CURS 1.

ISTORICUL APARITIEI TURISMULUI

Deplasarile pentru hrana si razboaiele au trezit interesul oamenilor pentru descoperirea de
noi tinuturi. Primele deplasari pe distante mai lungi sunt consemnate in Grecia Antica datorita:
- Vizitarea altor orase
- Pelerinaje
- Intreceri sportive : jocurile - istmice din Corint
- nipice de la Nimeea
- olimpice reluate in 1896 din initiativa lui Pierre de Coubertin
(Atena)

In Roma antica fenomenul se amplifica datorita retelei de drumuri. Se mai adauga inca o
motivatie – ingrijirea sanatatii: Bath, Puteoli, Baile Herculane, Acquincum. Apar si primele
meserii legate de turism. Turistii aveau un semn distinctiv tessera nospitalis, iar ghizii se numeau
perigeta sau exegeta. Apare o clasificare a punctelor de mas (odihna).
Cele mai simple locuri de cazare erau hanurile – campona; diversorium; hospitum. Masa
se putea lua in popina, taberna vivaria; thermopolia.

Evul mediu timpuriu cunoaste o cvasi-incetare a deplasarilor turistice datorata

nesigurantei drumurilor. Ca motivatie se remarca pelerinajele religioase, de aceasta se leaga
aparitia primului ghid scris in 1130 – Aimeni Picand. Dupa o perioada intunecata societatea se
aseaza, se formeaza statele centralizate, centrul comertului se muta din bazinul mediteranean pe
coasta atlantica. Apare moda de a trimite tanara generatie in colonii, in Europa (zona alpina din
Elvetia si Austria), iar apoi in tarile bazinului mediteranean in Grecia, Italia (max.in perioada
romantica; cultul pt. inaintasi, ruine).
Apare notiunea de turist si turism.
In sec.XVIII – XIX apar metropolele, se doteaza cu hoteluri devenind ulterior celebre:
Charring Cross – Londra
Ritz – Paris
Gellert – Budapesta
Kaiser Hof
Voldorf – Astoria
Negresco – Nisa
Apar primele statiuni turistice montane la inceputul sec.XIX lea (in special unde erau
izvoare minerale) : Marianske Lazne
Bad Ischl
Spa
Vichy
Tot in sec. XIX apar statiuni maritime, primele apar la Marea Nordului si Manecii
datorita modei, iar mai tarziu se dezvolta pe litoralul Mediteranei.
Apar primele ghiduri moderne : Baedecker (1836)
Murray 1836 – editia a disparut
Guide Joanne 1860 – a disparut
Hachette

1
 Tot in sec. XIX apar tour-operatorii. Primul a fost Thomas Cook (1841).
Primul Razboi Mondial intrerupe deplasariile turistice, statele devin constiente de
importanta turistica ca sursa de venit si mijloc de promovare a imaginii tarii. Fenomenul turistic
se amplifica datorita concediilor platite care se legifereaza in perioada interbelica: Italia (1927),
Germania (1934), Belgia si Franta (1936). Apar asociatii si prietenii ai miscarii turistice, se
editeaza ghiduri.
In 1938 numarul total de turisti internatioanli era de 12 milioane. 1914 Oficiul National
de Turism in Franta, in Romania 1924. Romania avea 19 oficii de turism in strainatate.

Turismul international = fenomen social economic complex, foarte sensibil la o serie de

factori economici (venit minim 500$), sociali (timpul liber si concediile platite), psihologici (in
societatea contemporana in ariile urbane se acumuleaza un necesar de evadare), politici,
demografici ( structura pe grupe de varsta).
Turismul este un fenomen social economic care se manifesta sub forma unei circulatii de
masa cu caracter periodic din zona de provenienta a turistilor (rezidentiala) spre o zona de
petrecere a timpului liber. Intensitatea tine cont de: - distanta
- timp
- pret
Motivatia turistica a sejurului e foarte diversa, fiind legata de un anume segment al
timpului liber.
OMT a dat o definitie oficiala a turismului international si turistului international facand
o departajare intre excursionisti si turisti internationali (TI).
TI = Orice persoana care calatoreste temporar mai mult de 24 de ore, dar nu mai mult de 90 de
zile intr-o alta tara decat cea de rezidenta. Se deplaseaza in scop nelucrativ, in perioada de
deplasare el “consuma” un anume “produs” turistic.

INDICATORII TURISMULUI INTERNATIONAL

Turismul poate fi analizat in evolutia sa printr-un sistem de indicatori specifici, urmare a

unor preocupari ale Comisiei de specialitate din OMT, bazat pe o metodologie de calcule
statistice, uniformizata pe plan mondial. Ei trebuie sa se bazeze pe date veridice, datele trebuie sa
fie reactualizate periodic, la intervale de timp dinainte stabilite.
Indicatorii sunt folositi:
- in politicile de amenajare turistica a teritoriului;
- in stabilirea unor programe de pregatire profesionala;
- in concordanta cu pregatirea socio-economica a turistului;
- in planificarea sectoriala la nivel local, regional si national;
- sunt folosite si in cercetarea fenomenelor turistice.
Pentru calcularea lor sunt necesare urmatoarele informatii:
- statistica intrarilor turistice la frontiera
- statistica capacitatii de cazare
- statistica ofertei turistice pe categorii de societate
- anchete asupra turismului la locul destinatiei turistice
- anchete privind cheltuielile turistice pe consumator
- anchete asupra societatiilor turistice

2
 - statistici privind populatia (grupe de varsta, mediu, gradul de instruire, veniturile
obtinute).
Dupa gradul de complexitate:
- indicatori simpli obtinuti direct din seriile statistice si care pot fi exprimati sub forma de
medie, procentuala, frecventa.
- indicatorii sintetici provin din prelucrarea mai complexa a datelor statistice.
Indicatori pot fi clasificati in:
- indicatori principali – se refera la factorii pietei turistice (cerere si oferta). Au ca scop
studiul evolutiei, repartitiei, tendintelor, structura in timp si spatiu.
- indicatori de corelatie intre diferite laturi ale pietei turistice
- indicatori ai utilizarii fortei de munca – reliefeaza repartitia si evolutia fortei de munca
in diferite ramuri de activitate turistica si pe nivele profesionale.
- indicatori ai efectelor economice directe ale activitatii turistice asupra economiei
3 mari grupe:
- la nivelul teritoriului si populatiei
- ai potentialului turistic al pietelor
- privind forta de munca

1)INDICATORII DENSITATII TURISTICE LA NIVEL TERITORIULUI SI POPULATIEI

cuantifica relatia dintre cererea turistica, cheltuielile si oferta turistica pe de o parte si teritoriu si
populatia pe de o alta parte, elemente care suporta “incarcatura” activitatii turistice.
- sunt folositi in elaborarea politicilor turistice la nivelul teritoriului

Idtp = It/Pop x 100 100 loc cj……….. 7 tur.internat.

Idtp – cuantifica aspectele sociale care decurg din activitatea turistica reliefand presiunea
turistica asupra populatiei.
Legatura dintre numarul de locuri de cazare si populatia ne da functia turistica
L/Pop = Ft.
Veniturile obtinute direct sau indirect din activitati turistice sunt reflectate de indicatorul
incasarii turistice medii.
It = It/Pop
Densitatea turismului mediu pe teritoriu
Idtt = Tt/supraf. x 100 1km2……..0,7ti
Indicatorul numarul mediu de locuri de cazare pe km2

3
Idlc = L/supraf x 100 1km2…………………X locuri cazare
Indicatorul cheltuielolor turistice raportate la suprafata
Ict = It/supraf.
Indicatorul preferintelor regionale
Ipr = Tai/Tti+TBi/Tti+……..+TNi/Tti=Tti/Tti=1
1900-i Ipr = Tai/Ta - It
2000-o

CURS 2.
2)INDICATORI AI POTENTIALULUI TURISTIC AL PIETELOR
Acesti indicatori prezinta evolutia unor marimi relative cu privire la populatie si
activitatea sa turistica care ne permite o serie de concluzii cu privire la dinamica pietei turistice.
- Indicatorul intensitatii plecarilor in vacanta:
Ipn = Tv/Pop x 100 - raportul intre turistii care peaca in vacanta si populatie
- Intensitatea plecarilor in strainatate:
Ips = Ts/Pop x 100 Ts<Tv
1900- o
2000 i Ipso – i =Tsi/tso
- Indicatorul cheltuielilor turistice medii pe locuitor:
Rt = Rt/Pop
- Indicatorul ponderii cheltuielilor turistice din PIB:
Ict = Rt/PIB - se poate defalca pe turismul intern si extern

3)INDICATORI PRIVIND FORTA DE MUNCA

Permit evaluarea locurilor de munca permanente si temporare din sectorul turistic la nivel
general si pe companii, evolutia lor in timp, evidentierea disparitatilor in raport cu repartizarea
lor geografica.
- Indicatorul repartitilor locurilor de munca in turism

4
IRLT = LMHo/LMo+LMRO/LMo+LTto/LMo+LMAHco/LMo = 1
IDLMTto – i = LMTti/LMTto

DINAMICA TURISMULUI INTERNATIONAL

Turismul pp 2 aspecte esentiale:
- deplasarea spre alte locuri decat cele de rezidenta
- sejurul cu o durata temporara

Cauza deplasarilor are motivatie foarte diversa – profesionala, mai prezenta in tarile si
regiunile dezvoltate economic unde exista o mare mobilitate a populatiei active cu scopul de a se
perfectiona continuu. Specializarile determina frecvente calatorii pentru documentare, vizitare de
targuri si expozitii, conferinte.
- motive personale, particulare: predomina cele de ingrijire a sanatatii, recreere si divertisment.
MOTIVATIA TURISTICA
Cercul turismului international e influentat de o serie intreaga de factori de natura
obiectiva si subiectiva.
Cand cererea interna nu e satisfacuta de oferta turistica internationala, ea se adreseaza
ofertei turistice externe. Aceasta nesatisfacere a cererii internationale are cauze multiple:
- cantitatea redusa a ofertei nationale sau calitatea sa necorespunzatoare;
- atractia mai mare in plan sortimental si financiar pe care o prezinta oferta turistica a altor
tari.
Industria turistica a fiecarei tari s-a format pe baza unei motivatii proprii. Motivatiile nu
sunt statice, ele se modifica continuu, sub influenta unor factori endogeni (tin de individ) si
factori exogeni. Ei tin de moda, publicitate. In acest fel, noile motivatii vor crea o noua categorie
a cererii turistice care nu va putea fi satisfacuta decat de destinatiile turistice care ofera cele mai
atractive conditii de consum. De aceea, turismul e intr-o continua innoire, perpetua mobilitate,
atat spatiala cat si structurala.
Dupa datele OMT, cca 70% din totalul sosirilor TI (STI) sunt motivate de factorul
vacanta (loisir), 17% de turismul de afaceri, iar restul sunt generate de motivatii religioase,
culturale, familiale, sportive.
Factorul economic-social influenteaza motivatia turistica prin veniturile realizate (500$-
pragul) si de timpul liber. Daca mult timp turismul international a fost apanajul claselor sociale
cu veinituri ridicate, in paralel cu cresterea veniturilor si a timpului liber, in prezent asistam la o
democratizare a turismului, iar ca motiv a deplasarilor mai apare satisfactia – ca un nou stimul cu
o importanta crescanda in cercul TI. Satisfactia decurge din nationalitatea individului, e mai greu
de cuantificat, se poate manifesta ca atractie pentru natura, nostalgie pentru trecut, curiozitate,
comunicare.
In prezent gusturile consumatorilor au devenit mai complexe, mai satisfacute, cultivate.

5
CEREREA TURISTICA
In general aria de origine a turistilor e legata de tarile cu un inalt nivel de dezvoltare, iar
in cadrul acestora, de regiunile urbanizate, industrializate. Acela se acumuleaza un necesar de
recreere mare, care determina populatia in mod practic si ……………….. .
Intensitatea cererii turistice poate fi cuantificata cu ajutorul unor industrii fiind influentata
de – structura demografica; venitul familial; marimea ponderii urbane.
Rambrux propune Inc = T/Pst x 100 – T - numarul tur.care pleaca in vacanta cel putin o
data pe an. Pst – pop teritoriului studiat
Pentru UE: are valoarea medie de 30-35%, mai ridicat in tarile N, unde ajunge la 75-80%, ma
scazut in Europa Meridionala (Spania, Portugalia)
Cererea turistica e complexa, manfestandu-se prin caracterul variat al cererii turistice
determinate de gama necesitatilor. Cererea e foarte mobila, consta in continua modificare in
sensul extensiuii, a arealului geografic in care se manifesta, are o inertie mai mare.
Are un caracter de elasticitate dat de schimbarile contnue care intervin in mediul
economic, social.
- caracter sensibil al cereri turistice fata de factorii conjucturali (factorii economici);
- cererea turistica se manifesta prin concentrarea spatiala a zonelor de provenienta dar si a
zonei de destinatie (4 mari bazine);
- concentrarea temporara data de mersul anotimpurilor si calendar.

DETERMINATII SI MECANISME ALE CIRCULATIE TURISTICE

INTERNATIONALE
Abordarea economica a TI trebuie sa raspunda intrabarilor legate de cauzele si
mecanismele care declanseaza consumul turistic, apoi privind circulatia turistica: structura,
dinamica si dimensiunea ca si agentii economice angrenate in aceasta activ.
Activiatatea turistica = ramura economica s-a impus ca o adevarata specializare a
economiei.
Cunoasterea si analiza determinantilor principali ai TI permite cuantificarea legaturii
dintre conditiile economico-sociale si conditile specializarii in turism, care ulterior determina
fluxurile TI. Gradul de permesivitate a mediului natural, ecomomic si social exprimat prin
variabile specifice, devine premisa pentru includerea turismului ca activiatate economica.
Studiul economic al determinantilor TI poate fi fundamentala printr-o analiza teoretica:
- Teoria dotarilor factoriale - specializate in turism
- Teoria costurilor comparative – masura specializarii
o Teoria cererii nuanteaza importanta diferitelor categori de cereri.

6
Dintre determinantii fundamentali amintim:
- productivitatea muncii
- volumul muncii omenesti
- volumul capitalului ca factor de productie
- durata timpului liber ca factor de dimensonare a cererii turistice.

CURS 3.
TEORIA ECONOMICA A DOTARILOR FACTORIALE
- afirma ca specializarea internationala ca si necesitatea schimburilor sunt consecintele
dotarilor in grade diferite, cu elementele de atractivitate.
- A fost emisa in 1919 de Heckscher si a fost completata in 1933 de Onlim.
TEORIA COSTURILOR COMPARATIVE
- demonstreaza ca fiecare tara este interesata sa dezvolte acele forme de turism in
caredispune din abundenta de factorii determinanti. Ea se va specializa in acele tipuri de
turism und costurile reduse ii permit sa intre in competitie cu alte tari aferente.
TEORIA CERERII
- formulata in 1961 de Londer
- conform acestei teorii specializarea internationala a unei tari e determinata de existenta
unei cereri turistice interne suficient de mari si indeajuns de motivate ca sa creeze
conditiile unei industri a turismului. Ea va fi capabila sa satisfaca si cererea turistica
externa.
- Cererea turistica se structureaza pe 3 planuri: interna; intraregionala; interregionala.

1) CEREREA TURISTICA INTERNA – nivelul ei reprezinta punctul de plecare in

definirea locului pe care il ocupa industria turistica in economia unei tari. Ea creaza
premisele formarii ofertei turistice si prin ea satisfacerea cererii externe.
2) CEREREA TURISTICA INTRAREGIONALA – este satisfacuta in tarile turistice din
cadrul aceleasi regiuni. Cererea de turism intraregional se constituie ca a-2-a etapa in
procesul specializarii TI.
Fluxurile turistice intraregionale pot si de 2 categorii:
- turisti care provin din tarile din regiune
- turisti care provin din afara regiunii
3) CEREREA TURISTICA INTERREGIONALA – sinonima cu cererea turistica
internationala i se adauga s cererea turistica intraregionala.
- Nivelul cererii in prezent e de cca 800 milioanr sosiri nr international (in 2004)
- Cele mai mare cresteri: Europa 52%
Spatiul Nord American 26%

7
 Asia 16-18%
Africa 2%
Indicii cei mai mari de crestere a cererii: in Asia (8 – 12%), Orientul Apropiat si mijlociu (5 –
6%), Europa (2,6 – 2,7%).

DINAMICA CIRCULATIEI TURISTICE INTERNATIONALE

- Pentru prima oara cifra de 50 mil. sosiri turistice internationale in 1955
- 100 mil. – 1964
- 200 mil. – 1975
- 300 mil. – 1984
- 400 mil. – 1989
- 500 mil. – 1992
- 600 mil. – 1996
- 800 mil. – 2004

Perioada Ritmul mediu anual la Ritmul mediu anual la Incasari/sosiri

sosiri incasari
1950 - 1959 11,7 % 13,9 % 1,18 %
1960 - 1969 8,3 % 10,3 % 1,24 %
1970 - 1979 6,1 % 18,4 % 3,01 %
1980 - 1989 4% 8,2 % 2,05 %
1990 - 2000 2,05 % 15,5 % 7,56 %
Sosiri: piata mondiala s-a saturat
Incasari: ritmul e aleatoriu.
Din ansamblu major al fluxurilor TI se contureaza areale de concentrare a lor – “locuri
de vacanta”.
1) Vest European – s-a format primul (sec.XVIII)
- Este cel mai important in privinta ponderii sosirilor 250 – 300 mil/an
- Succesul sau se datoreaza densitatii ridicate de elemente atractive antropice si naturale,
proximitatii marilor emitenti.
- Daca initial litoralul nordic al acestuia a fost valorificat turistic dupa Al II – lea Razboi
Mondial a inceput valorificarea Mediteranei Orientale si apoi tarmul sudic: Egipt,
Tunisia, Maroc + insulele din bazinul mediteran (Baleare, Malta, Cipru, Corsica,
Sardinia, Sicilia).
2) Bazinul Marii Caraibilor
- 70 – 80 mil. sosiri turistice internationale/an
- aria de provenienta a tur. mai redusa, din spatiul N Americii (Canada, SUA): 4/5
- valorificarea climatului dulce tot timpul anului, plaje si marile curate.
3) Asia Pacific
- foarte extins de la Arhipelagul Japonez pana la Noua Zeelanda si Hawai
- a aparut recent, anii ’60, ‘70

8
 - volumul sosirilor turistice internationale/an: 200 – 250 mil.
- tari emitente: Japonia (un turist cheltuie in medie peste 2000 $), Coreea de S
- tari receptoare: Thailanda, India, Filipine, Cambodgia, Australia si Noua Zeelanda (10 –
12 mil. turisti)
4) Europa Orientala (Europa de E)
- a aparut recent, dupa 1990
- s-a manifestat u efervescenta mare
- volumul: 150 – 200 mil.
- Ungaria, Cehia Polonia ( indicii cu cea mai scazut………………………………..
- Slovenia, Muntenegru, Bulgaria (5 – 6 mil.)
- German: 565$
- Japonez: 2262$
- Olandez: 1019$
- Canadian: 514$ - cheltuieli med/vacanta ale unui turist (6 zile)
- Belgian: 1454$
- Suedez: 838$
- Danez: 771$

FORMAREA CIRCULATIEI TI
In termeni economici importatorii de turism (rol activ care se adreseaza exportatorilor de
turisti, aparent rol pasiv) duc la declansarea unui flux turistic si genereaza circulatia turistica.
Circulatia turistica cuprinde 2 categori de tur.:
- sunlust (generat de factorii naturali)
- wonderlust (turistul motivat de cultura, cunoastere)
Importul de turisti are loc cand:
- categoria de turism importata completeaza oferta turistica in conditiile unei cereri
insuficient satisfacute.
- cererea interna prezinta interes pt o categorie de turism complementara si diferentiata fata
de propria oferta.
- oferta proprie de calitate superioara e valorificata la export, iar satisfacerea cererii interne
se va fac prin import.
- conditiile interne nu sunt propice pentru producerea necesarului destinat acoperirii cererii
turistice.
Nici o tara nu va putea importa turism daca nu dispune de resurse valutare suficiente. Pretul
sejurului turistic include sii pretul transportului pentru ca el se manifesta odata cu distanta.
Distanta se prezinta ca o functie cu mai multe variabile:
D = f(p>t,v,y,a)
p = pret

9
t = timpul
v = viteza de transport
a = agermentul
Intre 2 tari A si B. Pretul ca determinant al directiei de formare a fluxurilor turistice este
supus si modificarilor paritatiilor valutare. In consecinta, el va determina modificari ale fluxurilo
turistice.
A---------------------------> B
Tara importatoare exportatoare
Turistii din tara A achizitioneaza produse si servicii la un anumit pret. Valoarea lui A
creste: creste numarul de turisti sper tara B, creste durata sejurului si cantitatea de bunuri si
servicii achizitioante.
daca scade : invers

CURS 4.
ROLUL STATULUI IN TURISM
Statul are in mana parghiile pentru aceasta activitate. Statul reprezinta un factor important
in derularea fenomenului turistic pentru ca este o sursa de bogatie, aceasta ramura economica nu
poate lasa indiferent statul.
Interesele statului sunt:
- economice – sa asigure intrarea de devize, sa integreze unele regiuni cu potential turistic
in economia tarii, sa dezvolte numarul locurilor care altfel ar fi greu de intretinut.
- sociale – sa integreze unele gruparii sociale in economie.
- de imagine (propagandiste) sa valorifice in exterior imaginea tarii.

Implicarea statului in economia turismului e foarte diferentiata de la tara la tara:

- totala (cvasitotala) in tari cu economia centrelizata Coreea de N
- minima: tari cu economie liberala: SUA, Japonia, Marea Britanie.
Interventia actuala in acest domeniu se impune datorita cresterii concurentei, statele nationale
cauta sa favorizeze industria.
In perioada postbelica in functie de etapa de dezvoltare a turismului international si in
mod diferentiat de la o tara la alta, functiile statului in promovarea turismului.
1) Functia promotionala: a debutat dupa Primul Razboi Mondial in: Franta, Italia,
Romania, la inceput prin activitati propagandistice. Dupa al II-lea Razboi Mondial cand

10
 statele devin constiente de rolul turistic in dezvoltarea economica, implicarea sa in
promovarea efectelor turistice nationale a devenit foarte importanta. Statul preia
publicitatea, s-au creat organisme specializate (Franta, Spania, Italia), chiar ministere sau
directii care cordooneaza activitatea turistica. Tunisia, Peru, Mexic.
2) Functia de stimulare: pentru a micsora importul de turism, statul se implica in
satisfacerea cererii turistice interne prin stimularea constituirii unei oferte turistice
proprii, accesibile, atractive si competitive. Constituirea acestuia se face cu mari investitii
in infrastructura de toate genurile unde rolul statului e primordial. Pentru aceasta statul
mobilizeaza finantele publice si private.
3) Functia de interventie: odata cu aparitia si dezvoltarea turistica de masa este necesara
interventia statului pentru protejarea producatorilor din domeniu si al consumatorilo.
Numeroase geverne au intervenit cu reglementari privind preturile si tarifele, iar apoi
fiind un fenomen de masa care poate produce perturbari ale balantei de plati, statul
intervine in limita surgerilor de valuta.
4) Functia de coordonare: unde reculi dramatici ale activitati turistice internationale. (criza
energetica, petroliera anii ’70 – ’80) perturbarile sociale au determinat statele sa intre in
colaborare privind derularea acestui sector economic:
- schimb de informatii si date
- construirea si amenajarea in comun a unor regiuni turistice
- poluarea
Se aplica principiul de complementaritate:
- combaterea unor fenomene anti-sociale care afecteaza turismul.
Aceasta coordonarea a statelor a conferit turismului o mai mare siguranta, un caracter mai stabil
si dinamica pozitiva.

CEREREA TURISTICA SI CONSUMUL TURISTIC

Cererea turistica e formata din ansamblul persoanelor care isi manifesta dorinta de a se
deplasa periodic si temporar in afara resedintei proprii, pentru alte motive decat prestarea unor
activitati lucrative la locul de destinatie.
Consumul turistic cuprinde totalitatea cheltuielilor efectuate de catre cererea turistica
pentru achizitionarea unor servicii si bunuri legate de motivatia turistica.
Cererea turistica se formeaza la locul de resedinta al turistului, conturandu-se un bazin al
cererii, care are o serie de caracteristici economice, sociale, sinonime de regula cu teritoriu
national caruia i apartine.
Caracteristici ale cererii turistice:
- are un caracter dinamic
- se contureaza in tarile si regiunile dezvoltate (4/5 din turisti)
- motivatia cererii e diversa, eterogena si labila
- prezinta o mare sezonalitate in functie de factorii sociali si naturali.

11
Factorii determinanti ai cererii turistice sunt foarte diversi, pot fi: - de natura – endogena (tin
de invid); exogena
- rationali
- motivationali
- timp – pe termen scurt; pe termen lung
Principala caracteristica a cererii e aceea ca e orientata spre consum, iar pentru ca cererea sa se
transforme intr-un act de consum trebuie sa indeplineasca 3 conditii:
- timpul liber – determinanti economico-sociali
- venitul disponibil
- motivatia – categoria determinantilor motivationali
Ei se constituie ca stimuli ai cererii turistice. Din punct de vedere psihologic, cererea turistica e
generata de necesitatiile biologice si psihologice pentru ca turismul e un factor compensator al
vietii cotidiene, caracterizat prin constrangere, formalism si incordare. Turismul ofera distindere,
divertisment si dezvoltarea personalitatii.
S-a demonstrat ca necesitatile psihologice deriva si din imitarea modelelor de consum
specifice categoriilor sociale mai avute sau privilegiate.
Trecerea de la cererea turistica la consumul turistic, adica de la o manifestare pasiva spre
o actiue concreta a consumului propriu-zis, se face in doua faze:
- transformarii motivationale in reactii
- procesul cumpararii
Particularitatile consumului turistic:
- volumul consumului turistic este echivalent cu volumul productiei
- consumul turistic e afectat de nivelul preturilor si de venitul disponibil al consumatorilor
- ca si cererea, consumul turistic manifesta o puternica concentrare spatiala care se
manifesta si ea in timp (max. in perioada vacantei), spatiu si motivatie.
- consumul poate fi defalcat in: - consumul turistic national efectuat de rezidentii unei tari
in industria tarii.
- consumul turistic international efectuat de rezidenii unei
tari in alta tara decat cea de rezidenta.
Conform OMT 4/5 este turismul intern si doar 1/5 international. Volumul cifrei de afaceri este de
cca 2000 mild$

OFERTA TURISTICA SI PRODUCTIA TURISTICA

Oferta turistica e formata de cadrul si potentialul natural si antropic, de echipamentul
pentru productia servicilor turistice, bunurile materiale (agroalimentare, industriale) destinate
consumului turistic, forta de munca specializata in activitati specifice, infrastructura turistica si
conditia de comercializare (pret si facilitati).

12
 Productie turistica = ansamblul de servicii care mobilizeaza forta de munca, echipament d
productie, si bunuri materiale care se materealizeaza intr-un consens efectiv.
Relatia oferta turistica – produs turistic prezinta urmatoarele caracteristici:
- produsul turistic poate fi cel mult = cu oferta
- oferta turistica poate exista si independent fata de productie
- oferta turistica e ferma, ea exista insa atata timp cat exista elemente care o compun.
- produsul turistic e efemera, ea inceteaza odata cu consumul
- structura ofertei turistice nu coincide cu structura produsului turistic
- ofertantii de produse turistice sunt tour-operatorii, dar si organisme cu vocatie sociala
(directia sociala) si colectivitati locale
In general producatorii sunt specializati in cele 4 mari grupe de serviciu: cazare si restaurante,
transport, animatii, informare, agrement, organizarea voiajelor de catre TO care coreleaza si
coordoneaza intreaga activitate.

CURS 5.
Tour-operatorii coreleaza si coordoneaza intreaga activitate de cazare, transport,
informare.
In domeniul turistic exista 2 forme:
- companii de mari dimensiuni a caror activitate tine de domeniul artizanatului.
- companii de mari dimensiuni cu mii de angajati puternic integrate pe verticala si
orizontala.
Vorbim de un turism dual.
Oferta turistica prezinta un anumit grad de rigiditate
- oferta si produsul turistic necesita deplasarea consumatorului
- amplasarea echipamentului
- adaptarea brusca la variatiile cantitative sezoniere
Toate aceste au consecinta asupra eficentei si riscurilor turistice cu posibile fenomene negative
ca subutilizarea capacitatii de cazare, uzura morala a mijloacelor, toate acestea avand ca si
consecinta prelungirea duratei de amortizare a investitilor.
Teritoriul. Daca pentru cererea turistica factorul demografic este cel mai important pentru oferta
teritoriul (spatiul in general) formeaza baza existentei turistice. Acest spatiu este definit in plan
cantitativ prin capacitatea de primire si in plan calitativ prin atractivitatea sa naturala sau
antropica.
Pentru oferta turistica, el nu mai este suportul fizic ci materia prima.

13
Cp = Sp x Ko/N
Sp = suprafata
Ko = coeficientul care variaza intre 0,5 – 1 – declivitatea terenului, structura geologica, sursele
de poluare,etc.
N = suprafata normata pentru fiecare turist m2/turist
Capacitatea optima de primire a teritoriului exprima numarul maxim de turisti care pot fi
primiti pe un teritoriu fara prejudicierea mediului ambiant si a activitatii rezidentilor.
In optica turistului in amenajarea turistica a spatiului se pleaca de la descrierea acesteia in
elemente componente (bonitare)
- varietatea formelor de relief
- structura geologica – bogatia izvoarelor termo-minerale
- elemente clasificatoare – temperatura, precipitatiile, durata de stralucire a soarelui,
fenomenele orajoase, grosimea si durata stratului de zapada,elementele de vegetatie si
fauna
- elemente de etnografie si folclor – identitatea locului
Cand are loc o supraincarcare turistica a teritoriului apare fenomenul de poluare a aerului
si apei, poluare fonica, agresarea monumentelor apare un stres a ambientului turistic care se
depreciaza calitativ.
In aprecierea valorii teritoriului ca determinant al ofertei turistice pozitia teritoriului in
raport cu bazinul cererii cu fluxurile circulatiei turistice este foarte importanta. Acest raport se
exprima prin atractivitatea pe care o exercita un teritoriu:
- hotelul tertiar
- baza tehnico-materiala – hotelurile, cazarea extra hoteliera si baza de cazare
nepermanenta.

PIATA TURISTICA SI COMERCIALIZAREA OFERTELOR PE PIATA TURISTICA

1990 OMT a sesizat o serie de transformari si tendinte ale TI care marcheaza intrarea
acestuia intr-o noua faza de evolutie.
Tendinte:
- se constata maturizarea consumatorului turistic si industria turistica
- odata cu cresterea venitului si a timpului liber se observa tendinta ca turistul sa-si
fractioneze vacanta utilizand cat mai variat bugetul.
- comportamentul de consum turistic se modifica si cu cresterea de consum turistic astfel
calatorii experimentati de sejur mai mic isi multiplica destinatiile si circula solitari.
- tour-operatorii isi adopteazapolitica comerciala pentru turisti experimentati si debutanti
- turistii de azi sunt sensibii fata de ……………………………………………………..

14
 - marile firme turistice cu cifra de afaceri mare se multumesc cu marje de profit de 1,2 –
1,4%
- cea mai dinamica
- fabricarea de produse turistice si vanzarea lor catre turisti
In mod frecvent sunt operatii distincte care nu intretin intre ele decat raorturi comerciale. In
prezent, in practica zilnica si evolutia raporturilor, granita intre cele 2 functii are tendinta de a se
atenua.
VOIAJUL FORFETAR
Este un voiaj organizat sub forma unui program minutios, care cuprinde un ansamblu de
prestari de servicii pentru un pret fix determinat in prealabil.
Caracteristicile voiajului forfetar sunt:
- fabricarea sa prealabila, produsul turistic fiind format inainte de manifestarea cererii
clientilor; touroperatorul alege destinatia, mijlocul de transport, cazarea.
- prestatia cuprinde un minim de sejur, voiajul dus – intors, insotirea, cazarea, etc, prestatii
speciale.
- pretul produsului este fixat in preabil si se achita la inceputul voiajului.
TOUR-OPERATORI
Intreprinderi de mari dimensiuni, au aparut in sec XIX-lea, 3000 de tour-operatori si 70
000 de agentia de voiaj.
Tour-operatori europeni: Anglia – tara de origine – vand annual 16 mil de bilete – puternic
integrati pe verticala.
THOMSON: - 12% din piata
- capacitatea de cazare proprie
- charter Britannis Airways
COSMOS: - 6%
THOMAS COOK: - 2%
Tour-operatori germani: NUR, TUI
TUI: - creata in 1968 - 40% din vanzari
Succesul tour-operatorilor germani se bazeaza pe numarul mare de destinatii propuse (4000 stati
turistice)
Tour-oeratori S.U.A si Japonia
In S.U.A, activitatea este concetrata 70% pe distante americane si canadiene:
AMERICA EXPPRES

15
THOMAS COOK
CANADIAN PACIFIC
TOURMONT VOYAGE
In Japonia:
NIPPON EXPPRES
JAPAN TRAVEL TOURS
JAPAN CREATIVE TOURS
Activitatea t.o a deputat tarziu dupa ’60.

CURS 6.
PRODUSUL TURISTIC
Fabricarea produsului turistic cuprinde o succesiune de faze care se deruleaza pe
parcursul catorva luni. In mod obligatoriu, fazele principale sunt:
- studiul de piata turistica
- conceperea produsului turistic
- negocierea produsului turistic
- comercializarea produsului turistic

Studiul de piata turistica are ca scop cunoasterea/analiza elementelor revelatoare pentru

piata turistica in contextul dezvoltarii economice. Studiul se face du pa o metodologie care
vizeaza cunoasterea ofertei; oportunitatile proiectului, mediul de piata, toate pe baza unor
anchete.
Conceperea produsului turistic va tine cont de necesitatile consumatorului. Clientele
potentiala e aceleasi pe obiceiuri de viata, gusturi, grupe de varsta, mediu de provenienta, grupa
de pregatire profesionala, etc.
Pe langa clientela, in conceperea produsului turistic se iau in calcul si resursele turistice
ale zonei de destinatie sau starea infrastructurii. Negocierea produsului turistic se refera la
negocierea montajului produsului turistic intre diferiti prestatori. In final, produsul trebuie sa fie
editativ neaparat la un pret cat mai avantajos. Operatia de negociere il face pe fabricantul de
produse turistice sa intre in relatie cu serviciu de transport, cazare, restaurant, animatie, servici
speciale mobilizandu-se in realizarea produsului turistic.
Comercializarea produsului turistic se face prin TO, agenti de voiaj si cuprinde materiale,
grafice de publicitate. Realizarea cataloagelor implica un effort deosebit caci stipuleaza un pret
de referinta.
16
 TRANSPORTURILE TURISTICE

Un loc nu poate deveni turistic pana ce nu e accesibil printr-o firma de transport si nu

ofera cazare. In acest sens transportul ca si mijloacelee (baza) de cazare sunt vectorii spatializarii
mondiale ale turismului.
Din perspectiva turistica, transporturile sunt privite ca un mijloc de accelerare/extensiune
a mobilitatilor turistice. Ca serviciu turistic, transporturile = posibilitatea de acces la un consum
turistic fiind o componenta importanta a acestuia, expertii OMT arata ca are o pondere de 25 –
30% ca valoare.
Progresele inregistrate de mijloacele de transport ca si extensiunea retelelor de circulatie
joaca un rol esential in expansiunea spatiului turistic si la difuziunea turismului in lume.
Reducerea factorului “distanta-timp” si a acelui “distanta-cost” a favorizat accesul unui numar
crescand de indivizi la turism si la locuri turistice din ce in ce mai indepartate.
In evolutia comuna cu turismul, in transporturile uristice exista 3 etape:
1) etapa revolutionara – descoperirea motorului cu aburi – se deschide era transporturilor
pe caile ferate.
- s-a redus timpul pentru voiaj, pretul calatoriilor
- a crescut securitatea transporturilor.
- s-a impulsionat dezvoltarea statiunilor turistice din proximitatea ofertei cailor ferate.
2) etapa interbelica – se consacra folosirea autoturismului ca mijloc de deplasare in scop
turistic.
- turismul capata mobilitate mai ridicata, se mareste autonomia turismului, aparitia
hotelurilor/motelurilor, statii de benzina in apropierea axelor rutiere majore de transport;
- apar noi forme de turism: itinerar, weekend, rezidential
3) etapa postbelica – se impune avionul ca mijloc de calatorie rapid. Dar in paralel a avut loc
modernizarea tuturor mijloacelor de transport.

Transportul pe langa rolul sau functional major capata si un rol atractiv, apare si ca motivatie
de agrement – transport de agrement
- nautic – vase de croaziera
- cablu
- trenuri – Orient Express

TRANSPORTURILE TURISTICE AERIENE INTERNATIONALE

¾ din turismul international folosesc acest mijloc de transport. Ca si fluxurile turistice,
fluxurile aeriene sunt concentrate spatial: America de Nord, Europa, Spatiul C.S.I, Asia de SE
(Japonia)

17
Tipuri de curse aeriene dupa reglementarile IATA:

 cursele aeriene regulate de pasageri – sunt operate de catre companiile aeriene pe rute
fixe cu puncte de decolare, escale, aterizari fixe care se desfasoara dupa un orar public
(afisat).
- sunt folosite de turismul de calatorii pe cont propriu.
- in cadrul acestor transporturi se disting 2 tipuri de aranjamente turistice: IT (inclusive
tour), part-charterul
 IT-ul e o calatorie turistica organizata de o agentie de voiaj agreata de IATA
impreuna cu o companie de transport aerian.
 calatoria poate fi dus intors sau circuit (round-trip)
 poate fi in totalitate sau partiala pe calea aerului
 part-charterul = decomercializarea partiala a unei curse aeriene regulate, adica
considerarea unei portiuni din aeronava ca si o cursa charter si vanzarea ei si
sistem charter.
 cursele charter – grupuri organizate, zborul e la cerere, iar diferenta intre o cursa
normala/charter e ca capacitatea de transport la charter trebuie sa fie ocupata in proportie
de 80% fata de 30% intr-o cursa normala.
Clasificare:
1) charter de grup
2) charter IT
3) charter own-use
4) charter specializate

1) charter de grup – se diferentiaza un grup de afinitate sau fara afinitate intre membrii
grupului:
 charter de grup cu afinitate (afinity) – se constituie conform dreptului in care un grup
are dreptul la conditii speciale de transport daca scopul grupului este altul decat transport
efectiv si daca intre membrii sai exista suficienta afinitate (congres)
- intreaga capacitate a unui avion se inchireaza
- pot exista mai multe grupuri
- cand membrii grupului achizitioneaza cu cel putin 6 luni inainte biletul, ei primesc si
calitatea de BONA-FIDE
 charter de grup fara afinitate (non-afinity) – se inchireaza intreaga capacitate a
avionului, dar fiecare organizator sau afretor trebuie sa aiba minim 40 de locuri, iar
mmbrii grupului sa-si cumpere locul cu cel putin 60 de zile inainte de data de calatorie.
2) charter IT – calatorie dus-intors sau circuit efectuata total sau partial pe calea aerului
contra un tarif care include si cazarea.
3) charter own-use – admisa cand o persoana fizica sau juridica inchiriaza un avion pentru
uzul personal sau transportul unor bunuri/persoane cu conditia ca pretul sa fie in
intregime suportat de afretor (persoana ce inchiriaza)
- cel care inchiriaza spatiul de zbor nu-l mai poate subinchiria
4) charter specializate:
- pentru elevi/studenti – grupuri de studiu
- pentru evenimente speciale

18
  prevad inchirierea integrala a capacitatii de transport unor studenti de la cursurile de zi
ale unei Universitati recunoscute cu varsta maxima 25 de ani, iar grupa sa fie de minim
40 de studenti.
 avioanele inchiriate servesc pentru transportul unuia sau a mai multor grupe care se
deplaseaza pe o durata determinata in locul unde se petrec evenimente speciale
- opereaza numai spre tara in care are loc evenimete speciale, durata sejurului fiind strans
legata de sistemul automat de rezervare (CRS)
CRS a debutat ca un proces de automatizare a vanzarilor de bilete. Ulterior, transformandu-se
intr-un instrument puternic de marketing.
In S.U.A – 5 mari CRS – pe fuse orare
Europa (’89) – 2 mari sisteme CRS: Amedeus, Galileo
La inceputul aniilor ’90 s-au alaturat companiilor aeriene si hoteliere si impreuna au pus in
practica un sistem-global de rezervare numit GDS (Global Distribution Sistem), adica se fac
rezervari pentru transport/cazare.

CURS 7.
TURISMUL SI FORTA DE MUNCA
Dupa estimarile OMT in sectorul turistic isi pot desfasura activitatea 75 milioane de
angajati – 5% din totalul locurilor de munca.
Efectul turismului asupra ocuparii fortei de munca pot fi directe (locuride munca directe:
hotel, transport turistic, agentii voiaj) si induse sau indirecte (persoane care nu lucreaza efectiv in
turism, dar activitatea lor deserveste aceasta ramura economica: hoticultor cu aprovizionarea
hotelului, companie ce se ocupa cu curatenia imobilului) – 40% (dupa OMT din totalul locurilor
de munca)
Efectele turismului asupra ocuparii fortei de munca sunt atat mai pregnante cu cat
economia tarii e mai dependenta de fluxurile turistice. Chiar si in tarile foarte dezvoltate
ponderea locurilor de munca = 8-10%
Caracteristicile profesiilor din turism:
- prezinta un numar redus de tehnicitate, dar compenseaza prin latura artistica de abordare
a clientului
- forta de munca prezinta mare mobilitate; exista fluctuatii mari ale antrenarii fortei de
munca pentru activitatea din sezon; se apeleaza la forta de munca sezoniera.
- munca e in contratimp fata de programul obisnuit de munca – intensa weekend,
sarbatori, vara – dificultati in recrutarea personalului.

19
 - dimensiune zilei de munca in turism dispune de o angajare pe intreaga perioada de timp
disponibia dintr-o zi, urmata de o intrerupere tot de o zi. Acest fapt are consecinte in plan
familial si social.
- majoritatea activitatilor din hotelarie sau restaurante sunt generatoare de eforturi fizice si
psihice care se accelereaza in perioada de aflux maxim.
- activitatea din turism impun o serie de constrangeri psihologice, stapanire de sine, buna
dispozitie, rabdare, prezenta de spirit in raporturile cu clientii.
- forta de munca e preponderent feminina (Franta/Elvetia ponderea sexelor = relativ
echilibrata, Grecia – predomina net cea masculina - 63%; cea mai feminizata – tarile
nordice – 75%)
- forta de munca straina angajata oscileaza foarte mult de la 45% in elvetia fata de 11%%
in Norvegia.

TURISMUL INTERNATIONAL SI DEZVOLTAREA ECONOMICA

TI = factor de dezvoltare economic prin influenta sa asupra productiei, promovarii tarii,
consumului, ocuparii fortei de munca.
Activitatea turistica are impact economic in multe sectoare de productie ale unei tari (agricultura,
transport,comert)
Rolul multiplicator al activitatii turistice:
In ultimul timp se observa tendinta de planificare a activitatii turistice chiar si in statele
cu o economie liberara intru cat o serie de crize ec (’74 – ’81 – ’94 – ’01) audemonstrat
fragilitatea turismului international.
Modalitati de planificare deriva din necesitatea amenajarii in comun (elementele cadrului
fizic nu au granite). Acestea pot si de nivel local, regional, national sau international, iar
perioadele pot fi de: scurta durata 3-5, medie 5-10, lunga 20-25.
Ex. Amenajariile locale de la Saporro (Japonia), Puerto Vallarte (Mexic), Sila Graeca (Calabria);
Amenajarile regionale: suprafata de peste 1000 de km2 – implica volum mare de lucrari pentru
integrarea turistica in activitatea regionala mobila, iar timpul de recuperare a investitilor e mai
lung (insula Creta, provincia franceza Languedoc – Roussillon, Copasco (Peru)).
La nivel national – planificarea turistica vizeaza elaborarea unor studii directoare care cuprind
identificarea arealelor turistice, inventarierea elementelor turistice, planuri de specializare a lor,
infrastructura necesara, etapa de realizare,etc.
Astfel de planuri au realizat Polonia, Iran, Sri Lanka, Venezuela, Suedia, Irlanda.
La nivel international unde planificarea turistica dezvolta unele regiuni care se extind peste mai
multe state: planul egeean, planul Neige (zona Alpilor).

20
 MODELUL SPANIOL AL DEZVOLTARII T.I
E deseori asimilata cu o tara invadata de “mareea turistica”. In raport cu rivalele sale
europene, originalitatea Spaniei tine de caracterul recent rapid, spectaculos al iesirii sale pe scena
turismului international.
Pana in anii ’50 Spania era vizitata de 3-4000 turisti/an, regiunile cele mai vizitate:
Catalonia, Andaluzia, Castilia (turismul cultural). Dupa o perioada de izolare cauzata de razboiul
civil, de izolare a regimuli franchist, Spania iese la inceputul aniilor cu oferte tentante pe piata
TI. Spania se deschide in anii ’50 cererii straine, deoarece dispune de cateva atuuri:
- plaje extinse cu nisip fin/apa curata
- patrimoniu cultural-istoric: castele, muzee
- proximitatea marilor tari emitente de turisti: Germania, tarile nordice
- vointa regimului Franco de a diversifica bazele economice ale tarii.
Exista 3 faze:
- exploziva – 1965 cu cresteri enorme de la un an la altul
- consolidare – ’65 – ‘80
- incertitudine - dupa 1980
Capacitatea hoteliera a crescut de la aproximativ 1,2 milioane paturi; 90% din turismul spaniol e
axat pe turismul litoral (8-9 luni). Ea cauta sa dezvolte turismul interior (urban): Olimpiada –
1992, Expozitia Mondiala de la Sevilla – 1996
- regim juridic extrem de favorabil investitiilor straine in toate domeniile sectorului turistic
- atractia exergitata de un nivel de schimb foarte favorabil vizitatorilor straini pentru
consum curent sau achizitionari imobiliare.
Vanzarile numeroaselor produse si obiecte cu caracter national direct strainilor pe
teritoriul lor national a fost foarte favorabila pentru economia spaniola decat daca ar fi exportat
aceste produse.
Dezvoltarea TI prezinta si riscurile dependentei. Este unanim acceptat faptul ca turismul
constituie pentru Spania un factor de imbogatire colectiva sau individuala de diversificare
economica, de echipare sau valorificare a teritoriului de promovare.
Insa, deseori se mentioneaza si efectele “negative”:
- mediul inconjurator puternic bulversat
- activitatea turistica in raport de 50% se afla in mana societatii straine
Mediul puternic bulversat – s-au constatat 8000 km de litoral
- innoire urbana totala prin stergerea unor activitati traditionale “monocultura turistica”
- teritoriul depopulat pe o distanta de 40-60 de km
Activitatea turistica - pe toate nivelurile (sectorul hotelier/transport) mentinuta in mana marilor
companii straine.

21