CURS 1.

ISTORICUL APARITIEI TURISMULUI

Deplasarile pentru hrana si razboaiele au trezit interesul oamenilor pentru descoperirea de
noi tinuturi. Primele deplasari pe distante mai lungi sunt consemnate in Grecia Antica datorita:
- Vizitarea altor orase
- Pelerinaje
- Intreceri sportive
In Roma antica enomenul se ampliica datorita retelei de drumuri. !e mai adauga inca o
motivatie " ingrijirea sanatatii: #ath$ Puteoli$ #aile %erculane$ Ac&uincum. Apar si primele
meserii legate de turism. 'uristii aveau un semn distinctiv tessera nospitalis$ iar ghizii se numeau
perigeta sau e(egeta. Apare o clasiicare a punctelor de mas )odihna*.
+ele mai simple locuri de cazare erau hanurile " campona, diversorium, hospitum. -asa
se putea lua in popina$ taberna vivaria, thermopolia.
.vul mediu timpuriu cunoaste o cvasi-incetare a deplasarilor turistice datorata
nesigurantei drumurilor. +a motivatie se remarca pelerinajele religioase$ de aceasta se leaga
aparitia primului ghid scris in //01 " Aimeni Picand. Dupa o perioada intunecata societatea se
aseaza$ se ormeaza statele centralizate$ centrul comertului se muta din bazinul mediteranean pe
coasta atlantica. Apare moda de a trimite tanara generatie in colonii$ in .uropa )zona alpina din
.lvetia si Austria*$ iar apoi in tarile bazinului mediteranean in Grecia$ Italia )ma(.in perioada
romantica, cultul pt. inaintasi$ ruine*.
Apare notiunea de turist si turism.
In sec.2VIII " 2I2 apar metropolele$ se doteaza cu hoteluri devenind ulterior celebre:
+harring +ross " 3ondra
Ritz " Paris
Gellert " #udapesta
Voldor " Astoria
4egresco " 4isa
Apar primele statiuni turistice montane la inceputul sec.2I2 lea )in special unde erau
izvoare minerale* : -arians5e 3azne
#ad Ischl
1
!pa
Vich6
'ot in sec. 2I2 apar statiuni maritime$ primele apar la -area 4ordului si -anecii
datorita modei$ iar mai tarziu se dezvolta pe litoralul -editeranei.
Apar primele ghiduri moderne : #aedec5er )/708*
-urra6 /708 " editia a disparut
Guide 9oanne /781 " a disparut
%achette
'ot in sec. 2I2 apar tour-operatorii. Primul a ost 'homas +oo5 )/7:/*.
Primul Razboi -ondial intrerupe deplasariile turistice$ statele devin constiente de
importanta turistica ca sursa de venit si mijloc de promovare a imaginii tarii. ;enomenul turistic
se ampliica datorita concediilor platite care se legiereaza in perioada interbelica: Italia )/<=>*$
Germania )/<0:*$ #elgia si ;ranta )/<08*. Apar asociatii si prietenii ai miscarii turistice$ se
editeaza ghiduri.
In /<07 numarul total de turisti internatioanli era de /= milioane. /</: ?iciul 4ational
de 'urism in ;ranta$ in Romania /<=:. Romania avea /< oicii de turism in strainatate.
Turismul international ia in considerare diversitatea fluxurilor turistice recum si marea
varietate a finalitatilor economice !enerate de acesta" caci" rin analo!ie cu circulatia
internationala de marfuri" il utem identifica dret totalitatea tran#actiilor comerciale care
remer! insotesc si decur! din calatoriile turistice internationale. $a! %&'
Turismul international @ enomen social economic comple($ oarte sensibil la o serie de
actori economici )venit minim A11B*$ sociali )timpul liber si concediile platite*$ psihologici )in
societatea contemporana in ariile urbane se acumuleaza un necesar de evadare*$ politici$
demograici ) structura pe grupe de varsta*.
'urismul este un enomen social economic care se maniesta sub orma unei circulatii de
masa cu caracter periodic din zona de provenienta a turistilor )rezidentiala* spre o zona de
petrecere a timpului liber. Intensitatea tine cont de: - distanta
- timp
- pret
-otivatia turistica a sejurului e oarte diversa$ iind legata de un anume segment al
timpului liber.
2
?-' a dat o deinitie oiciala a turismului international si turistului international acand
o departajare intre e(cursionisti si turisti internationali )'I*.
'I @ ?rice persoana care calatoreste temporar mai mult de =: de ore$ dar nu mai mult de <1 de
zile intr-o alta tara decat cea de rezidenta. !e deplaseaza in scop nelucrativ$ in perioada de
deplasare el CconsumaD un anume CprodusD turistic.
Institutiile turistice nationale- organizeaza dezvoltarea sectorului turistic prinelaborarea si
punerea in practica a politicii turistice a tarii )pag =>*
I()ICATORII TURISMULUI I(TER(ATIO(AL $a! %*'
'urismul poate i analizat in evolutia sa printr-un sistem de indicatori speciici$ urmare a
unor preocupari ale +omisiei de specialitate din ?-'$ bazat pe o metodologie de calcule
statistice$ uniormizata pe plan mondial. .i trebuie sa se bazeze pe date veridice$ datele trebuie sa
ie reactualizate periodic$ la intervale de timp dinainte stabilite.
Indicatorii sunt folositi:
- in politicile de amenajare turistica a teritoriului,
- in stabilirea unor programe de pregatire proesionala,
- in concordanta cu pregatirea socio-economica a turistului,
- in planiicarea sectoriala la nivel local$ regional si national,
- sunt olosite si in cercetarea enomenelor turistice.
Pentru calcularea lor sunt necesare urmatoarele informatii:
- statistica intrarilor turistice la rontiera
- statistica capacitatii de cazare
- statistica oertei turistice pe categorii de societate
- anchete asupra turismului la locul destinatiei turistice
- anchete privind cheltuielile turistice pe consumator
- anchete asupra societatiilor turistice
3
- statistici privind populatia )grupe de varsta$ mediu$ gradul de instruire$ veniturile
obtinute*.
)ua !radul de comlexitate:
- indicatori simli obtinuti direct din seriile statistice si care pot i e(primati sub orma de
medie$ procentuala$ recventa.
- indicatorii sintetici provin din prelucrarea mai comple(a a datelor statistice.
Indicatori pot i clasiicati in:
- indicatori rinciali " se reera la actorii pietei turistice )cerere si oerta*. Au ca scop
studiul evolutiei$ repartitiei$ tendintelor$ structura in timp si spatiu.
- indicatori de corelatie intre diferite laturi ale ietei turistice
- indicatori ai utili#arii fortei de munca " relieeaza repartitia si evolutia ortei de munca
in dierite ramuri de activitate turistica si pe nivele proesionale.
- indicatori ai efectelor economice directe ale activitatii turistice asura economiei
+ mari !rue,
- la nivelul teritoriului si populatiei
- ai potentialului turistic al pietelor
- privind orta de munca
1)INDICATORII DENSITATII TURISTICE LA NIVEL TERITORIULUI SI POPULATIEI
acesti indicatori cuantiica relatia dintre cererea turistica$ cheltuielile si oerta turistica pe de o
parte si teritoriu si populatia pe de o alta parte$ elemente care suporta CincarcaturaD activitatii
turistice.ei sunt olositi in elaborarea politicilor turistice la nivelul teritoriului
- indicatorul densitatii turistice in raport cu populatia se calculeaza dupa ormula:
Idt - It.Po x 1//
Acest indicattor cuantiica aspectele sociale care decurg din activitatea turistica$ relieand
presunea turistica e(ercitata asupra populatiei. Aspecte sociale care decurg din aptul ca turisti
utilizeaza mijloace de cazare ale populatiei care urnizeaza si orta de munca. 3egatura intre
numarul de locuri din nitatile de cazare ale populatiei care urnizeaza si orta de munca.
Idtp " cuantiica aspectele sociale care decurg din activitatea turistica relieand presiunea
turistica asupra populatiei.
3egatura dintre numarul de locuri de cazare si populatia ne da unctia turistica
4
L.Po - 0t.
Veniturile obtinute direct sau indirect din activitati turistice sunt relectate de indicatorul
incasarii turistice medii.
It - It.Po
Densitatea turismului mediu pe teritoriu
Idtt - Tt.suraf. x 1// /5m
=
EE..1$>ti
Indicatorul numarul mediu de locuri de cazare pe 5m
=
Idlc - L.suraf x 1// /5m
=
EEEEEEE2 locuri cazare
Indicatorul cheltuielolor turistice raportate la supraata
Ict - It.suraf.
Indicatorul preerintelor regionale
Ir - Tai.Tti1T2i.Tti133..1T(i.Tti-Tti.Tti-1
CURS %.
2)INDICATORI AI POTENTIALULUI TURISTIC AL PIETELOR
Acesti indicatori prezinta evolutia unor marimi relative cu privire la populatie si
activitatea sa turistica care ne permite o serie de concluzii cu privire la dinamica pietei turistice.
- Indicatorul intensitatii plecarilor in vacanta:
In - Tv.Po x 1// - raportul intre turistii care peaca in vacanta si populatie
- Intensitatea plecarilor in strainatate:
Is - Ts.Po x 1// Ts4Tv
- Indicatorul cheltuielilor turistice medii pe locuitor:
Rt - Rt.Po
- Indicatorul ponderii cheltuielilor turistice din PI#:
Ict - Rt.PI2 - se poate dealca pe turismul intern si e(tern
3)INDICATORI PRIVIND FORTA DE MUNCA
5
Permit evaluarea locurilor de munca permanente si temporare din sectorul turistic la nivel
general si pe companii$ evolutia lor in timp$greutatea speciica a sectorului turistic in privinta
locurilor de munca in raportcu orta de munca activa sau angajata din economia nationala$ ca si
evidentierea disparitatilor in raport cu repartizarea lor geograica.
- Indicatorul repartitilor locurilor de munca in turism
I
RLT
- LM5o.LMo1LMRO.LMo1LTto.LMo1LMA5co.LMo - 1
I
)LMTto
6 i - LMTti.LMTto
)I(AMICA TURISMULUI I(TER(ATIO(AL
'urismul pp = aspecte esentiale:
- deplasarea spre alte locuri decat cele de rezidenta
- sejurul cu o durata temporara
+auza deplasarilor are motivatie oarte diversa " proesionala$ mai prezenta in tarile si
regiunile dezvoltate economic unde e(ista o mare mobilitate a populatiei active cu scopul de a se
perectiona continuu. !pecializarile determina recvente calatorii pentru documentare$ vizitare de
targuri si e(pozitii$ conerinte.
- motive personale$ particulare: predomina cele de ingrijire a sanatatii$ recreere si divertisment.
MOTIVATIA TURISTICA (pag41)
+ercul turismului international e inluentat de o serie intreaga de actori de natura
obiectiva si subiectiva.
+and cererea interna nu e satisacuta de oerta turistica internationala$ ea se adreseaza
oertei turistice e(terne. Aceasta nesatisacere a cererii internationale are cauze multiple:
- cantitatea redusa a oertei nationale sau calitatea sa necorespunzatoare,
- atractia mai mare in plan sortimental si inanciar pe care o prezinta oerta turistica a altor
tari.
Industria turistica a iecarei tari s-a ormat pe baza unei motivatii proprii. -otivatiile nu
sunt statice$ ele se modiica continuu$ sub inluenta unor actori endogeni )tin de individ* si
actori e(ogeni. .i tin de moda$ publicitate. In acest el$ noile motivatii vor crea o noua categorie
a cererii turistice care nu va putea i satisacuta decat de destinatiile turistice care oera cele mai
atractive conditii de consum. De aceea$ turismul e intr-o continua innoire$ perpetua mobilitate$
atat spatiala cat si structurala.
6
Dupa datele ?-'$ cca >1F din totalul sosirilor 'I )!'I* sunt motivate de actorul
vacanta )loisir*$ />F de turismul de aaceri$ iar restul sunt generate de motivatii religioase$
culturale$ amiliale$ sportive.
;actorul economic-social inluenteaza motivatia turistica prin veniturile realizate )A11B-
pragul* si de timpul liber. Daca mult timp turismul international a ost apanajul claselor sociale
cu veinituri ridicate$ in paralel cu cresterea veniturilor si a timpului liber$ in prezent asistam la o
democratizare a turismului$ iar ca motiv a deplasarilor mai apare satisactia " ca un nou stimul cu
o importanta crescanda in cercul 'I
In prezent gusturile consumatorilor au devenit mai comple(e$ mai satisacute$ cultivate.
CEREREA TURISTICA
In general aria de origine a turistilor e legata de tarile cu un inalt nivel de dezvoltare$ iar
in cadrul acestora$ de regiunile urbanizate$ industrializate. Acela se acumuleaza un necesar de
recreere mare$ care determina populatia in mod practic si EEEEEE.. .
Intensitatea cererii turistice poate i cuantiicata cu ajutorul unor industrii iind inluentata
de " structura demograica, venitul amilial, marimea ponderii urbane.
Pentru G.: are valoarea medie de 01-0AF$ mai ridicat in tarile 4$ unde ajunge la >A-71F$
ma scazut in .uropa -eridionala )!pania$ Portugalia*
+ererea turistica e comple(a$ manestandu-se prin caracterul variat al cererii turistice
determinate de gama necesitatilor. +ererea e oarte mobila$ consta in continua modiicare in
sensul e(tensiuii$ a arealului geograic in care se maniesta$ are o inertie mai mare.
Are un caracter de elasticitate dat de schimbarile contnue care intervin in mediul
economic$ social.
- caracter sensibil al cereri turistice ata de actorii conjucturali )actorii economici*,
- cererea turistica se maniesta prin concentrarea spatiala a zonelor de provenienta dar si a
zonei de destinatie ): mari bazine*,
- concentrarea temporara data de mersul anotimpurilor si calendar.
)ETERMI(ATII SI MECA(ISME ALE CIRCULATIE TURISTICE
I(TER(ATIO(ALE
Abordarea economica a 'I trebuie sa raspunda intrabarilor legate de cauzele si
mecanismele care declanseaza consumul turistic$ apoi privind circulatia turistica: structura$
dinamica si dimensiunea ca si agentii economice angrenate in aceasta activ.
Activiatatea turistica @ ramura economica s-a impus ca o adevarata specializare a
economiei.
7
+unoasterea si analiza determinantilor principali ai 'I permite cuantiicarea legaturii
dintre conditiile economico-sociale si conditile specializarii in turism$ care ulterior determina
lu(urile 'I. Gradul de permesivitate a mediului natural$ ecomomic si social e(primat prin
variabile speciice$ devine premisa pentru includerea turismului ca activiatate economica.
!tudiul economic al determinantilor 'I poate i undamentala printr-o analiza teoretica:
- 'eoria dotarilor actoriale - specializate in turism
- 'eoria costurilor comparative " masura specializarii
o 'eoria cererii nuanteaza importanta dieritelor categori de cereri.
Dintre determinantii fundamentali amintim:
- productivitatea muncii
- volumul muncii omenesti
- volumul capitalului ca actor de productie
- durata timpului liber ca actor de dimensonare a cererii turistice.
CURS +.
TEORIA ECONOMICA A DOTARILOR FACTORIALE
- airma ca specializarea internationala ca si necesitatea schimburilor sunt consecintele
dotarilor in grade dierite$ cu elementele de atractivitate.
- A ost emisa in /</< de %ec5scher si a ost completata in /<00 de ?nlim.
TEORIA COSTURILOR COMPARATIVE
- demonstreaza ca iecare tara este interesata sa dezvolte acele orme de turism in
caredispune din abundenta de actorii determinanti. .a se va specializa in acele tipuri de
turism und costurile reduse ii permit sa intre in competitie cu alte tari aerente.
TEORIA CERERII
- ormulata in /<8/ de 3onder
- conorm acestei teorii specializarea internationala a unei tari e determinata de e(istenta
unei cereri turistice interne suicient de mari si indeajuns de motivate ca sa creeze
conditiile unei industri a turismului. .a va i capabila sa satisaca si cererea turistica
e(terna.
- +ererea turistica se structureaza pe 0 planuri: interna, intraregionala, interregionala.
8
/* CEREREA TURISTICA INTERNA " nivelul ei reprezinta punctul de plecare in
deinirea locului pe care il ocupa industria turistica in economia unei tari. .a creaza
premisele ormarii oertei turistice si prin ea satisacerea cererii e(terne.
=* CEREREA TURISTICA INTRAREGIONALA " este satisacuta in tarile turistice din
cadrul aceleasi regiuni. +ererea de turism intraregional se constituie ca a-=-a etapa in
procesul specializarii 'I.
;lu(urile turistice intraregionale pot si de = categorii:
- turisti care provin din tarile din regiune
- turisti care provin din aara regiunii
0* CEREREA TURISTICA INTERREGIONALA " sinonima cu cererea turistica
internationala i se adauga s cererea turistica intraregionala.
- 4ivelul cererii in prezent e de cca 711 milioanr sosiri nr international )in =11:*
- +ele mai mare cresteri: .uropa A=F
!patiul 4ord American =8F
Asia /8-/7F
Arica =F
Indicii cei mai mari de crestere a cererii: in Asia )7 " /=F*$ ?rientul Apropiat si mijlociu )A "
8F*$ .uropa )=$8 " =$>F*.
)I(AMICA CIRCULATIEI TURISTICE I(TER(ATIO(ALE
- Pentru prima oara cira de A1 mil. sosiri turistice internationale in /<AA
- /11 mil. " /<8:
- =11 mil. " /<>A
- 011 mil. " /<7:
- :11 mil. " /<7<
- A11 mil. " /<<=
- 811 mil. " /<<8
- 711 mil. " =11:
Perioada Ritmul mediu anual la Ritmul mediu anual la IncasariHsosiri
9
sosiri incasari
/<A1 - /<A< //$> F /0$< F /$/7 F
/<81 - /<8< 7$0 F /1$0 F /$=: F
/<>1 - /<>< 8$/ F /7$: F 0$1/ F
/<71 - /<7< : F 7$= F =$1A F
/<<1 - =111 =$1A F /A$A F >$A8 F
!osiri: piata mondiala s-a saturat
Incasari: ritmul e aleatoriu.
Din ansamblu major al lu(urilor 'I se contureaza areale de concentrare a lor " 7locuri
de vacanta8.
/* 9est Euroean " s-a ormat primul )sec.2VIII*
- .ste cel mai important in privinta ponderii sosirilor =A1 " 011 milHan
- !uccesul sau se datoreaza densitatii ridicate de elemente atractive antropice si naturale$
pro(imitatii marilor emitenti.
- Daca initial litoralul nordic al acestuia a ost valoriicat turistic dupa Al II " lea Razboi
-ondial a inceput valoriicarea -editeranei ?rientale si apoi tarmul sudic: .gipt$
'unisia$ -aroc I insulele din bazinul mediteran )#aleare$ -alta$ +ipru$ +orsica$
!ardinia$ !icilia*.
%' 2a#inul Marii Carai:ilor
- >1 " 71 mil. sosiri turistice internationaleHan
- aria de provenienta a tur. mai redusa$ din spatiul 4 Americii )+anada$ !GA*: :HA
- valoriicarea climatului dulce tot timpul anului$ plaje si marile curate.
+' Asia Pacific
- oarte e(tins de la Arhipelagul 9aponez pana la 4oua Jeelanda si %aKai
- a aparut recent$ anii L81$ M>1
- volumul sosirilor turistice internationaleHan: =11 " =A1 mil.
- tari emitente: 9aponia )un turist cheltuie in medie peste =111 B*$ +oreea de !
- tari receptoare: 'hailanda$ India$ ;ilipine$ +ambodgia$ Australia si 4oua Jeelanda )/1 "
/= mil. turisti*
;' Euroa Orientala $Euroa de E'
- a aparut recent$ dupa /<<1
- s-a maniestat u eervescenta mare
10
- volumul: /A1 " =11 mil.
- Gngaria$ +ehia Polonia ) indicii cu cea mai scazutEEEEEEEEEEEE..
- !lovenia$ -untenegru$ #ulgaria )A " 8 mil.*
- German: A8AB
- 9aponez: ==8=B
- ?landez: /1/<B
- +anadian: A/:B - cheltuieli medHvacanta ale unui turist )8 zile*
- #elgian: /:A:B
- !uedez: 707B
- Danez: >>/B
0ORMAREA CIRCULATIEI TI
In termeni economici importatorii de turism )rol activ care se adreseaza e(portatorilor de
turisti$ aparent rol pasiv* duc la declansarea unui lu( turistic si genereaza circulatia turistica.
+irculatia turistica cuprinde = categori de tur.:
- sunlust )generat de actorii naturali*
- <onderlust )turistul motivat de cultura$ cunoastere*
Importul de turisti are loc cand:
- categoria de turism importata completeaza oerta turistica in conditiile unei cereri
insuicient satisacute.
- cererea interna prezinta interes pt o categorie de turism complementara si dierentiata ata
de propria oerta.
- oerta proprie de calitate superioara e valoriicata la e(port$ iar satisacerea cererii interne
se va ac prin import.
- conditiile interne nu sunt propice pentru producerea necesarului destinat acoperirii cererii
turistice.
4ici o tara nu va putea importa turism daca nu dispune de resurse valutare suiciente. Pretul
sejurului turistic include sii pretul transportului pentru ca el se maniesta odata cu distanta.
Distanta se prezinta ca o unctie cu mai multe variabile:
D @ )pNt$v$6$a*
11
p @ pret
t @ timpul
v @ viteza de transport
a @ agermentul
Intre = tari A si #. Pretul ca determinant al directiei de ormare a lu(urilor turistice este
supus si modiicarilor paritatiilor valutare. In consecinta$ el va determina modiicari ale lu(urilo
turistice.
A---------------------------N #
'ara importatoare e(portatoare
'uristii din tara A achizitioneaza produse si servicii la un anumit pret. Valoarea lui A
creste: creste numarul de turisti sper tara #$ creste durata sejurului si cantitatea de bunuri si
servicii achizitioante.
daca scade : invers
MO)ELUL SPA(IOL AL )E=9OLTARII T.I
. deseori asimilata cu o tara invadata de Cmareea turisticaD. In raport cu rivalele sale
europene$ originalitatea !paniei tine de caracterul recent rapid$ spectaculos al iesirii sale pe scena
turismului international.
Pana in anii LA1 !pania era vizitata de 0-:111 turistiHan$ regiunile cele mai vizitate:
+atalonia$ Andaluzia$ +astilia )turismul cultural*. Dupa o perioada de izolare cauzata de razboiul
civil$ de izolare a regimuli ranchist$ !pania iese la inceputul aniilor cu oerte tentante pe piata
'I. !pania se deschide in anii LA1 cererii straine$ deoarece dispune de cateva atuuri:
- plaje e(tinse cu nisip inHapa curata
- patrimoniu cultural-istoric: castele$ muzee
- pro(imitatea marilor tari emitente de turisti: Germania$ tarile nordice
- vointa regimului ;ranco de a diversiica bazele economice ale tarii.
.(ista 0 aze:
- e(ploziva " /<8A cu cresteri enorme de la un an la altul
- consolidare " L8A " M71
- incertitudine - dupa /<71
12
=:

CURS ;.
ROLUL STATULUI I( TURISM
!tatul are in mana parghiile pentru aceasta activitate. !tatul reprezinta un actor important
in derularea enomenului turistic pentru ca este o sursa de bogatie$ aceasta ramura economica nu
poate lasa indierent statul.
Interesele statului sunt:
- econo!ce " sa asigure intrarea de devize$ sa integreze unele regiuni cu potential turistic
in economia tarii$ sa dezvolte numarul locurilor care altel ar i greu de intretinut.
- sociale " sa integreze unele gruparii sociale in economie.
- "e !ag!ne )propagandiste* sa valoriice in e(terior imaginea tarii.
Implicarea statului in economia turismului e oarte dierentiata de la tara la tara:
- #o#a$a )cvasitotala* in tari cu economia centrelizata +oreea de 4
- !n!a, tari cu economie liberala: !GA$ 9aponia$ -area #ritanie.
Interventia actuala in acest domeniu se impune datorita cresterii concurentei$ statele nationale
cauta sa avorizeze industria.
In perioada postbelica in unctie de etapa de dezvoltare a turismului international si in
mod dierentiat de la o tara la alta$ unctiile statului in promovarea turismului.
)en%e&! n%a '%nc#!!$e)
/* 0unctia romotionala: a debutat dupa Primul Razboi -ondial in: ;ranta$ Italia$
Romania$ la inceput prin activitati propagandistice. Dupa al II-lea Razboi -ondial cand
statele devin constiente de rolul turistic in dezvoltarea economica$ implicarea sa in
promovarea eectelor turistice nationale a devenit oarte importanta. !tatul preia
publicitatea$ s-au creat organisme specializate );ranta$ !pania$ Italia*$ chiar ministere sau
directii care cordooneaza activitatea turistica. 'unisia$ Peru$ -e(ic.
=* 0unctia de stimulare: pentru a micsora importul de turism$ statul se implica in
satisacerea cererii turistice interne prin stimularea constituirii unei oerte turistice
proprii$ accesibile$ atractive si competitive. +onstituirea acestuia se ace cu mari investitii
in inrastructura de toate genurile unde rolul statului e primordial. Pentru aceasta statul
mobilizeaza inantele publice si private.
13
0* 0unctia de interventie: odata cu aparitia si dezvoltarea turistica de masa este necesara
interventia statului pentru protejarea producatorilor din domeniu si al consumatorilo.
4umeroase geverne au intervenit cu reglementari privind preturile si tariele$ iar apoi
iind un enomen de masa care poate produce perturbari ale balantei de plati$ statul
intervine in limita surgerilor de valuta.
:* 0unctia de coordonare: unde reculi dramatici ale activitati turistice internationale. )criza
energetica$ petroliera anii L>1 " L71* perturbarile sociale au determinat statele sa intre in
colaborare privind derularea acestui sector economic:
- schimb de inormatii si date
- construirea si amenajarea in comun a unor regiuni turistice
- poluarea
!e aplica principiul de complementaritate:
- combaterea unor enomene anti-sociale care aecteaza turismul.
Aceasta coordonarea a statelor a conerit turismului o mai mare siguranta$ un caracter mai stabil
si dinamica pozitiva.
CEREREA TURISTICA SI CO(SUMUL TURISTIC
+ererea turistica e ormata din ansamblul persoanelor care isi maniesta dorinta de a se
deplasa periodic si temporar in aara resedintei proprii$ pentru alte motive decat prestarea unor
activitati lucrative la locul de destinatie.
+onsumul turistic cuprinde totalitatea cheltuielilor eectuate de catre cererea turistica
pentru achizitionarea unor servicii si bunuri legate de motivatia turistica.
+ererea turistica se ormeaza la locul de resedinta al turistului$ conturandu-se un bazin al
cererii$ care are o serie de caracteristici economice$ sociale$ sinonime de regula cu teritoriu
national caruia i apartine.
Caracteristici ale cererii turistice:
- are un caracter dinamic
- se contureaza in tarile si regiunile dezvoltate ):HA din turisti*
- motivatia cererii e diversa$ eterogena si labila
- prezinta o mare sezonalitate in unctie de actorii sociali si naturali.
0actorii determinanti ai cererii turistice sunt oarte diversi$ pot i: - de natura " endogena )tin
de invid*, e(ogena
- rationali
14
- motivationali
- timp " pe termen scurt, pe termen lung
Principala caracteristica a cererii e aceea ca e orientata spre consum$ iar pentru ca cererea sa se
transorme intr-un act de consum trebuie sa indeplineasca 0 conditii:
- timpul liber " determinanti economico-sociali
- venitul disponibil
- motivatia " categoria determinantilor motivationali
.i se constituie ca stimuli ai cererii turistice. Din punct de vedere psihologic$ cererea turistica e
generata de necesitatiile biologice si psihologice pentru ca turismul e un actor compensator al
vietii cotidiene$ caracterizat prin constrangere$ ormalism si incordare. 'urismul oera distindere$
divertisment si dezvoltarea personalitatii.
!-a demonstrat ca necesitatile psihologice deriva si din imitarea modelelor de consum
speciice categoriilor sociale mai avute sau privilegiate.
'recerea de la cererea turistica la consumul turistic$ adica de la o maniestare pasiva spre
o actiue concreta a consumului propriu-zis$ se ace in doua aze:
- transormarii motivationale in reactii
- procesul cumpararii
Particularitatile consumului turistic,
- volumul consumului turistic este echivalent cu volumul productiei
- consumul turistic e aectat de nivelul preturilor si de venitul disponibil al consumatorilor
- ca si cererea$ consumul turistic maniesta o puternica concentrare spatiala care se
maniesta si ea in timp )ma(. in perioada vacantei*$ spatiu si motivatie.
- consumul poate i dealcat in: - consumul turistic national eectuat de rezidentii unei tari
in industria tarii.
- consumul turistic international eectuat de rezidenii unei
tari in alta tara decat cea de rezidenta.
+onorm ?-' :HA este turismul intern si doar /HA international. Volumul cirei de aaceri este de
cca =111 mildB
O0ERTA TURISTICA SI PRO)UCTIA TURISTICA
?erta turistica e ormata de cadrul si potentialul natural si antropic$ de echipamentul
pentru productia servicilor turistice$ bunurile materiale )agroalimentare$ industriale* destinate
15
consumului turistic$ orta de munca specializata in activitati speciice$ inrastructura turistica si
conditia de comercializare )pret si acilitati*.
Productie turistica @ ansamblul de servicii care mobilizeaza orta de munca$ echipament d
productie$ si bunuri materiale care se materealizeaza intr-un consens eectiv.
Relatia oerta turistica " produs turistic prezinta urmatoarele caracteristici:
- produsul turistic poate i cel mult @ cu oerta
- oerta turistica poate e(ista si independent ata de productie
- oerta turistica e erma$ ea e(ista insa atata timp cat e(ista elemente care o compun.
- produsul turistic e eemera$ ea inceteaza odata cu consumul
- structura oertei turistice nu coincide cu structura produsului turistic
- oertantii de produse turistice sunt tour-operatorii$ dar si organisme cu vocatie sociala
)directia sociala* si colectivitati locale
In general producatorii sunt specializati in cele : mari grupe de serviciu: cazare si restaurante$
transport$ animatii$ inormare$ agrement$ organizarea voiajelor de catre '? care coreleaza si
coordoneaza intreaga activitate.
CURS >.
'our-operatorii coreleaza si coordoneaza intreaga activitate de cazare$ transport$
inormare.
In domeniul turistic e(ista = orme:
- companii de mari dimensiuni a caror activitate tine de domeniul artizanatului.
- companii de mari dimensiuni cu mii de angajati puternic integrate pe verticala si
orizontala.
Vorbim de un turism dual.
?erta turistica prezinta un anumit !rad de ri!iditate
- oerta si produsul turistic necesita deplasarea consumatorului
- amplasarea echipamentului
- adaptarea brusca la variatiile cantitative sezoniere
16
'oate aceste au consecinta asupra eicentei si riscurilor turistice cu posibile enomene negative
ca subutilizarea capacitatii de cazare$ uzura morala a mijloacelor$ toate acestea avand ca si
consecinta prelungirea duratei de amortizare a investitilor.
Teritoriul. Daca pentru cererea turistica actorul demograic este cel mai important pentru oerta
teritoriul )spatiul in general* ormeaza baza e(istentei turistice. Acest spatiu este deinit in plan
cantitativ prin capacitatea de primire si in plan calitativ prin atractivitatea sa naturala sau
antropica.
Pentru oerta turistica$ el nu mai este suportul izic ci materia prima.
+p @ !p ( OoH4
!p @ supraata
Oo @ coeicientul care variaza intre 1$A " / " declivitatea terenului$ structura geologica$ sursele
de poluare$etc.
4 @ supraata normata pentru iecare turist m
=
Hturist
+apacitatea optima de primire a teritoriului e(prima numarul ma(im de turisti care pot i
primiti pe un teritoriu ara prejudicierea mediului ambiant si a activitatii rezidentilor.
In optica turistului in amenajarea turistica a spatiului se pleaca de la descrierea acesteia in
elemente componente )bonitare*
- varietatea ormelor de relie
- structura geologica " bogatia izvoarelor termo-minerale
- elemente clasiicatoare " temperatura$ precipitatiile$ durata de stralucire a soarelui$
enomenele orajoase$ grosimea si durata stratului de zapada$elementele de vegetatie si
auna
- elemente de etnograie si olclor " identitatea locului
+and are loc o supraincarcare turistica a teritoriului apare enomenul de poluare a aerului
si apei$ poluare onica$ agresarea monumentelor apare un stres a ambientului turistic care se
depreciaza calitativ.
In aprecierea valorii teritoriului ca determinant al oertei turistice pozitia teritoriului in
raport cu bazinul cererii cu lu(urile circulatiei turistice este oarte importanta. Acest raport se
e(prima prin atractivitatea pe care o e(ercita un teritoriu:
- hotelul tertiar
- baza tehnico-materiala " hotelurile$ cazarea e(tra hoteliera si baza de cazare
nepermanenta.
17
PIATA TURISTICA SI COMERCIALI(AREA OFERTELOR PE PIATA TURISTICA
/<<1 ?-' a sesizat o serie de transormari si tendinte ale 'I care marcheaza intrarea
acestuia intr-o noua aza de evolutie.
'endinte:
- se constata maturizarea consumatorului turistic si industria turistica
- odata cu cresterea venitului si a timpului liber se observa tendinta ca turistul sa-si
ractioneze vacanta utilizand cat mai variat bugetul.
- comportamentul de consum turistic se modiica si cu cresterea de consum turistic astel
calatorii e(perimentati de sejur mai mic isi multiplica destinatiile si circula solitari.
- tour-operatorii isi adopteazapolitica comerciala pentru turisti e(perimentati si debutanti
- turistii de azi sunt sensibii ata de EEEEEEEEEEEEEEEEEEEE..
- marile irme turistice cu cira de aaceri mare se multumesc cu marje de proit de /$= "
/$:F
- cea mai dinamica
- abricarea de produse turistice si vanzarea lor catre turisti
In mod recvent sunt operatii distincte care nu intretin intre ele decat raorturi comerciale. In
prezent$ in practica zilnica si evolutia raporturilor$ granita intre cele = unctii are tendinta de a se
atenua.
VOIA)UL FORFETAR
.ste un voiaj organizat sub orma unui program minutios$ care cuprinde un ansamblu de
prestari de servicii pentru un pret i( determinat in prealabil.
+aracteristicile voiajului oretar sunt:
- abricarea sa prealabila$ produsul turistic iind ormat inainte de maniestarea cererii
clientilor, touroperatorul alege destinatia$ mijlocul de transport$ cazarea.
- prestatia cuprinde un minim de sejur$ voiajul dus " intors$ insotirea$ cazarea$ etc$ prestatii
speciale.
- pretul produsului este i(at in preabil si se achita la inceputul voiajului.
Voiajele oretare se organizeaza in = modalitati : totul inclus sau mi(te
;ormula totul inclus reprezinta voiajul oretar traditional si cuprinde sejururile in peensiune
completa$ciurcuite organizate si croazierele
18
9oia?istul sau turoeratorul )TOUR*OPERATORI *
" prescurtat '?$ este o irma de servicii care pregateste$ inainte sa ie ormulata cererea$ voiaje si
sejururi$ organizandu-le transportul$ rezervand dieritele modalitati de cazare si toate celelalte
servicii in locul de destinatie turistica si oera o serie de servicii$ destinate vanzarii directe prin
propriile sale birouri sau prin intermediul agentiilor de voiaj$grupuri sau persoane$ la un pret i($
datele de plecare si de intoarcere iind dinainte i(ate
TOUR*OPERATORI
Intreprinderi de mari dimensiuni$ au aparut in sec 2I2-lea$ 0111 de tour-operatori si >1
111 de agentia de voiaj.
'our-operatori europeni: Anglia " tara de origine " vand annual /8 mil de bilete " puternic
integrati pe verticala.
'%?-!?4: - /=F din piata
- capacitatea de cazare proprie
- charter #ritannis AirKa6s
+?!-?!: - 8F
'%?-A! +??O: - =F
'our-operatori germani: 4GR$ 'GI
'GI: - creata in /<87 - :1F din vanzari
!uccesul tour-operatorilor germani se bazeaza pe numarul mare de destinatii propuse ):111 stati
turistice*
'our-oeratori !.G.A si 9aponia - e(traeuropeni
In !.G.A$ activitatea este concetrata >1F pe distante americane si canadiene:
A-.RI+A .2PPR.!
'%?-A! +??O
+A4ADIA4 PA+I;I+
'?GR-?4' V?PAG.
In 9aponia:
4IPP?4 .2PPR.!
9APA4 'RAV.3 '?GR!
19
9APA4 +R.A'IV. '?GR!
Activitatea t.o a deputat tarziu dupa L81.
CURS &.
PRO)USUL TURISTIC
;abricarea produsului turistic cuprinde o succesiune de aze care se deruleaza pe
parcursul catorva luni. In mod obligatoriu$ azele principale sunt:
- studiul de piata turistica
- conceperea produsului turistic
- negocierea produsului turistic
- comercializarea produsului turistic
!tudiul de piata turistica are ca scop cunoastereaHanaliza elementelor revelatoare pentru
piata turistica in conte(tul dezvoltarii economice. !tudiul se ace du pa o metodologie care
vizeaza cunoasterea oertei, oportunitatile proiectului$ mediul de piata$ toate pe baza unor
anchete.
+onceperea produsului turistic va tine cont de necesitatile consumatorului. +lientele
potentiala e aceleasi pe obiceiuri de viata$ gusturi$ grupe de varsta$ mediu de provenienta$ grupa
de pregatire proesionala$ etc.
Pe langa clientela$ in conceperea produsului turistic se iau in calcul si resursele turistice
ale zonei de destinatie sau starea inrastructurii. 4egocierea produsului turistic se reera la
negocierea montajului produsului turistic intre dieriti prestatori. In inal$ produsul trebuie sa ie
editativ neaparat la un pret cat mai avantajos. ?peratia de negociere il ace pe abricantul de
produse turistice sa intre in relatie cu serviciu de transport$ cazare$ restaurant$ animatie$ servici
speciale mobilizandu-se in realizarea produsului turistic.
+omercializarea produsului turistic se ace prin '?$ agenti de voiaj si cuprinde materiale$
graice de publicitate. Realizarea cataloagelor implica un eort deosebit caci stipuleaza un pret
de reerinta.
Agentiile de voiaj angrenate in comercializarea produselor turistice primesc un comision din
vanzarile eectuate. In lume activeaza circa >1 111 de agentii de voiaj concentrate in tarile
dezvoltate economic.
TRA(SPORTURILE TURISTICE
20
Gn loc nu poate deveni turistic pana ce nu e accesibil printr-o irma de transport si nu
oera cazare. In acest sens transportul ca si mijloacelee )baza* de cazare sunt vectorii spatializarii
mondiale ale turismului.
Din perspectiva turistica$ transporturile sunt privite ca un mijloc de accelerareHe(tensiune
a mobilitatilor turistice. +a serviciu turistic$ transporturile @ posibilitatea de acces la un consum
turistic iind o componenta importanta a acestuia$ e(pertii ?-' arata ca are o pondere de =A "
01F ca valoare.
Progresele inregistrate de mijloacele de transport ca si e(tensiunea retelelor de circulatie
joaca un rol esential in e(pansiunea spatiului turistic si la diuziunea turismului in lume.
Reducerea actorului Cdistanta-timpD si a acelui Cdistanta-costD a avorizat accesul unui numar
crescand de indivizi la turism si la locuri turistice din ce in ce mai indepartate.
In evolutia comuna cu turismul$ in transporturile uristice e(ista 0 etape:
/* etaa revolutionara " descoperirea motorului cu aburi " se deschide era transporturilor
pe caile erate.
- s-a redus timpul pentru voiaj$ pretul calatoriilor
- a crescut securitatea transporturilor.
- s-a impulsionat dezvoltarea statiunilor turistice din pro(imitatea oertei cailor erate.
=* etaa inter:elica " se consacra olosirea autoturismului ca mijloc de deplasare in scop
turistic.
- turismul capata mobilitate mai ridicata$ se mareste autonomia turismului$ aparitia
hotelurilorHmotelurilor$ statii de benzina in apropierea a(elor rutiere majore de transport,
- apar noi orme de turism: itinerar$ Kee5end$ rezidential
3) etapa postbelica se impune avionul ca mijloc de calatorie rapid. Dar in paralel a avut
loc moderniarea tuturor mijloacelor de transport.
'ransportul pe langa rolul sau unctional major capata si un rol atractiv$ apare si ca motivatie
de agrement " transport de agrement
- nautic " vase de croaziera
- cablu
- trenuri " ?rient .(press
TRANSPORTURILE TURISTICE AERIENE INTERNATIONALE
21
Q din turismul international olosesc acest mijloc de transport. +a si lu(urile turistice$
lu(urile aeriene sunt concentrate spatial: America de 4ord$ .uropa$ !patiul +.!.I$ Asia de !.
)9aponia*
Tiuri de curse aeriene dua re!lementarile IATA,
cursele aeriene re!ulate de asa!eri " sunt operate de catre companiile aeriene pe rute
i(e cu puncte de decolare$ escale$ aterizari i(e care se desasoara dupa un orar public
)aisat*.
- sunt olosite de turismul de calatorii pe cont propriu.
- in cadrul acestor transporturi se disting = tipuri de aranjamente turistice: I' )inclusive
tour*$ part-charterul
I'-ul e o calatorie turistica organizata de o agentie de voiaj agreata de IA'A
impreuna cu o companie de transport aerian.
calatoria poate i dus intors sau circuit )round-trip*
poate i in totalitate sau partiala pe calea aerului
part-charterul @ decomercializarea partiala a unei curse aeriene regulate$ adica
considerarea unei portiuni din aeronava ca si o cursa charter si vanzarea ei si
sistem charter.
cursele c@arter " grupuri organizate$ zborul e la cerere$ iar dierenta intre o cursa
normalaHcharter e ca capacitatea de transport la charter trebuie sa ie ocupata in proportie
de 71F ata de 01F intr-o cursa normala.
+lasiicare:
/* charter de grup
=* charter I'
0* charter oKn-use
:* charter specializate
1' c@arter de !ru 6 se dierentiaza un grup de ainitate sau ara ainitate intre membrii
grupului:
c+a&#e& "e g&%p c% a'!n!#a#e " se constituie conorm dreptului in care un grup are dreptul
la conditii speciale de transport daca scopul grupului este altul decat transport eectiv si
daca intre membrii sai e(ista suicienta ainitate )congres*
- intreaga capacitate a unui avion se inchireaza
22
- pot e(ista mai multe grupuri
- cand membrii grupului achizitioneaza cu cel putin 8 luni inainte biletul$ ei primesc si
calitatea de #?4A-;ID.
c+a&#e& "e g&%p 'a&a a'!n!#a#e " se inchireaza intreaga capacitate a avionului$ dar iecare
organizator sau aretor trebuie sa aiba minim :1 de locuri$ iar mmbrii grupului sa-si
cumpere locul cu cel putin 81 de zile inainte de calatorie.
%' c@arter IT " calatorie dus-intors sau circuit eectuata total sau partial pe calea aerului
contra un tari care include si cazarea.
+' c@arter o<nAuse " admisa cand o persoana izica sau juridica inchiriaza un avion pentru
uzul personal sau transportul unor bunuriHpersoane cu conditia ca pretul sa ie in
intregime suportat de aretor )persoana ce inchiriaza*
- cel care inchiriaza spatiul de zbor nu-l mai poate subinchiria
;' c@arter seciali#ate:
- pentru eleviHstudenti " grupuri de studiu
- pentru evenimente speciale
prevad inchirierea integrala a capacitatii de transport unor studenti de la cursurile de zi
ale unei Gniversitati recunoscute cu varsta ma(ima =A de ani$ iar grupa sa ie de minim
:1 de studenti.
avioanele inchiriate servesc pentru transportul unuia sau a mai multor grupe care se
deplaseaza pe o durata determinata in locul unde se petrec evenimente speciale
- opereaza numai spre tara in care are loc evenimete speciale$ durata sejurului iind strans
legata de sistemul automat de rezervare )+R!*
CURS B.
TURISMUL SI 0ORTA )E MU(CA
Dupa estimarile ?-' in sectorul turistic isi pot desasura activitatea >A milioane de
angajati " AF din totalul locurilor de munca.
.ectul turismului asupra ocuparii ortei de munca pot i directe )locuride munca directe:
hotel$ transport turistic$ agentii voiaj* si induse sau indirecte )persoane care nu lucreaza eectiv in
turism$ dar activitatea lor deserveste aceasta ramura economica: hoticultor cu aprovizionarea
hotelului$ companie ce se ocupa cu curatenia imobilului* " :1F )dupa ?-' din totalul locurilor
de munca*
23
.ectele turismului asupra ocuparii ortei de munca sunt atat mai pregnante cu cat
economia tarii e mai dependenta de lu(urile turistice. +hiar si in tarile oarte dezvoltate
ponderea locurilor de munca @ 7-/1F
Caracteristicile rofesiilor din turism,
- prezinta un numar redus de tehnicitate$ dar compenseaza prin latura artistica de abordare
a clientului
- orta de munca prezinta mare mobilitate, e(ista luctuatii mari ale antrenarii ortei de
munca pentru activitatea din sezon, se apeleaza la orta de munca sezoniera.
- munca e in contratimp ata de programul obisnuit de munca " intensa Kee5end$
sarbatori$ vara " diicultati in recrutarea personalului.
- dimensiune zilei de munca in turism dispune de o angajare pe intreaga perioada de timp
disponibia dintr-o zi$ urmata de o intrerupere tot de o zi. Acest apt are consecinte in plan
amilial si social.
- majoritatea activitatilor din hotelarie sau restaurante sunt generatoare de eorturi izice si
psihice care se accelereaza in perioada de alu( ma(im.
- activitatea din turism impun o serie de constrangeri psihologice$ stapanire de sine$ buna
dispozitie$ rabdare$ prezenta de spirit in raporturile cu clientii.
- orta de munca e preponderent eminina );rantaH.lvetia ponderea se(elor @ relativ
echilibrata$ Grecia " predomina net cea masculina - 80F, cea mai eminizata " tarile
nordice " >AF*
- orta de munca straina angajata oscileaza oarte mult de la :AF in elvetia ata de //FF
in 4orvegia.
TURISMUL I(TER(ATIO(AL SI )E=9OLTAREA ECO(OMICA
'I @ actor de dezvoltare economic prin inluenta sa asupra productiei$ promovarii tarii$
consumului$ ocuparii ortei de munca.
Activitatea turistica are impact economic in multe sectoare de productie ale unei tari )agricultura$
transport$comert*
Rolul multilicator al activitatii turistice,
In ultimul timp se observa tendinta de planiicare a activitatii turistice chiar si in statele
cu o economie liberara intru cat o serie de crize ec )L>: " L7/ " L<: " L1/* audemonstrat
ragilitatea turismului international.
-odalitati de planiicare deriva din necesitatea amenajarii in comun )elementele cadrului
izic nu au granite*. Acestea pot si de nivel local$ regional$ national sau international$ iar
perioadele pot i de: scurta durata 0-A$ medie A-/1$ lunga =1-=A.
24
.(. Amenajariile locale de la !aporro )9aponia*$ Puerto Vallarte )-e(ic*$ !ila Graeca )+alabria*,
Amenajarile regionale: supraata de peste /111 de 5m
=
" implica volum mare de lucrari pentru
integrarea turistica in activitatea regionala mobila$ iar timpul de recuperare a investitilor e mai
lung )insula +reta$ provincia ranceza 3anguedoc " Roussillon$ +opasco )Peru**.
3a nivel national " planiicarea turistica vizeaza elaborarea unor studii directoare care cuprind
identiicarea arealelor turistice$ inventarierea elementelor turistice$ planuri de specializare a lor$
inrastructura necesara$ etapa de realizare$etc.
Astel de planuri au realizat Polonia$ Iran$ !ri 3an5a$ Venezuela$ !uedia$ Irlanda.
3a nivel international unde planiicarea turistica dezvolta unele regiuni care se e(tind peste mai
multe state: planul egeean$ planul 4eige )zona Alpilor*.
Sania
. deseori asimilata cu o tara invadata de Cmareea turisticaD. ;lu(ul turistilor straini este
preponderent ormat din turisti englezi$ germani si rancezi
;lu(urile turistice se indreapta preponderent spre litoral$ de la granita cu ranta si pana la cea cu
portugalia$ pe tot tarmul mediteranean se insira CcosteD-le spaniole. +ele mai nordice din
preajma barcelonei$ costa brava si costa dorada sunt primele amenajate pentru turism inca din
/<A1-/<81 cu statiuni ca : palamos$solou$cambrils$ san eliu de pe costa blanca sau
peniscola$benicasim si cartagena din regiunea valenciana de pe coasta del azahar.
#arcelona si valencia sunt cele doua metropole de pe tarmul occidental al mediteranei.
2arcelona se intinde de la poalele masivului -ontjuic avand o larga deschidere spre mare$ unde
a dezvoltat ansambluri urbane: piata spaniei cu monumentul lui cristoor columb$ oras olimpc pt
ca aici sa tinut olimpiada din /<<=. Amestec de gotic$ eclectic si modern. ? dovedesc #ulevardul
Ramblas$ Parcul Guell$ si catedrala !agrada ;amilia$ muzeele picasso.
Interiorul este bogat de vestigii vechi " romane$arabe si catalane.
9alencia este un oras care cunoaste ? innoire arhitecturala de e(ceptie. ?rasul este un amestec
de vechi si nou. In dreptul valenciei se ala insulele balneare cu : insule : -allorca$ -enorca$
Ibiza si ;ormentera. Porturile pescaresti$ peisajele magniice$ plajele intinse$ climatul bland sunt
atu-urile turistice.
!udul spaniei$ andalu#ia este cea mai recventata regiune spaniola pentru turismul litoral. +u
statiuniile : +osta del !ol$ +osta de la 3uz. !pre interior o centura de orase vechi$ prestigioase$
poate i o alternativa de turism cultural.
!e remarca sevilla$ metropola a sudului$ cu legaturi eroviare rapide cu -adridul si #arcelona$
cu un aeroport mare$ cu o inrastructura de comunicati si de cazare moderne.
25
+ordoba$ capitala romana si apoi araba$ conserva monumente de arhitectura$ granada cu palatul
Alhambra. -alaga mare port aglomerat$ oras dinamic ce tinde la titlul de capitala a sudului.
Interiorul spaniei este predilect domeniul turismului cultural. Aici se detaseaza madridul$ cu
unctie de capitala inca din /A81. Aici turismul de aaceri si cel cultural este oarte dezvoltat.
.ste orasul cu cel mai intens turism urban$ datorita monumentelor sale si a oportunitati pe care le
oera. -uzeul prado$ muzeul Reina !ophia$ palatul regal$ parcul buen retiro.
Riviera france#a 6 frant $din carte'
Litoralul italian 6italia$din carte'
26
Subiecte examen
1)rolul statului in turism! indicatorii densitatii turistice la nivelul teritoriului si al populatiei si
transporturile aeriene
2) evolutia turismului international in perioada moderna" teritoriul ca determinant al o#ertei
turistice" e$plicati% croaiera! turism rural!tessera &ospitalis!
3) potentialul turistic in spania! 'ainele turismului international
27