Sunteți pe pagina 1din 83

LUCRARE DE LICENTA IMPACTUL

TURISMULUI ASUPRA MEDIULUI


Turism

LUCRARE DE LICENŢA

UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRÂNCUsI

FACULTATEA DE sTIINŢE ECONOMICE

SPECIALIZAREA: ECONOMIA COMERŢULUI, TURISMULUI

sI SERVICIILOR

IMPACTUL

TURISMULUI

ASUPRA MEDIULUI
TÂRGU JIU

2008
CUPRINS;

INTRODUCERE.......................................................................................4

CAPITOLUL I TIPOLOGIA IMPACTURILOR TURISMULUI ASUPRA


MEDIULUI

1.1. Impactul macroeconomic al turismului...........................7

INTRODUCERE

Turismul reprezinta si o cale (în unele cazuri chiar singura) de valorificare


superioara a tuturor categoriilor de resurse si în special a celor naturale:
frumusetea peisajelor, calitatile curative ale apelor minerale sau termale, conditiile
de clima.

Turismul este capabil sa asigure prosperitatea unor zone defavorizate, putând fi un


remediu pentru regiunile dezindustrializate.

Turismul prezinta o serie de impacturi asupra mediului economic, social, politic si


natural. Turismul, prin faptul ca este un mare consumator de munca vie, joaca un
important rol în economie. El creeaza noi locuri de munca, participând astfel la
atragerea excedentului de forta de munca din alte sectoare, contribuind astfel la
atenuarea somajului.

Turismul are si o profunda semnificatie socio-umana.; actioneaza, prin


natura sa, atât asupra turistilor în mod direct, cât si asupra populatiei din zonele
vizitate. De asemenea, efectele turismului se rasfrâng si asupra calitatii mediului, a
utilizarii timpului liber si nu în ultimul rând asupra legaturilor dintre natiuni.
Existenta a numerosi factori exogeni care contribuie la degradarea
accentuata a mediului înconjurator impune cu maxima stringenta utilizarea
rationala si eficienta a resurselor turistice.

Lucrarea este structurata in trei mari capitole: Tipologia impacturilor


turismului asupra mediului, Dezvoltarea durabila, mediul înconjurator si
turismului, Cresterea economica prin turism si, prin abordarea efectelor turismului
asupra mediului, creaza o imagine de ansablu asupra influentelor turismului pe
toate planurile.

Principalele probleme tratate in prezenta lucrare sunt: Impactul


macroeconomic al turismului, Efectul multiplicator al turismului, Turismul si
ocuparea fortei de munca, Turismul international si echilibrarea balantei de plati
externe, Impacturi versus protetie în turism, Impactul social al turismului,
Conceptul evalarii impactului ecologic, Impactul turismului asupra diferentelor
culturale, Forme ale turismului durabil, Controlul impactului turismului asupra
mediului în orasul Tg.Jiu.

Pe langa problemele tratate in legatura cu impacturile turismului asupra


mediului, lucrarea prezinta si unele aspecte referitoare la monitorizarea acestora si
prevenirea efectelor negative. Astfel, lucrarea abordeaza tematica monitoringul
integrat al mediului, care corespunde unei cerinte de obtinere a unei imagini
pertinente, de ansamblu, asupra stadiului, la un moment dat si al tendintei de
evolutie a calitdtii mediului, la care cele doud componente de bazd, mediul
353v2111d biotic si cel abiotic, ce trebuie investigate în directd corelatie cu
interdependentele si conditiondrile reciproce. Pentru rezolvarea consecintelor
negative ale turismului, o directie importantd in atentia managerilor din turism si
autoritatilor locale direct implicate este planificarea generald. Aceasta se
realizeaza in scopul sporirii efectelor pozitive si reducerea celor negative si implica
încurajarea comunitdtii de a se implica în turism. Localnicii ar trebui sa înteleaga
turismul, sd participe la luarea deciziilor de planificare, dezvoltare si conducere a
turismului si sd aibd posibilitatea de a primi beneficii din turism. Este, de
asemenea, importanta promovarea unei anumite forme a turismului, care sd se
potriveasca mediului social si natural al zonei.

CAPITOLUL I TIPOLOGIA IMPACTURILOR TURISMULUI ASUPRA


MEDIULUI

1.1. Impactul macroeconomic al turismului

Cu toate ca are un aport semnificativ la crearea PIB, turismul are si o contributie


aparte la realizarea valorii adaugate. Având ca specific consumul mare de munca
vie, de inteligentd si creativitate, turismul participa la crearea valorii adaugate într-
o masura mai mare decât alte ramuri apropiate din punct de vedere al nivelului de
dezvoltare.

De asemenea, turismul antreneaza si stimuleaza productia din alte domenii.


Studiile de specialitate au evidentiat faptul ca activitatea unor ramuri este
determinata în mare parte de nevoile turismului.

Turismul reprezinta totodata un mijloc de diversificare a structurii


economiei unei tari. Astfel, necesitatea de adaptare a activitatii turistice la nevoile
tot mai diversificate, mai complexe ale turistilor determina aparitia unor activitati
specifice de agrement, transport pe cablu.

Pe lânga toate acestea, turismul reprezinta si o cale (în unele cazuri chiar
singura) de valorificare superioara a tuturor categoriilor de resurse si în
special a celor naturale: frumusetea peisajelor, calitatile curative ale apelor
minerale sau termale, conditiile de clima.

Exista tari[1] care realizeaza pâna la 80% din PIB (I-le Maldive) din
activitatea turistica, dar si tari cu o economie dezvoltata (Franta 7.3% PIB,
Elvetia 7.7% PIB) care au ponderi ridicate ale activitatii turistice în PIB. Fata de
aceasta situatie, în România, turismul contribuie cu 2-3% la realizarea PIB.

Pentru tara noastra – în etapa actuala, ca urmare a prezentei unor resurse


turistice neexploatate si insuficient puse în valoare, turismul constituie o ramura cu
posibilitati însemnate de crestere si deci ramâne o sfera de activitate care poate
absorbi o parte din forta de munca ramasa disponibila prin restructurarea
economica.

Trebuie mentionat si faptul ca turismul este capabil sa asigure prosperitatea unor


zone defavorizate, putând fi un remediu pentru regiunile dezindustrializate.
Aceasta prin dezvoltarea unor zone mai putin bogate în resurse cu valoare
economica mare, dar cu importante si atractive resurse turistice naturale si
antropice. Datorita acestui fapt el este considerat o pârghie de atenuare a
dezechilibrelor interregionale.

O alta forma de manifestare a efectelor economice ale turismului o


reprezinta contributia sa la asigurarea unei circulatii banesti echilibrate,
realizata deopotriva pe seama turismului intern si international.

1.2 Efectul multiplicator al turismului

Este vorba, în primul rând, despre un asa-numitul efect direct care consta în
cresterea veniturilor în sectorul turistic (salarii, profituri ale hotelurilor,
restaurantelor, agentiilor tour-operatoare), ca urmare a cheltuielilor diverse
efectuate de turisti în decursul unei anumite perioade de timp, de obicei un an. În al
doilea rând, avem în vedere efectul indirect care vizeaza impactul cresterii
cheltuielilor pentru serviciile turistice asupra ramurilor producatoare de bunuri de
consum la care firmele turistice apeleaza în mod inevitabil pentru a-si sustine
oferta turistica la parametri competitivi. În fine, în al treilea rând, poate fi urmarit
si un efect indus asupra întregii economii nationale, deoarece atât veniturile celor
ce lucreaza nemijlocit în turism, cât si cele ce revin sectorului producator de bunuri
de consum sunt reinvestite în vederea procurarii altor marfuri si servicii de care au
nevoie. Asistam astfel la un proces de multiplicare a cererii agregate la scara
macroeconomica. Potrivit Organizatiei Mondiale a Turismului efectul multiplicator
poate fi definit ca volumul suplimentar de venituri realizat de o unitate de cheltuieli
a turistului, care va fi utilizat în economie.

Pornind de la modelul keynesian al multiplicatorului investitiilor, în


literatura de specialitate se indica o fomula de calcul a multiplicatorului turistic
astfel:

R = 1 / 1 − c’

R = multiplicatorul turistic care arata de câte ori se multiplica în economia

nationala fiecare unitate monetara cheltuita de turist

c’ = înclinatia marginala spre consum turistic care arata cu cât creste cheltuiala

pentru consumul turistic la cresterea cu o unitate monetara a veniturilor din

EFECTUL MULTIPLICATOR
AL TURISMULUI
turism.

1.3. Turismul si ocuparea fortei de munca

Turismul, prin faptul ca este un mare consumator de munca vie, joaca un


important rol în economie. El creeaza noi locuri de munca, participând astfel la
atragerea excedentului de forta de munca din alte sectoare, contribuind astfel la
atenuarea somajului. Numarul mare al celor care lucreaza în domeniul turismului
are ca explicatie faptul ca posibilitatile de mecanizare-automatizare a operatiunilor
turistice sunt limitate.

De la jocul copiilor, la distractia adultilor, animatorul a început sa fie o persoana


din ce în ce mai cautata si în România. Acum, în ofertele de joburi de vard se
întâlnesc si anunturi de genul „Animatori Grecia care vor lucra în hoteluri.
Responsabilitdti: buna desfasurare a programului de animatie, propunerea
programului catre oaspetii hotelului, activitati sportive în timpul zilei (polo de apa,
volei, ping pong, aerobic, sporturi de apa), precum si evenimente culturale si
sportive din cursul serii. Trebuie sa fie o persoana dinamica, sa aiba spirit de
echipa si capacitate de comunicare.” Din pacate, în toti acesti ani, în Romania nu
au debutat, decât sporadic, cursuri de specializare reala a animatorilor, nici pentru
copii, nici pentru adulti. Chiar daca, aparent, jobul lui este distractia,
responsabilitatea este enorma.

De asemenea, ramânând tot în sfera relatiei turism-forta de munca, trebuie amintit


efectul indirect[2] al cresterii numarului celor ocupati în acest sector. Studiile arata
ca un loc de munca direct din turism poate crea 1-3 locuri de munca indirecte si
induse[3]

Aceasta se explica prin aceea ca turismul, fiind un mare consumator de


bunuri si servicii, influenteazd benefic utilizarea fortei de muncd în ramurile
furnizoare ale acestuia (agricultura, industria alimentard, constructii).

1.4. Turismul international si echilibrarea balantei de plati externe


Una dintre trdsdturile majore ale evolutiei economiei mondiale o reprezintd
cresterea si diversificarea schimburilor internationale. Astfel, turismul apare ca o
componentd importantd a relatiilor economice internationale.

Este binecunoscut faptul cd turismul face parte din structura comertului


invizibil mondial, reprezentând una dintre principalele componente ale acestuia.
Comertul invizibil este o formd a schimburilor economice internationale care nu au
ca obiect o marfd. Comertul invizibil se materializeazd si formeazd „balanta
invizibild” sau „balanta serviciilor”, componentd importantd a balantei de pldti
externe a unei tdri. În cadrul balantei serviciilor, încasdrile si cheltuielile provenite
din activitatea turisticd se înregistreazd în contul balantier numit „cdldtorii”.
Astfel, în creditul acestui cont se înscriu veniturile rezultate din activitatea
turisticd, iar în debit cheltuielile ocazionate de desfdsurarea activitdtii turistice.

În legdturd cu rolul turismului în echilibrarea balantei de plati externe a


unei tari, în functie de mdrimea si semnul soldului contului „calatorii”, dar si de
mdrimea si semnul soldurilor celorlalte conturi balantiere, putem avea una din
urmdtoarele situatii:

a) Contul „calatorii” are un sold pozitiv, atunci acesta poate contribui, în


functie si de soldul celorlalte conturi balantiere, dupd caz la:

• reducerea deficitului balantei de pldti;

• echilibrarea balantei de pldti;

• cresterea excedentului balantei de pldti.

b) Contul „calatorii” are un sold negativ, atunci acesta poate contribui la:
• cresterea deficitului balantei de pldti;

• reducerea excedentului balantei de pldti;

• dezechilibrarea balantei de pldti.

Pentru a întelege si mai bine locul si rolul turismului în cadrul balantei de


pldti externe a unei tdri, analizele economice trebuie completate si cu alte elemente
care tin de obiectivele majore ale politicii comerciale si chiar cu cele ale politicii
externe, în general.

1.5. Impacturi de natura sociala

Impacturi sociale asupra comunitatii locale

Impacturile sociale determinate de turism se pot manifesta prin schimbarea calitdtii


vietii rezidentilor din zonele turistice. Este o mare nevoie pentru a pune accent pe
normele de comportare atât pentru vizitatori cât si pentru rezidenti, precum si
asupra efectelor de interactiune reciprocd între comunitdtile locale si turisti.

Impacturi sociale ce afecteaza satisfactia vizitatorilor

Satisfactia vizitatorilor este puternic afectatd de cdtre alti vizitatori si actiunile lor.
În general, conditiile sociale afecteazd satisfactia vizitatorilor mai mult decât
conditiile naturale. Dorinta de solitudine, posibilitatea conflictelor între vizitatori si
perceperea diferitd a comportamentului altor vizitatori, sunt toti factori ce pot
afecta satisfactia turistilor.

Înghesuiala poate afecta negativ satisfactia vizitatorilor. Ceea ce vizitaorii


considerd a fi solitudine sau înghesuiald depinde de perceperea fiecdruia care e
influentatd de caracteristicile vizitatorilor si de situatie sau localizare. Conflicte pot
apdrea între cei ce subt sositi pentru recreere sau cei al cdror scop principal nu este
recreerea. Conflictele apar în special în zonele cu utilizare multipld, unde
activitdtile umane interferd. Pot exista conflicte între diferite tipuri de vizitator,
precum cei ce merg pe jos si aceia ce vin cu masinile. De reguld conflicte apar si
atunci când grupuri mici întâlnesc grupuri mari, sau chiar si atunci când se
întâlnesc grupuri organizate cu alte grupuri neorganizate. Comportamentul
turistilor poate afecta satisfactia vizitatorilor direct sau indirect prin impacturi
asupra mediului cum ar fi deseurile sau vandalismul. Alte elemente din afara
Parcului National pot afecta vizitatorii prin zgomot, poluarea aerului sau elemente
vizuale.

Interesant este cd managerii si vizitatorii au o percepere diferitd asupra


impacturilor bio-fizice si a celor sociale; managerii percep impacturile asupra
resurselor ca fiind mai importante decât problemele sociale în timp ce vizitatorii au
un punct de vedere opun.

Ţinerea sub control a impactului apreciere etc. Este ceea ce se urmdreste prin
conceptul general al Evaludrii Impactului Ecologic (EPE).

La nivelul legislatiei din România, în timp s-au promovat ca elemente componente


ale[4]:

• studiu de impact

• bilant de mediu nivel

• evaluarea impactului de mediu


La nivelul legislatiei internationale sunt promovate prin seria ISO 14000 “Sistemul
de management de mediu” sau a unor legislatii nationale si alte concepte, printre
care mentiondm:

• auditul de mediu - AM

• analiza ciclului de viatd - ACV

• evaluarea performantei de mediu - EPM

Este de mentionat cd în general se remarcd un dinamism si o tendintd de


perfectionare a reglementdrilor pe linia evidentierii relatiei dintre o anumitd
activitate sau produs cu mediul si minimalizarea eventualului impact negativ
asupra mediului.

Din punct de vedere al legislatiei române este necesar a se face eforturi pentru o
adoptare integrald, cât mai rapidd a conceptelor promovate în seria ISO 14000, ca
o componentd a alinierii de ansamblu a României la legislatia Comunitdtii
Europene.

Revenind la prevederile legislatiei române mentiondm cd studiul de impact este


necesar sd fie realizat pentru activitdti ce se proiecteazd, în timp ce toate celelalte
tipuri de studii se aplicd la activitdti existente.

Într-o definitie succintd EPE urmdreste investigarea stiintificd a efectelor


complexe ce ar rezulta sau rezultd din impactul unei activitdti ce urmeazd a fi
promovatd asupra mediului, în general, fie asupra factorului social, cultural,
economic si posibil politic.
EPE va urmdri deci efectele cele ce pot fi determinate de o anume activitate sau
proiect. Aceastd analizd si analiza contextului în care se desfdsoard activitatea va
permite identificarea, estimarea si apoi evaluarea efectelor complexe pe care
acestea le determind. Dar rolul EPE nu se opreste aici. În continuare, pe baza
evaludrii efectelor, se formuleazd o gamd largd de actiuni si mdsuri menite sd
contracareze efectele negative si sd le dezvolte pe cele pozitive.

Datoritd naturii, factorilor implicati, EPE nu se realizeazd printr-o simpld


parcurgere secventiald a etapelor specifice: analizd, identificare, evaluare si
proiectare de actiuni, ci printr-un proces continuu interactiv, în care unele dintre
etape se repetd în noi conditii, în noi alternative.

Foarte important pentru EPE este comunicarea rezultatelor obtinute.

Având drept obiectiv furnizarea unor informatii utile, studiul trebuie sd identifice
potentiali utilizatori si cerintele lor, încd din etapele initiale de analizd si
identificarea celor mai adecvate tipuri si forme de prezentare a informatiilor.

Este evident cd EPE are un caracter interdisciplinar, caracter impus de analiza


sistematicd necesar a fi fdcutd prin evaluarea impactului asupra elementelor
economice, cadrului institutional, culturii, structurii sociale si nu în ultimul rând
asupra mediului. Acest caracter impune, atât modul cum se realizeazd EPE cât si
cine le realizeazd. Astfel, EPE apeleazd aproape la toate modalitdtile de investigare
stiintificd: analiticd, empiricd, sinteticd, dialecticd sau globald. La rezolvarea
problemelor ce se pun se vor antrena, în afard de experti în domeniul protectiei
mediului si ingineri, economisti, sociologi, juristi, scotând astfel în evidentd
caracterul de interdisciplinaritate al EPE.
Aceastd largd participare si apelare la diferite metode de investigare nu trebuie sd
afecteze unitatea studiilor si urmdrirea finalitdtii acestora, astfel cd totusi EPE va
avea un colectiv restrâns de organizare, coordonare si sintetizare a rezultatelor.

Relatia ERE cu alte tipuri de studii similare are si un pronuntat caracter anticipativ,
urmdrind sd prognozeze relatia si efectul unei activitdti ce urmeazd a fi realizatd
asupra mediului sau sd prevadd efectul asupra mediului a unor activitdti existente,
ce se retehnologizeazd sau modernizeazd, în diferite conditii, posibil sd apard
întrun viitor mai apropiat sau mai depdrtat.

Pe aceastd linie EPE se coroboreazd cu studiile de previziune, de cercetare


prospectivd sau de prognozd tehnologicd, economicd, sociald etc.

De asemenea EPE trebuie sd beneficieze de rezultatele unor studii de marketing, de


amplasare teritoriald, studii tehnico-economice etc.

În ultima analizd, EPE au anumite caracteristici, care le delimiteazd de alte studii.


În cele ce urmeazd se vor insera sintetic, cele mai importante dintre acestea:

• folosirea unui punct de vedere sistemic;

• utilizarea analizei previzionale;

• examinarea efectelor directe dorite si în aceeasi mdsurd a efectelor indirecte,


nedorite, neasteptate;

• echipa interdisciplinard de analizd;

• identificarea celor ce vor suporta actiunea efectelor impactului;


• evaluarea caracterului diverselor efecte, a costurilor si beneficiilor pe care le
implicd;

• elaborarea de solutii concrete care sd reducd efectele negative si sd dezvolte cele


pozitive.

Pe de altd parte trebuie atrasd atentia cd EPE nu are menirea de a furniza decizii.
Aceste studii ldrgesc aria de informatii, care sd constituie, pentru factorii de
decizie, baza adoptdrii acelor mdsuri pe termen lung sau scurt, care sd reducd la
minimum efectele negative si sd stimuleze cele pozitive.

Pe de altd parte rolul amintit se poate orienta si pe directia suportului deciziilor de


actiune. Actiunile menite sd ducd la contracararea efectelor negative si la
dezvoltarea celor pozitive, implicd:

� modificarea proiectului;

� stimularea actiunilor de gdsire a solutiilor de reducere a implicatiilor negative;

Turismul este, dincolo de toate, UN ELEMENT care favorizeazd


comunicarea, schimbul de idei, de informatii, stimulând ldrgirea orizontului
cultural cu efect asupra formdrii intelectuale.

Una dintre cele mai importante functii ale turismului constd în rolul sdu
reconfortant, în calitatea sa de a contribui la regenerarea capacitdtii de muncd a
populatiei, atât prin formele de odihnd, cât si prin formele de tratamente balneo-
medicale.Totodata urismul reprezinta un mijloc de educatie de ridicare a niveluilui
de instruire de cultura si civilizatie a oamenilor[5].
Asadar, turismul contribuie nu doar la satisfacerea nevoilor materiale, ci si
la satisfacerea nevoilor spirituale ale oamenilor. „Orice pas al unei cdldtorii
devine o aventurd a cunoasterii; la fiecare pas mori si invingi de bucurie,
ineditul te face sd renasti, natura te reînaltd pe soclul fiecdrei zile, martor la
propriul miracol”[6] (Ion Ionescu, Turismul fenomen social economic si
cultural, Bucuresti, Editura Oscar Print, 2000, p. 17).

Rdspunzând unor cerinte de ordin social, turismul se afirmd si ca un


important mijloc de utilizare a timpului liber. Evolutia contemporand a
economiei mondiale este caracterizatd de tendinta de crestere a timpului liber, fapt
ce ridicd probleme privind organizarea si utilizarea eficientd a acestuia.

Dacd privim activitatea turisticd ca pe una de productie, cu intrdri si iesiri, se


observd cd aceasta presupune exploatarea unei game variate de resurse, cele
naturale având un rol fundamental. În consecintd, turismul exercitd influentd
asupra mediului si componentelor sale.

Tot în plan socio-economic, dar si politic, trebuie amintit rolul deosebit de


important al turismului în intensificarea si diversificarea legdturilor între natiuni pe
plan mondial. Într-adevdr, aldturi de comertul propriu-zis, turismul international
tinde sd devind una din formele principale de legaturd dintre oameni situati
pe continente diferite.

Dupd toate probabilitdtile, cdldtoriile turistice spre destinatii tot mai îndepdrtate (în
alte tdri decât cele vecine) si vizitarea a doud-trei tdri în timpul unei singure
vacante, tind sd devind caracteristice pentru circulatia turisticd viitoare. Ca
rezultat, turismul va contribui din ce în ce mai mult la sensibilizarea fiintei umane
fatd de realitdtile din locurile vizitate, la cultivarea unui climat de întelegere
reciprocd între popoare, tocmai prin forta de convingere de care este capabil. Prin
natura sa intimd, turismul este o negatie a conflictelor politice, o antitezd a
rdzboiului.

1.6. Impactul politic

Este determinat de pozitia în politica turisticd a guvernului privitoare la industria


ospitalitdtii, care pentru cazul României considerdm cd ar trebui sd aibd
urmdtoarele directii:

• turismul fiind un sector prioritar al economiei ar trebui sd se dezvolte în viitor cu


sprijinul statului;

• folosirea în mod optim a resursele naturale, culturale, ale teritoriului national, cu


asigurarea protectiei acestora;

• ridicarea calitdtii amenajdrilor turistice si a serviciilor turistice si prin


îmbundtdtirea politicii de resurse umane;

• modernizarea infrastructurii generale si extinderea ei în folosul dezvoltdrii


turismului;

• rolul si dimensiunea sectorului privat în turism trebuie sd fie mdrite considerabil.

În cele ce urmeazd vom face o analizd a tipurilor de impact. Existenta si evolutia


omului, a societdtii în ansamblul sdu sunt determinate de calitatea mediului. În
acest sens mediul, definit prin totalitatea factorilor naturali si a celor creati prin
activitdtile umane aflati în strânsd interactiune, influenteazd echilibrul ecologic,
determind conditiile de viatd, de muncd si perspectivele dezvoltdrii societdtii
Desfdsurarea eficientd a activitdtilor turistice presupune existenta unui mediu
înconjurdtor adecvat, având calitdti superioare atât în privinta conditiilor naturale,
cât si a celor create de om.

Printre motivatiile turistice un loc tot mai însemnat revine nevoii de destindere, de
recreere, de odihna activd într-un mediu agreabil, cu o naturd nealteratd: aer curat,
apd, soare, zapada, liniste, peisaje reconfortante. Altfel spus, mediul si calitatea
acestuia reprezintd conditia fundamentald a desfdsurdrii activitdtilor turistice.

Amenajarea si valorificarea prin turism a naturii si a valorilor culturale, fdrd


discerndmânt si la întâmplare, pot produce în timp si spatiu efecte defavorabile
asupra tuturor componentelor de mediu.

1.7. Impacturi versus protetie în turism

Impactul turismului asupra mediului presupune analiza relatiei turist -


rezervd turisticd - produs turistic.

Existenta a numerosi factori exogeni care contribuie la degradarea accentuatd


a mediului înconjurdtor impune cu maximd stringentd utilizarea rationald si
eficientd a resurselor turistice. În acest context, Europa este continentul cel mai
vizat, deoarece prezintd câteva contradictii majore: un spatiu urban hiperdezvoltat,
spatiu rural puternic antropizat, slab diversitate biologicd, tdrmuri litorale
urbanizate, arii protejate suprasolicitate, o poluare si degradare a siturilor naturale,
o puternicd presiune umand asupra spatiului agricol, o hiperdezvoltare a
transporturilor. Prin mdsurile de administrare si gestionare a Parcurilor Nationale si
a rezervatiilor naturale se realizeazd o barierd solidd în calea eroziunii resurselor
naturale si crearea premiselor cresterii capacitdtii de regenerare.
Protectia resurselor naturale turistice din ariile protejate are ca scop[7]:

- asigurarea bazei stiintifice pentru amplasarea în teritoriu a sistemului de


monitoring integrat prin stabilirea organizdrii spatiale a acestuia si prin selectia si
standardizarea parametrilor de mediu si a indicatorilor biologici ce trebuie
analizati,

- diferentierea si organizarea la scard spatiald a retelei de arii protejate care


sd asigure conservarea biodiversitdtii specifice si conservarea halsitatelor, oferind
în permanentd zone esantion de minimd manifestare a impactului antropic,

- orientarea cercetdrilor asupra tuturor categoriilor de ecosisteme, în sensul


completdrii informatiei necesare, în vederea utilizdrii ei în orice moment, pentru
fundamentarea oricdror mdsuri de interventie asupra ecosistemelor,

- stabilirea prioritdtilor pentru procesul de redresare si reconstructie


ecologicd a ecosistemelor deteriorate, ca urmare a unor interventii nefundamentate
ecologic, ori a poludrii de fond sau punctiforme

Începutul oricdrei activitdti de protectie a mediului din Parcurile Nationale


se face cu organizarea si asigurarea functiondrii sistemului de supraveghere
(monitoring) a medului.

În ansamblu si a componentelor sale o conceptie modernd de organizare a


sistemului de monitoring, materializeazd doud concepte:

- sistem integrat pentru toti factorii de mediu,

- sistem global, pe diferite niveluri de agregare, inclusiv cu conectare la


reteaua mondiald.
Existenta unui sistem de monitoring al mediului, perfectionarea si
optimizarea lui, prin extindere calitativd si cantitativd, rezultd din urmdtoarele
necesitdti actuale:

- necesitatea cunoasterii evolutiei calitdtii componentelor de mediu, în


scopul stabilirii si impunerii mdsurilor de protectie, conservare, reconstructie, a
celor de retehnologizare, a aprecierii raportului cost/beneficii, a verificdrii
eficientei mdsurilor luate,

- necesitatea gruparii, selectarii si ordonarii informatiilor, a corelarii lor cu


informatii de alta natura (zonare ecologicd, zonare pedologicd, etc.),

- necesitatea obtinerii de informatii comparabile cu informatiile la scara


regionala, continentala sau globala,

- necesitatea cunoasterii si evaludrii rapide a situatiei în cazuri de accidente


sau incidente antropice, deci a impactului asupra mediului.

- necesitatea dezvoltdrii bazei de cunostinte pentru stabilirea si


fundamentarea unor actiuni de protectia mediului, de reconstructie ecologicd, de
evaluare a impactului si pentru evidentierea unor efecte încd necontrolate asupra
biodiversitdtii, a sdndtdtii si a bunurilor materiale.

Obiective: Monitoringul integrat al mediului corespunde unei cerinte de


obtinere a unei imagini pertinente, de ansamblu, asupra stadiului, la un moment dat
si al tendintei de evolutie a calitdtii mediului, la care cele doud componente de
bazd, mediul 353v2111d biotic si cel abiotic, trebuie investigate în directd corelatie
cu interdependentele si conditiondrile reciproce.

Se disting doua tipuri de activitati:


- activitatea operativd de culegere a datelor, avertizarea unor poludri
accidentale si luarea unor mdsuri de protectie a folosintelor,

- activitatea de caracterizare a calitdtii mediului pe termen lung, evaluarea


tendintelor de evolutie si a mdsurilor de protectie adecvate.

Reglementari privind calitatea factorilor de mediu

Este necesar, prin diferite metode, tehnici, echipamente si tehnologii sd se


coroboreze orice activitate umand cu mentinerea nealteratd a conditiilor de calitate
a mediului înconjurdtor. Acest lucru impune elaborarea unor limite pentru o serie
de indicatori de calitate ce caracterizeazd mediul, în ansamblu, sau fiecare
component în parte, limite ce trebuie respectate în dimensionarea unei activitdti
sau alta.

1.8. Tipuri de indicatori de calitate reglementati

Existd o multitudine de indicatori care caracterizeazd calitatea factorilor de


mediu. Ei pot fi numiti generic - indicatori ecologici. Acestia sunt grupati :

• fie pe factori de mediu.

- apd; aer; sol; biodiversitate; sdndtate umand.

• fie pe anumite categorii de subsisteme identificate în cadrul unui anumit sistem:

- ecosisteme acvatice, ecosisteme terestre, ecosisteme silvice, ecosisteme urbane.

Dintre indicatorii primari (de baza) se caracterizeaza, atât factorii de mediu,


cât si subsistemele mentionate, unii având un caracter general ca de exemplu:
indicatori organoleptici, indicatori fizico-chimici, indicatori biologo-bacteriologici,
indicatori de radioactivitate, iar altii au un caracter specific unuia sau altuia din
ecosistemele în discutie.

În vederea asigurdrii celui mai important rol al ariilor protejate de mentinere


a echilibrului ecologic, se impune stabilirea unor obiective manageriale, care
trebuie puse în aplicare si urmdrite cu consecventd.

Categoriile actuale ale IUCN si WCPA preluate de legislatia Romând sunt


urmdtoarele:

1. Rezervatia naturald strictd (rezervatie stiintifica)

2. Conservarea ecosistemului si recreare ( parc national)

3. Conservarea aspectelor naturale (monumente ale naturii)

Obiectivele de management care trebuie stabilite de cdtre Administratia Parcului


National sau Rezervatiei stiintifice, pentru fiecare categorie:

Categoria/
Obiective manageriale prioritatea
1 2 3
Cercetare stiintificd 1 2 2
Protectia zonelor sdlbatice 2 2 3
Conservarea speciilor si varietdtii genetice 1 1 1
Mentinerea serviciilor de mediu 2 1 /
Protectia specificului natural / particularitdti / 2 1
culturale
Turism si recreere / 1 1
Educatie / 2 2
Folosirea durabild a resurselor ecosistemelor / 3 /
Mentinerea culturii / trdsdturi traditionale / / /
Cheie: 1 - obiectiv principal 2 - obiectiv secundar 3 - obiectiv potential
aplicabil, / - nu se aplica

În functie de aceste obiective manageriale se studiazd impacturile vizitatorilor în


Parcurile Nationale si rezervatiile naturale.

Datorita unor cresteri importante a numarului de turisti, dupa anul 2000,


turismul a determinat un consum sporit de resurse turistice. Acestea nu sunt decât
parti componente ale mediului ambiant, si de calitatea acestora vor depinde
eficienta si valoarea turismului practicat. Turismul produce impact asupra cadrului
natural si social, în viziune ecologicd, se afla în interactiune cu elementele abiotice,
biotice, antropice, sociale, culturale ale mediului, si depdseste sfera strictd a
mediului înconjurdtor.

Turismul, este dependent de mediul înconjurdtor, fiind purtdtorul resurselor


sale. Turismul se desfdsoard în mediu si prin mediu, calitatea acestuia permitând
dezvoltarea sau sistarea activitdtilor turistice. Prin exigentele pe care le revendicd
turismul se declard ca parte integrantd a mediului înconjurdtor.

Evolutia actuala a turismului este caracterizata de profunda înnoire a ofertei


turistice mondiale prin dezvoltarea unei game de produse turistice noi, superioare
din punct de vedere calitativ sau cantitativ. Activitatile turistice determind în timp
si spatiu efecte potentiale asupra mediului, sanatatii sau sistemului social. Aceste
influente cumulate sunt exprimate de notiunea de impact. Degradarea mediului este
o problema aparuta si accentuata o data cu accelerarea cresterii demografice, care a
determinat transformarea de cdtre om a unor zone din ce în ce mai mari de pe
planetd. Încd din deceniul 7 al secolul XX, în studiul "Limitele cresterii" s-a
demonstrat ca atât rezervele cât si resursele naturale ale planetei sunt limitate, ca
de altfel si puterea de absorbtie a tuturor reziduurilor si deseurilor rezultate. Ca
urmare, în paralel cu progresele tehnice si cu modificdrile antropice cu rol pozitiv
(împdduriri, îndiguiri, desecdri, etc.) au avut loc si fenomene negative: s-au
degradat aproape 3s de statiuni si localitdti turistice montane.

Solul unor regiuni întinse, au dispdrut specii de animale si plante, s-au epuizat
unele zdcdminte minerale, s-a intensificat fenomenul de poluare. Dezvoltarea
intensivd si cresterea populatiei vor afecta toate resursele planetei în mai putin de
un secol, punându-se astfel bazele unui nou concept de dezvoltare durabild.
Constituirea si proiectarea de noi arii de protejare a naturii, în special a parcurilor
nationale si a rezervatiilor, reprezintd - în acest context alarmant al epuizdrii
resurselor naturale – o sperantd si chiar o certitudine. Aceste impacturi pot fi
grupate în doud mari categorii: impacturi bio-fizice si impacturi sociale.

1.9. Impacturile bio-fizice

Impacturile bio-fizice au ca efect deteriorarea resursei naturale mdrimea


acestora este un indicator al nivelului eficientei programelor de management.
Monitoringul impacturilor bio-fizice nu a ajuns sd se facd la un nivel acceptabil
încd în majoritatea Parcurilor Nationale. Principalul risc bio-fizic este eroziunea
solului.

Eroziunea solului este permanentd si prin urmare cel mai serios dintre toate
impacturile asupra solului. Chiar dacd compactarea solului si pierderea de materie
organicd va fi acoperitd în oarecare mdsurd în sezonul de non-utilizare, eroziunea
de reguld continud. Activitdtile de recreare pot induce eroziune si sd mdreascd rata
de aparitie a acesteia. Potecile sunt cele mai afectate datoritd utilizdrii lor sporite.
Deteriorarea potecilor poate lua oricare din urmdtoarele forme:

- eroziune de tip fdgas care mdreste adâncimea si latimea potecii;

- aparitia de portiuni înnoroiate ce provoacd probleme datoritd segmentdrii potecii;

- aparitia de poteci secundare nedorite, precum poteci paralele sau retele secundare.

O cauzd comund a eroziunii este scurtarea potecilor stabilite formând noi


poteci mai abrupte. Tipul si nivelul de utilizare sunt principalele cauze a
deteriordrii potecii, problemele putând fi diminuate prin localizarea, designul si
operatiunile de întretinere a potecii.

Eroziunea solului poate avea loc în locurile de campare, punctele de


belvedere, locuri de plecare sau îmbarcare sub forma de bdtdtorire. Deteriorarea
zonei, poate rezulta din utilizarea neadecvatd precum grupuri mari împrdstiate. În
zonele de campare eroziunea conduce la dezgolirea solului, dezgolirea rocilor,
expunerea rdddcinilor copacilor, mdrirea arealului impactat (mdrirea locului de
campare) si proliferarea mai multor locuri de Campare. Dacd zonele sunt bine
alese, eroziunea poate fi controlatd eficient prin lucrdri regulate de întretinere.
Eroziunea e aproape ireversibild atâta vreme cât e asa de dificild atenuarea sa,
mdrimea eroziunii fiind necesar a fi reflectatd prin monitorizare. Un numdr mare
de Parcuri Nationale indicd faptul cd eroziunea solului a depdsit nivelul acceptabil.
Numdrul Parcurilor Nationale în care parametrii ce mdsoard eroziunea
(ldrgimea/adâncimea potecii, mdrirea zonelor afectate si eroziunea) au depdsit
nivelul acceptabil este dublu în tdrile dezvoltate fatd de tdrile în curs de dezvoltare.
Dar totodatd pentru multe tdri monitoringul impacturilor este încd un concept nou
si multe administratii de Parcuri Nationale nu au încd cunostintele necesare pentru
efectuarea acestuia.

Impacturi asupra vegetatiei[8]

Recrearea poate avea impact asupra: covorului de vegetatie, compozitia


speciilor si modificarea conditiilor. Covorul vegetal este cel mai adesea impactat
de cdtre vizitatori ca urmare a bdtdtoririi, care reduce înmultirea prin seminte.
Arborii maturi aflati în zonele de recreere sunt avariati mecanic prin tdierea
crengilor sau inscriptionarea pe scoarta acestora.

Impacturi asupra vietii salbatice

Diferite specii sdlbatice au o tolerantd diferitd a oamenilor si activitdtii umane.


Chiar si în cadrul unei specii, nivelul de tolerantd variazd în timpul anului, în
timpul sezonului de împerechere, cu vârsta animalului, tipul de habitat si
experienta individuald a animalului fatd de turisti. În general activitdtile de
recreere duc la micsorarea diversitdtii specifice.

Impactul asupra vietii salbatice include:

- perturbarea neintentionatd datoratd unor conditii de stres asupra mamiferelor


mari sau a pdsdrilor, spre exemplu, perturbarea cauzatd de vehicolele turistilor din
apropiere;

- acomodarea aninamelor cu oamenii datoratd în specal hrdnirii acestora de cdtre


turisti sau a hrdnirii cu resturile menajere ;

- transmiterea directd a bolilor de la câini la animalele salbatice ;


- braconajul sau supra-recoltare

Desigur animalele sdlbatice pot fi afectate prin alterarea habitatului, fragmentarea


sau distrugerea lui, drenarea zonelor umede pentru agriculturd sau constructia de
baraje.

Impacturi asupra calitatii apei

Calitatea apei este o preocupare majord, dar nu e un impact predominant.


Recrearea în ape termale poate duce la modificarea ratelor de crestere a unora din
plantele acvatice. Uneori existd si germeni patogeni ddundtori omului, Giardia
fiind una dintre cele mai rdspândite boli contactate în zonele naturale. Materiile în
suspensie pot fi cel mai adesea un factor vizibil în ochii vizitatorilor. Traversarea
apelor, baia, eroziunea sau schimbarea utilizdrii terenurilor pot duce la cresterea
volumului de materii în suspensie, reducând claritatea apei si satisfactia
vizitatorilor. Testarea unor parametrii ai apei necesitd echipamente ce nu existd în
mod uzual în multe Parcuri Nationale, dar destui parametrii sunt usor de mdsurat.
1.10. Evaluarea impactului ecologic (EPE)

Ministerul Apelor, Pddurilor si Protectiei Mediului a fost înfiintat în 1990 si


are ca responsabilitdti monitorizarea factorilor ecologici si promovarea mdsurilor
stricte de protectie a mediului înconjurdtor, precum si reprezentarea Guvernului
României în relatie cu organizatii internationale de specialitatePrintre alte
responsabilitdti se numdrd promovarea si coordonarea unor programe de cercetare
în domeniul protectiei mediului înconjurdtor si administrarea apelor si pddurilor.
Ministerul controleazd 41 de agentii de protectie a mediului înconjurdtor regionale,
autoritdti locale care aplicd politica si strategia referitoare la mediul înconjurdtor
pe o scard locald, precum si Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dundrii[9].

Necesitatea EPE

Este bine cunoscut faptul cd orice activitate umand are o gamd largd de implicatii
care se pot resimti în cele mai diverse domenii. În general, trebuie sd se tind seama
de întreg spectrul de implicatii, efectele indirecte în unele cazuri depdsind, ca
importantd pe cele directe.

Astfel, o anume tehnologie produce, pe lângd efectele directe, pentru care a fost
conceputd - proiectatd si o serie de efecte indirecte, care la un moment dat, prin
evaluarea implicatiilor pot pune sub semnul întrebdrii valabilitatea tehnologiei.

Un exemplu, în acest sens, îl poate constitui transportul public ordsenesc. Acesta


poate fi realizat prin patru mijloace:

- tramvai;

- autobuz;

- troleibuz;

- metrou.

Alegerea solutiei pentru rezolvarea transportului va tine seama de aceste elemente,


dar si de multe altele, legate de specificul orasului respectiv (conditii geografice,
traditie etc.), incluzând desigur si elementele de mediu.

Analiza fiecdrui mijloc de transport relevd anumite efecte dorite (rapiditate,


capacitate de transport, nepoluante), dar si efecte nedorite (risc de accidente,
executie dificild, poluare).[10] O cuantificare a acestora, pe baza unor metode
matriciale, tinând cont de specificul local va determina pentru fiecare caz în parte
solutia optimd. Desigur cd problematica mediului poate înclina decizia pentru o
solutie sau alta.

Abordând o privire sistemicd în analiza unei activitdti putem constata cd ea este


alcdtuitd din trei componente:

� componenta “hard” adicd mijloacele, echipamentele, materialele cu care se


realizeazd activitatea;

� componenta “soft”, adicd metodele, tehnologiile, programele dupd care se


desfdsoard activitatea;

� componenta “org“ în care se reflectd relatiile, interactiunile dintre activitatea


propriu-zisd si ceilalti factori.

De multe ori aceastd ultimd componentd lipseste în analiza si în etapele de


proiectare, promovare, implementare a unei activitdti. Având în vedere cele
precizate anterior, necesitatea studierii si evaludrii impactului unei activitdti umane
asupra tuturor domeniilor, dar în special asupra mediului, este justificatd prin trei
mari categorii de argumente:

� initierea din timp a unor actiuni menite sd reducd efectele negative colaterale,
determinate de activitatea respectivd;

� evaluarea obiectivd a tuturor alternativelor si posibilitdtilor, în vederea


selectdrii strategiei de actiune într-o perspectivd sistemicd;
� necesitatea implicdrii populatiei la procesele de decizie de promovarea unor
activitdti sau proiecte care le vor influenta viata într-un fel sau altul.

1.11. Aspecte ale evalarii impactului ecologic

Etape Continutul etapei

1. Analiza preliminara

- stabilirea obiectivelor (identificare, selectare)

- descrierea obiectivului studiului

- limitarea ariei E.P.E.

2. Identificarea efectelor

- analiza sistemului si subsistemelor generatoare de impact

- analiza ariilor de impact

- descrierea efectelor impactului

3. Estimarea efectelor

- estimarea mdrimii si importantei efectelor

- analiza probabilitdtii de manifestare a efectelor

4. Evaluarea efectelor

- definirea listei de efecte ce pot fi evaluate


- evaluarea efectelor cu diferite seturi de criterii sectoriale si globale

s. Proiectarea actiunilor si strategiilor

- identificarea actiunilor menite sd contracareze efectele negative

- identificarea actiunilor menite sd stimuleze efectele pozitive

- evaluarea actiunilor cu seturi alternative de criterii

- proiectarea strategiilor de actiune (etape, fonduri).

Evaluarea complexd si propunerea planului de actiune

- precizarea termenelor, bugetelor, responsabilitdtilor

7. Comunicarea si mediatizarea rezultatelor

- ancheta sociald

- colectare-selectare, observatii si propuneri

Definitivarea si transmiterea la factorii de decizie

- urmdrirea efectelor

Câteva consideratii se pot face pentru unele din etapele mentionate. Amintim cd
posibilitatea de realizare a EPE, având în vedere resursele materiale, timpul,
capacitatea de cercetare nu este nelimitatd.

Directiile de limitare se referd la:

� dimensiunile de impact;
� orizontul de timp pând la care se studiazd efectele;

� aria geograficd a propagdrii efectelor;

� tipurile de actiune.

Una din cele mai importante etape este identificarea totalitdtii efectelor impactului.
Realizarea cu succes a acestei faze conditioneazd în mare mdsurd desfdsurarea si
calitatea analizei impactului. Aceastd fazd are etape intermediare sau sub etape de
realizare, a cdror succesiune nu este strictd.

1.12. Impactul turismului asupra diferentelor culturale

Privind turismul ca pe o formd de contrapunere interculturalds vom constata cd


personalul din tara gazdd este preocupat, în procent ridicat, de transmiterea de
informatii culturale despre propria patrie. Totusi ceea ce se preia de la un grup la
altul sunt: articolele de vestimentatie, obiecte de artd populard deosebite si
specifice tdrii, muzicd, cuvinte.

Constatdm cd în general schimburile se realizeazd la nivel de simboluri. În rândul


simbolurilor turismului românesc s-ar putea include: muzica si portul popular,
mestesugurile, produsele gastronomice, dansurile, instrumentele populare, articole
de artizanat si multe altele.

Prin combinarea acestor simboluri si valorificarea lor prin activitatea turisticd,


satul românesc va fi supus unor efecte economico-sociale favorabile si
nefavorabile. Cele favorabile sunt urmarea activitdtilor economice desfdsurate, iar
cele nefavorabile sunt cu prioritate cele ambientale care pot fi dezastruoase.

Se pot aminti o parte dintre acestea :


a. - efecte favorabile:

� dezvoltarea unor activitdti din sfera micii productii si a serviciilor ;

� aparitia unor noi locuri de muncd ;

� fixarea tinerilor în sate si concomitent întinerirea satelor ;

� introducerea unor utilitdti(alimentarea cu apd, canalizare, sisteme de

epurare, telefonie etc.) s.a.;

b. - efecte nefavorabile:

� degradarea peisajului;

� poluarea sub toate formele ei;

� modificdri ale: obiceiurilor de consum, s.a.

Ca orice activitate economicd, turismul reprezintd o combinatie a elementelor


negative si pozitive care trebuie estimate si dirijate în sensul dorit.

Cunoasterea si constientizarea posibilelor efecte nefavorabile va conduce la justa


dimensionare a activitdtii si fenomenului turistic astfel încât mutatiile, de orice
naturd, sd poatd fi pozitive si favorabile. Fiind locul de întâlnire si redirijare al
multor contrapuneri interculturale fundamentale, turismul îndepdrteazd izolarea
realizând conditiile necesare ca oamenii sd constientizeze existenta si a altor
semeni de culturi diferite. Constientizarea ineditului, a deosebirilor si a punctelor
comune, pot sluji pentru realizarea de produse turistice cum ar fi: învdtarea limbii
române, initierea în muzica instrumentald si vocald, deprinderea de mestesuguri
(oldrit, sculpturd în lemn, tesut, picturd pe sticld etc.), învdtarea de dansuri
populare românesti, introducere în gastronomia româneascd etc.

Toate acestea ar personaliza oferta turisticd rurald româneascd si reprezintd doar o


parte a atractiilor care rdmân a fi introduse în circuitul turistic si deci valorificate
economic. Chiar dacd în mare parte cei ce practicd în momentul de fatd turismul
rural nu privesc aceastd activitate ca pe o afacere în sine ci doar ca pe o activitate
complementard - prioritare rdmânând, asa cum este si normal de altfel, activitdtile
agricole - din contactul cu turistii strdini gazdele vor resimti nevoia învdtdrii
limbilor turistilor.

Interesul primar îl reprezintd nevoia de comunicare, iar mai apoi trebuinta reclamei
propriilor afaceri7. Se vor realiza astfel inevitabile relatii personale între oameni
foarte deosebiti si pe cdi foarte variate. Aceste relatii personale vor contribui la
cunoasterea realitdtilor si întelegerea mentalitdtilor între oaspeti si gazde, scotând
în evidentd ineditul satului românesc.

Manifestarea ineditului constd în:

• executarea manuald a majoritdtii activitdtilor casnice si gospoddresti (lucrdri


agricole si agrozootehnice),

• modul de preparare a produselor gastronomice,

• activitdtile manufacturiere din segmentul mestesugdresc,

• datinile si traditiile populare,

• instalatii tehnice populare,


• instalatii arhaice industriale (mocanita, batoza, piua, ateliere si cuptoare de olari,
s.a.),

• varietatea peisajului,

• monumente ale naturii,

• servicii religioase monahale

• si încd multe altele.

Toate acestea prin diferentierea lor de la o culturd la alta, de la o piatd la alta, vor
contribui la personalizarea produsului turistic rural românesc. Aceste ciocniri
interculturale vor da culoarea ofertei românesti, vor realiza si demonstra nota
accesibilitdtii precum si dimensiunea exotericd a ruralului românesc.

CAPITOLUL II DEZVOLTAREA DURABILĂ, MEDIUL


ÎNCONJURĂTOR sI TURISMUL

Protectia si conservarea mediului înconjurdtor se contureazd ca o activitate


distinctd având probleme specifice care solicitd colaborarea specialistilor din
domenii variate. Aceastd activitate poate avea însd o eficientd satisfdcdtoare numai
în conditiile asigurdrii unui cadru juridico-administrativ de desfdsurare, ea
impunând organizare administrativa, resurse economice, suport legislativ eficient
si o sustinutd activitate de educatie cetateneasc.

2.1 Protectia mediului înconjurator

Protectia mediului înconjurdtor este cel mai mare deziderat al generatiei


noastre, de aceea în îndeplinirea lui atât guvernele, organizatiile si indivizii trebuie
sd joace un rol important. Dat fiind cd progresul tehnic si economic creeazd pe de
o parte bogdtii, iar pe de alta – în acelasi timp – distruge natura (consumând apa
naturald, poluând aerul, stânjenind spatiul etc.), se impun anumite limitdri si
constrângeri[11].

Drept urmare fireascd tot mai adesea, companii mai mari sau mai mici
recurg la managementul ecologic. Pe lângd rezultatele obtinute din punct de vedere
al mediului se pot obtine profituri reale, cum ar fi costuri si rdspunderi reduse.
Toate acestea duc în final la o calitate ridicatd a serviciilor oferite, o mai mare
satisfactie a clientilor, dar si o mai bund imagine a companiilor. Implementarea
legislatiei si reglementdrile de protectie a mediului si adoptarea unor reforme
economice si structurale, a unor standarde de limitare a emisiilor poluante si a
normelor cu privire la calitatea aerului, apei, solului, precum si constituirea
Fondurilor nationale de protectie a mediului au condus la aparitia pietei de bunuri
si servicii ecologice.

Politicile urmdrite vizeazd doud obiective majore, si anume asigurarea unui


echilibru mai bun între cresterea economicd si protectia mediului pe de o parte, iar
pe de altd parte, cresterea importantei procedeelor de protectie nepoluante.

În timp, datoritd amplificdrii intensitdtii fenomenului de poluare s-a format


piata mediului înconjurdtor. Ea cuprinde segmentul utilajelor, tehnologiilor,
aparaturii destinate punerii sub control a acestui fenomen. Serviciile de mediu
(constructii, întretinere, exploatare, control, informatizare, consultantd, specializare
a personalului etc.) contureazd la rândul lor piata mediului înconjurdtor.

Ultimii ani au fost marcati de o inserare tot mai fermd a industriei protectiei
mediului în structurile economice, ce a capatat în timp ponderi importante, care se
vor mdri în anii ce vin – atât la scard nationald cât si mondiald. Piata mediului
înconjurdtor are efecte benefice directe asupra mediului (refacere, protectie,
conservare etc.), ea faciliteazd amplificarea potentialului resurselor materiale
(reciclare), duce la crearea de noi locuri de muncd, valorificd potentialul de
dezvoltare-cercetare, stimuleazd progresul tehnic si stiintific.

Acele firme ce produc bunuri si servicii capabile sd mdsoare, prevind,


limiteze sau sd corecteze daunele aduse mediului înconjurdtor descriu ecoindustria.
Aceasta include tehnologiile curate care minimizeazd intensitatea fenomenului de
poluare în termeni cantitativi.

Este evident ca aceastd piatd este dependentd de politica publicd, de


strategiile si politicile guvernamentale de protectie a mediului si de obtinerea unor
avantaje economice, dar ea depinde si de evolutia sa ciclicd: “viata ecologicd” a
tehnologiilor si echipamentelor se suprapune peste “viata economicd”. De aceea
durata ecoindustriei este determinatd de valabilitatea normelor de calitate pentru
factorii de mediu.

Piata mondiald a protectiei mediului nu trebuie vdzutd numai ca industriald,


ea cuprinde în plus si serviciile pentru constructii (cu profil de protectie a
mediului), întretinere etc. precum si tehnicile[12] cu impact asupra mediului
precum:

♠ tehnici de mdsurare si control ai parametrilor de calitate ai factorilor


de mediu;

♠ tehnici de substituire a unor materii prime cu altele mai putin poluante


sau mai eficace pe lantul prelucrdrii;
♠ tehnologii “curate”;

♠ tehnici de reciclare, recuperare, reutilizare a deseurilor;

♠ tehnologii de tratare a subproduselor de proces în incinta instalatiilor


industriale.

În functie de legislatia existentd într-o tard, precum si de valorificarea


propriilor oportunitdti se pot distinge trei faze distincte ale pietei protectiei
mediului:

�piete în curs de formare,

�piete dezvoltate,

�piete mature.

Dacd pând în prezent aceastd piatd era dominatd de investitii în tehnologii


tip “end of pipe”, în prezent tendinta este în favoarea tehnicilor “curate” datoritd
mai ales reglementdrilor din domeniul deseurilor.

La nivel macroeconomic piata protectiei mediului se bucurd de o atmosferd


favorabild determinatd de constientizarea populatiei asupra efectelor poludrii
factorilor de mediu. Educatia ecologicd este, conform Conferintei de la Tbilisi,
“un proces care are ca scop dezvoltare unei populatii care este constientd si
preocupatd de mediul înconjurdtor în totalitate si de problemele sale asociate si
care are cunostinte, atitudini, abilitdti, motivatii, fiind angajatd individual si
colectiv în solutionarea problemelor curente si în prevenirea altor probleme noi”.

Ţintele educatiei ecologice conform conferintei UNESCO din Belgrad sunt:


�adoptarea unei constiinte si a griji fatd de interdependenta
economicd, sociald, politicd si ecologicd în zonele urbane si rurale;

�oferirea ocaziilor de a dobândi cunostinte, de reconsiderare a


valorilor, de formare a atitudinilor si a capacitdtii de angajare în
protectia si îmbundtdtirea mediului înconjurdtor pentru fiecare persoand;

�crearea de noi tipare pentru comportamentul fatd de mediul


înconjurdtor al persoanelor, grupurilor si societdtii în ansamblul ei.

Conform principiilor enuntate la Conferinta de la Tbilisi din 1978, educatia


ecologicd trebuie:

�sd considere mediul înconjurdtor în totalitatea sa – mediu natural si


construit, tehnologic si social (economic, politic, tehnologic, cultu-ral-
istoric, moral, estetic);

�sd fie un proces continuu pe toatd durata vietii, începând cu nivelul


prescolar si continuând prin toate etapele de educatie formald si
neformald;

�sd fie interdisciplinar în abordare, îmbinând continutul specific al


fiecdrei discipline cu perspectiva de ansamblu, echilibratd;

�sd examineze problemele majore ale mediului din punct de vedere


local, national, regional si international, astfel încât sd se înteleagd
problemele de mediu si din alte zone geografice;

�sd se axeze pe situatii curente sau potentiale legate de mediul


înconjurdtor, tinând cont si de perspectiva istoricd;
�sd promoveze valoarea si necesitatea cooperdrii nationale si
internationale pentru prevenirea si solutionarea problemelor de mediu;

�sd considere explicit în planurile de dezvoltare si crestere aspectele


legate de mediul înconjurdtor;

�sa permita elevilor sd aiba un rol în planificarea activitatilor de


educatie si sa le ofere ocazia de a lua decizii si de a accepta
consecintelor lor;

�sa faca legatura între sensibilitatea fata de mediul înconjurdtor,


cunostinte, capacitatea de rezolvare a problemelor si clarificarea
valorilor la fiecare vârstd, dar subliniind în mod special sensibilitatea
fatd de mediul înconjurdtor si de comunitate la vârste fragede;

�sa-i ajute pe elevi sa descopere simptomele si cauzele reale ale


problemelor de mediu;

�sa sublinieze complexitatea problemelor de mediu si a celor care


necesitd dezvoltarea gândirii critice si a capacitdtii de rezolvare a
problemelor;

�sa foloseascd diverse medii pentru studiu si o diversitate de


aborddri despre si pornind de la mediul înconjurdtor, punând accent pe
activitdtile practice si experientele directe;

�sa fie inclusivd, cuprinzând întreaga populatie si talentele, deschisd


diverselor sisteme valorice;
�sa actioneze plecând de la premiza cd dragostea trebuie sd fie
componenta principald într-o educatie ecologicd afectivd: dragostea pentru
oamenii-prieteni, pentru vietdtile-prietene, pentru pdmânt.

În ciuda atmosferei favorabile si a oportunitdtilor, piata protectiei mediului


este supusd regulilor, si mai ales legii profitului. Dacd pând acum câtiva ani,
datoritd taxelor si amenzilor, precum si costurilor suplimentare ce mdreau pretul de
cost al produselor fabricate, protectia mediului era consideratd ca un element de
diminuare a profitului, astdzi respectarea calitdtii mediului duce la diminuarea
costurilor de fabricatie, ducând la prosperitatea firmei. Firmele pot aborda o
orientare pasivd, de a polua mai putin sau a nu polua, sau o orientare activa,
generatoare a pietei protectiei mediului.

2.2. Forme ale turismului durabil

Dezvoltarea turisticd durabild nu este doar un concept dezbdtut, completat sau


reformulat în cadrul conferintelor purtate pe aceasta temd. Necesitatea protejdrii
bogdtiilor naturale, sociale si culturale care constituie patrimoniul comun al
umanitdtii si a satisfacerii nevoilor turistilor si populatiei locale a generat aparitia
în practicd a unor forme de turism durabil. Obiectivele, principiile, cerintele
dezvoltdrii turistice durabile se regdsesc în forme ale turismului cum ar fi :
ecoturism, turism.

Turismul reprezintd nu numai în prezent un factor pozitiv si dinamic de dezvoltare


ci si o solutie practicd de pdstrare nealteratd a mediului.

Din definitia data însd la începutul acestui capitol turismului durabil rezultd ca
toate formele de turism (nu numai cele enuntate anterior) ar trebui sd respecte
principiile dezvoltdrii durabile si deci, implicit, principiile turismului durabil:
♦ activitatea turisticd trebuie initiatd cu mijloace proprii ale comunitdtii locale, iar
aceasta trebuie sd-si mentînd controlul asupra dezvoltdrii turistice;

♦ turismul trebuie sd ofere rezidentilor locuri de muncd care sd ducd la


îmbundtdtirea calitdtii vietii comunitdtilor locale si trebuie realizat un echilibru
între activitdtile economice deja existente în zond si activitatea turisticd;

♦ trebuie stabilit un cod de practici pentru turism la toate nivelurile: national,


regional si local, bazat pe standarde internationale deja acceptate. Pot fi stabilite,
de asemenea, liniile directoare pentru operatorii din turism, monitorizarea
impactului diferitelor activitdti turistice, cât si limitele de acceptabilitate pentru
diferite zone;

♦ trebuie realizate programe educationale si training pentru îmbundtdtirea


managementului în domeniul protectiei resurselor naturale si culturale.

Dezvoltarea turisticd durabild, prin formele sale practice, conciliazd interese si


obiective antagoniste, favorizeazd parteneriatul si cooperarea între decidenti,
operatori si consumatori si promoveazd interesul general pe termen lung, dincolo
de cel particular, imediat.

Formele de acum "clasice" ale turismului durabil, cu care acesta este încd
confundat sunt prezentate pe larg în capitolele ce vor urma. Ceea ce trebuie retinut
însd este faptul cd, plecând de la oricare din criteriile de clasificare, definirea
tuturor formelor de turism trebuie sd contînd ideea de durabilitate. Ecoturismul,
turismul rural, turismul stiintific, turismul cultural sunt doar "avangarda" formelor
de turism durabil.
Desi industria turisticd acordd mai mare importantd problemelor legate de mediu si
tot mai multd atentie turismului durabil, diferentele dintre bunele intentii exprimate
de oameni atunci când sunt supusi cercetdrilor si ceea ce ei vor face efectiv în
vacante, nu ar trebui subestimate. Nu existd nici un dubiu cd turismul, dacd este
bine planificat si condus, poate ajuta la generarea veniturilor pentru populatia
locald si poate accelera dezvoltarea regiunii. A devenit o sursd majord pentru
multe arii si numeroase tdri din lume. Patrimoniul mondial, cultural si natural de
exemplu atrage acum vizitatori din toatd lumea si poate deveni motorul dezvoltdrii
locale. Dar mai multd atentie trebuie acordatd impactului fizic si cultural al
turismului de masd inclusiv pierderile indirecte ce apar acolo unde se manifestd
supraaglomerarea.

Relatia dintre industria turismului si patrimoniul mondial este de aceea delicatd


pentru cd turismul este totodatd un argument puternic pentru stabilirea bunurilor
patrimoniului mondial. Dacd lumea nu mai poate suporta consecintele sociale si
ecologice ale numdrului de vizitatori adusi în zone ce intrd în patrimoniul mondial,
atunci mult mai multd atentie va trebui acordatd aducerii patrimoniului mondial,
cultural si natural la oameni.

O primd alternativd sugeratd de UNESCO (pentru turismul de masd) este


dezvoltarea parcurilor tematice. Acestea se bucurd deja de succes, notabil fiind cel
al Corporatiei Walt Disney.

Desi datele despre provenienta si profilul vizitatorilor parcurilor Disney sunt


considerate aproape secrete comerciale, se pare cd aceste parcuri au tinut milioane
de oameni departe de alte destinatii unde probabil ar fi provocat mult mai multe
pagube. Expansiunea acestor centre de la originalul Disneyland din Los Angeles,
California (19ss) în Florida si alte colturi ale SUA (1971), la Tokyo (1983) si la
Paris (1992) garanteazd deturnarea unor fluxuri turistice.

În ciuda criticilor aduse parcurilor tematice pentru caracterul lor total artificial, nu
existd nici un dubiu cd ele furnizeazd un tip de turism pe care milioane de oameni
îl practicd. Aceste parcuri sunt foarte atent proiectate si datoritd izoldrii lor de
comunitdtile din împrejurimi, asemenea parcuri contribuie foarte putin la
contaminarea culturald a populatiei locale care adesea se plânge cd singurul
dezavantaj îl reprezintd slujbele slab pldtite din sectorul tertiar.

A doua alternativd la turismul de masd sugeratd de specialistii UNESCO nu este


chiar complet diferitd de prima si se bazeazd pe continua dezvoltare a tehnologiei
computerelor care va face posibild “vizitarea virtuala” a zonelor cuprinse în
patrimoniul mondial. Aceasta înseamnd cd tehnicile remarcabile folosite pând
acum doar de pilotii militari si astronauti vor deveni accesibile pentru milioane de
cdutdtori de aventuri. Ei vor putea sd “zboare” în jurul lumii prin simpla vizitare a
siteului “Reality Park”, purtarea unui coif si a unor mdnusi cu sofisticate fibre
optice, stimulatori audio si olfactivi. Sistemele realitdtii virtuale fac astazi din
filmele tridimensionale un mare hit în parcurile tematice.

Viitorul dezvoltdrii durabile depinde de restructurarea economiei globale si


necesitd schimbdri majore în comportamentul uman, în sistemul de valori si stilul
de viatd. “Nu mai putem pretinde cd turismul este unul dintre cele mai bune
moduri de a realiza dezvoltarea durabild locald, când el este mai degrabd antidotul
dulce-amar al dezvoltdrii durabile de oriunde”[13]. Patrimoniul mondial, cultural si
natural trebuie folosit cât mai bine pentru a sensibiliza oamenii în ceea ce priveste
importanta construirii de legdturi între naturd si culturd, între culturi diferite.
2.3. Ecoindustria este formatd pe de o parte din echipamente pentru
protectia mediului, în special pentru tratarea afluentilor poluanti la iesirea din
proceselor de fabricatie, iar pe de altd parte din activitdti de inginerie si servicii de
consultantd tipice proceselor ecologice. În functie de criteriul utilizdrii finale,
echipamentele si serviciile pot fi divizate în urmdtoarele categorii:

– tratarea apei;

– gestiunea deseurilor;

– controlul poludrii aerului;

– alte utilizdri (refacerea solului contaminat, protectia împotriva


zgomotului etc.).

Ponderea acestor elemente diferd de la o zond la alta în functie de


problemele predominante si de legislatia existentd. Biotehnologia, energiile
neconventionale si regenerabile vor reprezenta componente de bazd ale
ecoindustriei. Efectele acestei industrii vor fi cresterea locurilor de muncd,
reprofilarea unor ramuri industriale, mobilizarea unui important potential de
cercetare-dezvoltare, precum si formarea pietei importului si exportului de
ecoindustrie.

Un segment important al ecoindustrei îl reprezintd igiena industriald.


Aceasta incorporeazd utilajele, echipamentele, substantele chimice produse de
industrie. Necesitatea acestor servicii de igiend este datd de civilizatia actuald
(mecanizare, automatizare etc.).

Piata produselor de igiend si curdtire industriald – pornind de la baza sa


traditionald si naturald, aceea a curdtirii birourilor si imobilelor – a expandat rapid
în toate directiile, cuprinzând si tehnica hotelierd, agroalimentard, spatii verzi,
administratia publicd etc. Elementul comun al tuturor sectoarelor de activitate este
tratamentul deseurilor industriale.

Firmele ce actioneazd în sectorul hotelier au o ofertd foarte diversificatd; de


la articole din hârtie cu destinatii divers, pând la substante deodorante,
dezinfectante, etc. Sunt probleme asemdndtoare cu cele ale restaurantelor,
spitalelor, policlinicilor etc.

Din cauza diversitdtii mijloacelor implicate în operatiile de curdtenie, a


noutdtilor ce apar în domeniu, a responsabilitdtii personalului ce executd operatiile
de curdtire, personalul trebuie supus unui curs de perfectionare profesionald în
fiecare an. Domeniul este cunoscut sub denumirea de biocurdtenie.

Principiul de bazd al biocurdteniei este lupta împotriva biocontamindrii, ceea


ce presupune în practicd parcurgerea a trei etape obligatorii:

– curdtenie fizicd (mecanicd);

– aplicarea unui dezinfectant pe suprafetele ce se curdtd si recuperarea


ulterioard a acestuia în stare uzatd;

– distrugerea microbilor, tratarea prafului etc. pentru a nu vehicula


contaminarea în alte zone.

Criteriile biocurdteniei variazd în functie de zona de risc; echipamentele sunt


adaptate de asemenea. Curdtenia industriald prezintd servicii de întretinere de mari
dimensiuni necesare si industriei chimice, farmaceutice, nucleare etc. Nenumdrate
motive justificd deci interesul pentru tehnologiile curate, utilaje, echipamente etc.
ce reduc impactul asupra mediului înconjurdtor.
2.3. Ecologia în industria ospitalitdtii

La nivel global, grija fatd de mediul ambiant este în continud crestere, atât la
nivelul organismelor guvernamentale nationale, asociatiilor civice – neguver-
namentale de protectie a mediului, în organismele internationale, dar si în rândul
operatorilor industriei turismului si cdldtoriilor.

Organismele internationale guvernamentale ce actioneazd în sfera industriei


turismului si a caldtoriilor, cât si informatiile oferite de colosii industriei
ospitalitdtii la nivel global (lanturi hoteliere, lanturi de restaurante, companii de
evaluare de profil etc.) vin în întâmpinarea operatorilor industriei cu studii, analize,
standarde de operare ecologicd si de calitate, cât si cu recomanddri care sd ofere, în
baza datelor si experientelor culese la nivel global, regional sau national, solutii de
operare “prietenoasd” a unitdtilor hoteliere, restaurantelor si altor structuri de
primire sau pregdtire si servire a meselor, în context ecologic si profitabil.

Lanturile hoteliere si de restaurante, desi au propriile politici de operare si de


protectie a mediului ambiant, si în ciuda concurentei între ele din punct de vedere
ecologic, toate îsi reunesc eforturile în ceea ce priveste protectia mediului. În
rândurile lor se afld în derulare programe de protectie a mediului turistic–hotelier.
Aceastd stare de veghe din cadrul fiecdrei unitdti turistice face parte din alertarea
hotelierilor si restauratorilor fatd de cererea din ce în ce mai mare a consumatorilor
de servicii turistice pentru oferte ecologice, “curate”. Mediul reprezintd în prezent,
din ce în ce mai mult, o conditie a succesului în afaceri. Politica de protectie a
mediului în industria ospitalitdtii
Fiecare unitate hotelierd trebuie sd-si creeze propriile politici de protectie
pro-activd a mediului ambiant, indiferent dacd face parte dintr-o companie
puternicd sau este o afacere de familie.

Politicile corporative[14] respectiv cele ale lanturilor hoteliere, nationale sau


internationale, nu pot sd nu tind seama de zona de localizare a unitdtii hoteliere, de
climatul, conditiile specifice de operare, constrângerile legale din punct de vedere
al politicilor de mediu din tara respectivd. Dacd aceste politici oficiale lipsesc,
operatorii acestor corporatii au datoria morald de a le introduce. Oricum, fiecare
unitate hotelierd are identitatea ei, particularitdtile ei si, de aceea, este necesar sd se
foloseascd creator si sd se aplice concret informatiile despre mediul ambiant.

Experientele pozitive de succes, trebuie sd tind seama – în procesul aplicdrii


lor în practica curentd – de legislatia nationald si de constrângerile la care sunt
supusi în momentul dat, pentru a functiona în parametri de performantd, pdstrând
nealterat mediul ambiant si calitatea serviciilor oferite.

Politica fiecdrei unitdti trebuie sd se bazeze si pe cererea reald a


consumatorilor de servicii turistice, pe implicarea clientilor în punerea în practicd a
acestor concepte – ca parte activd si constientd – aldturi de personalul unitdtii.
Trebuie deci sd se educe în permanentd personalul si chiar clientii.

Politica de protectie a mediului urmatd de un hotel trebuie urmdritd în


permanentd aldturi de realizarea indicatorilor de încasdri sau gradul de ocupare.
Rezultatele se pot observa numai dacd se mentin standardele de operare, cu
reducerea consumurilor nejustificate de: apd, energie sau combustibili; cu
evacuarea resturilor menajere la canal. Rezultatele se mai pot observa si prin
mdsurare: raportarea consumurilor la alte perioade din trecut dar si la reactia
clientilor fatd de atitudinea “prietenoasa” cu mediul.

În cadrul politicii de protectie a mediului înconjurdtor este necesard


realizarea unui plan de punere în practicd. Astfel, prima fazd este cea a evaludrii în
care se stabileste în ce stadiu se gdseste unitatea si localitatea. În a doua fazd, cea a
provocdrii, este necesard atragerea tinerilor lucrdtori, a celor care au rolul de
control din partea agentiei de protectie a mediului, a autoritdtii publice locale,
anuntarea presei locale si chiar centrale, implicarea filialelor locale, a asociatiilor
profesionale din bransd. Urmdtoarea etapd, actiunea, necesitd un plan simplu, cu
obiective clare, care trebuie fdcut cunoscut întregului colectiv.

Factorul cheie este implicarea managerilor. Ei trebuie sd croiascd planul de


abordare a acestor politici, pot preîntâmpina reclamatiile prin decizii manageriale
corecte si la timp, cei care pot sd închidd risipa de resurse.

Este necesard stabilirea responsabililor de actiuni, implicarea


departamentului tehnic în urmdrirea consumurilor, metodelor si cdilor de reducere
fdrd afectarea proceselor tehnologice normale si calitatea serviciilor. Totodatd
trebuie alocati si cheltuiti bani pentru înlocuirea acelor utilaje care, pe lângd
consumuri neeconomice, pot pune în pericol si viata clientilor.

Ultima etapd este analiza rezultatelor obtinute. Urmdrirea rezultatelor trebuie


fdcutd periodic. Sunt necesare corectare erorilor sau depdsirilor de consum,
premierea celor care sunt merituosi în punerea în practicd a planului, lansarea
planului pentru urmdtoarea perioadd etc.

Politicile de protectie ecologicd trebuie sd aducd hotelierilor avantaje


multiple; pe de o parte o crestere a volumului de afaceri, iar pe de altd parte
reduceri însemnate în costurile de operare, adicd un profit mai mare. Aceasta se
traduce prin:

1. un consum mai mic si, în consecintd, costuri mai mici (multe mdsuri de
protectia mediului sunt menite sd reducd consumul de energie, apd, materiale
consumabile etc. servind, de asemenea, la reducerea costurilor de operare);

2. loialitatea clientilor si o mai bund imagine publicd (oaspetii hotelului


sunt din ce în ce mai interesati de protectia mediului înconjurdtor; dacd se poate
dovedi preocuparea pentru protectia mediului cât ti pentru confortul lor, se
câstigd respectul si loialitatea clientilor; ei vor face publicitate hotelului);

3. atragerea si pdstrarea unui personal devotat (dacd personalul observd


preocuparea pentru protectia mediului, va avea sentimentul cd este angajat

de o companie mai întelegdtoare; aceasta va duce la cresterea motivatiei, a


loialitdtii si eficientei personalului, ceea ce determind o fluctuatie mai micd a
personalului);

4. avantaje pe termen lung (lucrându-se cu alti colegi din industrie si


demonstrându-se o practicd bund se va ajuta asigurarea protectiei mediului
înconjurdtor).

Realizarile sunt obtinute printr-o planificare riguroasa, cu obiective clare si o


urmarire atenta a îndeplinirii actiunilor, dar mai ales, datorita unei decizii de
demarare a actiunilor necesare protectiei mediului.

Multe din rezultatele pozitive sunt obtinute prin mdsuri simple, fdrd a
implica costuri deosebite. Altele sunt o combinatie de mdsuri simple si costuri
relativ reduse, dar si mdsuri de investitii – cu costuri relativ mari, însd rambursate
înainte de termenul prevdzut prin economiile realizate prin:

• consumuri reduse de energie, combustibili, apd si taxe de gospoddrie


comunald reduse (pentru deversdri de efluenti/ape menajere tratate);

• colectare deseuri compactate si reduse ca volum, vânzarea deseurilor


reciclabile – hârtie, cartoane, sticle, doze de aluminiu, lemn de la
europaleti si ambalaje etc.

Oricare din aceste demersuri sau combinatii de mdsuri simple cu investitii


relativ costisitoare aduc beneficii companiilor sau unitdtilor operative.

În toatd lumea, hotelurile si restaurantele, indiferent de localizarea lor,


gradul de confort sau specific, natura clientilor etc. consumd cantitdti importante
de resurse, pentru a satisface cererea consumatorilor si pentru a mentine
standardele de operare.

Resursele consumate în industria ospitalitdtii sunt variate:

�materialele de constructii utilizate pentru realizarea acestor obiective


noi sau renovate;

�resursele energetice (energie electricd primitd prin reteaua nationald


sau produsd pe loc, în zonele si localitdtile isolate;

Managementul activitdtilor de turism servicii si dezvoltarea durabila

combustibilii fosili – de obicei gaz metan si combustibilii lichizi); resurse


utilizate pentru încdlzirea unitdtilor, prepararea apei calde menajere,
functionarea tuturor instalatiilor, echipamentelor, iluminat, comunicatii
etc.;

�apd: care poate fi potabild sau nu;

�echipamente si instalatii înglobate în constructiile propriu-zise, pentru a


conferi destinatia de furnizor de servicii: hoteliere, de alimentatie,
catering etc.;

�materiale si dotdri necesare operdrii curente: mobilier, lenjerie, veseld,


tacâmuri, detergenti, materiale de curdtenie, materiale publicitare etc.;

�alimente, bduturi, ingrediente, produse semiconservate etc.

Cantitatile de resurse consumate depind de o serie de factori, între care


amintim câtiva:

�localizarea unitdtii respective, oras, statiune turisticd, de-a lungul unor


cdi de transport rutier, naval sau feroviar;

�accesibilitatea la resurse (furnizarea de apd din apropiere sau prin


aductiuni lungi si costisitoare; retea de transport energie sau energie
electricd creatd de generatoare cu combustibili lichizi sau gaz metan);

�dotdrile tehnologice ale unitdtii (echipamente cu consumuri reduse,


reciclare apd pentru alte utilizdri, statii de tratare a apei potabile,
iluminat prin becuri si ldmpi economicoase);

�nivelul de “constiintd ecologicd” al lucrdtorilor respectivelor unitdti si


programelor de economisire aplicate;
�nivelul de preturi sau tarife ale resurselor consumate, care pot, deseori,
sd inhibe consumul neeconomicos si sd oblige la mdsuri de economisire,
fdrd a dduna însd calitdtii serviciilor.

Raporturile cu tertii: furnizori ai industriei, constructori, proiectanti si


arhitecti, firme de întretinere curentd etc. trebuie sd fie orientate spre achizitii
ecologice, nu numai din punct de vedere al industriei hoteliere, dar mai ales din
punctul de vedere al clientilor.

2.2 Planificarea si implementarea actiunilor ecologice

În vederea asigurdrii existentei pe termen lung a industriei turistice si pentru


dezvoltarea mediului înconjurdtor trebuie recunoscut rolul pe care fiecare
companie îl joacd în protejarea mediului pentru generatiile viitoare.

Fiecare hotel trebuie sd adere la charta “ecologica” a hotelurilor,


angajându-se sd întreprindd urmdtoarele actiuni:

☼ sd înfdptuiascd practici de protejare a mediului pe toatd durata sa de


exploatare;

☼ sd respecte toatd legislatia privind protectia mediului;

☼ sd reducd la minimum utilizarea energiei, apei si materiilor prime;

☼ sd reducd la minimum deseurile si sd reducd, sd refoloseascd si sd


recicleze resursele consumate de companie ori de câte ori este posibil;

☼ sd reducd poluarea la minimum si, acolo unde este posibil, sd trateze


apele menajere deversate;
☼ sd invite clientii, furnizorii si angrosistii sd participe la eforturile pentru
protejarea mediului;

☼ sd se actioneze, în cazul în care se poate, împreund cu ceilalti din


industria turisticd, cu agentiile publice si comunitatea locald, pentru a
atinge mai multe obiective privind protectia mediului;

☼ sa se asigure instruirea personalului precum si resursele necesare atingerii


obiectivelor;

☼ sa-i informeze deschis pe cei interesati despre politica si practicile


ecologice;

☼ sa monitorizeze si înregistreze impactul actiunilor asupra mediului, în


mod regulat si sd compare performanta cu politica, obiectivele si telurile.

În vederea planificdrii actiunilor ecologice trebuie parcurse mai multe etape.


Este necesard o pregdtire pentru a ardta cum se poate începe un program fezabil de
protectie a mediului înconjurdtor, identificându-se acele domenii în care sunt cele
mai necesare si mai de folos mdsuri. Pentru aceasta trebuie întocmite liste pentru
verificarea ecologicd a actiunilor departamentele cheie si trebuie prezentate idei pe
care managerii si personalul sd le poatd folosi imediat.

Operarea ecologicd trebuie introdusd printr-un program de îmbundtdtire


continud a unitdtii, se vor explica astfel mdsurile ce trebuie luate pentru a
introduce conceptul de management ecologic. Vor fi incluse sectiuni despre
motivatie, planificarea actiunilor, îndeplinirea lor, analiza progresului înregistrat.

De aceea este necesar sd se concentreze eforturile asupra unui numdr de sase


domenii majore ale protectiei mediului înconjurdtor asupra cdrora se poate actiona,
si anume: energia, deseurile solide, apa, ape menajere si emisii de gaze, angrosisti
si furnizori, probleme ale companiei. Este necesard o analizd detaliatd a acestor
domenii, în functie de prioritatea aleasd, pregdtirea unui plan de actiune precum si
monitorizarea progresului înregistrat. În cazul necesitdtii unor informatii
suplimentare sau asistentd tehnicd trebuie solicitate ldmuriri sau ajutor suplimentar
de la asociatiile existente.

Pregdtirea actiunilor ecologice ale unui hotel, presupun controlul ecologic


care trebuie sd ajute în luarea deciziilor în ceea ce priveste mdsurile cele mai
importante de care ar beneficia unitatea. Trebuie realizatd astfel o privire de
ansamblu asupra problemelor de mediu ce afecteazd compania precum si asupra
performantelor de care ea dispune.

Toate hotelurile, oricât de mici, sunt o povard pentru mediul înconjurdtor.


Dat fiind faptul cd ele:

�consumd materii prime, apd, energie pentru a furniza servicii turistilor;

�folosesc substante nocive (cum ar fi CFC-clorofluorcarbon – folosit


pentru frigidere, sau îndlbitori pe bazd de clor);

�genereazd deseuri si produc ape menajere si emisii de gaze care


polueazd;

�multe din produsele ce se cumpdrd au un impact asupra mediului,


asociate cu modul lor de fabricatie, utilizare si eliminarea lor.
Exista multe masuri pe care le pot lua hotelurile. Problema este sd se stie de
unde sa se înceapa – cum se definesc cele mai potrivite domenii pentru actiunile ce
vor aduce foloase reale mediului si beneficii companiei.

Acestea variazd de la un hotel la altul, din cauza diferentelor în


caracteristicile operationale si clienteld, în punctul de plecare (unele hoteluri au
deja mdsuri privind protectia), în legislatia dintr-o tard sau alta, în prioritdtile
locale si regionale privind mediul înconjurdtor. (vezi anexe)

Lista actiunilor practice ce trebuie luate este necesar sd cuprindd aspectele


utilizdrii apei, al achizitiilor, deseurilor, calitdtii aerului, poludrii fonice,
comunicdrii etc. Sunt prezentate în continuare cele sase domenii principale în care
se poate actiona în privinta protectiei mediului înconjurdtor. Sunt discutate
principalele probleme cu care se confruntd hotelurile si se dau îndrumdri în
legdturd cu analizarea practicilor curente, pregdtirea planului de actiune, stabilirea
obiectivelor si monitorizarea progresului.

A. Energia

Hotelurile utilizeazd cantitdti foarte mari de energie sub forma cdldurii si


energiei electrice. Principalele utilizdri ale energiei sunt:

– încdlzire, ventilatie si conditionarea aerului;

– spdldtoria si curdtdtoria chimicd;

– iluminat;

– dotdrii suplimentare cum ar fi piscine;


– productia culinard si refrigerarea;

– combustibili pentru vehicule.

Aceastd energie vine în primul rând de la combustibili fosili (cdrbune, gaze


si petrol), fie prin ardere directd sau folositi pentru a genera electricitatea, care este
primitd prin sistemul national. Arderea combustibilului fosil este principala cauzd
pentru încdlzirea Pamântului, ploile acide si alte probleme legate de poluarea
aerului. Reducând utilizarea energiei, hotelul poate genera avantaje reale privind
mediul înconjurdtor. Se pot, de asemenea, reduce substantial costurile de
exploatare curente.

Studiile au ardtat cd, majoritatea hotelurilor folosesc energia în mod


ineficient si cd ele pot obtine economii reale prin practici de housekeeping mai
economicoase de utilizare a energiei si prin investitii în mdsuri eficiente de
reducere a costurilor energetice.

B. Deseurile

Omenirea, datoritd supradezvoltdrii (demografice, supraoferta societdtii de


consum si lacunele educationale etc.), este asaltatd de deseuri de tot felul: solide,
lichide, gaze evacuate, dar si de deseuri de tip “nou”, cele radioactive, rezultate din
procesele nucleare civile si militare. Miliarde de tone de deseuri de tot felul sunt
generate anual, iar problema depozitdrii, deversdrii, evacudrii sau punerii la
“addpost” pentru cele cu un coeficient mare de risc pentru populatie si mediu este
deja o problemd de supravietuire[15].
Industria ospitalitdtii genereazd cantitdti mari de deseuri, atât prin utilizarea
resurselor cât si prin cele rezultate din resturile aduse de clienti si personal si
aruncate apoi la lada de gunoi a unitdtilor.

Majoritatea deseurilor generate sunt deseuri solide, formate din deseurile


normale rezultate din operarea zilnicd, deseurile provenite din materiale de
constructii utilizate pentru modernizdri, reparatii, zugrdveli-vopsitorii, din
despachetdrile de produse utilizate în procesele tehnologice din bucdtdrii, baruri,
spdldtorii, sectorul tehnic si de întretinere si din procesele zilnice de curdtenie a
spatiilor de productie, a celor comune si camerelor clientilor, cât si din spatiile
unde activeazd personalul.

Succesul recicldrii deseurilor care se preteazd acestui proces depinde de felul


cum sunt colectate aceste deseuri de personalul de serviciu. Acesta însd trebuie
instruit, urmdrit si motivat.

Colectarea deseurilor solide si sortarea lor din faza colectdrii usureazd


munca celor care fac depozitarea deseurilor, mai mult sau mai putin nocive, mai
mult sau mai putin voluminoase dar mai costisitoare în colectarea lor[16].

Desi, din faza colectdrii se pot alege deseurile reciclabile: cartoane, hârtie,
sticle si geamuri sparte, lemn etc. acestea pot si trebuie sd fie depozitate în
containere speciale, pentru a fi livrate companiilor care colecteazd deseuri.Restul
deseurilor solide pot fi departajate în:

• deseuri organice, cele rezultate din procesele tehnologice din bucdtdrii


si laboratoare,

carmangerii etc. si cele din oficiile bucdtdriilor, cu resturi alimentare;


• deseuri nereciclabile, adicd mai bine spus adevdratul gunoi.

Aceste deseuri pot fi colectate si utilizate ca hrand pentru animalele din


gospoddria anexd, vândute unor crescdtorii de animale sau pdsdri sau, pur si
simplu utilizate ca îngrdsdmânt natural.

Gunoiul propriu-zis trebuie sd fie colectat în pungi din plastic si aruncat în


containere speciale, de preferat europubele din plastic dur dar necasant, cu rotile si
cu capace care nu permit exalarea mirosurilor nepldcute.

Deseurile constituie o problemd ecologicd la nivel mondial. Impactul


deseurilor asupra mediului înconjurdtor este puternic, în primul rând pentru cd
necesitd energie si materiale pentru a produce ceea ce vor deveni deseuri si, în al
doilea rând, pentru cd creeazd probleme privind poluarea, atunci când sunt
aruncate în gropile de gunoi, când sunt incinerate sau pur si simplu aruncate ilegal.
Dacd de exemplu în localitate deseurile ar fi aruncate (în mare), acest lucru
dduneazd imaginii zonei si face sd se piardd clienti. În multe tdri, producdtorii de
deseuri au o îndatorire legald de a se asigura cd deseurile sunt depozitate în
sigurantd. Încdlcarea acestei îndatoriri poate duce la amenzi si costuri de curdtenie
foarte mari.

De aceea hotelurile trebuie sd reducd la minimum materialele folosite, sd


recicleze si sd refoloseascd materialele uzate, acolo unde se poate si sd depoziteze
deseurile reziduale în sigurantd. Experienta aratd cd existd întotdeauna posibilitdti
de a îmbundtdti situatia si cd nu este greu sd faci economii substantiale cu ajutorul
unor mdsuri practice bune.

C. Apa
Apa este una dintre resursele cele mai utilizate de industria ospitalitdtii
pentru: camerele clientilor – spdlat, grupuri sanitare, curdtenie; în restaurante –
gdtit, spdlat alimente, zarzavaturi, veseld etc.; agent circulant de rdcire în
instalatiile de conditionare a aerului; piscine; udat spatii verzi si terenuri de sport
etc.

Pentru a fi de calitate, apa captatd din diversele surse trebuie testatd,


controlatd si avizatd pentru consum. Cu cât în amonte se afld mai putini utilizatori
“neprietenosi” cu mediul – fabrici, combinate, aglomerdri urbane, exploatdri de
cdrbune etc. – ce deverseazd apele uzate în aceste surse de apd, cu atât mai mult
apa trebuie sd treacd prin diverse faze de tratare, cu costuri foarte mari.

La consumator – hoteluri si restaurante – este recomandat ca apa, indiferent


din ce sursd provine, sd fie tratatd corespunzdtor pentru a se apropia de puritatea
apei de izvor.

Consumurile de apd din hoteluri presupun utilizarea unor filtre precum si


utilizarea unor detergenti biodegradabili folositi în spdldtoriile de veseld sau de
lenjerie astfel încât sd se mdreascd durata de viatd a instalatiilor de circuit interior
al apei, al echipamentelor si instalatiilor iar apele deversate ca efluenti vor fi mai
curate si mai putin nocive.

Devine astfel necesard punerea în practicd a unor mdsuri de reducere a


costurilor de operare si de economisire a apei precum si implicarea personalului si
solicitarea clientilor de a fi parte activd în punerea în practicd a mdsurilor luate.

Apa este o resursd rard în multe pdrti ale globului, iar utilizdrile în sfera
serviciilor legate de turism pot afecta dramatic furnizarea acestei cdtre alte nevoi
locale, cum ar fi agricultura. Economisirea si pdstrarea calitdtii apei proaspete sunt
elemente foarte importante în aceste unitdti.

Hotelurile acordd deseori prea putind atentie acestei probleme. Cu toate cd


apa costd destul, economisirea ei poate avea si rezultate financiare pozitive la fel
ca si cele ecologice.

D. Efluenti si emisii de gaze

Aceastd sectiune se referd la degajarea (pe sol, în apd sau în aer) a lichidelor
sau substantelor gazoase care por afecta sdndtatea oamenilor sau mediul în general.

Unitdtile hoteliere elimind si cantitdti mari de deseuri lichide, provenite din


procesele tehnologice din spatiile de productie culinard, din grupurile sanitare
comune si de la bdile din camere, din spdldtorii-curdtdtorii.

Principalele surse de astfel de emisii sunt:

• eliminarea apelor uzate netratate, în surse de apd proaspdtd sau în


mare;

• emisiile de gaze de la cazanele încdlzite cu combustibili fosili;

• eliminarea chimicalelor periculoase în sistemul de canalizare;

• emisiile de gaze de la vehicule;

• CFC de la instalatiile de refrigerare si conditionare a aerului;

• scurgerile de combustibili sau chimicale periculoase pe pdmânt sau în


apd;
• mirosurile din bucdtdrii sau spdldtorii;
• zgomotul nocturn din discoteci sau de la vehicule.

În multe pdrti ale globului, eliminarea substantelor poluante este controlatd strict
de lege. Neîndeplinirea acestor norme poate conduce la amenzi sau chiar pierderea
reputatiei. Chiar si când nu existd forta legii, trebuie micsorate emisiile si eliminate
sub control lichidele si gazele.

Deprecierea calitdtii aerului este extrem de ddundtoare circulatiei turistice. Pentru


cei care conduc si presteazd activitdti de clasd superioard existd posibilitatea
implementdrii unui set de concepte “curtoazia alegerii – acomodarea clientilor
fumdtori si nefumdtori în industria ospitalitdtii”, concepte care oferd solutii
complexe, atât pentru operarea “prietenoasd”, ecologicd, cât si din punct de vedere
al sistemelor de ventilatie sau de conditionare a aerului.

Pentru cei care conduc si presteazd activitdti de clasd superioard existd


posibilitatea implementdrii unui set de concepte “curtoazia alegerii – acomodarea
clientilor fumdtori si nefumdtori în industria ospitalitdtii”, concepte care oferd
solutii complexe, atât pentru operarea “prietenoasd”, ecologicd, cât si din punct de
vedere al sistemelor de ventilatie sau de conditionare a aerului.

CAPITOLUL 3. CREsTEREA ECONOMICĂ PRIN TURISM

3.1. Turismul si cresterea economica durabila

Turismul si calatoriile reprezinta o activitate cu o rata de crestere înalta, care este


prevazuta sa-si dezvolte activitatea economica totala cu un procent de 4,2% pe an,
pe plan mondial, în termeni reali, în urmatorii 10 ani.
Pentru România, activitatea de turism si calatorii este asteptata sa creasca cu 7,9%
pe an în termeni reali, în perioada 2007-2016.

Turismul si calatoriile reprezinta o intensiva resursa umana, creând locuri de


munca de calitate acoperind întreg spectrul de angajare. In 2006, unul din 11,5
locuri de munca va fi generat de economia turismului si calatoriilor. Economia
turismului si calatoriilor reprezinta 8,7% din angajarea globala. Astazi exista 76,7
milioane locuri de munca în industria de turism si calatorii si 234,3 milioane de
locuri de munca în economia turismului si calatoriilor si acestea sunt prevazute sa
creasca pâna la 89,5 milioane si respectiv 279,3 milioane pâna in 2016.

Industria de turism si calatorii din Uniunea Europeana se asteapta sa genereze 8,6


milioane locuri de munca în 2006 (4,2% din total angajare), în timp ce mai larga
economie a turismului si calatoriilor va reprezenta 23,8 milioane de locuri de
munca (11,8%).

Angajarea în economia turismului si calatoriilor din România este estimata la


485.000 locuri de munca în 2006 – 5,8% din total angajare, sau unul din 17,4
locuri de munca. Pâna în 2016 acestea trebuie sa creasca pâna la 570.000 locuri de
munca – 6,9% din total angajare sau unul din 14,4 locuri de munca. Cele 250.000
locuri de munca actuale (în 2006) din industria de turism si calatorii reprezinta
3,1% din total angajare si sunt prevazute la un total de 315.000 sau 3,8% din total,
pâna in 2016.

Turismul si calatoriile reprezinta un exportator principal, cu vizitatori care


injecteaza valuta straina direct în economie. Exporturile sectorului turism si
calatorii din UE se asteapta sa reprezinte 13% din totalul exporturilor din 2006.
In România, exporturile constituie o foarte mare parte a sectorului turism si
calatorii la formarea PIB-ului. Din totalul exporturilor românesti, sectorul turism si
calatorii se asteapta sa genereze 5,2% (6,4 miliarde RON sau 1,9 miliarde USD) în
2006, crescând la 28,8 miliarde RON sau 4,7 miliarde USD (4,6% din total) pâna
in 2016.

Sectorul turism si aaaatorii este un catalizator pentru constructii si industria


prelucratoare. In 2006, sectorul public si privat impreuna se asteapta sa cheltuiasca
în lumea întreaga 1 trilion USD pe noi investitii de capital în sectorul turism si
calatorii – 9,3% din totalul investitiei- crescând la 2,1 trilioane USD, sau 9,6% din
total, în 2016.

In UE, investitia de capital în sectorul turism si calatorii este prevazuta la un total


de 241,4 miliarde USD în 2006, sau 8,6% din totalul investitiei regionale de
capital.

Investitia de capital în sectorul turism si calatorii din România este estimata la 5,3
miliarde RON – 1,5 miliarde USD sau 7,2% din total investitie în 2006. Pâna în
2016, acesta ar trebui sa atinga 15,8 miliarde RON – 2,6 miliarde USD sau 7,5%
din total.

Sectorul turism si calatorii este atât un generator, cât si un primitor de fonduri


guvernamentale. Pe plan global, în 2006, sectorul turism si calatorii se asteapta sa
adune 300,2 miliarde USD, sau 3,8%, din totalul cheltuielilor guvernamentale.
Pâna în 2016, cheltuielile guvernamentale pe sectorul turism si calatorii ar trebui sa
creasca la 480,9 miliarde USD – 4% din totalul cheltuielilor guvernamentale.

Cheltuielile curente guvernamentale în sectorul turism si calatorii din România în


2006 sunt prevazute la un total de 0,9 miliarde RON (263 milioane USD) – sau
4,3% din totalul cheltuielilor guvernamentale. In 2016, aceste cheltuieli sunt
prevazute sa creasca la 1,8 miliarde RON (290 milioane USD), sau 4,5% din total
cheltuieli guvernamentale.

3.2. Efectele economice ale turismului în contextul românesc


actual

Una dintre recomandarile facute tarii noastre, în cadrul unui interviu


televizat, de catre reputatul profesor american Philip Kotler, de la Kellog School of
Management, Northwestern University, în luna mai 2005, cu prilejul Conferintei
sustinute la Palatul Parlamentului, a fost, pe lânga cresterea exporturilor, sporirea
investitiilor în anumite domenii si cea referitoare la „atragerea a cât mai multi
turisti”, adaugând faptul ca turismul poate deveni un domeniu reprezentativ pentru
România, mai ales în contextul actual european.

Un argument în plus, daca mai era nevoie, pentru a considera turismul unul
dintre sectoarele prioritare ale economiei si chiar daca afirmatia apartine unui „om
de marketing”, aceasta vine în sprijinul specialistilor din turism care sustin rolul
important al turismului în cadrul procesului economic, prin resursele pe care le
antreneaza si prin conexiunile cu celelalte ramuri ale economiei nationale.

Un alt mare economist, de data aceasta român, respectiv academicianul N.N.


Constantinescu, în lucrarea sa „Reforma si redresare economica” referitor la
domeniile mari ale economiei nationale, afirma în anul 1997, faptul ca
„...structura pe ramuri a economiei nationale de care avem nevoie este
industrie- agricultura- turism competitive.”

Parerile referitoare la turism si rolul lui în plan economic[17], pot continua


iar parerile fiind pe deplin îndreptatite si apartinând unor recunoscuti si
experimentati observatori ai procesului economic, acestea devin chiar argumente
ale studierii fenomenului turistic românesc, mai ales ca, daca pe plan mondial,
analistii considera ca este sectorul cu cea mai rapida dezvoltare, se impune ca si în
România sa i se acorde o mai mare importanta (în sensul dezvoltarii, modernizarii
si promovarii acestuia) într-o perspectiva apropiata.

În plus, realitatea arata ca turismul a devenit unul dintre cele mai vaste
fenomene sociale ale anilor nostri, cu implicatii importante asupra economiilor
nationale ale multor tari, precum si asupra relatiilor economice internationale, acest
fapt fiind determinat si de cresterea timpului liber ca rezultanta a nivelului general
de dezvoltare economica, sociala, culturala, turismul putând deveni o modalitate
importanta de folosire a acestuia3.

În sprijinul acestei idei, putem aminti evolutia timpului liber în decursul a


doua secole, respectiv, daca în 1800 acesta era de 3 ani (8%), în anul 2000 a ajuns
la 19 ani (27%), crescând bineînteles si durata medie de viata de la 36 ani la 72 ani,
pe aceleasi perioade, calculele fiind facute dupa datele prezentate de Roger Sue în
lucrarea „Vers une sociėtė du temps libre?”, Presses Universitairea de France.

În fapt, turismul, vazut ca ansamblu de relatii si fenomene care rezulta din


deplasarea si sejurul persoanelor în afara domiciliului lor, atâta timp cât acestea nu
sunt motivate printr-o stabilire permanenta si activitate lucrativa oarecare este un
fenomen social - economic nou care a patruns cu adevarat în realitatile cotidiene
dupa cel de-al doilea razboi mondial, mai exact începând cu anii 1960, dupa
profundele transformari realizate în plan social-economic, respectiv: introducerea
automatizarii, industrializarea agriculturii, modernizarea mijloacelor de transport
etc., toate acestea determinând industrializarea societatii omenesti la scara
planetara.
Societatile industrializate sunt caracterizate printr-o profunda concentrare a
populatiei în centre urbane, în cadrul carora, pe suprafete restrânse, se înregistreaza
aglomerari de diferite activitati (industriale, de constructii, de transport etc.), care
la un anumit moment creeaza nevoia de evadare, de schimbare radicala a mediului,
de trecere de la culoarea preponderent „gri- cenusiu” (constructii, asfalt) la
preponderent „verde” (natura).

Sintetizand, se poate afirma ca, printre factorii favorizanti în extinderea


practicii turistice se remarca:

- cresterea timpului liber determinat de sporirea productivitatii muncii;

- dezvoltarea transporturilor, permitând deplasarea în scopuri turistice mai


usor si mai putin costisitor;

- agresivitatile tehnologice si cele de ordin nervos asupra oamenilor cauzate


de societatea moderna;

- transformarea turismului într-un punct forte al vietii sociale, în timp ce în


secolele precedente era un subprodus accesoriu al altor motivatii pentru calatorii:
descoperiri stiintifice, pelerinaje, cuceriri militare.

Un numar tot mai mare de tari dezvoltate sau mai putin dezvoltate, au descoperit
posibilitatile si perspectivele acestei activitati constientizând-o ca pe o resursa
suplimentara în echilibrarea schimburilor externe si în crearea unei imagini la nivel
mondial.

- cresterea economica de tip intensiv care apare ca urmare a sporirii


indicatorilor macroeconomici, sintetici realizata, în presupunere prin utilizarea
eficienta a factorilor (deci accentuând latura calitativa).
Dupa calitatea cresterii economice se pot evidentia urmatoarele cinci
tipuri10:

- cresterea economica negativa prin care se întelege scaderea în timp a


indicativului de masurare sau recesiune economica;
- cresterea economica stationara care înseamna o marime nula a ratei
indicatorului de masurare (se mai numeste si crestere economica de înlocuire sau
crestere zero);
- cresterea economica echilibrata care se caracterizeaza printr-o rata pozitiva
a indicatorului de masurare si în plus, ratele de crestere pe diferite sectoare sau
ramuri pastreaza raporturi constante între ele;
- cresterea economica eficienta ce ne arata ca rata de crestere este pozitiva,
gradul de utilizare a unui anumuit factor de productie, fiind satisfacator;
- cresterea economica optima ce ne arata ca rata de crestere este pozitiva si
este satisfacut un criteriu de optimizare dupa caz (fie prin maximizare, fie prin
minimizare) în anumite conditii restrictive, explicit formulate.
Crearea modelelor, în decursul anilor, au vizat o crestere economica
echilibrata, astfel conturându-se mai multe tipuri de modele.

3.3. Contributii ale turismului la procesul de crestere economica

Cresterea rolului serviciilor în viata economica si sociala pe plan mondial, în


special pentru tarile dezvoltate, a fost interpretata de sociologi ca o înlocuire a
“civilizatiei primare” cu “civilizatia tertiara”, deoarece societatea în care
predomina serviciile a ocupat, treptat, locul celei în care domina agricultura.
Serviciile s-au amplificat în economia moderna, când s-au înmultit si diversificat
ca urmare a informatizarii societatii, a activitatilor de ocrotire a mediului ambiant
sau a extinderii accentuate a urbanizarii: gospodarie locativa, distributia energiei si
a apei, transport, telecomunicatii, dar si a celor privind cresterea timpului liber al
individului (spalatorii, curatatorii, forme moderne de comert, întretinerea
aparatelor de uz casnic si gospodaresc) si, de asemenea, a serviciilor legate de
utilizarea timpului liber (turism, cultura, sport).

Constituit, în principal, din prestatii de servicii, turismul reprezinta astazi


una dintre componentele esentiale ale sectorului tertiar, apartenenta la acest sector
derivând din modul de realizare a unora din trasaturile sale definitorii ca
mobilitate, dinamism sau capacitate de adaptare la exigentele fiecarui turist,
precum si din particularitatile produsului turistic, acesta fiind rezultatul combinarii
armonioase a mai multor servicii cu trasaturi specifice si mecanisme proprii de
utilizare.

Înainte de a trece în revista implicatiile si considerentele activitatii turistice


asupra economiei, deci implicit si asupra cresterii economice, este necesara o
scurta abordare multifunctionala a fenomenului turistic. Astfel, turismul este, în
primul rând, o experienta umana, cunoscând modul în care indivizii iau decizii
în legatura cu produsele turistice substituibile, ce surse de informatii folosesc ei,
cum evalueaza ei aceasta informatie si cum folosesc experienta proprie în luarea
deciziilor privind optarea pentru o forma sau alta de turism, deci, toate acestea pot
oferi avantaje importante în practica de afaceri si în modul în care se cunoaste, se
foloseste si se fructifica experienta din turism.

În al doilea rand, turismul este o conduita sociala deoarece, experienta


umana de care s-a amintit anterior, traita în calitate de turist, este, de obicei,
împartasita altor oameni, iar multe dintre deciziile legate de o experienta în turism
sunt influentate atât de psihologia individului cât si de socializarea experientelor si
de autoaprecierea rolului social al turismului.

În al treilea rând, turismul este un fenomen geografic întrucât deplasarea


de la punctul de plecare la destinatie, este inerenta într-o calatorie turistica, iar
cercetarea geografica sprijina cunoasterea fenomenului turistic prin identificarea si
analizarea existentei regiunilor functionale de turism, aceste informatii putând fi
folosite ca baza de dezvoltare sau evaluare a unei zonei geografice.

În al patrulea rând, turismul reprezinta o afacere si o sursa de venit


pentru cei care activeaza în acest domeniu dar si pentru sustinerea localitatilor sau
zonelor turistice (receptoare). Multe localitati sunt interesate în a adauga turismul
la inventarul lor de afaceri, deoarece el are puterea de a aduce, prin intermediul
turistilor, bani din alte regiuni cu posibilitati turistice mai reduse.

În sfârsit, turismul se considera a fi un complex de tip industrial, nefiind


vorba doar de câteva zeci sau sute de afaceri singulare, ci de o adevarata industrie
cu importante implicatii politice. Concret, el este un grup de mai multe industrii
corelate: transport, cazare, servicii de alimentatie publica, posibilitati de petrecere
în mod placut a timpului liber (agrement) dar si de tratament, servicii de vânzare cu
amanuntul etc.

Dupa conturarea dimensiunilor fenomenului turistic, se poate afirma faptul


ca interdependenta dintre dezvoltarea turismului si cresterea economica este
evidenta, deoarece antreneaza cererea pentru o serie de bunuri si servicii, care
altfel nu ar fi fost produse sau prestate. Structura cheltuielilor turistice reflecta
impulsul pe care aceste cheltuieli îl dau sectoarelor ce concura la realizarea
produsului turistic, procesul de crestere a veniturilor având loc cu precadere în
aceste sectoare dar si în alte sectoare ale economiei, prin intermediul input-urilor
(intrarilor) succesive de bani, încasati de la turisti, încasari ce reprezinta venituri
derivate ale acestor sectoare[18].

Legat de efectele turismului asupra economiei, Organizatia Mondiala a


Turismului (într-un studiu realiazat în anul 1980) împarte aceste efecte în trei
categorii, respectiv:

- efecte globale: asupra economiei nationale, în general, stimularii


productiei folosirii fortei de munca - efecte partiale: asupra echilibrului balantei
de plati, nivelul ratei de schimb, masei monetare si circulatiei banesti, modului de
distributie a veniturilor, dezvoltarii regionale, mediului rural, miscarii demografice;

- efecte externe: asupra calitatii mediului, formarii profesionale, obiceiurilor


de consum, instruirii si educatiei, schimbarilor sociale si culturale.

Implicatiile si considerentele turismului evidentiaza importanta economica a


acestui domeniu argumentata în continuare, astfel:

a. Turismul – creator si utilizator de venit national

Antrenarea si stimularea productiei turistice, determina un spor de productie


care se regaseste ca aport la crearea produsului intern brut.

Efectul favorabil al turismului asupra venitului national, este evidentiat de


procesul prin care „exportul de turisti” asigura valorificarea mai avantajoasa a
resurselor nationale si a muncii interne. Turismul contribuie la producerea de venit
national si prin valorificarea resurselor nevalorificate înca, exploatarea
suplimentara a celor ce apartin altor domenii, sau a creatiilor realizate în alte
scopuri.
În cazul tarii noastre, din punct de vedere procentual, valorii adaugate din
turism atât în raport cu PIB, cât si cu valoarea adaugata pe total ramuri, îi
corespund valori foarte reduse, dupa cum se poate observa.

Tabelul 2 - Ponderea Produsului intern brut din turism în total PIB

Indicatori 2000 2001 2002 2003 2004 2005


Produs 80377,3 116768,7 151475,1 197564,8 246468,8 288047,8
intern brut
(PIB)

mil.lei
(RON)
preturi
curente
Produs 1904,2 2459,0 3233,8 3735,6 4615,0 6097,1
intern

din
hoteluri si
restaurante

mil.lei
(RON)
preturi
curente
Ponderea 2,37 2,11 2,13 1,89 1,87 2,12
PIB din
turism
în PIB (%)

Sursa : Anuarul Statistic al României, 2006

Pentru populatie, cheltuielile turistice reprezinta cheltuieli peste cele legate


de satisfacerea nevoilor elementare, astfel turismul constituind instrumentul de
regularizare a circulatiei banesti. Cu ajutorul sau, statul readuce în circulatie o
parte din economiile banesti ale populatiei, actionând, totodata, asupra realizarii
echilibrului necesar între cantitatea de marfuri si servicii oferite populatiei si
institutiilor si cererea solvabila a cumparatorilor.

b.Turismul – mijloc de valorificare a resurselor

Implicatiile economice ale turismului cuprind si elemente care vizeaza o


valorificare superioara a resurselor implicate în derularea activitatii turistice, în
special a celor naturale (peisajul, clima, apele, flora, fauna), dar si antropice,
turismul fiind pentru multe dintre acestea chiar singura modalitate de valorificare.

Activitatea turistica asigura, de asemenea, si dezvoltarea unor zone mai


sarace în resurse, prin realizarea unor amenajari turistice, favorizând utilizarea pe
plan local a diverselor resurse a fortei de munca si creând conditii de viata mai
bune rezidentilor. Se contureaza, astfel, rolul turismului în dezvoltarea economico-
culturala a regiunilor respective, determinând chiar mutatii în evolutia acestora.

Treptat, ca urmare a derularii activitatilor turistice în zonele sarace din punct


de vedere al resurselor naturale, s-au creat conditiile atenuarii dezechilibrelor de la
nivel interregional, dar si intraregional, precum si la scara locala, nationala sau
mondiala.
c. Turismul – factor de atenuare a fenomenului inflationist

Practicarea turismului intern si international permite asigurarea unei


circulatii banesti echilibrate. Aspecte inflationiste în turism sunt semnalate la
nivelul zonelor supuse dezvoltarii turistice, printr-o condensare mai mare a cererii
turistice care determina o accentuare a fluctuatiilor sezoniere ale preturilor, o
discrepanta semnificativa între puterea de cumparare a rezidentilor si cea a
turistilor printr-o crestere a preturilor la alimente, spatii de cazare pentru
turisti/investitori/angajati externi sau la unele produse sau servicii cerute mai mult
în zonele respective.

La nivel national si mondial este sesizat fenomenul presiunii inflationiste


prin pretul pamântului din zonele cu destinatie turistica. În aceste regiuni, pretul
pamântului a crescut rapid, pentru ca turistii ajung sa-si cheltuiasca banii
investindu-i în economia zonei turistice (gazda), asftel creându-se o sensibila
presiune inflationista.

În ceea ce priveste turismul international, relevant este procesul de


consolidare a monedei nationale, a liberei convertibilitati, spre care se tinde prin
realizarea unor încasari valutare cât mai ridicate, ceea ce ar contribui la atenuarea
deficitului balantei de plati[19].

Masurile antiinflationiste care pot fi adoptate trebuie sa cuprinda propuneri


privind adoptarea unei politici a cursului de schimb ridicat sau deflationiste, sau a
practicarii unei dobânzi ridicate.

d. Turismul – mijloc de diversificare a structurilor economice


În conexiune cu dezvoltarea si modernizarea economiei unei tari, turismul se
manifesta si ca un mijloc de diversificare a structurilor economice[20], ceea ce
presupune, pe de o parte, dezvoltarea celor existente ca urmare a derularii
activitatilor turistice cu implicatii directe sau indirecte asupra lor prin cresterea
dimensiunilor sectoarelor economice destinate sa satisfaca cererea turistica, iar pe
de alta parte crearea altor ramuri datorita aparitiei unor noi activitati specifice
turismului: agrementul, transportul pe cablu, agentiile de voiaj, productia de
artizanat si altele.

CONCLUZII

Conceptul dezvoltdrii durabile a patruns în toate domeniile vietii economice si


sociale, inclusiv în ndomeniul turismului. Orice forma de turism trebuie sa respecte
principiile dezvoltdrii durabile: de la ecoturism, turism rural, turism cultural pând
la turism de afaceri si congrese sau turismul automobilistic.

Impactul activitdtilor turistice asupra unei zone este dat de cadrul natural si
varietatea potentialului turistic, de existenta unei infrastructuri generale, de
prezenta unor structuri turistice de cazare, de alimentatie, agrement. Aceste
elemente definitorii ale turismului determind mai multe tipuri de impact (politic,
social, economic, cultural, s.a.), care pot îmbrdca forme pozitive sau negative de
manifestare.

Obiectivele, principiile, cerintele dezvoltdrii turistice durabile se regdsesc în


ecoturism, turismul rural, turismul cultural, s. a., aceste forme fiind expresia
dorintei ca turismul sd reprezinte un factor pozitiv si dinamic de dezvoltare
economicd si o solutie practicd de pdstrare nealteratd a mediului.
Efectul multiplicator al turismului are mai multe implicatii si modalitati de
exprimare. Este vorba, în primul rând, despre un asa-numitul efect direct care
consta în cresterea veniturilor în sectorul turistic (salarii, profituri ale hotelurilor,
restaurantelor, agentiilor tour-operatoare), ca urmare a cheltuielilor diverse
efectuate de turisti în decursul unei anumite perioade de timp, de obicei un an. În al
doilea rând, avem în vedere efectul indirect care vizeaza impactul cresterii
cheltuielilor pentru serviciile turistice asupra ramurilor producatoare de bunuri de
consum la care firmele turistice apeleaza în mod inevitabil pentru a-si sustine
oferta turistica la parametri competitivi. În fine, în al treilea rând, poate fi urmarit
si un efect indus asupra întregii economii nationale, deoarece atât veniturile celor
ce lucreaza nemijlocit în turism, cât si cele ce revin sectorului producator de bunuri
de consum sunt reinvestite în vederea procurarii altor marfuri si servicii de care au
nevoie. Asistam astfel la un proces de multiplicare a cererii agregate la scara
macroeconomica. Potrivit Organizatiei Mondiale a Turismului efectul multiplicator
poate fi definit ca volumul suplimentar de venituri realizat de o unitate de cheltuieli
a turistului, care va fi utilizat în economie.

Turismul reprezintd nu numai în prezent un factor pozitiv si dinamic de


dezvoltare ci si o solutie practicd de pdstrare nealteratd a mediului.

Turismul si calatoriile reprezinta o activitate cu o rata de crestere înalta, care


este prevazuta sa-si dezvolte activitatea economica totala cu un procent de 4,2% pe
an, pe plan mondial, în termeni reali, în urmatorii 10 ani.

Turismul se considera a fi un complex de tip industrial, nefiind vorba doar


de câteva zeci sau sute de afaceri singulare, ci de o adevarata industrie cu
importante implicatii politice.
Turismul reprezinta o afacere si o sursa de venit pentru cei care activeaza în
acest domeniu dar si pentru sustinerea localitatilor sau zonelor turistice
(receptoare).

Implicatiile economice ale turismului cuprind si elemente care vizeaza o


valorificare superioara a resurselor implicate în derularea activitatii turistice, în
special a celor naturale (peisajul, clima, apele, flora, fauna), dar si antropice,
turismul fiind pentru multe dintre acestea chiar singura modalitate de valorificare.

Practicarea turismului intern si international permite asigurarea unei


circulatii banesti echilibrate. Aspecte inflationiste în turism sunt semnalate la
nivelul zonelor supuse dezvoltarii turistice, printr-o condensare mai mare a cererii
turistice care determina o accentuare a fluctuatiilor sezoniere ale preturilor, o
discrepanta semnificativa între puterea de cumparare a rezidentilor si cea a
turistilor printr-o crestere a preturilor la alimente, spatii de cazare pentru
turisti/investitori/angajati externi sau la unele produse sau servicii cerute mai mult
în zonele respective.

BIBLIOGRAFIE:

1. Alexandru, D., Geografia turismului, Editura Academiei, Bucuresti,1997

Negut, S.,Istrate, I.

4. Anghel, L.D., Business to business marketing, Editura Uranus,

Petrescu, E.-C. Bucuresti, 2001

9. Bran Florina, Ecologie generald si protectia mediului, Editura

Dincu I. A.S.E., Bucuresti, 1998

10.Bran F., Dinu M., Economia turismului si mediul înconjurtor ,


Simon T. Ed. Bucuresti, 1999

11. Bran Florina Politici ecologice, A.S.E., Bucuresti 1997

13. Bran F., loan,

Marin D., Mic lexicon de protectia mediului, Ed.

Mockesch C. Economicd, Bucuresti, 1999

14. Bran, F., Ecoturism, Editura Economicd, Bucuresti, 2000

Simon, T.,

Nistoreanu, P.

18. Brown, R. L. Eco-economie, Editura Tehnicd, Bucuresti, 2001

19. Cooper, C., Tourism, Principles and Practice, Longman, Harlow,1998

Fletcher, J.,

Gilbert, D.,

20. Cdmdsoiu C.,

Ruddreanu M., Conceptul de eco-business, Editura Magic,

Gh. Manea Bucuresti, 1998

21. Cosmescu, I. Turismul – Fenomen complex contemporan, Editura

Economicd, Bucuresti, 1998

22. Cosmescu, I., Economia serviciilor, Editura Universitdtii “Lucian

Ilie, L. Blaga” din Sibiu, 1999

Conley, C.

39. Grigorescu, A. Managementul proiectelor de mediu, Editura Dacia Europa Nova,

(coord.) Lugoj, 2000

40. Harrington, H. J. Management total, Editura Teora, Bucuresti, 2000


Harrington, J. S.

s0. Ionescu, Gh. I., Management organizational, Editor Tribuna Economicd,

Cazan, E., Bucuresti, 2001

s9. Lucey, T. Administrarea afacerilor, Editura tehnicd, Bucuresti,

2001

60. Lupu, N. Hotelul – economie si management, Editura ALL

Beck, Bucuresti, 2002

64. Minciu, R. Economia Turismului, Editura Uranus, Bucuresti, 2000

77. Nistoreanu, P., Managementul în turism, Editura ASE, Bucuresti, 2002

78. Nitd, I., Piata turisticd a României, Editura Ecran Magazin,

Nitd, C-tin Brasov, 2000

79. Popescu, C. O. Comunicarea în marketing, Editura Uranus, Bucuresti,

2001

87. Snak O. Baron, P. Economia Turismului, Editura Expert, Bucuresti, 2001

Neacsu, N.

88. Stanciu FI, Strategii manageriale, conexiuni .Tribuna

Calitdtii, nr.4, 2002

90. Stdnciulescu, G. Tehnica operatiunilor de turism, Editura ALL

Educational, Bucuresti, 1998

91. Stanciulescu G. Managementul agentiei de turism, Editura ASE,

Bucuresti, 2002

93.schiopu D., Ecologie si proiectia mediului, Ed. Didactica

si Pedagogicd, Bucuresti, 1997.


94. Tigu, G. Turismul montan, Editura Uranus, Bucuresti, 2001

95.Vasile, D. Tehnici de negociere si comunicare, Editura Expert,

Bucuresti, 2000

101. s s s DEX, editia a II-a, Editura Univers Enciclopedic,

Bucuresti, 1996

103. www.expedia.com

104. www.travelocity.com

10s. www.travelweb.com

106. www.uneptie.org/pc/tourism

107. www.vizion.com

108. www.world-tourism.org

109. www.yahoo.co.uk/business and economy/campanies/travel

[1] Snak O. Baron, P. Neacsu, N. Economia Turismului, Editura Expert, Bucuresti, 2001, pag.
27.

[2] Snak O. Baron, P. Neacsu, N. Economia Turismului, Editura Expert, Bucuresti, 2001, pag. 33.

[3] Rodica Minciu, Economia Turismului, Bucuresti, Editura Uranus, 2000, p. 29 .

[4] Rodica Minciu, Economia Turismului, Bucuresti, Editura Uranus, 2000, p. 39 .

[5] Snak O. Baron, P. Neacsu, N. Economia Turismului, Editura Expert, Bucuresti, 2001, pag. 66.

Ion Ionescu, Turismul fenomen social economic si cultural, Bucuresti, Editura Oscar Print,
[6]
2000, p. 17.

[7] Rodica Minciu, Economia Turismului, Bucuresti, Editura Uranus, 2000, p. 74 .

Snak O. Baron, P. Neacsu, N. Economia Turismului, Editura Expert, Bucuresti, 2001, pag.
[8]
128.
[9] schiopu D., Ecologie si proiectia mediului, Ed. Didactica

si Pedagogicd, Bucuresti, 1997.

[10] schiopu D., Ecologie si proiectia mediului, Ed. Didactica si Pedagogicd, Bucuresti, 1997.

[11]schiopu D., Ecologie si proiectia mediului, Ed. Didactica si Pedagogicd, Bucuresti, 1997.,
pag. 67.

[12] schiopu D., Ecologie si proiectia mediului, Ed. Didactica si Pedagogicd,


Bucuresti, 1997., pag. 54.

[13]schiopu D., Ecologie si proiectia mediului, Ed. Didactica si Pedagogicd, Bucuresti, 1997.,
pag. 112.

[14]Snak O. Baron, P. Neacsu, N. Economia Turismului, Editura Expert, Bucuresti, 2001, pag.
173.

[15]schiopu D., Ecologie si proiectia mediului, Ed. Didactica si Pedagogicd, Bucuresti, 1997.,
pag. 160.

[16]schiopu D., Ecologie si proiectia mediului, Ed. Didactica si Pedagogicd, Bucuresti, 1997.,
pag. 142.

[17] Rodica Minciu, Economia Turismului, Bucuresti, Editura Uranus, 2000, p. 118.

[18] Snak O. Baron, P. Neacsu, N. Economia Turismului, Editura Expert, Bucuresti, 2001, pag.
88.

[19] Rodica Minciu, Economia Turismului, Bucuresti, Editura Uranus, 2000, p. 145 .

Ion Ionescu, Turismul fenomen social economic si cultural, Bucuresti, Editura Oscar Print,
[20]
2000, p. 47..

Document Info A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita


Accesari: 3188 sa adaugi un link catre el la tine in site
Apreciat:
Copiaza codul
Comenteaza documentul: in pagina web a site-ului tau.

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea
comenta
Creaza cont nou