ale ora)ului, 'line de 4iserici 4iJatine )i de mu$ee# Da s9est de Plateia SJnta%matos se a0l& Gr&dinile Na+ionale , 'arcul 'lin de co'aci din centrul ora)ului# "#$P%&%T#&'-A *& 0ace cum'ar&turile la Atena este o ade*&rat& 'l&cere# E3ist& 'ie+e stradale (n aer li4er, arcade lini)tite, ma%a$ine de art& )i me)te)u%uri tradi+ionale )i 4uticuri de mod& ri*ali$Knd cu cele de la Paris )i NeH IorB# 5a-oritatea atenienilor mer% (n triun%,iul 0ormat de Pie+ele =monia, SJnta%ma )i 5ontiraBi s& cum'ee o4iecte de uJ casnic )i (nc&l+&minte )i (m4r&c&minte# Pentru articole de 'iel&rie, amatorii de c,ili'ruri tre4uie sa se inder'ete s're 5itro'oles, Ermou, Aiolou )i str&$ile al&turate# Pe ele%antele Stadiou )i Pane'istimiou se %&sesc 4i-uterii de 0aim& mondial& )i ma%a$ine mari de (m4r&c&minte# '$P& (#&'$') AT ! ' Pona din-urul Atenei numit& )i Atica, este centrul s'iritual al Greciei antice )i moderne# Siturilesal au atras %enera+ii de ar,eolo%i, dar )i de -e0uitori, iar mun+ii )i +&rmul s&u au o0erit ad&'ost (n *remuri de r&$4oi# Ast&$i, 'la-ele aurii de 'e coasta etic& (i atra% 'e cei care doresc s& sca'e de a%ita+ia Atenei moderne# Atica o0er& di*erse atrac+ii" s&l4&ticia mn)ilor, m&n&stiri )i 4iserici 4iJantine, situri ar,eolo%ice )i 'la-e cu nisi'# Nu este sur'rin$&tor ca acceci4ilitate litoralului )i a $onei rurale a dus la a%lomerarea su4ur4ilor Atenei )i la 'oluare (n $ona Pierului )i a anticului Eleusis# 6ara atenienii se mut& 'e coasta atic&, unde 'la-ele 4ine (ntre+inute au toate 0acilit&+ile 'entru s'orturi nautice,4aruri )i

clu4uri# S're a'l Sounio, 'e +&rm e3ista ta*erne 'esc&re)ti )i %ol0ule+e st(ncoase ideale 'entru scu0und&ri# " !T&#) *' + ST#) ,& "' ' entrul )i *estul Greciei sunt re%iuni continentale mai 'u+in cnoscute, 0iind ast0el mai 'utin *i$itate# De)i E'irul si9a creat o cultur& distinct& )i relati* si autonoma, Sterea Ellada a a*ut mereu o im'ortanta strate%ica, Pasul T,ermo'$l si 6alea Tem'lului 0iind 'osi4ile cai de acces 'entru in*adarea centrului Greciei# 5area intindere a centrului si *estului Greciei are cate ce*a idn toate, dela 'la-e e3celente 'ana la *enra4ilele orase Ioannina si 5etso*o, cu 4resle si traditii otomane# Pilio o0era cea mai 4una com4inatie de 'eisa-e 'itoresti si statiuni litorale si toata lumea ar tr4ui sa *i$ite$e 'rinci'alele doua atrac+ii "anticul Del0i si s'lendidele manastiri 4i$antine din 5eteora#Clora si 0auna sunt 0oarte *ariate iar cei ce iu4esc natura nu tre4uie sa ocoleasca minunata Jona de lan%a 5esolon%i Gol0 Am*raBiBos, de lan%a Atena# !O&-#) ,& "' 'iu elenistic# 5acedonia este a doua 're0ectura ca marime# Aici se a0la al doilea oras al tarii, Salonic# Este 'atria lui Ale3andru 5acedon si centrul anticului im'eriu elenistic# Tracia a 0ost 'uternic in0luentata de cultura turca , dar, la 0el ca 5acedonia, este o re%iunie cu 0rumuseti naturale relati* nee3'loatate, cu munti si rauri# Nordul Greciei o0era di*erse 'osi4ilitai de distractie# Creamatul orasuli Salonic 'oate 0i contracarat de o *acanta 'e 'la-ele de la ,alBidiBi sau de e3'lorarea unor situri macedonene antice# ei ce indra%esc natra *or a'recia 'arcul natioal din -urul Dacurilor Pres'a#, de la %ranita cu Al4ania, 'adurea Dadia si Delta E*ros, s're est , lan%a Turcia# Pentru drumeti 'utei e3'lora 'otecile 5untelui =lim'# Oastoria si Oa*ala,doua orase relati* 'utin cunoscute, merita o *i$ita mai ales ca sunt 'uncte 4une de 'ronire 'entru e3cursii in $ona# Ale3androu'oli este si un loc ideal de *acanta cu 0amilia datorita 'la-elor si ca0enelelor de 'e mal# 'nsulele ,reciei: Insulele Greciei 6aria$a ca dimensiunii de la minuscule stanci nelocuite la insule intinse, 'recum reta si E**oia# De9a lun%ul secolelor, marea a adus *aluri de locuitori si de in*adatori si a conturat modul de *iata al insularilr iar a$i atra%e milioane de *i$itatori# Insulele Ionice" or0u, It,aca, Oe0allonia, De0Bada, Pa3os, PaBJnt,os# Se 'oate a-un%e aici cu a*ionul 0acand e3ce'tie insulele It,aca si QPa3os# Insulele din acest %ru' sunt cele mai 0ertile si mai 4o%ate in *e%etatie, indeose4i maslini si c,i'arosi# A0late in lar%ul costelor *estice ale Greciei continentale, au 0ost 'uternic in0luentate de Euro'a =ccidentala, unul dintre moti*e acela ca turcii nu au sta'anit niciodata $ona, cu e3ce'tia Insulei De0Bada# Intre insulele din acest %ru', distantate una 0ata de alta, nu e3ista le%aturi 0oarte 4une, dar la cele mai multe se a-un%e usor din 'artea continentala a Grecei# or0u este 'rinci'alul 'unct de le%atura 'entru insulele din nord si Oe0allonia 'entru cele din sud# E3ista cate*a in*esti%atii aar,eolo%ice , ia mu$eele se concentrea$a 'e 0olclor, cultura, istoria relatiilor cu restul Euro'ei# Asta$i turistii *in aici mai ales 'entru 'la-a# Pe insulele mari doritorii 'ot %asi atat 4aruri si discoteci cat si 'osi4ilitatea de a 0oi %a$duiti in 'ensiuni 0amiliale sau mai sim'lu, intr9un mic sat 'escaresc # Stilul traditional de *ita 'ersista ininteriorul insulelor mari si 'e insulite ca 5e%anisi, a'roa'e de De0Bada sau 5at,raBi, =t,onoi si EriBousa, la nord de or0u INSULELE ARG ! SAR NI"E Salamina9 Ai%ina9 Poros9 Idra9 S'etes9 OJt,ira Desi locuite inca de comunitati de 'escari si a%ricultori, Inulele Ar%o9 Saronice 'ar din ce in ce mai a0ectate de turism# 5ulti atenieni isi 'etrec aici s0arsitul de sa'tamana cand 'la-ele de*in 0oarte a%lomerate# OJnt,ira,c,iar lan%a e3tremitatea Pelo'onesului, s9a a0lat su4 dominatia *enetiana si Datorita a'ro'ieriide Atena , Insulele Ar%o Saronice se 'retea$a atat la *i$ite scurte cat si la se-rurui mai lun%i# Peisa-ul este l3uriant, cu 'aduri de 'in si a'e cristaline in %ol0ulete sin%uratice# Da 0el ca si celelalte insule Ai%ina are 'orturi 'itoresti cu stradute 'ietruite si cladiri neoclasice# Alaturi de numeroase 4aruri si ma%a$ine ele%ante *eti aici caiacuri ce *and le%ume 'roas'ete si carute trase de cai# Acestea sunt 0rec*ente mai ales in Idra, Poros si S'etses unde accesul automo4ilelor este inter$is #OJt,ira are sate 'itoresti si 'la-e 'ustii ce merita *i$itate# S# RA$ELE SI E%% IA

SBiat,os9 SBo'elos9 Alonnisos9 SBJros9 E**oia Peisa-ul lu3oriant al S'oradelor si al Insulei E**oia 'are sur'rin$ator du'a as'ectul arid si %olas al icladelor# Din *remuri stra*ec,i,, 'iratii si colonistii deo'otri*a au 0ost atrasi de muntiii im'aduriti, de numeroasele rauri si i$*oare, de 'la-ele intinse si de %ol0uletele tainice care caracteri$ea$a aceste insule# ei 4o%ati au desco'erit 0armecul 'la-elor de 'e SBiat,os, SBo'elos, Alonnisos in anii 1E80 si 1E:0# Desi nu mai sunt atat de e3clusi*iste, tarmurile acesto rinsule ii atra% si a$i 'e turistii %reci si strainini# Pe am-oritatea 'la-elor se 'ot inc,iria 4arci si e3ista 0acilitati 'entru Hindsur%in%# Pe SBiat,os si SBo'elos e3ista numeroase 4aruri si clu4uri de noa'te so0isticate# 5ai linsititele SBJros si E**oia , cu 'eisa- si cultura *ariate sunt 'er0ecte 'entru drumetiile 'unctate de $ile de 'la-a si *i$ite la mu$eele de arta 'o'ulara# INSULELE EGEEI $E N R$ ! ES& T,asos9 Samot,raBi9 Dimnos9 Des*os9 ,ios9 IBar9 Dimnos9 Des*os9 ,ios9 IBaria9Samos 5ai mult decat orica alt ar,i'elea% al Greciei , cele s'ate insule 'rinci'ale din E%eea de Nord9Est nu 'ot 0i su'use unei cate%orii sim'liste# Desi sunt in*ecinatee siim'art aceeasi istoriie de dominatie %eno*e$a si industrie 'escareasca, insulele sunt di0erite din 'unct de *edere cultural, al moduli de *itata si al 'eisa-uli# u 'la-ele si *esti%iile sale antice, am4ele din marmura al4a, T,asos este %reu de con0undat, in *reme ce Samot,raBi este 're0erata de iu4itorii de natura# Dimnos , cu sate 'itoresti si 'la-e la indemana este ideala 'entru turistii mai como$i# 2o%ata in maslini , Des*os o0era cel mai *ariat 'eisa- dar necesita e0ort 'entru a 0i stra4atuta# Pentru cei a0lati 'entru 'rima data in insulele estice , Samos este o 4a$a de 'lecare ideala, In ,ios , clima racoroasa este 0oarte 'lacuta iar orasele 'otri*ite 'entru cum'araturi# Amatorii de 'eisa-e nea0ectate de turism *or indra%i Insulele IBaria, Psara sau Cournoi# $ $E"ANE' Patmos9 Di'si9 OalJmnos9 Oos9 AstJ'alaia9 NisJros9 Tilos9 SJmi9 Rodos9 ,alBi9 Oastellori$o9 Oar'at,os# Risi'ite de9a lun%ul tarmului Turciei , insulele Dodecane$ului 0ormea$a cel mai sudic %ru' insular al Greciei, clima calda si 'la-ele e3celente atra%and numerosi *i$itatori # Acesta este cel mai cosmo'olit ar,i'elea%, in0ulenta orientala 0iind *i$i4ila in ar,itectura sa# De asemenea este %ru'ul care a intrat cel mai recent in com'onenta Greciei moderne# Dodecane$ul o0era 'eisa-e *ariate# E3ista 'la-e 0 rmecatoare cu 0acilitati 'entru s'orturi ac*atice, 'orturi 'entru ia,tin%, *ai si munti, %rote si 0iorduri si c,iarun *ulcan semiacti* 'e insula NisJros# Punctele, de interes istoric sunt la 0el de *ariate, inclu$and manastirea s0antul Ioan din Pamos, AsBe'eionul elenistic din Oos, cetatea medie*ala a a*alerilor din Rodos si satul traditional =lJm'os de 'e Oar'at,os# Ar,i'elea%ul este net di*i$at in doua $one" nordia si sudica# Oos in nord si Rodos in sud9 ca'itala %ru'lui insular9 constituie 'unctele de'lecare in trans'ortul aerian si cu 0eri4otul# "I"LA$ELE Andros9 Tinos9 5JBonos9 Delos9 SJros9 Oea9 OJt,nos9 Si0nos9 Paros9 Na3os9 Amo%os9 Ios9 SiBinos9 Cole%andros9 5ilos9 Santorini icladele al caror nume der*ia de la termenulRROJBlosR/cerc1 , 0iindca incon-oara insula sacra Delos, comstituiie cel mai *i$itat %ru' insular# asele de un al49stalucitor, stradutele ser'uite, 4isericile cu cu'ole l4astrii, morile de *ant si 'la-ele e3celente 0ac din aceste insule *isul oricarui turist# icladele sunt renumite 'entru 'la-ele lor si 'entru casele de un al4 stralucitor cocotate 'e culmile 0ale$elor ce o0era 'ri*elisti e3traodinare# ea mai 0rumoasa este Cira de 'e Santorini# 5JBonos si Ios sunt destinatii clasice de *acanta , iar insulele mai i$olae , ca 5ilos si Amor%os, o0era si ele 'la-e e3celente# A%lomerate in iulie si in au%ust , insulele9 in %eneral aride9 sunt s'lendide 'rima*ara# !nele , 'recum SiBinos, au un carcater traditional, linistit, 'e cand altele , ca Ios au o 4o%ata *iata nocturna# In ciclade %asiti si numeroase marturii ale 4o%atieilor istorii antice9 de 'ilda ruinele din Delos# "RE&A ,ania9 Ret,Jmno9 IraBleio9 Dasit,i Insula reta este dominanta de munti inalti a caror inaccesi4ilitate a4soluta este 'ro0nd im're%nata in 'si,icul cretanilor# I$olati intre acesti munti si mare, cretanii au de*enit in decursul secolelor oameni

mandri si inde'endenti# Numerosi cuceritori au trecut 'e aici, dar *isul cretanilor de li4ertate si indi*idualitat nu s9a stins niciodata# Dim4a en%le$a este *or4ita 'e scara lar%a#

1... 'mportan/a turismului 0n ,recia, impactul acestuia asupra economiei


Turismul im'actea$a Grecia din trei 'uncte de *edere si anume" Din 'unct de *edere economic Din 'unct de *edere socio9cultural Din 'unct de *edere al mediului TratKnd im'actul economic al turismului asu'ra Greciei am constatat ca e3sita atat 4ene0icii cat si de$a*anta-e# 2ene0iciile includ de$*oltarea economiei din Grecia, natura concurentiala atra%e clientela acet lucru determina si crestrea calitatii ser*iciilor 0urni$ate, odata cu intrarea Greciei in !niunea Euro'eana , turismul s9a de$*oltat 0oarte mult, Gu*ernul Elen a 'lusat 'e cresterea calitatii turismului, incura-and construirea de noi ,oteluri si im4unatatind in0rastructura# !lterior au 0ost amena-ate terenuri de %ol0, 'arcuri tematice si centre de *acanta# Aceste modi0ic&ri au dus la de$*oltarea turismului si a economiei Greciei atat din 'unct de *edere 0innciar cat si cultural# Deasemenea aderare in !niunea Euro'eana a Greciei i9a o0erit numeroase o'ortunitati# Mocurile =lim'ice din *ara anului 2004 des0asurate la Atena au constituit elementul c,eie, mai ales ca cele o't miliarde de euro in*estite in or%ani$are nu au contri4uit doar la im4unatatirea ima%inii de tara, ci si la atra%erea unui numar im'resionant de *i$itatori# E0ectele 'o$iti*e s9au resimtit imediat, insulele reta, R,odos, dar si a'itala si re%iunea Attica /Grecia entrala1 0iind asaltate de turisti din toate colturile lumii# Ponderea turismului a ince'ut sa creasca si du'a im4unatatirea o0ertei# Au 0ost create 0orme s'eciale de turism9 centre Hellness, s'a9uri, au 0ost di*ersi0icate s'orturile de a'a, iar %astronomia a 0ost 'romo*ata In conclu$ie contri4utia turismului in economia Greciei a a-uns in 200; la 4. de miliarde de euro /1;F din PI21, iar 'ana in 2018 se a'ro3imea$a ca *a a-un%e la 'este .0F din PI2# De$*oltarea turismului si aderarea la !E a dus la cresterea cresterea numarului de 'ersoane an%a-ate in turism# In 'erioada 200492008 din cele 200#000 de locuri de munca care s9au creat in sectorul 'ri*at, ;4#000, adica 42F, au 0ost in turism# !nul din cinci -o4uri sunt in turism# 20F din totalul an%a-atilor, adica 'este ;80#000 de oameni lucrea$a in acest sector# Se estimea$a ca in urmatorii sa'te ani numarul an%a-arilor in acest sector *or creste la 1#2 milioane de oameni# Insa costul mare al de$*oltarii in0rastructurii, cresterea 'returilor si caracterul se$onier sunt doar cate*a din de$a*anta-ele o0erite de im'actul economic#

Im'actul de mediu, este e3'rimat 'rin cresterea ra'ida a 'oluatiei , e3'loatarea din ce in ce mai intensi*e a resurselor natural# De$*oltarea industriala 'oate a0ecta 0oarte mult mediu inon-urator#
>=RDD TRA6ED S

TOURISM COUNCIL 'ro%no$ea$&

contri4uia turismului la PI29ul Greciei cu o cre?tere de 17,7 F in 2010 si cu 1:,.F (n 2020# 1#2#1 alculul )i inter'retarea e*olu+iei unor indicatori"
Anali$Knd datele o0erite de 5inisterul Economiei ?i Cinantelor si de Secretariatul General

al Ser*iciului Naional de Statistic& am reali$at urmatorul ta4el in care sunt redate in 'erioada 20079200;, num&rul de sosiri ai turi?tilor nere$indeni in unit&ile ,oteliere sau unit&ile colecti*e similar unit&ilor de ca$are#
!um6r sosiri !um6r nop7i .112 - .113 :#.4;#:08 < :#:4;#20; 40#:.:#.74 < 4.#077#.;1 .113 - .114 :#:4;#20; < ;#E7.#:7: 4.#077#.;1 94;#0;1#4:. .114 - .115

;#E7.#:7: < ;#;;8#.42


4;#0;1#4:. < 4:#E:.#E4E

petrecute unit67i de cazare

Inter'retare" Num&rul de sosiri a turi?tilor in anul 2008 a cresut cu 4,27F 0ata de anul 2007, (n anul 200: a crescut cu 4,E2F 0ata de anul 2008 iar (n 200; sosirile au sc&$ut cu 0,17F 0a& de anul 200:# Num&rul de no'i 'etrecute de turi?ti in unit&ile de ca$are a crescut cu 4,7; F in anul 2008 0a& de anul 2007, (n anul 200: a crescut cu 1,4:F 0a& de anul 2008 iar in anul 200; a sc&$ut cu 0,.1F 0ata de anul 200:# Deasemenea in data de ; martie 2010 Ser*iciul Naional de Statistic& a estimat o sc&dere cu 7F a num&rului de sosiri la unit&ile ,oteliere si deasemenea si num&rul de no'i 'etrecute au sc&$ut cu 8F , 'entru 'erioada Ianuarie9 Se'tem4rie 200E#5ai -os este %ra0icul estimati*e al acestei estim&ri#

1#2#2 alcului indicatorilor 'oten+ialului turistic /intensitatea turistic&, densitatea turistic&, indicele
concentr&rii %eo%ra0ice1 )i ai s'eciali$&rii /a'ortul turismului la 0ormarea PI2 )i la ocu'area 0or+ei de munc&, locul (n ierar,ia ramurilor de e3'ort/im'ort, %radul de aco'erire a im'orturilor de 4unuri )i ser*icii 'rin (ncas&rile din turism etc1 'e o 'erioad& de cel 'u+in . ani"# Intensitatea turistic&" Pentru 'erioada 200792008 Intensitate turistic& Tturi?ti out4ound/ 'o'ulaie :#:4;#20;/ 11#.08#1;. T 0,8;7 Indicatorul intensit&ii turistice din Grecia in 'erioada 200792008 este 0,8;7# Pentru 'erioada 20089200: ;#E7.#20;/ 11#.08#1;. T 0,:E1 Indicatorul intensit&ii turistice din Grecia (n 'erioada 20089200: este 0,:E1 Pentru 'erioada 2000:9200; ;#;;8#.42/ 11#.08#1;2 T 0,:;7 Indicatorul intensit&ii turistice din %recia in 'erioada 200:9200; este 0,:;7 In urm&toarele %ra0ice sunt 're$entate de >orld Tra*el S Tourisme%radul de aco'erire al im'orturilor de 4unuri si ser*icii 'rin incas&rle din turism

ererea turistic& a Greciei E!R.E#;4n (n 2010U Personal TST, c,eltuielile ce aco'era consumul 'ersonal 'entru c&l&toriile de a0aceri ocu'a 44,28F din cerera turistic& din Grecia

6enturile din e3'ort ocu'& doar .,02F

1#2#. alculul indicatorilor ce re0lect& im'actul turismului 'e o 'erioada de cel 'u+in . ani" (ncasarea unitar&, c,eltuiala unitar&, (ncasarea 'e locuitor, c,eltuiala 'e locuitor, indicele ra'ortului de sc,im4, durata medie de se-ur, coe0icientul e0ectului multi'licator, coe0icientul de im'act *alutar etc

PI2

Produsul intern 4rut


T S T 'reconi$ea$& ca industria direct& din Grecia o s& contri4uie :,0F la Produsul Intern 2rut /PI21 (n 2010 /E!R17#44n sau !S V 22#;4n1, (n cre)tere (n termeni nominali la E!R2:#E4n sau !S V .8#44n /;F din total1 'Kn& (n 2020# T S T Economiei contri4u+ie /F din total1 ar tre4ui s& creasc& de la 17,7F /E!R..#E4n sau !S V 70#24n1 la 1:,.F /E!R80#:4n sau !S V :E#14n1 (n aceea)i 'erioad&

Tra*el S Tourism Gross

Domestic Product /2000 constant !SV4n1

ontul de satelit al Greciei

1#. Anali$a ?i inter'retarea contului de satelit al Greciei a# Personal Tra*elS Tourism9 EuR4n In 'erioada 20079200; c,eltuielile din anul 2007 'Kn& (n 200E au crescut de la 14,1 la 1:,1# De asemenea con0orm datelor din ta4elul de mai sus se estimea$& ca in anul 2010 indicatorul r&mKne acela?i 1:,1 , (ns& in 2020 se 'ro%no$ea$a ca *a -un%e la 1:,8# 4# 2ussines Tra*elS Tourism ,eltuielile ce aco'er& consumul 'ersonal al clasei 4ussines 'leac& de la 1,7 in 2007 si a-un%e in 200; la 1,;# Wn 200E se estmea$a ca *aloarea *a cre?te la 1,; iar 'ro%no$a 'entru 2020 a-un%e la 2,E# Go*ernement E3'enditure9 Indi*idual aceste c,eltuili sunt 'e 0 c#6isitor E3'ort9 *eniturile din turismul de In4ound Din 2007 de la *aoarea de 10,E a-un%e la *aloarea 1.,0 in 200; =t,er E3'orts9 Alte *enituri 'ro*enite din e3'ort Tra*elS Tourisme, in 2007 indicatorul era 0,;, in 200; aa-uns la *aloarea 1,2#

d#Tra*el S Tourism Demand Pornind din 2007 de la .7,7, (n 200; *aloarea cre?te la42,;, 'ro%no$a 'entru 2010 aduce *aloare .E,; ir 'entru 2020 :.,1# e#PI2 din industria Tra*elS Tourism Em'loJment9 indicele an%a-&rilor 0acute in 'erioada 20079200; a-une% de la 448,4 92007 la 440,4 in 200;, iar 'ana in 2020 'ro%no$a arat& ca numarul de an%a-ari *a creste la 4;2,8 PI29 Din 2007 1.,4 a-un%e (n 200; la *aloarea 17,E, 'ro%no$a arata ca in 2010 *a scadea la 17,4 iar 'ana in 2020 *a creste la 2:,E#

2. A doua parte - analiza pieei turistice


Partea a doua a acestui 'roiect este dominat& de 'rinci'alele atrac+ii turistice a 0aimoasei Grecii,ceea ce noi a)te't&m de la ei si ce ne o0er&#Grecia este 0oarte renumit& cKnd *ine *or4a de ar,itectura,turism,'escuit,etc# Gra0ic Nr#1

ererea de turism a Greciei re're$int& dorin+a 'entru un anumit 'rodus turistic, du4lat& de 'osi4ilitatea )i deci$ia de a9l cum'&ra, ererea este alc&tuit& din 'o'ula+ia elen& ce se de'lasea$& 'eriodic )i tem'orar (n a0ara re%iunii re)edin+ei o4i)nuite 'entru orice alt sco' decKt acela de 'restare a unei acti*it&+i lucrati*e la locul de destina+ie turistic&# De)i este o +ar& deose4it de 0rumoas& )i atr&%&toare care te *r&-e)te s& r&mKi (ntotdeauna (n +inuturile sale (nc&rcate de le%ende )i do*e$i ale unui +inut mitic, totu)i )i locuitorii acestui +inut %ust& 'l&cerea de a e0ectua ceea ce numim turism interna+ional < out%oin% s're di0erite destina+ii ale lumii# Totodat& ace)tia ()i '&strea$& 'este ani 0armecul )i m&iestria unor %a$de c&lduroase )i 'rimitoare care reu)esc s& duc& la cre)terea turismului rece'tor de la an la an# Clu3urile cererii turistice sunt re're$entate 'rin circula+ia turistic& intern& si 're$inta un ritm cresc&tor de e*olu+ie, 'rinci'alele destina+ii 0iind insulele %rece)ti, 'rintre care" Rodos, Santorini, Pieria sau X&rmul 5untelui =lim'# Se 'oate a-un%e 0ie cu a*ionul,trenul,*a'orul,auto4u$ul sau autoturismul# Ra'ortul calitate 're+ este satis0&c&tor, Grecia 0iind un 'oten+ial turistic *ast )i di*ersi0icat care a )tiut s& trans0orme acest a*anta- (n 0a*oarea sa#Grecia este una dintre destina+iile 're0erate 'entru turi)tii din (ntrea%a lume 'entru c& atra%e 'rin 4o%&+ia sa turistic& )i, totodat& 'une la dis'o$i+ia turi)tilor o di*ersi0icat& 4a$& te,nico9material& turistic& 'entru des0&)urarea acti*it&+ilor turistice =0erta turistic& este in0luen+at& de 'atru com'onente" resursele turistice, baza tehnico-material, serviciile turistice i fora de munc im licate !n activitile turistice #

Resursele turistice se (m'art (n resurse turistice naturale )i resurse turistice antro'ice# Wn Grecia se reunesc toate contrastele ce coe3ista (n ansam4lul 4a$inului mediteranean (nce'Knd cu 0orma+iunile %eolo%ice ale +&rii )i clima acesteia# Wn Grecia contrastul (ntre sat )i ora), s&r&cie )i 4o%&+ie lu3uriant& a solului, m&re+ia omului asu'ra naturii sau in*ers sunt mult mai accentuate ca (n alte +&ri#

Soarele )i a'ele lim'e$i cons'ir& 'entru a 0ace din Grecia un loc de rela3are 4inecu*Kntat de $ei# E3'ortKnd c,aos9ul, drama, tra%edia )i democra+ia (nainte ca ma-oritatea na+iunilor s& se ridice su0icient 'entru a dori sou*laBi, Grecia se l&uda cu o mo)tenire 0&r& ri*al# Din a%lomerata Atena 'Kn& (n str&lucitoarele insule, se re%&sesc mai multe sit9uri antice decKt ima%ina+ia ar 'utea conce'e, 'recum 4uricul !ni*ersului de la Del',i, coloanele de 'e insula sacr& Delos, 0rescele din 'alatele 5onoice din reta )i c,iar, 0oarte 'osi4il, r&m&)i+ele Atlantidei din Santorini# Resursele naturale ce se re%&sesc 'e teritoriul Greciei o (m'art (n treis're$ece re%iuni turstice, res'ecti*" Anti%ua, Pelo'one$e, Grecia entral&, Eu4ee, Tess,alia, E'irus, Insulele Ioniene, T,assos, Tracia, Insulele 5arii E%ee, Dodecanesse, icladele si reta#

AT !A

Ince'em aceast& descriere cu Atena,ca'itala 0rumoasei Grecii care se a0l& la o distan+& de 1200 Bm de 2ucure)ti,care du'a cum am 'reci$at se 'oate 'arcur%e cu di0erite mi-loace de trans'ort aerian,ac*atic sau terestru# Situat la 'oalele Acro'olei,Atena ne (ntKm'in& 0astuos,cu cl&dirile sale antice,4i$antine,modern,cu mu$eele interesante si cu 0armecul tradi+iei locale#
a'itala Greciei are un mare a*anta- )i anume $ona de mare interes touristic care este relati*e com'act,0iind situat& la 'oalele Acro'olei,din Pia+a =monia s're Pia+a SJnta%ma a-un%Knd 'Kn& la tem'lul lui Peus# Aici 'utem *i$ita multe,cum ar 0ii 2i4lioteca Na+ional&,!ni*ersitatea )i Academia de Arte,0rumoasele edi0icii neoclasice din marmur& al4& care aduc aminte de (n0lorirea Atenei din seculul al NIN9lea# a'itala Greciei moderne, este centrul cultural )i economic al +&rii# Aici se (ntKlne)te cea mai 4o%at& *ia+& de noa'te, cele mai 0aimoase )i numeroase mu$ee, cele mai lar%i o'ortunit&+i de cum'&r&turi )i este deasemenea locul unde se 'ot desco'eri ruine 0aimoase cum sunt Acro'olis, Tem'lul lui Peus, numeroase a%ora antice, c,iar lKn%& 4irouri moderne )i ma%a$inele de sou*enir9uri din PlaBa# Princi'alele destina+ii turistice ale re%iunii Anti%ua sunt re're$entate de mu$eele din Acro'ole si Atena" 5u$eul 2i$antin, 5u$eul 2enaBi, Tem'lul Pei+ei NiBe /ridicat 'entru a comemora *ictoria %recilor asu'ra 'er)ilor, 0iind decorat cu scene din aceast& lu't&1, Part,enonul /cele4ru (n lume 'entru armonia sa, construit 'entru a oma%ia 'e 0ecioara Atena, a 0ost ridicat 'e ruinele a dou& tem'le 'e durata a cins're$ece ani1, Tem'lul Acro'ole /un tem'lu ire$isti4il care atra%e 'rin rocile sale masi*e de calcar, ridicKndu9se la 178 metri deasu'ra ora)ului 'rin coloanele delicate de marmur& al4&, ce se distin% (n al4astrul cerului, 'recum sim4oluri imortale ale s'iritului )i %eniului uman1, Teatrul lui DionJsos, Stadionul =lim'ic din Atena /reconstruit (n totalitate (n 1E;8 cu oca$ia 'rimelor Mocuri =lim'ice moderne1, al&turi de multe alte monumente )i ruine istorice# Wn Anti%ua %&sim deasemenea 'rimul 'ort al Greciei, unul din cele mai im'ortante, desc,is la 5area 5editeran&, res'ecti* Pireu, situat la 10 Bm de Atena# Ere,teionul, un com'le3 ar,itectural ele%ant, detinator al di0eritelor culte antice, ce mer% in trecut 'ana la E'oca 2ron$ului, este de-a restaurat# ariatidele, ce sustin o %alerie e3terioara deasu'ra mormantului re%elui OeBro's, 0onadtorul anticei 0amilii re%ale ateniene, sunt co'ii moderne ale acro'olisului# Elementele ori%inale au 0ost mutate in 5u$eul Acro'ole 'entru a 're*eni alte distru%eri datorate unei ne0os, 'atura de culoare ocru a 'oluarii atmos0erice ce 'luteste deseori deasu'rea Atenei# Terminat in .E7 d#Lr#, la o %eneratie du'a Partenon, Ere,teionul %a$duieste de asemenea o statuie de lemn al Atenei, 'recum si le%endarul maslin 'e care ea l9a 0olosit 'entru a9l in0ran%e 'e Poseidon, $eul marii, in com'etita lor 'entru su*eranitatea asu'ra re%iunii Atica# In tim'urile otomane, constructia a 0ost 0olosita de comandantul militar turc al orasului 'entru a ada'osti ,aremul# 5u$eul National de Ar,eolo%ie din Atena este un de'o$it de arta minunata si de *esti%ii ce au im'odo4it Grecia antica# = 'lim4are 'rin camerele mu$eului iti o0era un studiu de arta %receasca 'e

care nu9l %asesti in nici un alt loc din lume# !nii oameni sunt intimidati de a'arenta marime a colectiei, dar 'oti 'etrece doar o ora si sa 0ii multumit de lucrurile 'e care le9ai *a$ut sau sa 'etreci cate*a $ile intr9un studiu detaliat# Scul'turi, 0resce masti antice sunt 'utinde dintre e3'onatele 're$ente in mu$eu !n alt im'ortant stKl' al turismului elen (l re're$int& Salonic, se'arat doar de 80 Bm de Oaterini, ora)ul ca'ital& al Pieriei# Plon-Knd (n 5area E%ee 'recum micul trident al lui Poseidon, Peninsula LalBidiBi 'oate satis0ace ne*oile celui mai 'reten+ios *i$itator datorit& 'eisa-elor im'un&toare )i 'la-elor 0&r& de s0Kr)it /770 Bm1# Doar la mic& distan+& de Salonic, cel mai mare centru ur4an al Greciei de Nord, turistul se *a re%&si (ntr9un 'aradis (ncKnt&tor, care com4in& mun+ii (m'&duri+i cu 'la-ele aurii, trecutul cu 're$entul, ascetismul 5untelui At,os cu cosmo'olitismul marilor com'le3e ,oteliere# Se 'ot *i$ita site9urile ar,eolo%ice /=lJnt,os )i Sta%eira < locul de na)tere a 0iloso0ului Aristotel, monumente naturale /'e)tera Petralona1#

Re%iunea Pelo'one$&
Aceast& mare insul& din sudul Greciei, este de 0a't una arti0icial&, unde 0ormele te 0ac s& te sim+i nemuritor# Aceast& mare 'eninsul& este su'er0icial&, (ntin$Kndu9se 'e o su'ra0a+& de 21#4.E Bm2, a*Knd o 'o'ula+ie de 1#000#000 de locuitori# Wn mare 'arte, este 0ormat& din *&i se'arate de lan+uri muntoase ce se ridic& 'Kn& a'roa'e de 240: m# Aici se re%&sesc" 6ec,iul orint /ruinele acestui ora) se (ntind 'e o colina ce se ridic& deasu'ra ora)ului )i domin& 'e rKnd Gol0ul orint )i Gol0ul Salonic# 5onumentul cel mai im'resionant al situ9lui ar,eolo%ic este tem'lul A'olon alc&tuit din coloane ar,itecturale monolitice1, olinele Aride /ce '&strea$& resturile ci*ili$a+iei miciniene, a et&+ii Re%elui A%amemnon, res'ecti* 5icene < re$iden+a re%al& 0orti0icat&, Ruinele Cort&re+ei Preistorice TJrnt,e, la ; Bm de Ar%os, im'resionant& 'rin tunelele )i ca$ematele su4terane1, Tri'olis /ora) re're$entati* al 'ro*inciei Arcadia, un ora) montan cu sta+iuni de *acan+& 'recum 6itina < 'e muntele 5enalon sau Deonidi )i Astros < 'e coasta oriental& a Pelo'one$iei1, Pir%os, =lim'ia /centru a%ricol )i comercial, unde (n *alea Elisee (n e'oca 'reistoric& erau or%ani$ate -ocuri din 'atru (n 'atru ani (n cinstea $eilor olim'ieni1, Patras /este cel de9al treilea mare 'ort al Greciei, situat 'e coasta nord9occidental& a Greciei )i care une)te 'unctele de 'lecare )i sosire c&tre Italia1#

Re%iunea Greciei entrale


Se (ntinde de la 5area E%ee 'Kn& la 5area Ionian&, )i ad&'oste)te 0aimoasa etate a Te4ei, sta+iunea termal& din amena 6ourla, sta+iunea 5ontana ar'enisi, ora)ul Del',i, 4o%at (n ruine antice de la T,oros# !n alt monument im'ortant este re're$entat de S0in3ul din A3os, sau mu$eul din Del',i#

Re%iunea Eu4ee
Aceast& insul& este, de 0a't, o continuare natural& a Greciei entrale# ,alBis, ca'itala re%iunii este unul din cele mai 'uternice ora)e ale Greciei Antice, un im'ortant centru strate%ic de9a lun%ul ocu'a+iei 4i$antine# Ast&$i, ora)ul conser*& numeroase *esti%ii antice )i medie*ale# Tot aici mai %&sim Insula SBiros, unde 0iecare cas& este un mic mu$eu de art& 'o'ular& unde se 'ot *edea ruine ale e'ocii 4i$antine )i *ene+iene#

Re%iunea T,essalia
Este o re%iune de *ast& cKm'ie, cea mai mare a Greciei, di*ersi0icat& (n 'atru 0K)ii" Pelas%iotis, T,esaliolitis, Estadiotis, P,tiotis# Deasemenea sunt cu'rinse )i re%iuni montane 'recum Perai*ia, Dolo'ia si 5a%nesia# 5untele =lim', le%endar (n mitolo%ia %reac&, se %&se)te (n nord9estul re%iunii# Pla-ele aurii ale coastei *estice a %ol0ului T,ermaic /5aBriJalos, Paralia, =lJm'iaBi, ABti, Dito,oro1 )i crestele aco'erite cu $&'ad& ale 5untelui =lim' 0ac *estit acest col+ al Greciei# Da numai 7 Bm de autostrada s're Atena, se a0l& 'itoreasca localitate Dito,oro# De aici se 'oate urca 'e muntele =lim', s&la)ul Peilor antici# Dionul, *ec,iul ora) sacru al macedonenilor, se (ntinde la 'oalele 5untelui =lim' (ntr9un 'eisa- unic# AtKt (n stilul ar,eolo%ic, cKt )i (n mu$eul din a'ro'iere, *i$itatorul 'oate admira cKte*a 'iese 0ine de scul'tur& si mo$aicuri#

Re%iunea E'ire E3ce'tKnd numeroasele situri ar,eolo%ice )i istorice 'utem *i$ita la . Bm de Ioanina, %rotele de la Perama cu al lor decor 0ascinant de stalactite )i stalacmite# Par%a, este o (ncKnt&toare sta+iune maritim& dotat& cu dou& 'la-e locali$ate la 'oalele 5untelui Pe$o*olos, aco'erit cu m&slini centenari#

Re%iunea Insulelor Ioniene


Acestea 're$int& un as'ect total di0erit al 'eisa-ului %rec# Sunt 'or+iuni *er$i )i lu3uriante care au 0ost de9a lun%ul secolelor 'unctul de -onc+iune (ntre Grecia )i Euro'a =ccidental&# Renumite sunt )i ine%ala4ilele ca *aloare )i 0rumuse+e insule ale Greciei# Y!nica, incom'ara4ilaUZ, cea mai 0rumoas& insul& a Greciei, or0u, se a0l& (n nordul 5&rii Ionice, 0iind cea mai *estic& re%iune a +&rii# Caima sa *ine (nc& din antic,itate cKnd Lomer o descria ca Y0rumoas& )i 4o%at&Z# Este o destina+ie turistic& recunoscut& (n toat& lumea 'entru 'eisa-ul natural, 4o%&+ia sa istoric& )i cultural& )i 'entru os'italitatea locuitorilor# Wn (m're-urimile ora)ului se 'ot *i$ita

situri interesante" Garita, 5onre'ose )i Ponticonisi, unde, con0orm mitolo%iei, !lise a 0ost res'ins de 0urtun&# Wn sudul Insulei or0u se %&sesc insulele Pa3i )i Anti'a3i cu o *e%eta+ie su4tro'ical&, 'la-e (ncon-urate de m&slini, re're$entKnd mici cui4uri de lini)te unde turi)tii %&sesc instala+ii )i ser*icii turistice con0orta4ile# Itaca, 'atria lui !lise, este o insul& montan& )i arid& unde se 'oate *edea %rota (n care !lise )i9a ascuns comoara, 'recum )i numeroase *esti%ii ale e'ocii miceniene#

Re%iunea 5acedonia
Este cea mai mare din cele nou& 'ro*incii ale Greciei# Este o re%iune aco'erit& de cKm'ii 0ertile# =ra)ul Tesalonic, ca'itala Greciei de Nord este un im'ortant centru cultural care a 0ost 0ondat (n anul .17 d# ,# de c&tre Re%ele asandru al 5acedoniei, dKnd numele ora)ului du'& numele so+iei sale# Wn centrul -ude+ului Pieria se a0l& nucleul *acan+elor, localitatea Paralia, +&rmul =lim'ului, localitatea orimus, care alc&tuiesc cel mai cosmo'olit col+ din Pieria# !n +&rm nem&r%init care este (ntreru't doar de mare )i $Km4ete des're care cre$i uneori c& sunt )i ele a4sor4ite de nuan+a aurie a litoralului# 5untele =lim' (m4r&+i)ea$& Pieria cu m&re+ia lui, 'unct uni*ersal de re0erin+& turistic& )i 'unct de (ntKlnire al turi)tilor din (ntrea%a lume# Sc&ldat (n nectarul $eilor care locuiesc 'e culmile lui im'resionea$&, ca'ti*ea$&, (l su'une 'e *i$itator la o deose4it& ini+iere a t&cerii# Pre$int& o rar& 0lor& )i 0aun& ce concentrea$& interesul s'eciali)tilor din toat& lumea, !NES = declarKnd =lim'ul un monument al 4ios0erei uni*ersale# =ra)ul T,assos este unul dintre cei doi 'oli turistici ai Greciei datorit& 'ros'erit&+ii sale (n e3'lorarea '&durilor, minelor sale de 'lum4 )i 0ier# Insula este un *ast mu$eu de numeroase *esti%ii ale e'ocii clasice din 'erioada de %lorie a ora)ului# 6esti%iile cele mai interesante sunt cele ale Teatrului din A%ora, sanctuarele lui Poseidon )i DionJsos# 5u$eele de$*elesc cKte*a dintre 0rumoasele do*e$i ale e'ocii ar,aice# Tesalonic cu'rinde re%iunea cea mai interesant& a acestei 'eninsule anume 5untele S0Knt, 5untele At,os )i totodat& a 2isericii A%ios Nicolaos din Poli%iros, *esti%iul unei *ec,i acro'ole, Arnaia, turul 4i$antin din Ierisos sau Tem'lul lui Amon Peus din Oallit,ea#

Re%iunea Tracia
Wn mare 'arte alcatuit& din $one muntoase a 0ost locuit& (n trecut de =r0eu )i mu$e, mu$icieni le%endari# Wn 'rinci'al, este o 'ro*incie a%ricol& ce numar& cam .70#000 locuitori, ma-oritatea musulmani# Nant,i a '&strat mai multe case cu ar,itectura tradi+ional& )i un *ec,i castel, 0iind un centru cultural )i comercial im'ortant# Ale3androu'olis este ultimul ora) im'ortant al Greciei (naintea %rani+ei cu Turcia# Re%iunea a4und& (n di*erse s'ecii unice ale 0aunei, (n s'ecial s'ecii ac*atice#

Re%iunea Dodecanese
Numele re%iunii a 0ost dat de c&tre un %rec din Docanese )i numele s&u semni0ic& dou&s're$ece insule, (n 0a't cele mai im'ortante sunt (n num&r de dou&s're$ece" Patmos, alimnos, Deros, os, Nissiros, AstJ'alea, Tilos, SJmi, ,alBi, Oar'atos, Oasos, R,odes, Oastelori$e# R,odes este unul din 'olii de atrac+ie ai turismului interna+ional# Insula a 0ost com'arat& cu un *ast atelier de scul'tur&, cu 'este .000 de statui, 'rintre ele num&rKndu9se 0aimosul coloseu din R,od# a'itala R,od se (m'arte (n dou& re%iuni distincte" ora)ul medie*al cu *ec,ile case )i ora)ul nou cu ,oteluri )i ma%a$ine# Insula os ad&'oste)te Sanctuarul lui Ascle'ios, $eul medicinei# Wn sudul ora)ului, a'roa'e de munte se %&sesc surse termale dotate cu un ec,i'ament modern# elelalte insule com'onente sunt deasemenea ad&'osturi a im'ortante *esti%ii istorice )i naturale care com'letea$& 0rumuse+ea 'oten+ialului turistic %recesc#

Re%iunea Jclade

Jcladele alc&tuiesc un ar,i'ela% (n sudul 5&rii E%ee )i re%ru'ea$& un num&r de 'este dou&$eci de insule ce au (n comun 'eisa-e 0ascinante, 'la-e sc&ldate de a'e lim'e$i, mici ora)e (n ar,itectura ti'ic& )i *esti%ii ale di0eritelor e'oci ale istoriei lor seculare# Di0eren+a dintre ele, din 'unct de *edere atmos0eric, este aceea c& sunt calme )i idilice (n micile ,amacuri i$olate sau calde )i cosmo'olite (n centre turistice la mod&#Din acestea 0ac 'arte" Delos, Insula Duminii, 0ost centru reli%ios, artistic )i comercial al antic,it&+ii elene, insula natal& a lui A'ollon )i Artemis# 5Jconos, cu casele sale al4e )i nenum&ra4ilele 4iserici este ti'icul insulei cicladice# Jros < este una din insulele cele mai acti*e ale 5arii E%ee, atKt din 'unct de *edere economic, cKt )i cultural# Lermou'olis, ca'itala Jcladelor este (m'odo4it& de 0rumoase edi0icii de stil neoclasic, 'recum 2i4lioteca, Primaria sau 6ec,iul Teatru A'ollo# Jcladele =ccidentale cu'rind Insulele Oeia, OJt,nos, eri0os )i Si0onos# Aceasta din urm&, este renumit& 'entru mul+imea de case al4e )i 4iserici 4i$antine, *esti%ii ale $idurilor antice )i ruine medie*ale# 5ilo, insula A0roditei )i catacom4ele alc&tuiesc al&turi de Oimolos, Antimilos )i Cole%randos, %ru'ul Jcladelor Su4occidentale#

"egiunea #reta Insula reta, cea mai mare dintre insulele %rece)ti, este una dintre cele mai 'o'ulare destina+ii turistice din Euro'a, 're0erat& atKt 'entru 0rumuse+ea 'eisa-elor naturale, clima 4lKnd&, cKt )i 'entru istoria sa de mii de ani# nossos, centrul turismului din reta, con+ine ruinele cele mai interesante ale Palatului Parlamentului, restaurate, 'recum )i lun%ile colidoare, 'orti+ele )i cur+ile Palatului 5inos#Palatul din nossos este un *ast ansam4lu, 0oarte com'le3, o structur& de dalena, 'recum le%endarul la4irint# Alte atrac/ii turistice ale retei le re're$int& situl ar,eolo%ic din P,aestos, Grotele (n stKnc& din re%iunea 5atala sau Portul ,ersonissos, un loc de *acan+& 0oarte 4ine or%ani$at, 'lin de acti*it&+i nocturne# Santorini < insula *ulcanic& cu o a'aren+& unic&, sal4atic&" un rKnd de case al4e construite 'e crestele rocilor ne%re# Peisa-ul unic al&turi de ar,itectura im'resionant& )i monumentele insulei atra% un num&r tot mai mare de *i$itatori# Al&turi de istoria )i m&rturiile e3isten+ei )i crea+iilor %recilor antici, a)e$&rile actuale ale Greciei (ntre%esc ta4loul unui +inut 'er0ect, de *is care in*it& la crearea unei le%&turi *e)nice (ntre trecut, 're$ent )i *iitor# 8aza te9nico-material a ,reciei este 0oarte 4ine dotat&, 0iind re're$entat& (n s'ecial de c&tre di*ersitatea o0ertei ,oteliere cu'rins& (ntre 2[ si 7[\, care atin% cote (nalte ale con0ortului, com'letat& desi%ur )i de alte 0orme ale s'atiilor de ca$are, 'recum 4un%alouri, *ile, etc# Destul de solicitate sunt unit&+ile de ca$are su4 0orma studiourilor )i a'artamentelor, (n s'ecial 'entru turismul de odi,n&, 'e litoral (n se-ururi de HeeB9end )i de *acan+&# on0ortul )i calitatea unit&+ilor de ca$are sunt la standarde (nalte, acestea 0iind dotate cu li0turi, restaurante, 4aruri, 'iscine (n aer li4er )i aco'erite, unele c,iar cu aer condi+ionat (n camere, 'recum )i ma-oritatea unit&+ilor de ca$are asi%urKnd T6 )i tele0on (n camer&# !nele ,oteluri o0er& ser*icii su'limentare celor men+ionate, care se (ncadrea$& (n tari0ul standard al unei camere, ser*icii 'recum" saun&, 4aie cu a4uri, Macu$$i, sei0# Acestor ser*icii standard )i su'limentare le%ate de unit&+ile de ca$are se adau%& ser*iciile de ser*ire a unit&+ilor alimentare, care 'ot 0i incluse (n tari0ul sta4ilit 'e noa'te ca$are sau se-ur ca$are su4 0orma mic de-un, demi'ensiune < mic de-un \ o masa 'rinci'al&, ori dou& mese 'rinci'ale sau 'ensiune com'let& care include toate cele trei mese, iar unele ,oteluri, de o4icei cele 'este cate%oria 4[, 'ot o0eri ser*icii all inclusi*e < care includ 'e lan%& mesele ser*ite )i 4&uturi %ratis# Lotelurile de elit& au o %am& di*ersi0icat& de ser*icii )i 'e teritoriul %recesc, calitate introdus& de marile lanturi ,oteliere )i men+inut& 'entru toate ,otelurile care 0ormea$& aceste lan+uri#

'mpactul te9nologiei Secretariatul General al Ser*iciul Na+ional de Statistic& din Grecia anun+& re$ultatele cu 'ri*ire la utili$area noi te,nolo%ii de catre 'ro'rietari )i mem4rii %os'od&riei res'ecti*e# Datele 'ro*in din anc,eta 'rin sonda- 'e utili$area te,nolo%iilor in0orma+iei )i comunica+iilor din %os'od&rii, din anul 2008# Sonda-ul a 0ost e0ectuat 'e un e)antion 0inal de 4#;E8 %os'od&riile 'ri*ate )i, (n e%al& m&sur& cu dimensiunea mem4rilor acestor %os'od&rii, (n (ntrea%a +ar&, cu condi+ia ca cel 'u+in un mem4ru (n *Krst& de 18 9 :4 locuie)te (n %os'od&rie, 'erioada de re0erin+& a 0ost 'rimul trimestru al anului 2008#

:. 'storie i Scopul anc9etei Wn urma acestui somda- au 0ost colectate in0orma+ii analitice 'ri*ind accesul %os'od&riilor la utili$area te,nolo%iilor in0orma+iei )i comunica+iilor, de e3em'lu la calculator 'ersonal, tele0on mo4il, tele*i$iune di%ital&,internet, etc De asemenea, in0orma+iile sunt colectate, la ni*el 'ersonal, de la 'ersoana care a 0ost 're9selectate 'entru inter*iu, cu 'ri*ire la utili$area calculatorului 'ersonal )i acces la internet /interac+iune cu ser*iciile 'u4lice 'rin intermediul Internet, e9commerce, etc1, e9a'titudini# Sonda-ul a 0ost e0ectuat 'entru 'rima dat& (n anul 2002 )i re$ultatele acesteia sunt com'let armoni$ate cu re$ultatele anc,etelor de restul statelor mem4re ale !E, care conduc, de asemenea sonda-ul,0iind 0olosit un c,estionar acce'tat de comun accord#

;. $odul de colectare a datelor 5etoda ATI este utili$at& 'entru colectarea datelor )i 'entru o sin%ur& 'ersoan& 're9selectata (n mod aleatoriu din mediul ca$nic,cu sin%ura condi+ie ca limita lui / ei sa 0ie 18 9 :4 de ani# In0orma+ii este (n curs de colectate cu 'ri*ire la (ntrea%a %os'od&rie /sinte$a de u$ casnic, accesul la in0orma+ii selectate )i te,nolo%ii de comunicare, accesul la internet1, 'recum )i 'ersoana 're9selectate el / ea# Wn anul 2008, de asemenea, in0orma+iile au 0ost colectate 'entru co'iii cu *Krsta (ntre 12 9 17 ani )i 4&trKni (n *Krst& de :7 < ;4 de ani, cu c,estionare s'ecial 0ormulate# Gra0ic nr#2

S9a o4ser*at o cre)tere destul de mare (n anul 2008,cu .0,8F,0iind (nre%istrat& cea mai mare crestere din ultimii ani# Gra0icul nr# .

Wn tim'ul 'rimului trimestru al anului 2008, 'rocentul 'ersoanelor care au acces la internet, din orice loc, a 0ost 2;,EF# Este clari0icat 0a'tul c& utili$area calculatorului se 'oate 0ace din orice loc, cum ar 0ii de acac&,la locul de munc&,)coli,acas& cu 'rietenii,internet ca00e9uri etc#

<oteluri si cazare Docurile de ca$are sunt rareori o 'ro4lem& (n insulele %rece)ti 'e tim'ul *erii# E3ist& ca$are 'entru toate 4u$unarele, c,iar )i (n satele mici unde s9ar 'ute#] s& desco'eri+i c& *Kn$&torul de la ma%a$in are o camer& de (nc,iriat /sau# *ara, un 'at (n %r&din& sau 'e aco'eri)#1 Wntr9un ,otel dc lu3# Da un ,otel de dou& stele camera *a costa (ntre .0970 ^# Sistemul de notare cu stele al ,otelurilor *& d& o indica+ie de 're+# Lotelurile dc lu3 se a0l& doar 'e insulele cu tradi+ie (n turism, cum sunt or0u# reta /re%iunea Elounda1 )i Rodos# E3ist& multe _,oteluri 4ulie` (n insulele %rece)ti, 'line dc 0armec )i stil, amena-ate de multe ori (n cl&diri istorice )i conduse de o4icei de o 0amilie# 6e+i %&si multe ast0el de ,oteluri (n ,ania )i Ret,Jmnon din reta, S*mi, =ia din Tluara /Santorini1 $vezi . %&', LJdra din insulele Ar%o9Sa9 ronice $vezi . ()' )i 'e 5JBonos (n ielade $vezi . %* %)'. PKros $vezi . %%-%+' sau Cole%andros $vezi . (%'. Lotelurile de una sau dou& stele a0late (n 'orturile comerciale mai mari sunt 0oarte ie0tine dar de multe ori '&r&%inite )i insalu4re# Pentru cei care c&l&toresc sin%uri acestea o0er& a*anta-ul unui 're+ 4un 'entru camerele de o 'ersoan&# Pensiunile mici, conduse de 0amilii, sunt e3celente ca 're+# 5a-oritatea sunt recent construite, au camere cu 4aie )i a'& (nc&l$it& solar# A'artamentele care se 'ot (nc,iria 'e insulele mai mari, au un 're+ 0oarte 4un, mai ales 'entru 0amilii# (n e3trase$on, aceste a'artamente sunt dis'oni4ile la 're+ redus 'entru cci care c&l&toresc sin%uri# 6ile de lu3 se 'ot %&si 'e or0u, Pa3oi )i alte insule# Docurile de cam'in% din insule au 'u+ine 0acilit&+i# Acestea sunt (n 'rinci'al 0olosite de turi)tii care c&l&toresc cu rucsacurile (n s'inare )i care nu au mul+i 4ani de c,eltuial&, dar nu sunt o a0acere 4un&# 3. A treia parte - politica turistic, analiza SWOT i propuneri .#2 Anali$a S>=T a Greciei Streng9ts 9= moned& comun& 0olosirea monedei Euro
9Aderarea la !niuniea Euro'ean& 9Destinatie 'o'ular& 9 Turismul 'oate 0i si montant si de soare 9 Grecia 're$int& o mare *arietate de 0enomene %eolo%ice 9Este o ar& a insulelor 9 Pla-ele sunt 0&r& ta3e 95ulte atracii turistice 9Mocurile =lim'ice

Wea=nesses
Pau$a de siesta 'rea lun%a Preturile sunt mari Trans'ortul nu este destul de de$*oltat, nu toate insulele au un %rad de accesi4ilitate ridicat# De'ind de a%entiile de turism

Oportunities
= 'romo*are mai 4una a turismului resterea 0ortei de munca De$*oltarea calitatii a 'roduselor si ser*iciilor 0urni$ate Te,nolo%ia in0ormaiei De$*oltarea trans'ortului

T9reats
oncurenta Datoriile curente 'ot a0ecta turismul, calitatea ser*iilor *a scadea'rin urmare turistii nu *or a*ea un %rad ridicat de satis0actie# Poluarea mediului

.#. Pro'uneri de cre)tere a 'oten+ialului turistic


9de$*oltbrii economice dura4ile, turismului, 'rotectiei naturii si a mediului (ncon-urbtor

9cam'anii de 'romo*are a $onelor care sunt sla4 0rec*entate de turisti 9e3tinderea se$onului turistic# 9sustinerea turismului social 'entru turisti cu *enituri reduse 'e 'iata interna 9conser*area ar,itecturii 9cam'anii de mentinere a mediului ne'oluat

2i4lio%ra0ie" 1#G,id com'let Grecia, Editura Acila RE. =radea91 2#Insulele Greciei , G,id Turistic, Enciclo'edia Rao 2007, 2ucuresti, Editor oordonator" Mane, Simmonds] Editori" Isa4el, arliste], 5ic,ael, Ellis], Simon, Car4rot,er] laire, ColBard] 5arianne, Petrou], AndreH, S$udeB#G,iduri tristice,# .#Grecia ontinental&, Enciclo'edia Rao 2002 Mane, Simmonds/coordonator1] Isa4el, arliste] 5ic,ael, Ellis] Simon, Car4rot,er 4#R# # dRIstria, Grece, ed# 6ilo Paris, 2002 7# 5elissa de 6illers, 2#2ell, Grecia, ed# Acuila RE. =radea, 1EE; 8# Lelen Crant$i, T,e Acro'olis9t,e arc,aeolo%ical site and t,e museum, ed# 6outsas Atena, :# N# Sil*iu, 5# Loria, N# Ion, S# Nicolae < Statele Dumii Ed# 5eronia < 2ucuresti 1EE4 ;# 5# Loria, N#Si*liu, N# Ion, R# aterina < YEnciclo'edia Statelor DumiiZ Ed# 5eronia < 2ucuresti 2001 Site9uri" HHH#%nto#%r ,tt'"//HHH#statistics#%r/'ortal/'a%e/'ortal/ESIE/PAGE9t,emesd 'e'aramTA2001 HHH#Httc#or%