Organizarea Serviciilor in Turism

Curs 1
 1. Notiuni introductive
TURISM (gr. tournos; lat. turnus) - voiaj in circuit, calatorie;

Tour (fr.) - calatorie deplasare, drumetie in scop de agreement;

Tour (eng.) – calatorie scurta, excursie

To tour – a face ocolul unei tari, al unei regiuni
Tourism – termen aparut dupa sec. XVIII (in 1811)

• Turismul ca fenomen socio-economic a fost definit inca de la sfarsitul sec. XIX

si a devenit un fenomen social de masa in cursul sec. XX.
• Fenomenul s-a amplificat mai ales dupa al II-lea Razboi Mondial, in paralel cu
explozia demografica din aceeasi perioada.
• Populatia mondiala a crescut de la mijlocul sec. XX pana in prezent:
• in 1940 - 2.295.000.000 - In 2000 erau > 700 mil. turisti internationali (TI)
• in 1990 - 5.384.000.000 - In 2006 erau > 800 mil. TI;
• In 2022 – 8.000.000.000 - In 2019 s-au inregistrat > 1,5 mld. TI
• TURISMUL (cf. DEX) – activitate cu caracter recreativ constand in parcurgerea pe
jos sau cu diferite mijloace de transport a unei regiuni pitoresti sau interesante
dintr-un anumit punct de vedere;

• TURISMUL (cf. Petit ROBERT, 2006)

- actiunea de a calatori, de a parcurge in scop recreativun loc diferit fata de cel
in care se locuieste n mod obisnuit;
- ansamblul activitatilor legate de deplasarea turistilor.

• TURISMUL (dupa Douglas Pearce, Géographie du Tourisme, 1993)

- ansamblul relatiilor si fenomenelor care rezulta in urma efectuarii de calatorii
si sejururi temporare a persoanelor care se deplaseaza in scopul relaxarii, al
recreerii;
- din punct de vedere geografic, diferenta fundamentala intre turism si alte
forme ale activitatilor de relaxare consta in “calatorie”, “voiaj”.

• Calatoria si sejurul prezinta o cerere specifica de servicii care pot fi furnizate de

diferite ramuri ale sectorului turistic.
Liga Natiunilor Unite (1937)
• TURISTUL INTERNATIONAL - O persoana care se deplaseaza pe o durata
de > 24 ore intr-o alta tara, diferita de cea in care se afla domiciliul sau
permanent;
Uniunea Internationala a Organismelor Oficiale de Turism (1950)
• EXCURSIONISTUL INTERNATIONAL - O persoana care calatoreste in scop
de recreere intr-o alta tara decat cea de resedinta, pe o durata de < 24 ore;
• CALATORUL DE TRANZIT - O persoana care traverseaza o tara, indifferent
de mijlocul de transport folosit, chiar daca ramane in acea tara >24 ore, cu
conditia ca opririle sa fie de scurta durata si sa aiba alte motive decat cele
turistice, pentru recreere.
Organizatia Mondiala a Turismului (OMT)
• VIZITATORII pot fi:
- Turisti – calatori al caror sejur include cel putin o innoptare;
- Excursionisti – vizitatori in scopuri turistice pentru < 24 ore, fara nicio
innoptare
• Dupa spatiul de desfasurare si directia fluxurilor turistice se disting:

- Turism Intern - activitatea turistica desfasurata in interiorul

unei tari de catre rezidentii din acea tara;

- Turism International (emitent / receptor) – fluxurile turistice

care trec dincolo de granitele de state.
• Aranjamentul turistic – ansamblul bunurilor si serviciilor prestate pe parcursul
deplasarii turistice a persoanelor, pe baza unui program prestabilit al unei firme
specializate (agentie de turism, touroperator).

• Exista o mare varietate a aranjamentelor turistice in functie de tipurile de turism,

insa predomina:
- Calatoria turistica: aceasta presupune asigurarea in primul rand a
serviciilor de transport (diferite mijloace de transport adecvate), apoi vizitarea unor
obiective turistice de pe traseu, servirea mesei in anumite locuri si o serie de alte
servicii auxiliare (obtinerea vizelor, operatiuni legate de transferul de bagaje,
asigurari, schimb valutar, corespondenta, etc.);

- Sejurul turistic: acesta implica un complex de servicii, de la cele cu

character vital specific doar turismului (cazare si alimentatie), pana la cele de
agreement-divertisment, servicii de tratament balneo-medical, servicii auxiliare
(obtinerea vizelor, operatiuni legate de transferul de bagaje, asigurari, schimb
valutar, corespondenta, telefonie, internet, inchirieri, reparatii, depozitarea
obiectelor de valoare, etc.).
• Itinerariul turistic – traseul pe care se desfasoara o calatorie turistica, cu
indicarea localitatilor, a obiectivelor turistice, etc. Acesta poate fi de mai multe
tipuri:
- Itinerariul geografic: reprezentarea cartografica a parcursului ce se va
realiza;

- Itinerariul descriptiv (analitic): descrierea turistica a traseului, localitatilor

si a obiectivelor ce vor fi vizitate, cu indicarea mijloacelor de transport, a
orarului, a serviciilor de care va beneficia turistul;

- Circuitul turistic: vizitatea mai multor tari/regiuni/ obiective turistice, cu

punctual de plecare care coincide cu punctual de sosire, dar fara repetarea
traseului la intoarcere.
 2. Repere istorice
a. Perioada Antichitatii
• Inca din aceasta perioada erau cunoscute deplasarile regulate spre anumite situri
renumite:
o sanctuarele de la Delphi si Dodona
o arenele jocurilor olimpice de la Olympia
• In apropierea acestor situri s-au amenajat diferite tipuri de structure de primire:
hanuri, camera, etc.
• Odata cu dezvoltarea oraselor au aparut clasele instarite care cautau sa “evadeze”
pe timpul verii din orase. In perioada Imparatului Alexandru cel Mare aristocratii
construiau vile si amenajau locuri de agreement.
• Imparatii Romani vor prelua si continua aceste traditii amenajand diferite statiuni
Campania (Pompei), Capri (Tiberiu), Tivoli (Traian).
• Turismul religios se dezvolta la Roma; erau cautate destinatiile precum Grecia,
Egiptul, Asia Minora (acolo obisnuiau sa mearga fiii aristocratilor romani). Strabon
relateaza in povestirile sale calatoriile spre aceste destinatii.
b. Perioada Evului Mediu

• Formele de turism initiate in Antichitate dispar sau intra in declin in

aceasta perioada.

• Marile invazii, nesiguranta de pe drumuri, incetinirea ritmului de

crestere urbana limiteaza deplasarile si dorinta de evaziune a
aristocratilor.

• Pelerinii, comerciantii si militarii sunt categoriile de populatie care se

deplaseaza cel mai mult, mai ales in Europa.

• Pelerinii vizitau in principal locurile de pelerinaj de la Santiago de

Compostela, Lhassa, Mecca.
c. Perioada intre sec. XV – XVIII

• In aceasta perioada au loc in Europa numeroase conflicte care contribuie la

difuzarea ideilor Renasterii, iar aceasta conduce la reluarea calatoriilor in
scop de agreement si de descoperire:
- nobilimea franceza proteja artistii italieni;
- tinerii aristocrati, poetii filozofi din Europa vizitau frecvent Italia, tara care
devine la sfarsitul sec. XVI cea mai atractiva de pe continent.

• In sec. XVII apare moda britanica de a efectua “Marele Tur” (The Grand Tour)
in Europa: tinerii aristocrati erau trimisi, in scop educativ, sa parcurga diferite
regiuni si tari din Europa, dupa care se intorceau acasa.
o legat de aceasta “circulatie turistica” apar in Franta ghizii de calatorie, intre
1631-1672;
o in Italia se dezvolta sistemul “vetturino” care asigura transportul
persoanelor, al bagajelor, asigura cazarea si masa de pe traseu.
• In sec. XVIII turismul se extinde la alte regiuni, isi diversifica activitatile.
Scriitorii francezi (Rousseau) laudau natura si cautau acolo cadrul privilegiat
al sejururilor.

• Muntele incepe sa devina atractiv. Jacques Balmat realizeaza in anul 1786

prima ascensiune a varfului Mont Blanc si deschide astfel drumul
alpinismului.

• Termenul “Turism” apare in Anglia la sfarsitul sec. XVIII, iar utilizarea lui se
raspandeste la inceput printre aristocrati.

d. Perioada intre 1800 – 1950

• In sec. XIX si prima jumatate a sec. XX turismul cunoaste adevarata sa
dezvoltare. O adevarata filiera economica ia nastere progresiv, favorizand
crearea amenajarilor turistice.

• Turismul ramane insa mult timp limitat la practicarea lui doar de catre
clasele aristocratice si ale burgheziei instarite.
• Dezvoltarea turismului in aceasta perioada conduce la constituirea unei
adevarate filiere:
o Sunt construite lanturi hoteliere (de exemplu lantul hotelier Charles
Ritz);

o Sunt multiplicate publicatiile turistice;

o Apar calatoriile organizate: James Cook este primul care organizeaza

calatorii organizate, la inceput doar in Anglia (in 1841), apoi extinde
organizarea acestui tip de calatorii in Scotia, Europa, SUA (in 1866)
sau chiar in jurul Lumii (in 1872); la sfarsitul sec. XIX organiza sejururi
in majoritatea tarilor Lumii, bazandu-se pe o retea de > 1200 hoteluri.
• La sfarsitul sec. XIX – inceputul sec. XX, rolul englezilor in dezvoltarea
turismului litoral si montan este determinant:
o British Alpine Club (1857) este realizat inainte sa se creeze Clubul Alpin
Francez (1874); Chamonix devine capital alpinismului si a hotelariei;

o Moda britanica de a petrece sejururile hivernale pe Coasta de Azur in

Franta conduce la dotarea oraselor cu vile, palate luxoase, cazinouri, etc.

o Vara, aristocratii se orienteaza spre statiunile termale (Vichy, Baden-

Baden, Bad Ischl, Karlovy Vary, etc.), statiuni care se doteaza cu hoteluri,
parcuri, cazinouri, terenuri de golf, hipodromuri, etc.;

o Extinderea retelei de cai ferate amplifica fenomenul turistic.

• Prima jumatate a sec. XX este caracterizata de schimbari importante:
o Turismul balnear se extinde si-n alte regiuni decat cele obisnuite:
litoralul Marii Adriatice si al Mediteranei, Florida, Cuba, Bahamas,
Mexic, etc.
o Schiul practicat initial in tarile scandinave isi face aparitia in Alpi, in
Franta: primele Jocuri Olimpice moderne de iarna sunt organizate
la Chamonix (1924); sunt create alte statiuni montane in Franta si
Elvetia (Zermatt, St. Moritz, etc.);
o Democratizarea turismului are loc progresiv datorita avantului
economic, a extinderii cailor ferate si a aparitiei concediilor platite.

e. Perioada contemporana (din 1950 pana in prezent)

• Are loc o democratizare a turismului, mai ales in tarile
industrializate.