Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CUPRINS
INTRODUCERE Impactul turismului asupra mediului............. 3
Impactul direct al turismului de afaceri............................ 6 Impactul indirect al turismului...........................................8 Impactul indirect poziti turismului de afaceri............... !! Concluzii"...........................................................................!# $i%lio&rafie........................................................................!3
Pag. 1|
Turismul de afaceri
Un numar tot mai mare dintre cei implicati, sub o form sau alta, n activatatile de turism sunt constienti de efectele provocate de dezvoltarea turistica, de impactul acestor activitati asupra populatiei si mediului. In ultimii ani, deceniile nou si zece ale secolului XX, s-a urmarit ca expansiunea turismului sa se realizeze ec ilibrat, in conformitate cu standardele care garanteaz pastrarea echilibrului ecologic si evita suprasolicitarea resurselor , poluarea i orice alte impacte negative asupra mediului. !otiunea de impact, presupune analiza relatiei turist'resursa turistica'produs turistic, care se dasfasoar de la simpla vizitare a unui obiectiv turistic, pana la asigurarea pac etului de servicii si actiuni turistice, menite sa puna in valoare obiectivul respectiv. Impactul asupra unei zone turistice este dat de " cadrul natural i varietatea potentialului turistic. existenta unei infrastructuri generale, care asigura circulatia, accesul i informarea. prezenta unei structuri turistice de cazare, alimetatie publica, agrement. #ceste elemente definitorii ale turismului determina mai multe tipuri de impact, care pot imbraca forme pozitive sau negative de manisfestare. $urismul este considerat un domeniu foarte important in dezvoltarea durabila a regiunii, investitiile din acest domeniu constituind o prioritate a comunitatii. %a urmare a dezvoltarii turismului, apare problema respectarii ec ilubrului intre solicitarea turistica si capacitatea de absortie a acesteia de catre mediu.
Pag. &|
#ctiunile distructive ale unor activitati turistice se manifesta, n principal, prin folosirea necorespunzatoare a mediului ambiant, n scopuri recreative si de agrement, dublata de o interventie brutala a omului asupra peisa'ului si resurselor naturale. #ceste practice nocive se intalnesc mai ales (sau la obiectivele) de mare atractivitate, situate n spaiile populate, sau n imediata apropiere a marilor aglomerri urbane. De asemenea, absena unor reglementari privind comportamentul vizitatorilor,nsoite de o monotorizare a zonei sau obiectivelor, favorizeaza desfasurarea activitatilor care afecteaza integritatea i conservarea obiectivelor. In zonele sau la obiectivele turistice situate in afara traseelor marcate si special amenajate, care atrag fluxuri importante de vizitatori, in principal in perioadele de wee end , si unde se deruleaza o circulatie turistica necontralata. !rejudiciile pricinuite sunt profunde si, adesea, pot avea un caracter ireversebil. (intre acestea pot fi menionate" distrugerea vegetatiei si florei, ruperea copacilor si in special a puietilor, distrugerea semintisului natural, desprinderea de roci, braconajul etc., care, in final, au ca rezultat impiedicarea regenerarii plantelor, terasarea solului, tulburarea biotopurilor specifice vanatului si, in general, a faunei, mergand uneori p#n la dispariia unor specii floristice, cauzat de colectarea abuziv a florei, n special a plantelor declarate monumente ale naturii, si totodata de necunoasterea, de catre turisti, a gravelor implicatii pe care le pot avea actiunile necontralate asupra factorilor de mediu. )enomenul poluarii naturii s-a amplificat o data cu patrunderea turismului automobilistic n locuri pana nu demult inacsebile pentru acest mi'loc de transport. #batandu-se de la traseele amena'ate de acces, turistii patrund pe drumuri ocolite, oprindu-se n poieni pitoresti si provocand distrugerea pa'istilor, a arbustilor si a florei, in general, prin strivirea acesteia sau sub influenta gazelor de esapament, scurgerilor de ulei etc. $fectul nociv al turismului automobilistic se face resimtit si prin intensificarea circulatiei n statiunile balneoclimaterice. %n absenta unor restrictii de acces n statiuni , a unor zone amenajate de parcare, turismul automobilistic altereaza calitatile aerului ori ale factorilor de cura, influentand negativ si tratamentele balneare specifice. Pag. *| calitatea mediului si pun n pericol
Turismul de afaceri
+ste una dintre componentele cele mai dinamice ale activitati turistice, iar intensificarea relatiilor internationale si, n deosebi, a celor economice se reflecta n cresterea cererilor pentru calatoriile de afaceri. $urismul de afaceri ,business- reprezinta o forma de turism cu scop uri comerciale, guvernamentale sau educationale, avand partea de agrement ,leisure- ca motivatie secundara. Presupun.nd , n general, deplasarea ntr-o alta localitate, la o distanta mai mare de /0 de 1m de localitatea de origine a turistului de afaceri, deplasare determinata strict de o afacere, de un eveniment sau de un scop educational. #cest tip de turism se refera, n sens larg, la calatoriile oamenilor pentru scopuri legate de munca lor, mai exact, de deplasarile n interes oficial, comercial sau de alta natura, participarile la diverse manifestari organizate de ntreprinderile economice sau organisme administrative pentru reprezentanti lor . Impactul acestui tip de turism asupra mediului nu este foarte mare in mod direct, insa in mod indirect impactul turismului de afaceri asupra mediului est e existent, care daca nu se ridica la nivelul impactului datorat formei traditionale a turismului. #stfel am ales sa tratez aceasta tema pe ideea ca urmarile acestui turism de afaceri sunt la fel de importante ca si un impact direct asupra mediului, referindu-ma aici atat la efectele negative cat si la cele pozitivi. $urismul de afaceri este un tip de turism mai diferit , avand unele caracteristici ce il difera de celelalte tipuri de tturism, motiv pentru care nu putem trata impactul sau asupra mediului intr-un mod convetiona prin evidentierea actiunilor negative si pozitive directe. )iind un turism elitist, practicat de o anumita categorie de oameni , astfel incat consider ca trasaturile urmatoare pe care le voi prezenta sunt esentiale pentru a reprezenta impactul acestei forme de turism" reprezinta domeniul cu cea mai mare calitate2 atinge cote maxime primavara si toamna dar nregistreaza activitati si n lunile de vara si iarna2 completeaza sectorul turismului liber2 investitiile n turismul de afaceri conduc la regenerarea urbana2 multe din investitiile destinate infrastructurii sunt concepute n special pentru turismul de afaceri , oteluri, restaurante, facilitati n transport si comunicatii - si furnizeaza beneficii care pot fi utilizate de turistii clasici si de populatia indigena2 calitatea superioara a personalului de servire ceruta de turistii de afaceri se regaseste n serviciile prestate de acestia2 turismul de afaceri are mai putine consecinte negative asupra mediului dect turismul clasic; Pag. 3|
Solutii pentru diminuarea impactului transportului Instrumente c eie care trebuie folosite intr-o politica de transport cu orientare ecologica se pot enumera" - aplicarea simultana a costului social marginal tuturor tipurilor de transport ,in paralel cu asistenta pentru dezvoltarea transportului cu costuri externe scazute-2 - directionarea eforturilor asupra zonelor cu probleme ,coridoare cu trafic intens, regiuni montane- prin implementarea unei politici de reglementare a diverselor tipuri de transport asigurandu-se consideratie nivelului ridicat al costurilor externe. @ezultatul ar trebui sa fie un sistem de tarifare care sa incura'eze utilizarea transporturilor mai putin poluante, permitand realizarea cerintelor necesare investitiilor ,aceasta masura nu poate fii considerata strict necesara turismului de afaceri, deoarece una din caracteristicile acestuia este calitatea in defavoare costului-2 Pag. 8|
Investitiile n turismul de afaceri conduc la regenerarea urbana 7 aceasta este ce-a de 7a doua caracteristica importanta a turismului de afaceri, a carei realizare are un impact, de data asta considerabil, asupra mediului. (esi turismul de afaceri nu creaza aceasta regenerare urbana, el este unealta prin care sunt create proiectele de constructii, extinderi, imboliare etc. Intalniri de afaceri, traininguri, conventii ale constructorilor, toate sunt evenimente ale turismului de afaceri, in cadrul carora se iau decizii care duc la construirea , extinderea unor zone urbane noi. Prin urmare prin aparitia unor noi zone urbane, la periferia oraselor de'a existente, are loc degradarea si c iar distrugerea unor ecosisteme de mediu, astfel incat impactul acestor actiuni este total in unele cazuri . +xemplul cel mai bun pentru tara noastra, este capitala. Aonele rezidentiale periferice apar de la un an la altul, si au tendinta sa se extinda continuu, lucru ce duce la poluare, distrugerea sistemelor biologice, in final la sc imbarea in proportie mare a mediului. Aone precum Pipera, =nagov, care acum nu multi ani in urma detineau zone verzi, pasuni, paduri, incep sa fie complet urbanizate. Procesele prin care au loc aceste lucrari sunt despaduririle, desecari, si odata cu extinderea acestor zone are loc si cresterea efectului de sera . 6omentan se incearca franarea acestei degradari ale mediului prin diferite politici ecologice, si acestea avandu-si originea in turismul de afaceri.,congrese, conventii,expozitii-
Pag. B|
ulte din investitiile destinate infrastructurii sunt concepute n special pentru turismul de afaceri ( hoteluri, restaurante, facilitati n transport si comunicatii ) si furnizeaza beneficii care pot fi utilizate de turistii clasici si de populatia indigena. #ceasta caracteristica este una fundamentala pentru turismul de afaceri , intru-cat turismul de afaceri nu poate exista fara structuri de primire, de cazare , si de desfasurare a evenimentelor specifice. In ultimul timp cerintele turismului de afaceri au ridicat nivelul, astfel incat toate facilitatile trebuie sa fie mai bune, specifice elitelor, servicii si conditii superioare, lucru ce a dus la construirea de noi oteluri, baze , centre de conferinta. (e asemenea noile tendinte ale turismului de afaveri inclina spre locatii precum statiuni de munte sau litoral. (in aceste doua idei putem trage concluzia ca impactul asupra mediului in urma constructiei de noi oteluri, drumuri restaurante, specifice turismului de afaceri, va fi unul insemnat. #ceste procese vor fi realizate prin despaduriri, nivelari de teren, folosirea diverselor substante, lucru ce este daunator pentru mediu, putand provoca dezec ilibre, c iar disparita unor intregi ecosisteme. $ara noastra se afla exact in aceeasi situatie, referindu-ma aici la existenderea puternica a piteti turismului de afaceri, care din 1CC0 incoace, a dus la aparitia de numeroase oteluri, drumuri, alte facilitati specifice, ce ulterior au intrat si in folosinta turismului de masa. In artile urmatoare putem urmari evolutia capacitatii de cazare ,componenta esentiala a turismului de afaceri- pe 'udetele @omaniei. #nii analizei sunt 1CC0, 1CCD, si &008, un interval de D ani intre ele, care ne permite observarea diferentelor. #stfel putem observa ca Eudetul %onstanta este lider, cu o capacitate turistica mare, fiind unul din centrele turismului de afaceri din tara. %onstructia de noi oteluri pe litoral a avut ca urmare micsorarea pla'elor si poluarea zonelor din imediata apropiere. Fucurestiiul este principalul motor al @omaniei din punct de vedere a acestei ramuri a turismului, putem observa marirea capacitatii de cazare in zonele din 'urul bucurestiului, asa cum am mentionat anterior . #lt exemple clare sunt Pra ova si Frasov, zone montane, in care impactul reprezentat de distrugerea mediului incon'urator este mult mai grav, ducand si la sectionarea abitatelor naturale.
Pag. D|
Pag. C|
Concluzii
$urismul de afaceri nu este o forma de turism conventionala, ceea ce face analiza din punct de vedere a impactului asupra mediului, dificila, dar nu imposibila. #stfel am incercat sa argumentez existenta unui impact nu doar la scara redusa , poluare prin mi'loace de trensport-, ci la o scara mai mare, prin evidentierea aportului turismului de afaceri la luarea deciziilor pro sau contra mediului . (e asemenea, teoria conform careia construirea de noi structuri de primire, de cazare , de comunicare, ce deservesc turismul de afaceri, au un impact din ce in ce mai mare asupra mediului, este adevarata, si tin sa mentionez ca odata cu dezvoltarea unei piete mai puternice a turismului de afaceri in @omania, aceste probleme vor deveni adevarat puncte de interes pentru toate organizatiile ecologice. %oncluzia finala a acestei analize evidentiaza amploarea pietei turismului de afaceri, si domeniile pe care le interconecteaza, si aceea este ca in ciuda unui impact relativ mic la prima vedere, turismul de afaceri 'oaca un rol foarte important, din pacate in unele situatii nu doar pozitiv, ci si negativ, in politica de prote'are a mediului
P a g . 11 |
Bibliografie
Nicolae Neacu. (etre $aron. Oscar )na/. Economia turismului. 1untele Ionel. Iatu Corneliu. 2#006- ' 3eo&rafia turismului
Ediia a II'a. Editura (ro Uni ersitaria. $ucureti. #006" concepte. metode si forme de manifestare spatio'temporala. ed" a II'a re azuta si adau&ita. Ed" )edcom 4i%ris. Iasi +ttp566777"7ttc"or& +ttp566 777"&reenpeace"or& +ttp566 777"mdrt"ro"
P a g . 1& |