ADMINISTRAREA AFACERILOR ÎN COMEȚ TURISM ȘI SERVICII

Turismul de shopping

Student: Ignacz Crina

Specializare: AACTS II
 Cuprins

1. Definirea turismului de shopping........................................3

2. Motivele principale pentru care turiști sungt atrași de
cumpărături.........................................................................6
3. Profilul turistului.................................................................7
4. Aspecte și motivații în turismul de shopping.......................8
5. Impacul economic al turismului de shopping......................9
6. Tendințe în evoluția turismului de shoppinng....................11
7. Indicatori și clasamente privind turismul de shopping.....17
Concluzii

2
 1. Definirea turismului de shopping

Turismul pentru cumpărături este deja una dintre principalele motivații de milioane de
persoane atunci cînd vine vorba de alegerea unei destinații de vacanță. Devine astfel unul dintre
principalii factori de transformare a strategiilor de promovare a destinațiilor din întreaga
lume.
Această formă de leisure devine unul dintre instrumentele utilizate în promovarea
destinațiilor. De faptul, turismul de shopping „este foarte important în momentul în care turiștii
aleg și pregătesc o călătorie”, a subliniat Yolanda Perdomo, directorul de Membrii Afiliați ai
OMT.
Jörn Gieschen, cercetător al Institului de Business (Instituto de Empresa, IE) din
Madrid și al observatorului de piață premium de produse de prestigiu MasterCard, a semnalat că
„turismul de shopping este strâns legat de turismul urban, care constituie 58% din total”.
El explică faptul că „există un concept în turismul de cumpărături: cel al experienței de
cumpărături în magazine și localuri mici, care, conform cercetării noastre, sunt mult mai
atractive pentru călători decât brandurile mari globale”. Una dintre tendințele împărtășite este
așa-numita bleisure, care unește munca și plăcerea”. „58% din călătorii de business adaugă o zi
sau chiar o excursie de weekend la locul de muncă”, a adăugat el.1
Michel Durrieu, directorul de Turism al Ministerului Afacerilor Externe și Dezvoltare
Internațională al Franței, care participă la această întâlnire, a vorbit despre durabilitatea legată de
acest tip de turism, menționând o inovație recentă: certificatul digital.
Durrieu a afirmat că cumpărăturile și gastronomia sunt criterii esențiale pentru a decide între o
destinație și alta și, prin urmare, ar trebui să fie incluse în orice strategie. El a indicat, de
asemenea, că diversitatea, prețul și calitatea, programul de lucru în comerț, orientarea clienților
în magazine, calitatea artezaniei și suvenirurilor sunt aspectele cheie pentru a dinamiza
cumpărăturile.
Turismul de shopping reprezintă una dintre principalele motivații pentru calătorii a
milioane de turiști și un motiv principal pentru dezvoltarea comercială a unor țări și orașe.2
Shopping-ul este acțiunea care ne dictează viața. Toată lumea face cumpărături și am ajuns să
depindem foarte mult de acestea. Acest sector se îmbină în prezent cu turismul, rezultând o
activitate cu multiple forme de manifestare. Shopping-ul este o activitate generalizată la nivel
mondial, însă, are cea mai pronunțată și intensă manifestare, pe coninentul European.
Shopping-ul a devenit una dintre cele mai frecvente activități de agrement din ziua de astăzi. De-
a lungul istoriei shopping-ul, a fost văzut ca o activitate laborioasă, fiind considerată “un mijloc
de supraviețuire”.
Vremea în care cumpăraturile în vacanță erau privite ca un simplu moft a apus,
vacanțele dedicate cumpăraturilor devenind o componentă tot mai importantă a lanțului turistic
mondial. Azi, shopping-ul este un factor determinant în alegerea destinației de calatorie, o

11
World Tourism Organization, IRTS 2008, disponibil on-line http://statistics.unwto.org/content/irts2008

2
http://blog.compass-cbs.de/en/2014/07/shopping-tourism-on-course-for-success/

3
componentă importantă a experienței de travel și, in unele cazuri, principalul motiv pentru
vacanță, potrivit celui mai recent studiu de profil, realizat de Organizația Mondială a Turismului
(UNWTO).
Studiul Global Report on Shopping Tourism al UNWTO poziționează experiența
cumparăturilor ca trend în creștere, o oportunitate imensă pentru destinații de a capitaliza de pe
urma atragerii turiștilor, prin dezvoltarea unor experiențe de shopping autentice și unice, care
aduc plusvaloare ofertei turistice a orașului, subliniind, în același timp, brandul și poziționarea
respectivei destinații. Mai important este faptul că shopping-ul reprezintă una din principalele
categorii de cheltuieli turstice, dar și o sursă de venituri considerabilă, pentru economiile
naționale.
Potrivit raportului, UNWTO se declară optimistă în privința creșterii numărului de turiști la nivel
mondial, in condițiile în care intre 2010 și 2030 se estimează o marire a numarului global de
sosiri cu 3,3%, adica 43 milioane de turiști in plus in fiecare an, pentru a atinge o cifra de 1,8
miliarde sosiri mondiale in 2030. 3
Ținând cont de apetitul pentru cumparaturi al majorității turiștilor, atât din țările cu
economii mature, cât și din cele emergente, dezvoltarea turismului pentru shopping reprezintă un
fenomen ce atrage tot mai mult atenția operatorilor din domeniu. Totuși, la fel ca in cazul
oricarui alt aspect ce ține de managementul unei destinații și marketing, găsirea echilibrului intre
toți cei implicați este un proces complex, care necesită investiții, cunoștințe temeinice, experiență
și, cel mai important, parteneriate.4
„Observăm cu ușurință schimbările în comportamentul de consum turistic din ziua de azi – apar
noi modele de achiziție, noi tehnologii, punându-se tot mai mult accentul pe experiențe care au in
centrul lor turistul-consumator“, spune Lorrie King, audit partner, Deloitte Canada. „Nici o
industrie nu mai este imună acestor schimbări. Există indicatori cheie care leagă sectorul retail de
succesul preformanțelor turistice ale unei destinații, intr-un mod atat de evident, încat autoritățile
turistice au inceput să demareze campanii ce promovează orașele ca destinații principale pentru
cumpărături“.
Shopping-ul se numără printre cele mai frecvente și plăcute activități, desfășurate de
persoanele aflate în vacanță, în multe cazuri oferind o motivație de bază și o atracție majoră
pentru călătorie. O dată cu creșterea și dezvoltarea mai eficientă a sistemului de transport, a
tehnologiei și a utilizării pe scară largă a cardurilor de credit, oameni au reușit să călătorească tot
mai mult cu scopul de a face shopping.5
Turismul de shopping îndrumă turiștii spre diverse destinații, iar arta cumpărăturilor în
timpul unei călătorii este diversă.
Acestea includ cumpărături duty free din aeroporturi, achiziționarea de brand-uri de lux, vizitarea
mall-urilor, descoperirea brad-urilor locale, sprijinirea artizanilor locali de afaceri si surse
provenite din surse locale.

3
http://cf.cdn.unwto.org/sites/all/files/pdf/am9-shopping-report_v2.pdf
4
https://theshopping-tourism.es/wp-content/uploads/2015/12/EY-Shopping-Tourism-report.pdf
5
https://pata.org/store/wp-content/uploads/2018/01/PATA-VE-Bulletin-January-2018-1.pdf

4
Pentru unii turismul de shopping poate fi o excursie pe piețele de Crăciun din Europa, pentru
vânzările de Black Fridey din Statele Unite sau reducerile anuale din luna ianuarie din Marea
Britanie.6
Bazat pe comerțul cu amănuntul, shopping și literatura de specialitate, figura 1
evidențiază câteva variabile intrinseci și extrinseci ce comunică între ele, pentru a transforma
shopping-ul dintr-o utilitate , în petrecerea timpului liber, o activitate pe care milioane de turiști o
aleg de fiecare dată când călătoresc.

Nevoi
personale
Nevoi
demografice
și Nevoi
culturale
psihografice
Shopping
ca activitate
de petrecere
a timpului
liber Destinația
Diferențe și
de preț caracteristi
cile sale

Servicii
clienți

Figura 1 Elementele de petrecere a timpului liber

(Sursa: adaptarea autorului pe baza informațiilor oferite de Timothy Dallen J. Shopping tourism, retailing and
leisure, Publications Channel View, United Kingdom, 2005)

6
https://pata.org/store/wp-content/uploads/2018/01/PATA-VE-Bulletin-January-2018-1.pdf

5
 2. Motivele principale pentru care turiștii sunt atrași de
cumparături

Există trei motive principale pentru care cumpărăturile devin o activitate importantă:

Prezintă în sine un Este o activitate

mod plăcut de plăcută ce coferă o
Faptul că sunt utile interacțiune socială
(sau în cadrul activitate de
familiei/cuplului) relaxare

Figura 2 Motivele principale pentru care cumpărăturile devin activitatea importantă

Această categorie include cumpărarea de bunuri de consum pentru uz personal sau

cadouri,exceptând cazurile în care acestea sunt revândute sau folosite pentru un viitor proces
productiv.

Tabelul nr.1 Interesele turistului

Interesele • Preferințele acestuia în
turistului materie de cumpărături
obiecte de artă și
Cultură
meștesuguri locale
obiecte de artă și
• Patrimoniu natural
mestesuguri,diverse obiecte
și construit
simbol
• suveniruri ce au de obicei
Spațiul urban logo-ul destinației
imprimat pe ele
• Activități în aer • suveniruri asociate cu
liber astfel de activități
Modă • haine,accesorii,mobilier
(Sursa realizat de autor pe baza informatiilor oferite de World Tourism Organisation,IRTS,2008)

6
 3. Profilul turistului

În ceea ce privește profilul unui cumpărător, studiile au arătat că există o mare varietate de
tipologii de cumpărători și anume:
 Cumpărătorul econom – achiziționează ceva doar după o analiză completă a paletei de
produse similare;
 Cumpărătorul sociabil – vede shopping-ul ca pe un adevărat ritual, socializează mai mult
cu personalul decât să studieze oferta magazinului în funcție de preț;
 Cumpărătorul moral – tinde să se simtă obligat să cumpere dintr-un anumit loc în funcție
de strictul necesar;
 Cumpărătorul apatic – consideră activitatea ca fiind plictisitoare și având un scop pur
utilitar;
 Vânătorul de oferte – având ca subtip posesorul de cupoane care achiziționează doar
când sunt reducerile cele mai mari;
 Cumpărătorul compulsiv – achiziționeză o multitudine de bunuri în mare parte inutile;

Există 3 tipuri de turiști:

1. Cumpărătorul de suveniruri – unde acesta cumpără suveniruri pentru ași păstra
amintirile legate de acel loc sau pentru a face cadou familiei, prietenilor
2. The journey shopper – în care activitatea principală în timpul călătoriei este de a face
cumpărături
3. The list shopper – sunt acei turiști care cumpără și vin cu lista de cumpărături de acasă

4. Aspecte și motivații in turismul de shopping

Shopping-ul poate fi o activitate auxiliară în timpul sejurului sau motivul principal al unei
călătorii, de aceea cei mai mulți turiști sunt motivați să facă cumpărături printr-o combinație a
mai multor factori:7
1. Anumite destinații oferă programe speciale de cumpărături pentru turiști ;
2. Pentru o mare parte din turiști cumpărăturile tind să devină o activitate principală
atunci când călătoresc în țări depărtate;
7
https://pata.org/store/wp-content/uploads/2018/01/PATA-VE-Bulletin-January-2018-1.pdf

7
 3. Rata de schimb în cazul valutelor unor anumite țări tind a avea un mare impact asupra
comportamentului cumpărătorului, turistul având în anumite cazuri o putere de cumpărare mai
mare;
4. Unicitatea – turiștii caută să cumpere ceea ce nu se găsește in orașul lor de proveniență ,
ceva care să le aducă aminte de locul vizitat, ceva oferit în cadrul unui eveniment special sau
legat de o anumită experiență sau pur și simplu un lucru la care nu ar avea acces în altă parte
(bijuterii, obiecte de artă, etc);
5. Raportul calitate – preț – turiștii caută întotdeauna prețuri mai mici decât cele din orașul
de reședință, unul din aspectele principale care a dus la dezvoltarea turismului de shopping;
6. “Este timpul pentru shopping” – oamenii aflați în vacanță tind să cumpere mai mult, să
se răsfețe, fiindu-le indusă “starea de shopping”;
7. Shopping-ul ca și experiență culturală – prin cupărarea de produse locale tradiționale de
la diverși artizani din dorința de a avea ceva ce definește cu adevărat personalitatea locului
vizitat;
8. Existența unor bulevarde și străzi comerciale, bazare, mari centre comerciale – aceste
spații sunt renumite în întreaga lume pentru diversitatea produselor și tipul spațiilor în care sunt
expuse, fiind preferate în mare parte de către clientela turistică de lux care dorește să
achiziționeze produse la modă;
Motivele pentru care turiștii nu pot practica turismul de shopping într-o destinație sunt
următoarele:

Nu le pot lua
cu ei (în
privința
O imagine transportului Nu este
proastă a )
unic sau
spațiului special
comercial
Motive
pentu care
Probleme
privind turiștii nu Stresul
sortimente pot cumpăra
le
Serviciu
clienți
Accesul
incompete
nt

Figura 3 Motivele pentru care turiștii nu pot practica shopping-ul într-o destinație
Sursa (adaptarea autorului după informațiile oferite de http://www.heritagearearesources.com/wp-
content/uploads/2012/09/uscht.com_pdfs_Tourism101whitepaper.pdf, accesat la data de 05.05.2017)

8
 5. Impactul economic al turismului de shopping

Ca orice tip de turism și turismul de shopping generează un efect economic. Față de

turismul clasic ce implică o paletă de costuri legate de transport, cazare, alimentație, vizite la
diverse atracții, turismul de shopping implică drept factor principal cumpărăturile retail
(=consumator direct de bunuri en detail, nu vinde mai departe marfa), care aduc un impact
asupra economiilor locale, reprezentând o sursă de cheltuieli cel puțin egală, dacă nu chiar cu
mult mai mare decât cheltuielile necesare de bază (menționate mai sus).8
Acest aspect este benefic economiei locului prin cantitatea de valută, adusă în țara
respectivă de către turist, prin investițiile ce se realizează constant în domeniul comercial (noi
centre comerciale, cafenele, restaurante ce stimulează mediul de afaceri). Din cele spuse reiese
faptul că turismul de shopping generează o serie de efecte economice precum atragerea de capital
străin, valută, creează un număr mare de locuri de muncă în toate domeniile conexe (de la
domeniul politicilor promoționale, marketing, management, finanțe, vânzări, domeniul
ospitalității, transport, alimentație publică și tot felul de servicii locale), determinând un nivel de
trai ridicat locuitorilor.
Turismul de shopping nu s-a născut din nevoi culturale, estetice și artistice, nici din
dorința de relaxare și de experiențe noi, ci din simțul vânătoresc pe care îl au în special femeile
dar și bărbații în căutarea celui mai bun preț.
Dacă până de curând era privit ca pe un moft al vedetelor și a oamenilor cu bani,
astăzi turismul de shopping câștigă teren. Uneori este vorba doar de o fugă pana la vecinii noștri
bulgari, alteori de o săptămână la Milano pentru o nouă garderobă. Indiferent de destinație,
românii au descoperit diferențele de preț față de România.
Călătoriile în străinătate pentru cumpărături au început să devină o practică tot mai
populară pentru un segment în creștere de turiști români, destinațiile alese de aceștia
diversificându-se în ultimii ani, o dată cu creșterea veniturilor și a pretențiilor privind calitatea
produselor.

8
***,Shopping Tourism an emerging trend worldwide, disponibil on-line http://www.travelbizmonitor.com/Trade-
News/shopping-tourism-an-emerging-trend-worldwide-unwto-26434

9
 Rentabilitatea mai
Costuri
ridicate în mare a industriei
turism turismului
Abilitatea
de a crea o Diversificarea
loialitate ofertei turistice
turistică
Beneficiile
turismului
de shopping
Veniturile Extinderea
generate impactului
Generează locuri
în zonă turistic asupra
(impozite) altor sectoare de muncă și
Efectul economice bogăție în regiune
sezonier al
destinației

Figura 2.4 Beneficiile turismului de shopping

(Sursa: adaptarea autorului potrivit Global Report on Shopping Tourism, disponibil on-line
http://cf.cdn.unwto.org/sites/all/files/pdf/am9-shopping-report_v2.pdf,

Marile oraşe europene sunt principalele destinaţii pentru amatorii de cumpărături. Cea mai bună
perioadă pentru o astfel de excursie este de la inceputul lunii ianuarie până la sfirşitul lunii
martie. Soldurile practicate pentru majoritatea produselor din magazine, dar şi preţurile
accesibile la alte marfuri, fac ca turiștii să poată cumpăra cele necesare din străinătate.
Cumpărăturile reprezintă o activitate turistică majoră, cu o înaltă participare,
conform datelor statistice ale Biroului American a industriei turistice, în ceea ce privește
performanța turistică, shopping-ul reprezintă cea mai importantă activitate de participare pentru
turismul Asiatic (90%), apoi Estul Europei (85%) și Vestul Europei (86%).

Vestul Turismul
Europei, asiatic,
86% 90%

Estul
Europei,
85%

Graficul 1 Performanța turistică

10
 6. Tendințe în evoluția turismului de shopping

Deși nu există o delimitare perfecta între destinațiile externe din punct de vedere al
produselor, clienții fideli ai cumpărăturilor în străinătate prefer un anumit tip de orașe pentru un
anumit tip de shopping. De exemplu Madridul este cunoscut ca destinație de cumpărături pentru
încălțăminte ieftină și de calitate, Milano este capital modei masculine, Amsterdam este preferat
mai ales pentru cizme. În materie de electronice, Germania și Dubai sunt deja destinații clasice,
în timp ce Istambul este ideal pentru cei care dorsc să cumpere pielărie. Brazilia este
binecunoscută pentru prețuri deosebit de mici la pietre prețioase, iar Malaezia pentru prețurile
deosebit de mici la electronice și îmbracăminte, cu 40-50% sub cele din Europa. O destinație
interesantă dar mai greu accesibilă din cauza vizei este New York, un oraș faimos și pentru
reducerile masive la electronice și încălțăminte.
Shoppingul este considerat a fi unul dintre “drogurile” secolului XXI, iar anumite
metropole au reuşit să atragă milioane de turişti, datorită numeroaselor galerii comerciale.
Unele destinații au adoptat politici menite să îmbunătățească experiența de shopping a turiștilor,
altele au creat produse turistice speciale pentru shopping, toate promovând propriile experiențe
unice. Iată câteva abordari interesante ale acestui segment, la nivel mondial.
Franța – una din pârghiile folosite de autorități în promovarea orașelor ca destinații
de shopping a presupus parteneriatul cu importante lanțuri de magazine retail (vestimentatie,
cosmetice etc), dar și cu turoperatori, pentru a crea produse specifice. In Paris, de exemplu,
campania Shopping By Paris în anul 2014 a inclus un pachet cu 10% reducere in peste 270 de
magazine, pentru o perioadă determinată. Mai mult, programul Tourisme en Ville incearcă să
atragă turiștii și in alte orașe din țară, prelungindu-le astfel șederea si extinzand impactul
cheltuielilor turistice asupra economiei naționale.
Parisul este numit raiul cumpărăturilor și este unul din marile centre de modă din lume alături de
Londra, New York sau Milano. Magazinele de Haute Couture de pe strada Faubourg Saint-
Honore și Bulevardul Montaigne sunt foarte populare pentru varietatea magazinelor. Printre cele
mai cunoscute magazine sau case de modă de Haute Couture și bijuterii se numără: Cartier,
Celine, Chanel, Christian Dior, Christian Lacroix, Piaget.
SUA – Potrivit Departamentului American de Comerț și Asociației Americane a
Turismului, cele mai populare activități de profil sunt reprezentate de segmentul shopping and
dining. În medie, 19% din bugetul alocat de vizitatori în SUA se cheltuiește in retail. De
exemplu, turiștii din Singapore cheltuiesc 73% din buget în acest segment, cei din Mexic 60%,
japonezii 59%, australienii 47%, iar germanii 40%.
Spania s-a situat a doua in lume din perspectiva cheltuielilor turistice in 2012, fiind pe
cale sa-si consolideze imaginea ca destinatie de shopping, in special printre turistii din America
Latina, Orientul Mijlociu si Africa. Turismul de tip city-break si shopping a fost promovat in cea
mai recenta campanie, numita I Need Spain. Estimarile arata ca turistii din afara Uniunii

11
Europene au cheltuit 1,1 miliarde dolari pentru cumparaturi, o suma din care 31% a fost cheltuita
in Barcelona si Madrid.
Madrid reprezintă o destinaţie atractivă atât pentru spanioli, cât şi pentru turiştii străini. Globe
Shopper Index notează faptul că Madrid se situează pe locul trei în clasamentul oraşelor cu cele
mai mici preţuri la articolele de lux, fiind extrem de ofertant şi la capitolul divertisment.9
Este una din rarele capitale europene care propun obțiuni pentru shopping abordabil și de
calitate.
Și Autoritatea Turistica din Italia a facut eforturi considerabile în promovarea țării ca
destinație de shopping, mizand pe reputația pozitivă a multor orașe, in special in domeniile de
fashion și design. Compania FutureBrand a plasat Italia pe locul al treilea în lume ca oportunități
de shopping, în Indexul Brandurilor de țară 2012-2013. În prezent, autoritățile fac tot mai multe
eforturi pentru atragerea turiștilor din țările cu economii emergente, inlesnind facilitarea vizelor
și procedurilor asociate și accentuând imporțanta programelor de pregătire profesională din
horeca.
Turcia este renumită pentru spiritul ospitalier și a atras dintotdeauna turiști veniți la
cumpărături. De altfel, una dintre atracțiile principale aici este Grand Bazaar-ul din Istanbul, una
din cele mai extinse și mai vechi piețe din lume, care se estimează că atrage zilnic intre 250.000-
400.000 vizitatori. Recent, Turcia a fost martora dezvoltării puternice a segmentului retail care
atrage turiști, prin proiecte precum Cevahir Mall, un centru comercial modern din Istanbul, care
în perioada 2005-2011 s-a situat pe locul 7 ca marime în Europa.
Este cunoscut pentru bijuterii, ceramică pictată manual, covoare, broderii și magazine de
vechituri. Marea majoritate a standurilor sunt grupate după tipul de marfă pe care o au expusă,
având o zonă pentru produse din piele și bijuterii de aur.
În ceea ce privește Germania și Marea Britanie, în ultimii ani, cheltuielile turistice au
crescut considerabil, în special in retail. Potrivit Global Blue, cheltuielile asociate cu turismul din
Germania sunt cele mai mari in Frankfurt (un centru important de afaceri si transport aerian),
principalii turiști non-europeni venind din China, Elveția și Emiratele Arabe Unite. În același
timp, și Marea Britanie a facut eforturi considerabile pentru destinațiile pe care le promoveaza, în
parteneriat cu VisitBritain, prin care s-a reușit o sinergie între mărcile istorice cunoscute din
Regatul Unit și profitabilitatea sectorului retail, ambele plasate in centrul campaniilor de
marketing.10
Dubai - Cumpărăturile reprezintă o atracție deosebită pentru toți cei care vizitează
Dubaiul. Varietetea produselor și prețurile ridică Dubaiul la acelaș nivel cu marile orașe din
întreaga lume, recunoscute pentru shopping. Aici se găsește o gamă largă de produse cum ar fi
haute couture de la Paris, produse hi-tech din Japonia sau bijuterii din argint realizate de beduini.
Burj Juman Centre este unul dintre cele mai mai mall-uri din Dubai. Oferă clienților săi
cumpărături la un nivel superior, restaurant foarte mari și magazine de renume ca: Polo, Louis
Vuitton, Christian Dior, Clavin Klain.

9
***, The Best Areas for Shopping, disponibil on-line https://www.esmadrid.com/en/shopping-madrid,

10
https://www.trendshrb.ro/actual/shopping-in-vacanta-mai-mult-decat-un-accesoriu-turistic/

12
 China - Potrivit CNN, turismul din China reprezintă cel mai important fenomen
turistic mondial, de la inventarea zborurilor comerciale incoace. Cum se explica afluența
călătorilor chinezi in toate colțurile lumii? Raportul UNWTO subliniază că in 2012 China a
depașit un nou record mondial, devenind țara cu cele mai mari cheltuieli turistice, totalizand 102
miliarde dolari in turismul internațional, în acel an. Se estimeaza că pana la mijlocul lui 2015,
aceasta cifră va depăși 200 milioane dolari.
Chinezii sunt mari cheltuitori, cand vine vorba de shopping in afara țării. Studiul numit Piața
Turistică Outbound din China arată că mai mult de un sfert din călatorii din această țara declară
că mare parte a cheltuielilor din vacanțe sunt atribuite cumpărăturilor. De fapt, 30% din totalul
cheltuielilor unei excursii externe ale unui turist chinez sunt dedicate shopping-ului, o cota mult
mai mare decat al oricarei alte naționalități. Un alt studiu, realizat de Global Blue in 2012,
confirmă acest aspect: 68% din respondenții chinezi au afirmat că in vacanțele din afara țării
cheltuiesc intre 21% si 50% din bugetul total alocat călătoriei.
O privire mai atentă asupra comportamentului de consum din China, relevă trei categorii
de consumatori turistici, grupați după cum urmează:
1. Traditionalistii – cel mai mare segment, care de cele mai multe ori călatoresc in
grupuri, iar o vacanță in Europa reprezintă un vis de o viața. Pentru aceștia, brandurile iconice și
recunoașterea asociată cu deținerea lor sunt foarte relevante, motiv pentru care experiența de
cumparături a chinezilor tradiționaliști se concentrează asupra achiziției de produse de lux relativ
ieftine, pe care le aduc acasa sub formă de cadouri și suveniruri.
2. Grupul Wenyi reprezintă a doua categorie, formată din tineri oameni de afaceri,
interesați de libertate, calitatea vieții, experiențe memorabile, unice, dar și de auto-realizare.
Cultura reprezină un mod primordial in satisfacerea nevoilor turistice ale acestui grup, lucru
reflectat in obisnuința lor de consum: Wenyi sunt interesați să cumpere produse care spun o
poveste și se concentrează în special pe obiecte de design și cărți.
3. Hedoniștii, un segment de nișă, format din tineri cu posibilități financiare extinse,
pentru care a călatori inseamnă plăcere: aceștia fac cel mai mult shopping, iau masa in
restaurante scumpe și caută distracția in toate aspectele ei. Peisajele, monumentele, clădirile
istorice pălesc în favoarea celor mai recente trenduri vestimentare și celor mai noi stiluri.
Aceasta categorie achizitionează cele mai multe produse ultra-premium și de lux in calatoriile
efectuate, folosind ca principal criteriu de alegere a destinației oportunitățile de shopping din
respectivul oraș.
După cum se observă, consumul de produse de lux reprezintă un numitor comun pentru toate
cele trei categorii de turiști din China, iar potrivit unui studiu TUI din 2013, se estimează că anul
acesta, turiștii chinezi vor consuma 22% din totalul produselor de lux fabricate la nivel mondial.

13
 Tabelul nr. 2 Cele mai celebre artere comerciale și târguri din lume
Piața Descriere
Amplasată lângă tunelul Lincoln și Autoritatea Portuară, Hell’s
1. Piața de vechituri Hell’s Kitchen are loc în fiecare weekend și în zilele de sărbătoare, când
Kitchen din New York tarabele “gem” de tot felul de antichități, haine, bijuterii, obiecte de
colecție și suveniruri
Există două piețe de vechituri renumite Piața Feria de San Telmo,
2. Plaza Darrego, Buenos care are loc în fiecare duminică și Dorrego, deschisă de marți și
Aires, Argentina până duminică. Într-o duminică normală La Feria de San Telmo
adună peste 20000 de cumpărători.
Este un bazar interesant deoarece „prinde viață” după lăsarea serii.
3. Târgul de noapte din Cumpărătorii au de ales între vase de ceai, produse electronice,
Hong Kong ceasuri, confecții pentru bărbați, antichități și multe altele.
Specialitatea locului o constituie mărfurile ieftine și vechiturile.
Este considerată cea mai mare piață angro nu doar din India, ci din
întreaga Asie. Este un loc plin de viață, o adevărată atracție turistică
4. Chandni Chowk, Delhi, și nu doar pentru amatorii de shopping. Piața al cărui nume se trage
India de la lună “Lumina lunii” este formata de fapt din mai multe piețe
specializate (Sarak-cărți, instrumente muzicale, Fatehpur piață de
haine-pânză, Kinari Bazar-bijuterii, Monti Bazar-șaluri și perle) .
Are loc în fiecare sâmbătă seara începând cu ora 18 și ține până
5. Piața de sâmbătă seara noapte târziu. Este un amestec pestriț de tot felul de mărfuri de la
din Arpora, Goa India haine, pantofi, genți la obiecte de artizanat, bijuterii, accesorii din
piele, condimente, etc.
O piață de fructe și legume, pește, crustacee, carne, condimente și
6. Bazaar Baru Chow Kit, delicatese din Malaezia. Piața are și o secțiune separată de haine,
Kuala Lumpur, mătăsuri, pantofi și suveniruri. În timpul nopții, districtul
Malaiezia găzduiește piața de stradă Chow Bundle Kit, unde se vând haine de
epocă și accesorii.
Este cunoscută pentru piețele sale plutitoare. Sute de bărci cu
7. Piața plutitoare
fundul plat sunt transformate în tabere care vând fructe și legume
Damnoen Saduak,
exotice, mâncăruri locale, suveniruri, haine și tot felul de obiecte.
Thailanda
Piața are loc zilnic de la 6 am până către prânz.
Această zonă pietonală nu este una liniștită deoarece este unul
8. Târgul de noapte
dintre cele mai celebre Cartiere Roșii din lume. Este plină de baruri
Patpong, Bankok,
cafenele, saloane erotice. După lăsarea serii se transformă într-un
Thailanda
târg foarte aglomerat. Predomină imitațiile unor brand-uri de lux.
Este un adevărat labirint de străduțe pe marginea cărora sunt
9. Marele Bazar din aproximativ 4.000 de magazine cu de toate. Predomină însă
Istambul, Turcia obiectele tradiționale-precum covoare, țesături, ceramică și
bijuterii și dulciuri.
Situat pe malul Naviglio Grande, târgul Mercatone
dell’Antiquariato del Naviglio Grande, reuneşte aproximativ 400
tarabe și se organizează în ultima duminică din lună, cu excepția lui
10. Târgul de antichități
iulie. Acoperă aproape doi kilometri și „acaparează” malurile
Navigli, Milano, Italia
Naviglio Grande, cel mai vechi canal din Milano.Se găsesc tot felul
de chilipiruri, de la ceasuri și piese de porțelan și de mobilier sau
bijuterii.
11. Dappermarkt, Această zonă low-cost din oraș atrage mulți nou-veniți din Africa,

14
 Amsterdam, Olanda Asia și alte zone sărace al lumii. Sunt 250 de standuri “înconjurate”
de cafenele pe ambele părți ale străzii și magazine interesante cu
haine, pantofi, mărfuri de larg consum dar și cu fructe și produse
alimentare exotice.
Este cea mai faimoasă piață de vechituri din Paris. Piața acoperă
șapte hectare și este, dacă nu cea mai mare, una dintre cele mai
12. Les Puces de la Porte de mari piețe de antichități din lume. Oamenii vin aici și se împrăștie
Clignancourt, Paris pe strada principală, Rue des Rosiers, cu magazine de mobilă și
decorațiuni, textile, picturi, jucării, îmbrăcăminte de epocă,
cafenele și restaurante.
(Sursa: adaptare după https://consilierturism.ro/destinatii/shopping/inspiratie-pentru-shopping-cele-mai-
celebre-artere-comerciale-si-targuri-din-lume/)

Festivaluri-le de shopping au un rol important deoarece sunt promovate ca produse

turistice de către organizația de marketing pentru destinații (DMO), atrăgând astfel un număr
mare de turiști și contribuind la economia locală. În ultimii ani s-a observat o creștere a
importanței turismului în ceea ce privește festivaluri-le și shopping-ul, având în veder contribuția
sa la sectoarele de comerț și turism a unei destinații. Cumpărăturile sunt inerente
Shopping-ul turistic a fost studiat pe scară largă în ceea ce privește cumpărarea de
suveniruri, tipologia cumpărătorilor, preferințe de cumpărături și satisfacția comercială (Letho,
Cai, O’Leary & Huan, 2004, Lehto, Chen & Silkes, 2014, Turner & Reisinger, 2004).
Numărul tot mai mare al festivalurilor de shopping și intensa concurență între destinații pentru a
atrage tot mai mulți turiști pentru shopping necesită o înțelegere a ceea ce reprezintă o experiență
de cumpărături la un festival de shopping.

Tabelul 4 Cele mai celebre festivaluri de shopping din lume

Festivaluri
Festivalul de shopping din Dubai
The great festival seal Singapore
Descriere
Început în anul 1996 ca o inițiativă a guvernului de stimula și
promova comerțul. Festivalul începe în ianuarie și se termină în
primele zile ale lunii februarie. Festivalul de Shopping din Dubai nu
este renumit doar pentru reducerile sale, ci și pentru diversele
activități și evenimente pe care le organizează guvernul. În fiecare an
festivalul începe cu o ceremonie de deschidere fastuoasă și multe
artificii și se încheie in aceiași manieră. Unele dintre cele mai celebre
sunt spectacolele de modă a unor designeri de renume mondial,
festivaluri de film și teatru, spectacole de circ și muzică.
Este cel mai celebru și cel mai mare festival de shopping din Asia, în
completarea lui venind cu premii, cadouri, concerte pentru a ușura
experiența cumpărăturilor. Cele mai cumpărate lucruri sunt: articole
de lux, electronice, ceasuri, bijuterii, genți, îmbrăcăminte
încălțăminte.

15

Outlet Shopping Festival din SUA
Festivalul de shopping din Istambul
Festivalul de shopping din Cannes,
Franța
Festivalul de shopping din Hong Kong
Half is free – festivalul de shopping din
Cluj – Napoca, România
(Sursa: adaptare după http://www.studentflights.com.au/travel-mag/2014/03/worlds-best-shopping-festivals)
Este un eveniment de scurtă durață ce durează patru zile ce are loc în
weekend este un eveniment la nivel național pentru a promova mall-
urile de outlet din SUA. În timpul festivalului de shopping
cumpărătorii pot vizita magazinele de tip outlet pentru a se bucura de
ofertele speciale și evenimentele create de ei.
Timp de 23 de zile, Istanbul Shopping Fest aduce în atenția publicului
larg, bogăția istorică și culturală a orașului prin divertisment, modă,
artă și cultură, și invită toți iubitorii de modă la Istanbul. Scopul final
fiind acela de a transforma Istanbulul, într-una dintre cele mai
importante destinații de shopping ale lumii. Sezonul reducerilor
începe odată cu deschiderea festivalului. Toate cele 92 de centre
comerciale din Istanbul sunt implicate în buna desfășurare a
festivalului, purtând însemnele Istanbul Shopping Fest, iar cele mai
importante străzi ale orașului vor prinde viață prin culorile neon.
Unul dintre evenimentele ţinute la începutul fiecărui an este
reprezentat de strălucitorul Shopping Festival de la Cannes, ce umple
trei sau patru zile de spectacole de modă şi evenimentele de gală ce
aduc la Palais des Festivals et des Congrès cele mai preţioase figuri
din lumea modei. Pe de altă parte, evenimentul nu este o oportunitate
rezervată exclusiv profesioniştilor acestei industrii, ci îi priveşte şi pe
amatori şi pe oamenii obişnuiţi care se bucură de multe efecte
colaterale benefice ale acestui Festival.
Durează din luna iulie și până în august, conținând evenimente
speciale și magazine cu mari reduceri.
Comunitatea „Half is Free” a organizat un festival de shopping pe 25
martie 2017 la Hotel Continental din Cluj-Napoca. Branduri renumite
îşi vor scoate produsele la vânzare la jumătate de preţ.
Ţinutele unora dintre cele mai renumite case de modă de la noi vor fi
atracţia zilei, împreună cu preţul lor, redus la jumătate.

7. Indicatori și clasamente privind turismul de shopping

În ceea ce privește turismul de shopping am selectat topul orașelor în funcție de

diverse criterii după metodologia Global Shopper 2015. Global Shopper este un site ce formează
o bază de date în ceea ce privește destinațiile pentru turismul de shopping din Europa având
numeroase criterii aplicate pentru a crea topuri în funcție de ceea ce își dorește cumpărătorul de
la o destinație.

Tabel 5 Indicatori utilizați pentru evaluarea orașelor în indexul Global Shopper 2014-2015
Indicator Pondere Descriere
Cumpărături
Numărul de magazine și mall-uri pe o rază de 20 km
Mall-uri/buticuri 25%
de centrul orașului
Brand-uri internaționale 25% Numărul și varietatea marilor brand-uri locale și

16

Vânzări sezoniere
Produse originale (spre
deosebire de mărfurile
contrafăcute)
Schimb valutar
Hotel
Cumpărături favorite
Transport urban
Cumpărături favorite
Utilizarea limbilor străine
Ore de shopping
Negocierea prețurilor
Siguranță
Calitatea hotelului
Aeroporturi & zboruri
Transport
Transport urban de siguranță
Atracții & sit-uri UNESCO
Bucătăria internațională
Evenimente populare
Clima
(Sursa: Global Report on Shopping Tourism,disponibil on-line http://cf.cdn.unwto.org/sites/all/files/pdf/am9-
internaționale
25% Durata vânzărilor de sezon
Evaluarea calitativă a cantității de mărfuri
25% contrafăcute în magazine și piețe
Accesibilitate
20% Modificarea valorii monedei (dolar, yen, euro, ruble)
Costul mediu pentru două obțiuni de cazare: o cameră
20%
la un hotel de 4 stele și o cameră la un hotel de 2 stele
20% Costul unui eșantion reprezentativ de produse
20% Costul mediu al unui taxi și autobuz în centrul orașului
Costul unei perechi de blugi Zara, costul unui costum,
20%
al unui parfum Chanel, etc.
Comoditate
Convenabilitatea utilizării unei limbi (arabă, chineză,
25% engleză, franceză, spaniolă) în principalele zone
comerciale
Unele centre comerciale precum mall-urile sunt
25%
deschise duminica, iar altele de lunea până sâmbăta
Probabilitatea de a negocia la un magazin tip butic sau
25%
piață
Evaluarea calitativă a violenței, criminalității minore,
25% precum și amenințarea cu conflicte militare, tulburări
politice, atacuri teroriste
Hotel & transport
Rata medie anuală de ocupare a hotelului și evaluarea
25%
calitativă a acestuia, în funcție de numărul de stele
25% Numărul total de sosiri și zboruri în 2014-2015
Accesul în centrul orașului folosind mijloace de
25% transport publice în funcție de disponibilitatea și
frecvența legăturilor dintre autobuz, gară și aeroport
Evaluarea calității sistemului a transportului public
25% bazat pe disponibilitatea transportului subteran și pe
frecvența autobuzelor de noapte la sfârșitul săptămânii
Cultură&Climă
Numărul de obiective turistice din oraș și numărul de
25% sit-uri a patrimoniului mondial UNESCO pe o rază de
30 km
25% Numărul și varietatea restaurantelor
Evaluarea calitativă a disponibilității evenimentelor
25%
sportive și culturale
Bazat pe numărul de zile/luni umede, fierbinți și reci
25%
pe an
shopping-report_v2.pdf)
17
 Tendința vizitatorilor internaționali pentru cumpărături in anul 2012

85% 83% 81%

90% 80% 78% 78% 77% 77% 76%
75% 75% 74% 73% 73% 72% 72% 71%
80% 69% 65%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%

Vizitatori care cumpără din plăcere

Graficul 2 (Sursa adaptat pe baza informațiilor oferite de World Tourism Organization)

Graficul 2 de mai sus prezintă vizitatori din Asia, mai exact din Malaezia, China, Coreea,
Indonezia, India, Japonia și Singapore care sunt cele mai dispuse de a face cumpărături pentru plăcere.
Cu toate acestea, din toate țările au participat la această cercetare ,iar mai mult decât jumătate din
vizitatori au făcut cumpărături din plăcere.

Cheltuielile medii ale turiștilor pentru cumpărături

$1,200.00

$1,000.00

$800.00

$600.00
$1,060.00
$400.00 $737.00
$649.00 $573.00
$514.00 $544.00
$493.00 $486.00 $466.00
$200.00 $426.00 $393.00
$389.00 $417.00 $403.00
$384.00 $368.00 $387.00
$325.00 $294.00

$-

Cheltuieli medii

18
 Total cheltuili prentru vizitatori în anul 2012
Olanda
1% 1% Elveția
1% 1% 2% 2% 2% Italia
2% Scandinavia
3%
3% Franța
25%
3% Canada
3% Thailanda
5% Germaia
Taiwan
5% Indonezia
16% India
5%
Hong Kong
6% Singapore
9% 6%
Malaezia
USA
Japonia
Korea
UK
New Zealand
China
Graficul 3 (Sursa adaptat pe baza informațiilor oferite de World Tourism Organization)

Graficul de mai sus prezintă primele țări / zone unde se cheltuie cel mai mult pentru
cumpărăuri în turismul internațional în anul 2012. Din figură se poate vedea că țările principale
de cheltuieli sunt: 1)China, 2) Noua Zeelandă, 3) Regatul Unit al Marii Britanii, 4) Coreea, 5)
Japonia, 6) Statele Unite ale Americii, etc.
Tabelul 6 Topul orașelor din punct de vedere a diversității magazinelor
Europa Scor/100
1. Londra 80.6
2. Paris 74.7
3. Madrid 69.3
4. Dublin 61.9
5. Amsterdam 61.7
6. Barcelona 61.2
7. Milano 59.9
8. Moscova 58.6
9. Viena 57.7
10. Roma 56.1
11. Berlin 51.8
12. Istanbul 51.1
........ ........
28. București 40.3
29. Sofia 37.5
30. Atena 37.2
(Sursa: adaptare după The Glober Shopper Index)

19
 Din punct de vedere al diversității magazinelor pe locul întâi se află Londra, având o
varietate mare de locații și bunuri disponibile pentru shopping. Orașul câștigă cel mai bun scor,
80,6 puncte pentru magazine cu aproape șase puncte înaintea locului doi, Paris.

Tabelul 7 Clasamentul orelor de shopping

Ore shopping Scor/100 Ore shopping Scor/100

1 Istanbul 93.29 ...... .....
=2 Kiev 90.9 =16 Barcelona 51.1
=2 St.Petersburg 90.9 =16 Milano 51.1
4 Praga 84.1 18 Roma 50.0
5 București 83.0 ...... .....
6 Moscova 81.8 20 Paris 46.6
7 Sofia 77.3 21 Madrid 44.3
8 Lisabona 75.0 22 Budapesta 43.2
9 Londra 70.5 ...... ......
10 Amsterdam 68.2 33 Viena 43.2
(Sursa: adaptare după The Global Shopper Index)

În funcție de clasamentul orelor de shopping pe primul loc de află Istambul cu un scor de

93.29 puncte, urmat de locul doi Kiev și St. Petersburg cu un punctaj de 90.9, iar pe locul cinci
se află București cu o diferență de 10.29 puncte de primul loc.

Tabelul 8 Topul capitalelor în care turiștii au cheltuit cel mai mult pe cumpărături
Vânzări lire sterline Vânzări euro Turiști
Capitala Clasament
£(milioane) €(milioane) (milioane)
Londra 1 64.15£ 75.72€ 11.917
Tokio 2 61.40£ 72.49€ 12.989
New York 3 46.95£ 55.43€ 8.391
Paris 4 46.58£ 54.99€ 11.089
Los Angeles 5 20.39£ 24.07€ 3.834
Hong Kong 6 19.86£ 23.45€ 7.026
Singapore 7 18.32£ 21.62€ 4.987
Dubai 8 16.26£ 19.20€ 1.400
Sydney 9 15.15£ 17.89€ 3.641
Milano 10 13.41£ 15.83€ 4.136
Barcelona 11 13.24£ 15.63€ 4.082
Manchester 12 12.16£ 14.35€ 2.556
Roma 13 10.34£ 12.21€ 3.190
Madrid 14 10.07£ 11.88€ 3.213
Berlin 15 9.91£ 11.70€ 3.442
Amsterdam 16 9.33£ 11.02€ 2.497
Copenhaga 17 6.87£ 8.11€ 1.881
Moscova 18 6.78£ 8.00€ 10.559
Stockholm 19 5.27£ 6.22€ 1.285
Oslo 20 5.07£ 5.98€ 1.037

20
 Rio de Janeiro 21 4.57£ 5.40€ 7.623
Johannesburg 22 1.40£ 1.65€ 3.888
(Sursa: adaptarea autorului după Global Report on Shopping Tourism)

Pe primul loc în topul capitalelor în care turiștii au cheltuit cel mai mult pentru shopping
se află Londra, cu o vânzare de 75.72 milioane euro și un număr turiști de 11.917 milioane ,
urmat de Tokio cu o diferență de 3.23 milioane de euro.

Tabel 9 Topul orașelor din punct de vedere al prețurilor mici

Orașe Scor/100
1.Barcelona 80.7
2.Viena 79.1
3.Madrid 78.9
4.Amsterdam 77.7
5.Bratislava 75.4
(Sursa: adaptarea autorului după The Global Shopper Report)

Pe primul loc în topul orașelor din punct de vedere al prețurilor mici se află Barcelona cu
un scor de 80.7 puncte, iar pe locul trei aflându-se Madrid cu o diferență de 1.8 puncte.
Barcelona este pe primul loc pentru “shopper favourites“, reflectând costul relativ scăzut al unei
game de articole de lux.

Tabelul 10 Topul orașelor pentru cele mai bune chilipiruri

Orașe Scor/100
1.Sofia 86.4
2.Bratislava 83.6
3.București 79.0
4.Kiev 78.7
5.Belgrad 75.9
6.Budapesta 75.7
7.Lisabona 72.1
8.Atena 72.0
=9.Barcelona 70.9
=9.Roma 70.9
(Sursa: adaptarea autorului după The Global Shopper Index)

21
 În funcție de topul orașelor în care se găsesc cele mai bune chilipiruri se află Sofia pe
locul întâi cu 86.6 puncte, urmat de locul doi Bratislava cu un scor de 83.6 puncte, iar pe locul
trei se află București cu o diferență de 7.4 puncte.

22
 Concluzii

În concluzie, putem afirma că turismul de shopping a evoluat în timp, din turismul

propriu-zis devenind un sector de sine stătător. Acesta s-a dovedit a deveni extrem de profitabil
pentru economiile țărilor implicate atât ca profit cât și ca număr de locuri de muncă generate.
Turismul de shopping a devenit atât de popular, deoarece oamenii au găsit în acesta o activitate
relaxantă, un mod de socializare, un mod de a-și satisfice o gamă largă de nevoi sau pur și simplu
dorințe legate de modă. Acesta este perceput diferit de fiecare cumpărător în parte, astfel uni îl
privesc doar din punct de vedere al unității, pe când alții îl privesc ca pe o experiență legată de
modă și socializare.
Din punct de vedere al destinațiilor prezentate putem observa o mare diversitate
arhitecturală a structurilor comerciale,din ce în ce mai moderniste(detașându-se astfel unele față
de altele) înconjurate de un numar considerabil de structuri de primire,de asemenea au început să
apară o serie de festivaluri de shopping și site-uri de promovare la nivel global a destinațiilor
pentru shopping și o multitudine de pachete turistice, majoritatea concentrate în perioada
reducerilor,unele incluzănd și personal specializat de asistență în cumpărături.
Raportul UNWTO demonstrează că tot mai multe persoane călătoresc cu scopul de a face
cumpărături, fiind motivați de o varietate de factori, insă atractivitatea unei destinații va fi, in
mod inevitabil legată de oportunitățile de shopping pe care le oferă. În vederea imbunătățirii unei
destinații din această perspectivă, specialiștii UNWTO recomandă că cei insărcinați cu
managementul destinațiilor turistice să parcurgă mai mulți pași, care vor duce la maximizarea
potențialului economic al orașului:
• Investiții in serviciile publice, infrastructură și acces la surse de energie;
• Dezvoltarea corectă a serviciilor financiare, ce oferă operatorilor turistici acces la capital de
invesțitii;
• Campanii logice și bine coordonate de marketing al destinației turistice la nivel global, la care
să participe și sectorul privat;
• Elminiarea practicilor anti-concurențiale, cum ar fi abuzul unei poziții dominante in piața
turistică sau controlul lanțului de furnizare;
• Liberalizarea comerțului și inlăturarea barierelor asociate cu acesta.

23
Nu in ultimul rând, pentru a asigura reușita, este recomandat dialogul între toți cei implicați in
turism. Cu alte cuvinte, fară un parteneriat solid public-privat, progresul este dificil în sectorul
turistic.

24
 Bibliografie

1. World Tourism Organization, IRTS 2008, disponibil on-line

http://statistics.unwto.org/content/irts2008
2. http://blog.compass-cbs.de/en/2014/07/shopping-tourism-on-course-for-
success/
3. http://cf.cdn.unwto.org/sites/all/files/pdf/am9-shopping-report_v2.pdf
4. https://theshopping-tourism.es/wp-content/uploads/2015/12/EY-Shopping-
Tourism-report.pdf
5. https://pata.org/store/wp-content/uploads/2018/01/PATA-VE-Bulletin-
January-2018-1.pdf
6. Shopping Tourism an emerging trend worldwide, disponibil on-line
http://www.travelbizmonitor.com/Trade-News/shopping-tourism-an-
emerging-trend-worldwide-unwto-26434
7. Global Report on Shopping Tourism
http://cf.cdn.unwto.org/sites/all/files/pdf/am9-shopping-report_v2.pdf

25