Geografia turismului

Curs introductiv
 Geografia turismului

• Turism – ansamblul activitatilor efectuate pentru si in scopul

deplasarii persoanelor pentru o perioada nu mai mare de un an, intr-
un alt loc decat acela in care locuiesc si muncesc, a caror motivatie
poate fi vacanta, afaceri si alte scopuri.

• Geografia turismului – disciplina care studiaza patrimoniul turistic

mondial (natural si antropic), repartitia si modul de valorificare a
acesteia si a dotarilor turistice in plan teritorial, dinamica si
distributia fluxurilor turistice interne si internationale.
 Geografia turismului

• Aparitia si evolutia turismului

- inca inaintea erei noastre – cunoscute fiind calatoriile grecilor
vechii Elade cu ocazia Jocurilor Olimpice si a altor intreceri sportive;
- pelerinajele la locurile de cult Dodona si Delfi, mai tarziu
pelerinajele de la Mecca, Ierusalim, Roma, Santiago de
Compostella;
- deplasarile patricienilor romani in scopuri de odihna si de
ingrijire a sanatatii in statiunile termale din Imperiul Roman
(Vichy si Aix-les-Bains in Franta, Aachen in Germania, Baden
bei Zürich in Elvetia, Herculanum si Germisara in Romania);
- itinerarele de studii ale tinerilor din familiile engleze aristocrate
realizate pe continentul european, dupa anii 1700;
 Geografia turismului

In Romania – documentele arata ca s-au efectuat calatorii in scop

turistic, la care au participat de obicei oamenii de cultura, diplomati,
comercianti, romani sau straini, ale caror relatari cuprind marturii,
descrieri ale locurilor, obiceiurilor si traditiilor romanesti.
– Calatoriile pentru studii ale tinerilor romani din sec.XVIII-XIX, care au
format intelectualitatea romaneasca de mai tarziu.
 Geografia turismului

• Turistul si turismul sunt termeni ce apar dupa anul 1700.

• Turistul – orice persoana care calatoreste pentru propria placere si
se indeparteaza mai mult de 24 de ore de domiciliul sau obisnuit.
• Etimologie – derivat din termenul englez "tour“ (calatorie) care
provine la randul sau, din cuvantul francez "tour“ (calatorie sau
plimbare in cerc).
• Turismul se deosebeste de calatorie prin faptul ca implica, in
persoana calatorului, pe de o parte, alegerea deliberata a
obiectivului si, pe de alta, preocuparea de a-si satisface o placere.
 Geografia turismului

• In 1841, in Anglia, ia fiinta primul birou de voiaj si prima firma tour-

operatoare din lume – Thomas Cook din Londra.
• In Romania – se infiinteaza societati si cercuri turistice:
– “Societatea Carpatina Ardeleana“ Sibiu 1880;
– “Societatea Carpatina din Sinaia“ 1835;
– “Societatea turistilor din Romania“ Bucuresti 1903;
– “Touring – Clubul Romaniei“ 1925.
In a doua jumatate a sec.XX turismul ia amploare prin dezvoltarea
infrastructurii generale si a structurilor de primire turistica, diversificarea
ofertei de servicii turistice, dezvoltarea de statiuni turistice.
 Geografia turismului

• Turismul – fenomen de masa – ca urmare a dezvoltarii economice,

a cresterii veniturilor, democratizarea si liberalizarea societatii,
modernizarea mijloacelor de transport si a cailor de comunicatie.
• Statisticile OMT sunt elocvente in acest sens: numarul de turisti
internationali a crescut de la 25 mil.in anul 1950 la 160 mil.in 1970,
la 703 mil.in 2002 iar in anul 2014 a depasit 1133 mld. In anul 2019,
numarul turistilor internationali a fost de 1.5 mld.
• Specialistii OMT arata ca, in sec.XXI, industria turismului si a
calatoriilor va ocupa locul III in afacerile mondiale, dupa tehnologia
informatiilor si a telecomunicatiilor.
 Factorii genetici ai
fenomenului turistic
Cursul nr.2
 Factorii genetici ai fenomenului turistic

Cea mai cuprinzatoare clasificare utilizeaza

criteriul legat de natura factorilor, si anume:
– Factori naturali, cultural istorici si tehnico-economici,
care dau atractia turistica a unui teritoriu si resursele
turistice, care, prin amenajari tehnice, determina o
activitate de turism.
Aici se incadreaza si calitatea mediului (factori
ecologici) pentru turism, gradul de protejare si
conservare a mediului, nivelul de exploatare si
protejare a resurselor turistice, stadiul de protejare si
valorificare a mostenirii cultural istorice.
 Factorii genetici ai fenomenului turistic

– Factori economici: veniturile populatiei si modificarile

acestora, oferta turistica, dezvoltarea si diversificarea
bazei tehnico-materiale turistice, dezvoltarea
industriei serviciilor, preturile si tarifele, infrastructura
tehnica generala (caile de comunicatie, etc.).
– Factori tehnici: performantele mijloacelor de transport,
tehnologiile in constructii, parametrii tehnici ai
instalatiilor si echipamentelor specifice (inclusiv din
turism) etc.
 Factorii genetici ai fenomenului turistic

– Factori sociali: urbanizarea (gradul si varsta de

urbanizare), sporirea complexitatii muncii si a
consumului de energie psihica si nervoasa, timpul
liber si indeosebi cel platit.
– Factori demografici: evolutia numerica a populatiei,
modificarea duratei medii a vietii, structura pe varste
si categorii socioprofesionale, starea sanatatii
populatiei, etc.
 Factorii genetici ai fenomenului turistic

– Factori psihologici, educativi, de cultura si civilizatie:

gradul de instruire, interesul pentru cultura, dorinta si
nevoia de cunoastere, gustul estetic, caracterul si
temperamentul individual.
– Factori politici: situatia economica si politica,
formalitatile la frontiera, facilitati sau prioritati in
turismul organizat, regimul vizelor, diversitatea
tipologica a aranjamentelor, legislatia turistica.
– Factori legati de informatia turistica si mijloacele si
caile de promovare a produselor turistice, calitatea
serviciilor turistice, etc.
 Factorii genetici ai fenomenului turistic

• Dupa durata in timp a actiunii lor se deosebesc:

– Factori care influenteaza permanent (timpul liber,
veniturile, miscarea populatiei, oferta potentiala,
urbanizarea, etc.
– Factori conjuncturali (crizele economice si politice,
conflicte armate, catastrofe naturale, conditii
meteorologice, etc.).
 Factorii genetici ai fenomenului turistic

• O alta grupare de factori se refera la sensul

interventiei lor si identifica:
– Factori exogeni care stimuleaza global dezvoltarea
turismului, precum: sporul natural al populatiei,
veniturile populatiei, gradul si varsta de urbanizare,
motorizarea si cresterea mobilitatii populatiei,
infrastructura generala.
– Factori endogeni ce se refera la continutul activitatii
turistice- lansarea de noi produse turistice,
dezvoltarea si diversificarea serviciilor, calitatea
serviciilor, nivelul de pregatire a fortei de munca,
promovarea si publicitatea turistica.
 Factorii genetici ai fenomenului turistic

• Dupa importanta in determinarea fenomenului

turistic, factorii se pot grupa in :
– Factori primari – oferta, veniturile, miscarea
populatiei, timpul liber.
– Factori secundari – facilitati de viza, legislatie,
cooperare internationala, prioritati in dezvoltarea
turismului si a serviciilor suplimentare
 Factorii genetici ai fenomenului turistic

• In raport cu influenta asupra celor doua laturi

corelative pietei turistice:
– Factori ai cererii turistice: venituri, urbanizare, timp
liber, dinamica populatiei.
– Factori ai ofertei turistice, respectiv, perioadele si
serviciile turistice, formele de turism, preturi si tarife,
pregatirea fortei de munca, calitatea serviciilor,
publicitate si promovare.
• Rezulta ca fenomenul turistic evolueaza in
timp si spatiu sub actiunea corelata a unui
complex de factori, unii cu caracter
favorizant, altii fiind restrictivi, punandu-si
amprenta indeosebi asupra cererii
turistice, latura cea mai dinamica pietei.
Potentialul turistic al Terrei

Cursul nr.3
 Potentialul turistic al Terrei

• Fondul turistic – totalitatea elementelor naturale

si antropice care, prin atractivitatea ce le
caracterizeaza determina orientarea fluxurilor
turistice.
• Potentialul turistic – include, pe langa fondul
turistic, dotarile tehnico-edilitare si serviciile
turistice.
• Potrivit altor autori, ansamblul atractiilor turistice
naturale si antropice existente pe un teritoriu dat
constituie potentialul turistic sau patrimoniu
turistic ori resurse turistice.
 Potentialul turistic al Terrei

• Potential turistic natural

• Potential turistic antropic
 Potentialul turistic natural al Terrei

• Reprezinta totalitatea elementelor fizico-geografice dintr-

un teritoriu, care, exercita o actiune de atractie asupra
turistilor potentiali, facilitand, astfel, exploatarea turistica
a acestui spatiu.
• Obiectivele apartinand cadrului natural se caracterizeaza
printr-o mare diversitate genetica, dimensionala si
fizionomica. Prin intermediul lor se includ in sfera
atractivitatii si atractivitatilor recreative atat elemente
concrete, materializate ale mediului geografic (relief,
ape, structuri litologice, vegetatie) cat si insusiri ale
acestuia (indeosebi cele climatice).
 Potentialul turistic natural al Terrei

• Potentialul turistic al reliefului

– Relieful prezinta el insusi atractivitate datorita
complexitatii genetice, configuratiei morfologice,
principalilor indicatori morfometrici, distributiei in
spatiu.
– Se impune relieful montan, cel de dealuri si podis,
mai apoi regiunile joase (mai ales deltele, dar si
campiile).
 Potentialul turistic natural al Terrei

• Masivele muntoase, crestele montane, piscurile.

– Lanturi muntoase foarte bine valorificate turistic: Alpii,
Pirineii, Apeninii, Carpatii, Stancosii, Apalasii.
– Lanturi muntoase mai putin valorificate: Himalaya-
Karakorum, Anzii, Caucazul, Tian Shan.
 Potentialul turistic natural al Terrei

• Varfurile montane – forme de relief, de regula cu

infatisare geometrica (piramidala, trapezoidala, conica),
care corespund unor roci rezistente.
• In Asia se afla cele mai inalte varfuri ale planetei. In
China sunt circa 40 de varfuri cu peste 7000 m altitudine.
Lantul Muntilor Himalaya cu o lungime de 2400-2500
km, cuprinde si cel mai inalt varf de pe glob, Everest
8850 m.
• America de Sud cu Muntii Anzi pe latura vestica,
prezinta varfuri de peste 6000m – ex. Aconcagua (6959
m).
 Potentialul turistic natural al Terrei

• In America de Nord – lantul Muntilor Stancosi cu varful

McKinley (6198 m).
• In Africa la peste 5000 m inaltime, Kilimanjaro (5892 m),
Mount Kenya (5194 m).
• In Europa, in zona de limita, Muntii Caucaz ating in varful
Elbrus 5642 m, iar Alpii in Mont Blanc 4810 m. Carpatii
ating altitudinea maxima in varful Gerlachovka (2663 m).
• In Australia, in cadrul Cordilierei Australiene, se afla
varful Kosciuszko cu 2230 m altitudine maxima.
 Potentialul turistic natural al Terrei

• Himalaya-Karakorum
– Cel mai inalt sistem muntos al planetei, cuprinde 17 varfuri ce
trec de 7900 m alt.
– Desfasurat in partea sud-estica a continentului Asia.
– Aspect general de bariera uriasa.
– Asaltul acestor culmi “optimiare” a inregistrat un prim succes in
1950, cand o echipa franceza condusa de Maurice Herzog a
escaladat in conditii dramatice vf.Annapurna.
– Vf. Everest (Chomolungma) a fost cucerit in 1953 de
neozeelandezul Edmund Hillary si serpasul nepalez Norgay
Tenzing (29 mai 1953, orele 11,30).
 Potentialul turistic natural al Terrei

• Muntii Anzi
– Cel lung sistem muntos – 7600 km, in vestul Americii de Sud, de
la tarmul Marii Caraibilor (N) pana la Capul Horn (S).
– Cuprind multe depresiuni inalte intramontane aflate la 2500-3000
m alt. numite savannas, care au fost centrele civilizatiei
precolumbiene.
– Cel mai inalt varf este Aconcagua de 6959 m.
 Potentialul turistic natural al Terrei

• Versantii – suprafete inclinate cu forme variabile, cei cu pante

accesibile pretandu-se la amenajarea pentru practicarea sporturilor
de iarna (Muntii Alpi, Stancosi, Carpati), iar cei foarte abrupti sunt
spectaculosi.
• Pasurile si trecatorile – ofera puncte de belvedere si de dotari si
amenajari turistice (cabane, hanuri, moteluri).
• Microformele de relief datorate eroziunii selective, rezultand paduri
de lut si piatra, paduri pietrificate, coloane, turnuri, poduri naturale,
pietre singuratice, figuri antropomorfe si zoomorfe ( Padurea
pietrificata din Arizona – SUA, Padurea de la Varna – Bulgaria,
Padurea de Piatra din Yunnan, Padurea de Lut din Yuanmou –
China, Stanca Lorelei pe Rhin – Germania, Sfinxul si Babele din
Muntii Bucegi.
Potentialul turistic natural

Curs nr.4
 Vaile

• Sunt forme de relief negative, cu trasee liniare sau

sinuoase care, in afara de faptul ca permit accesul in
regiunile in care se inscriu, concentreaza de regula
multe atractii turistice (versanti, chei, defilee, canioane,
cascade, stanci cu forme aparte plus realizari antropice
deosebite).
• Exemple: Valea Prahovei, Nerei (Romania), vaile marilor
fluvii de pe glob – Nil, Gange, Indus, Changjiang,
Columbia, Colorado.
 Cheile

• Sunt vai inguste si adanci, cu versanti ca

niste pereti inalti si abrupti, formate in
zonele montane – Cheile Bicazului,
Rametilor, Nerei.
 Defileele

• Sunt sectoare de vai inguste si adanci

care prezinta portiuni inguste (chei) si
altele mai largi – ex: defileul Dunarii (intre
Bazias si Orsova), cel mai lung din
Europa, Sanxia (Cele Trei Defilee de pe
fluviul Changjiang), defileele de pe
Maranon si Ucayali – izvoarele
Amazonului.
 Canioanele

• Sunt vai adanci intr-o structura geologica

tabulara, ale carei straturi cu varste si duritati
diferite se reflecta in culoarea versantilor.
• Cel mai spectaculos este Marele Canion al
fluviului Colorado, 349 km lungime, 6-30 km
latime si 2133m adancime maxima.
• Canionul Duero in Pen.Iberica
• Canioane pe Chiangjiang si Huanghe in Asia
 Vulcanii noroiosi

• Sunt mici ridicaturi conice formate prin eruptia la

suprafata Pamantului a gazelor degajate dintr-
un zacamant de hidrocarburi, acestea antrenand
apa si namol.
• America de Nord – in Parcul National
Yellowstone, SUA.
• America Centrala, Indonezia, Noua Zeelanda.
• Franta (zona Auvergne), Italia, Islanda, Romania
(Paclele Mari si Paclele Mici de la Berca).
 Relieful vulcanic

• Prezinta conuri vulcanice de o maretie si o

frumusete aparte:
– Vezuviul, Etna in Italia;
– Fuji-Yama si Asama in Japonia;
– Popocatepetl, Iztaccicuatl, Paricutin in Mexic;
– Izalco in El Salvador;
– Chimborazo si Cotopaxi in Ecuador;
– Merapi si Krakatau in Indonezia;
– Mauna Loa si Mauna Kea in Arhipelagul Hawaii;
– Craterul vulcanic Ngorongoro in Tanzania;
– Craterul cu Lacul Sf.Ana din Masivul Ciomatul,
Romania.
 Relieful carstic

• A rezultat ca urmare a eroziunii si dizolvarii

calcarelor, gresiilor si sarii, provocate de apele
subterane sau de suprafata, luand nastere
forme caracteristice, cele mai spectaculoase
fiind pesterile si avenurile.
• Pesteri renumite: Altamira si Cueva de Nerja
(Spania), Lascaux (Franta), Postojna (Slovenia),
Krasnohorska (Slovacia), Holloch (Elvetia)
Mammoth Cave (SUA).
 Relieful glaciar

• Relieful glaciar se datoreaza actiunii ghetarilor,

rezultand forme specifice: creste ascutite, circuri
glaciare, morene, fiorduri.
• Pen.Scandinava Oslo Fjord, Stavanger Fjord,
Hardanger Fjord Sogne Fjord-cel mai adanc din
lume;
• Pen.Labrador si Groenlanda cu Nordvestfjord –
cel mai lung de pe glob;
• Patagonia si Tierra del Fuego;
• Noua Zeelanda – regiunea Fjordland;
Resursele naturale

Curs nr.5
 Relieful litoral

• Relieful litoral – rezultat in urma actiunii apelor marine

asupra uscatului tarmurilor, prezinta atractie pe de o
parte prin formele specifice rezultate (golfuri, estuare,
faleze, plaje, capuri, stramtori, peninsule, insule, etc.), pe
de alta parte prin suportul oferit amenajarii de statiuni
balneo-maritime.
• Se remarca adevarete lanturi de statiuni balneo-maritime
pe tarmurile Marii Mediterane (cea mai importanta
concentrare de pe Glob), Marii Caraibilor si Golfului
Mexic, Marii Nordului, Marii Baltice, Golfului Bengal,
litoralelor atlantic si pacific.
 Relieful coraligen

• Atolii
– insule formate din schelete de corali, cu aspect de
inel si cu diametru variabil (pana la 50 km) si avand in
mijloc o laguna (poate ajunge pana la 100m
adancime).
– Se intalnesc in Oceanul Pacific, in Oceania (ex:
arhipelaguri exclusiv coraligene -Kiribati, Tuvalu, Line,
Marshall, Phonix, sau mixte-coralii adaugandu-se
reliefului vulcanic – Hawaii, Samoa, Tonga, Fiji), dar
si in Oceanul Atlantic (Bahamas, Bermude, Cayman),
in Oceanul Indian (arhipelagul Maldive, Laccadive,
Amirante, Cocos).
 Relieful coraligen

• Atolii
– Prezinta o atractie deosebita:
• vegetatie luxurianta, desi sunt putine specii,
indeosebi cocotieri, papaya, bananieri, pandanus.
• Litoralul marin cuplaje cu nisip fin, ape limpezi si
gradini de corali in diferite nuante: alb, roz, galben,
purpuriu, albastru.
• Lagunele ; laguna atolului Fanning din Arhipelagul
Kiribati, considerata cea mai frumoasa din lume,
cu corali albastri, trandafirii si verzui si o bogata
fauna acvatica.
 Relieful coraligen

• Barierele de corali
– Cea mai mare din lume este Marea Bariera de Corali,
desfasurata de-a lungul tarmului NE al Australiei, cu peste 2000
km lungime.
– Bariere de corali se afla si in lungul coastei vestice a insulei
Noua Caledonie, in Oceanul Pacific, dar si paralel cu tarmul
caraibian al statului Belize, in America Centrala.
 Potentialul turistic a climei

• Clima – regimul mediu multianual al proceselor si fenomenelor

meteorologice (caracteristice unei anumite regiuni), determinat de
radiatia solara si de circulatia generala a maselor de aer, care
variaza in raport cu pozitia pe Pamant, cu altitudinea absoluta si cu
configuratia reliefului regiunii respective.
• Principalele componente ale climei: temperatura medie a aerului,
nebulozitatea, precipitatiile atmosferice si vantul.
• Tipuri de clima cu desfasurare:
– Zonala, in latitudine, de la Ecuator la Poli: ecuatoriala (si
subecuatoriala), tropicala (si subtropicala), temperata si polara (si
subpolara).
– Regionala: oceanica, continentala, de tranzitie, de munte, de deal si
podis, de campie.
Fiecare dintre aceste climate prezinta avantaja si dezavantaje pentru
turism.
 Potentialul turistic al climei

• Cele mai favorabile pentru practicarea turismului sunt climatele

subtropicale si temperat.
– Climatul subtropical (30-400lat.N si S) cu doua anotimpuri. Aici
este inclus si climatul mediteraneean (Marea Mediterana,
Mediterana Americana (Golful Mexic si Marea Caraibilor) si
Mediterana Asiatica (Marea Japoniei), in sudul Africii, vestul
Americii de Nord, SE si SV Australiei, cu ierni blande si veri
calde (25-270C), precip.reduse, timp senin.
– Acest climat a favorizat valorificarea litoralurilor marine,
concentrandu-se marea majoritate a statiunilor balneo-maritime
de pe Glob.
– Climatul temperat (40-600lat), cu patru anotimpuri, cu mai multe
nuante, este favorabil practicarii turismului datorita temperaturilor
mai moderate care faciliteaza vizitarea obiectivelor turistice.
– Climatul rece este propice sporturilor de iarna.
 Potentialul turistic al hidrosferei

• Potentialul turistic al marilor si oceanelor:

– Litoralurile marine:
• Au constituit unul din locurile de predilectie ale vechilor
civilizatii; au favorizat aparitia aglomeratiilor urbane.
• Intre Ecuator si latitudinile medii se concentreaza lanturi
intregi de statiuni balneo-maritime pentru cura heliomarina si
talasoterapie, sporturi nautice.
• Falezele, promontoriile, peninsulele, golfurile, estuarele,
insulele din apropiere constituie puncte de atractie.
 Potentialul turistic al hidrosferei

• Cursurile de apa:
– Marile fluvii (Nil, Indus, Gange, Changjiang, Huanghe, Mekong,
Tigru, Eufrat) au favorizat aparitia si dezvoltarea unor civilizatii
stralucite (indiana, chineza, mesopotamiana, egipteana) si
concentreaza in prezent vestigiile acestora; mari metropole s-au
dezvoltat in lungul unor fluvii, rauri (Paris pe Sena, Londra pe
Tamisa, Viena, Bratislava, Budapesta si Belgrad pe Dunare,
Cairo pe Nil, Sankt Petersburg pe Neva, Moscova pe raul
Moscova, Kiev pe Nipru, Lisabona pe Tejo, Washington pe
Potomac, Rangoon pe Yrrawaddy).
– Malurile raurilor – locuri ideale pentru amenajari turistice (odihna,
plaja, sporturi nautice).
– Formele si fenomenele geologice si geografice care insotesc
cursurile raurilor.
 Potentialul turistic al hidrosferei

• Lacurile – peste un milion pe glob.

– Lacuri glaciare- in M-tii Alpi (Leman/Geneva,

Bodensee, Bled), Carpati (Balea, Capra, Bucura, Lala
Mare, Buhaiescu), Anzi (Argentino, Nahuall Huapi).

– Lacuri vulcanice- Crater Lake in SUA, Sf.Ana in

Romania, Kivu in Africa, Nicaragua in Nicaragua.
 Resursele turistice ale hidrosferei

– Lacuri carstice- constituie un mare punct de atractie

prin limpezimea apelor si prin modul inedit de
alimentare. Cel mai mare lac subteran este situat in
pestera Craighead Caverns din Pod. Edwards,
Texas-SUA, la o adancime de 91 m.
– Lacuri sarate- sunt prezente in general in regiunile de
deal si de campie (Slanic Prahova, Slanic Moldova,
Ocna Sibiului, Ocna Dejului, Lacul Sarat, Amara).
– Lacuri antropice- pe langa scopul principal pentru
care au fost construite, au si functii de agrement.
 Resursele turistice ale hidrosferei

• Apele minerale si termale- ape cu un continut variabil de

saruri, gaze sau substante minerale radioactive care le
confera proprietati terapeutice.
– In Romania sunt peste 1500 de locuri cu astfel de ape ( Vatra
Dornei, Borsec, Covasna, Calimanesti, Sovata).
– Pe glob – statiuni renumite: Karlovy-Vary, Marianske Leazne
(Cehia), Aix-les-Bains, Evian (Franta), Taormina (Italia), Hot
Springs, Colorado Springs (SUA), Beppu (Japonia).
• Gheizerele- izvoare fierbinti, care datorita presiunii
interne tasnesc cu intermitenta la inaltimi apreciabile.
Sunt frecvente in regiunile cu activitate vulcanica intensa
(Islanda, Kamciatka, SUA-Old Faithful).
Resurse turistice

Curs nr.6
 Resurse turistice naturale

• Potentialul turistic al biosferei

– Vegetatia- prezinta interes turistic datorita unor elemente cum sunt:
• Compozitia asociatiilor vegetale: paduri (tropicale, de mangrove, de conifere
si foioase; savane; stepe; pajisti alpine.
• Varsta si dimensiunile arborilor- ex: Codrii Seculari din masivul Rarau, cu
peste 500 de ani vechime, chiparosii din Sahara, Sequoia gigantea pentru
dimensiunile de peste 150m inaltime, baobabul din Africa.
• Prezenta unor plante relicte – ex: lotusul termal de la Baile Felix, plante
endemice, arbori izolati (Gorunul lui Horia de la Tebea).
– Fauna- cunoasterea speciilor (ex: gradinile zoologice).
• Vanatoarea - animale mari si pentru blanuri pretioase.
• Pescuit.
• Colectarea de pasari (in special exotice) si de insecte.
– Zonele ocrotite – Parcurile Nationale, parcurile naturale si rezervatiile
naturale.
 Potentialul turistic antropic
• In cazul fondului turistic antropic sunt avute in vedere mai multe elemente intre care:
– Vechimea (tot ce s-a realizat inaintea erei noastre) – megaliti, picturi rupestre,
temple, cetati, dar si constructii din era noastra, dar mai vechi.

– Unicitatea – individualizeaza unele obiective – Marele Zid Chinezesc, Piramida

lui Kheops, Sfinxul de la Giseh, Colosseumul din Roma, Turnul Eiffel.

– Ineditul – realizari care ies din comun prin originalitatea ideii si realizarii:
Manastirile de la Meteora, catedrala Sagrada Familia din Barcelona, Coloana
Infinitului de la Targu Jiu, Turnul inclinat din Pisa.

– Dimensiunile – turnurile de televiziune, unele cu peste 500 m inaltime – CN

Tower din Toronto, Ostankino din Moscova; zgarie nori – Petronas Twin Towers
din Kuala Lumpur, Empire State Building din New York; podurile: Øresund
(Danemarca-Suedia), Vasco da Gama (peste fluviul Tejo in Portugalia).

– Functia: resedinte regale (Palatul Buckingham-Londra, Palacio Real- Madrid),

resedinte prezidentiale (Casa Alba – Washington, Kremlin- Moscova), foste
inchisori Robben Island in Rep.Africa de Sud, Casa Sclavilor in insula Goree din
Dakar), muzee (foste palate care au dobandit aceasta destinatie: Louvre,
Ermitaj, Prado, Peles.
 Resurse turistice antropice

• 1.Megalitii
– Monumente istorice, probabil cu functie funerara sau
de cult, alcatuite dintr-un bloc mare, fie din
suprapunerea unor blocuri sau dale mari de piatra
sumar prelucrata.
– Exista mai multe tipuri:
• Menhire (blocuri inalte de piatra, pana la 20 m, izolate);
• Cromlehuri (blocuri verticale dispuse in cerc, la distante
egale, in jurul unei pietre mari);
• Dolmeni (lespezi de piatra asezate orizontal pe doua sau mai
multe blocuri de piatra dispuse vertical)
• Se intalnesc in Europa (Stonehenge-UK, Carnac-Franta,
Hagar Qin- Malta), Africa, Asia (Japonia, India).
 Resurse turistice antropice

2. Edificiile istorice

• Castrele, tabere militare romane fortificate, construite de-a lungul

cailor de comunicatie sau in punctele strategice importante din
provinciile romane, ex:in Dacia – Apulum, Potaissa, Drobeta,
Arutela, Porolissum.

• Fortificatiile,constructii facute pentru apararea asezarilor impotriva

atacurilor din afara, ex: Marele Zid Chinezesc (construit in mai bine
de 1000 de ani)

• Cetatile, locuri intarite prin fortificatii:

– din Antichitate (Atena, Troia, Roma, Cartagina,Palmyra, Babylon,
Histria, cetatile dacice de la Blidaru, Costesti, Gradistea de sub Munte);
– din Evul Mediu (Constantinopole/Istanbul, Viena, Buda, Genova, Cadiz,
Dubrovnik, Kalemegdan/Belgrad, Kremlin/Moscova, Suceava, Neamt).
 Resurse turistice antropice

• Forturile, lucrari de fortificatie, construite din zidarie, cu contur de

regula poligonal, care se inscriu intr-o linie fortificata.

– Prezente la majoritatea cetatilor medievale din Europa, dar si in

America (SUA si Canada), in Africa si Asia (in India, Fortul din Agra,
chiar mai vechi, construit de imparatii moguli).

• Castelele, edificii monumentale, amplasate de regula in puncte

strategice greu accesibile, folosite ca resedinta temporara a unui
principe ori a unui nobil.

– Sunt frecvente in Europa si Asia, dar si in America si Africa.

– Europa: pe Valea Loirei (17 – Blois, Chambord, Chenonceaux,
Amboise, Angers), Valea Rhinului (Marksburg, Stolzenfels, Rheinfels,
Schönburg, Rheinstein), din Spania, Scotia, Irlanda, Anglia, sau din
Romania- Bran, Castelul Huniazilor.
 Resurse turistice antropice

• Palatele- sunt de fapt castele mai recente, caracterizate

de monumentalitate si somptuozitate, disparand functia
strategica, inlocuita de cea politico-administrativa, cu
parcuri si gradini.
– Printre cele mai reprezentative sunt: Fontainebleau, Versailles,
Compiègne, Vaux-le-Vicomte, in apropiere de Paris,
Buckingham in Londra, Hoffburg si Schönnbrunn in Viena, Hrad
in Praga, Palatul de Iarna in Sankt Petersburg, Palatul Imperial
in Beijing.
– Multe edificii monumentale moderne sunt numite palate-
palatele ONU din New York, Viena si Geneva, Palatul
Congreselor din Moscova, Palatul Parlamentului din Bucuresti.
 Resurse turistice antropice

3. Edificii religioase
• Sanctuarele
– Locuri sfinte sau edificii consacrate ceremoniilor unor
religii, amplasate de multe ori, in locuri izolate.
– Prezente mai ales in Antichitate, in Grecia (la
Olympia, Delfi (oracolul), Epidaur, Patras, Delos, in
Imperiul Roman, in Dacia (la Sarmizegetusa Regia,
Batca Doamnei, Barbosi).
– In Asia sunt sanctuarele shintoiste de la Nikko,
Itsuku-shima, Horyu-ji.
 Resurse turistice antropice

• Templele –edificii consacrate unor divinitati si

destinate, la unele popoare, practicarii unui cult
religios.
– Templele egiptene: cele rupestre de la Abu Simbel,
Karnak-Luxor (Templul lui Amon), Philae (Templul lui
Hathor).
– Templele grecesti:
• Atena (Parthenonul/Templul Zeitei Athena Partenos,
Erechteionul, Templul Zeitei Arthena Nike);
• Delfi (Templul lui Apollo care adaposteste Oracolul);
• Epidaur (Templul lui Esculap);
• Olympia (Templul lui Zeus);
• insulele Delos (Marele Templu al lui Apollo), Samos
(Heraion/Templul Zeitei Hera).
 Resurse turistice antropice

– Templele indiene (chaityas) intre care cele in pesteri de la Ajanta

(5- cu statui ale lui Budha), Elephanta (4-cult zeu Shiva) si Ellora
(20 – intre care Templul Kailasa de dimensiuni impresionante)
dar si cele de la Bodh Gaya (Templul Mahabodhi), Konarak
(Templul Soarelui), Thanjavar (Templul Brihadisvara), Mysore.

– Templele japoneze de la Nara (Tōdai-ji si Kōfuka-ji), Nikko

(Rinnō-ji si Sambutsu-dō), Kyoto (Higashi-Hongan, To-ji).

– Alte temple asiatice: Angkor Thom si Angkor Vat in Cambodgia,

Borobudur si Prambanam, Stupa Shwe Dagon din Yangoon.

– Templele din America – inaltate de vechile civilizatii

precolumbiene la Teotihuacan (templul lui Quetzalcoatl),
Chichen-Itza (Templul Razboinicilor), Machu Picchu (Templul
Soarelui)
 Resurse turistice antropice

• Bisericile si manastirile
– edificii destinate celebrarii unui cult crestin; sunt caracteristice Europei,
Americii si Australiei unde crestinismul este preponderent.
– din punct de vedere turistic conteaza vechimea, originalitatea
constructiei, valoarea picturilor si a frescelor, obiectele de pret,
moastele pe care le adapostesc.
– biserici renumite: Biserica Sfantului Mormant din Ierusalim, Saint
Chapelle din Paris, Santa Maria delle Grazie din Milano (Cina cea de
taina- L.da Vinci), San Vitale din Ravenna, Santa Teresa din Cordoba-
Argentina.
– biserici rupestre: Lalibela (Etiopia), Ivanovo (Bulgaria), Alunis
(Romania);
– biserici din lemn: Petäjäveni in Finlanda, in Maramures, in insula
chiliana Chiloé.
– biserici taiate in sare:Wieliczka in Polonia, Targu Ocna in Romania.
 Resurse turistice antropice

• Manastiri
– De la Muntele Athos (20) si Meteora (24 d.c. 5 in functiune) in
Grecia.
– Ecmiazian, Haghbat si Sanahia in Armenia.
– Ghelati in Georgia.
– Studenica in Serbia.
– Bojana si Rila in Bulgaria.
– Maullbronn in Alpii Bavarezi in Germania.
– Manastirea San Ignacio in Argentina.
– San Francisco din Lima (Peru- cea mai mare din America).
– El Escorial si Montserrat in Spania.
– Manastirile romanesti.
 Resurse turistice antropice

• Catedrale – biserici de mari dimensiuni in care

slujeste de regula un (arhi)episcop.
– Cele mai renumite:
• San Pietro/Sf.Petru din Roma, Domurile din Milano,
Florenza, Pisa (Italia), catedralele din Assisi – doua
suprapuse (Italia).
• Nôtre Dame (Paris), Amiens, Chartres, Bourges (Franta).
• Aachen, Köln, Ulm, München (Germania).
• Stephansdorn/Sf.Stefan (Viena), Salzburg, Linz (Austria).
• Bruxelles, Tournai (Belgia).
• Sf.Vit in Praga (Cehia).
• Sevilla, Leon, Barcelona cu Sagrada Familia in Spania.
 Resurse turistice antropice

• Moscheile
– Sunt edificii religioase specifice lumii islamice.
– Se intalnesc indeosebi in Asia de Sud-Vest, Sud si Sud-Est, nordul
Africii.
– Se evidentiaza prin minaretele lor – turnuri inalte si foarte suple.
– Renumite: Moscheea lui Mahomed de la Mecca sau Moscheea Sfanta
(9 minarete si detine Kaaba- piatra sfanta a musulmanilor), moscheea
de la Medina (mormantul profetului Mahomed), in Arabia Saudita.
– Moscheea Albastra si Moscheea lui Soliman Magnificul din Istanbul
(Turcia).
– Al-Azhar din Cairo.
– Moscheea Omeiazilor din Damasc (Siria).
– Marea Moschee Malehita din Alger (Algeria)
– Kalean (minaret de 46 m) din Buhara (Uzbekistan).
– Moscheea lui Omar din Ierusalim.
 Resurse turistice antropice

• Sinagogile
– Sunt edificii religioase ale cultului mozaic,
caracteristice statului Israel.
– Marea Sinagoga din Tel Aviv, cele din
Ierusalim, Haifa.
– Se intalnesc si in tari europene si in SUA,
Romania, unde este prezenta diaspora
evreiasca.
Resurse turistice antropice

Curs nr.7
 4. Edificiile culturale

• Prezinta atractie din diferite motive:

– vechime si stil arhitectonic (universitatile, teatrele, teatrele de
opera);
• ex: universitati vechi, cu traditie – din Bologna, Ravena, Padova
(Italia), Sorbona din Paris (Franta), Oxford si Cambridge (UK),
Heidelberg si Freiburg (Germania), Viena (Austria), Madrid si
Barcelona (Spania), Cracovia (Polonia).
• ex: teatrele de opera – Scala din Milano, Covent Garden din
Londra, Opera de Stat din Viena, Metropolitan Opera din New York.
– bogatia de piese;
– raritatea;
– valoarea artistica (muzeele);
 4. Edificiile culturale

• Muzeele – institutii care conserva si expun obiecte prezentand interes din

punct de vedere istoric, artistic, stiintific, tehnic.

• Prezinta o tipologie variata: de arta, istorice, tehnica populara, etnografie,

de istorie naturala, de stiintele naturii, dar si muzee cu un specific aparte –
al figurilor de ceara (cele din reteaua Madame Tussaud- ex:Londra), al
pantofilor (Gottwaldow in Cehia), al papusilor (Delhi in India), al ceasurilor
(Chaux-de Fonds in Elvetia, Ploiesti in Romania).

• Cele mai vizitate sunt cele de arta si cele de istorie naturala.

• Ex: muzee de arta -Luvru (Paris), British Museum (Londra), Ermitaj (Sankt
Petersburg), Metropolitan Museum (New York), Prado (Madrid), Ufizzi
(Florenta) Muzeele Vaticanului.

• Ex: muzee inchinate unor personalitati artistice: Van Gogh (Amsterdam),

Picasso (Barcelona), Rubens (Anvers).
 7. Edificii economice cu functie turistica

• Podurile si viaductele
• Tunelele
• Metrourile
• Canalele
• Barajele si lacurile de acumulare
• Turnurile
• Sediile unor institutii, firme, complexe
expozitionale
Turism

Curs nr.8
 7. Edificii economice cu functie turistica
• Podurile si viaductele
– romane – bine pastrate la Alcantara si Cordoba – podul Calahorra
(Spania), Aelius (Roma), Nimes (Franta), Podul lui Apollodor din
Damasc de la Drobeta –Turnu Severin. Dintre apeducte – Nimes (“Pont
du Gard”) in Franta, Segovia si Taragona in Spania.

– Podurile medievale- Pont Neuf, Nôtre Dame (Paris), Ponte Vecchio

(Florenta), Rialto (Venetia), San Angelo (Roma), Carol (Praga),
Margareta si Podul cu lanturi (Budapesta), Tower Bridge (Londra).

– Podurile moderne- se disting prin:

• Lungime: Pont-Chartrain-38,4 km (SUA), Vasco da Gama-17,2 km
(Portugalia), Øresund -15,9 km (Suedia), Seto-Ohashi – 13 km (Japonia).
• Inaltime deasupra nivelului apei: Royal Gorge, SUA, 321 m, pe fl.Arkansas.
• Inaltime fata de sol: The Skybridge, la 170 m, care leaga cele doua turnuri
gemene Petronas, din Kuala Lumpur, Malaysia.
• Deschidere: Akashi Kaikyo, Japonia, cu 1991 m deschidere centrala.
• Arhitectura: Golden Gate din SUA, in San Francisco, Verrazano in New
York, Bosfor in Istanbul, Vasco da Gama in Lisabona, Podul Tigrului peste
fluviul Perlelor in China, Podul Saligny de la Cernavoda.
7. Edificii economice cu functie turistica
• Tunelurile – constructii subterane care traverseaza un masiv
muntos, un deal sau trec pe sub o apa, facilitand circulatia.

• Sunt realizate inca din Antichitate – Tunelul lui Agripa, pe sub

muntele Posilipe (Langa Napoli), care are 900 m lungime si 7,5 m
latime.

• In epoca moderna si contemporana, cele mai mari tuneluri sunt:

– Feroviare: Eurotunel (Franta-UK, pe sub Marea Manecii), cu o lungime

de 50,5 km; Seikan (53,85 km), Daishimizu (22,2 km), Rokko (16,3 km)
in Japonia, Simplon (19,7 km Elvetia-Italia), St.Gothard (15 km) Elvetia.

– Rutiere: Laerdal (24,5 km) si Gudvangen (11,4 km) in Norvegia,

St.Gothard (16,9 km) in Elvetia, Arlberg (14 km) in Austria, Frejus si
Mont Blanc in Franta, Gran Sasso in Italia, Kan Etsu in Japonia.
7. Edificii economice cu functie turistica

• Metrourile – sunt prezente in peste 120 orase

ale lumii. Prezinta interes prin:
– Vechime: Londra – primul metrou din lume, 1863,
apoi la Paris, Berlin, New York, Chicago, Boston,
Philadelphia, Budapesta, Viena, Madrid.
– Dimensiuni: cel din Londra are cea mai mare lungime
(408 km).
– Monumentalitate: cel din Moscova (1935), multe din
statii fiind adevarate opere de arta si arhitectura.
7. Edificii economice cu functie turistica
• Canalele – cursuri artificiale de apa care leaga doua mari, doua
fluvii, doua lacuri, etc. facilitand circulatia dar si alte activitati.
• Renumite:
– Canalul Suez (161 km – leaga M.Mediterana cu M.Rosie); Canalul
Panama (81,3 km) leaga Oc.Atlantic de Oc.Pacific;
– Sf.Laurentiu-304 km (cel mai lung canal fluvio-maritim) leaga Marile
Lacuri de Oc.Atlantic;
– Marele Canal in China, cel mai vechi si lung canal de navigatie si irigatii
din lume (1782 km) intre Beijing si Hangzhou, oras-port la Marea Chinei
de Est.
– Corint in Grecia, M.Egee si M.Ionica, foarte ingust, de 21-22m latime si
cu versanti abrupti.
– Canal du Centre, din Belgia, cu patru lifturi care ridica navele.
– Canal du Midi din Franta, M.Mediterana cu Oc.Atlantic, prezinta
varietate de structuri construite (in jur de 328 ecluze, apeducte, poduri,
tunele, etc.).
7. Edificii economice cu functie turistica
• Baraje si lacuri de acumulare

– Barajele prezente in regiunile montane si colinare atrag prin

forma lor, dimensiune, prin configuratia lacurilor de amenajare
rezultate si peisajul de ansamblu. In unele cazuri exista
adevarate lanturi de baraje: pe fl.Columbia, Colorado,
Tenneessee, Missouri in America, Volga, Nipru, Don in Europa,
Indus, Huanghe in Asia, Congo in Africa.

– Printre cele mai spectaculoase – Rogun si Nurek in Tadjikistan

(inalte -335 m si 300 m), Grande Dixance, Elvetia (285 m), Inguri
- Georgia, Grand Coulee – SUA, Itaipu – Brazilia, Alcantara II –
Spania, Cabora Bassa – Mozambic, Sanxia/Cele Trei Defilee –
China.
7. Edificii economice cu functie turistica
• Turnurile
– Sunt constructii cilindrice sau prismatice de inaltime mare, cu
diferite functii de-a lungul timpului (puncte de paza, clopotnite,
minarete, foisoare, faruri, turnuri de televiziune, etc.)
– Turnuri clopotnita – prezente la multe edificii religioase.
– Faruri –(numele de la i-la Pharos–Alexandria), New York (332 m
inaltime), Yamashita- Japonia, Antifer/Saint Malo-Franta.
– Turnuri –simbol, marcand un anumit eveniment ca de ex: Turnul
Eiffel (Paris), cu ocazia Expozitiei Universale de la Paris din
1889 (320,75 m).
– Turnurile de televiziune: CN Tower din Toronto (553,3m),
Ostankino din Moscova (547 m), Thule – Groenlanda, Berlin-
Germania, North West Cape –Australia, Beijing-China, Tokyo-
Japonia.
7. Edificii economice cu functie turistica
• Sediile unor institutii, firme, complexe expozitionale
– Burse –Paris, Londra, Barcelona, Copenhaga, Berlin, Milano,
New York, Chicago, Tokyo.
– Sediile unor organizatii internationale: ONU (New York, Geneva,
Viena), UNESCO (Paris), FAO (Roma), Organizatia Mondiala a
Sanatatii (Geneva), Consiliul Europei (Strassbourg).
– Sediile unor mari firme: General Motors (Detroit), Boeing si IBM
(Seattle), Exxon Mobil (Irving, Texas), Fiat (Torino).
– Complexe expozitionale in care se organizeaza targuri si
expozitii.
• Targuri internationale renumite: Atena (Intercasa), Barcelona
(Nautico), Berlin (Agritech), Chicago (Engineering), Madrid
(Multimedia), Sankt Petersburg (Baltika).
• Expozitiile universale: Londra (prima- in 1851), Hannovra in 2000
(“Om-natura-tehnologie”), Sevilla (“Era descoperirilor”) in 1992,
Taejon (Coreea de Sud in 1993 – “Sfidarea unei noi cai spre
dezvoltare), Lisabona in 1998 (“Oceanele-un patrimoniu pentru
viitor”).
 Tipuri si forme de turism

• Tipurile de turism:
– Turism de recreere si de agrement;
– Turism de ingrijire a sanatatii;
– Turism cultural;
– Turism polivalent (de recreere si refacere a
sanatatii; de recreere si informare).
 Formele de turism

• Decurg din modalitatile de practicare a tipurilor de

turism:
• Criterii:
– Distanta(mica, mare, foarte mare)
– Durata (scurta, medie, lunga)
– Provenienta turistilor (intern, extern)
– Numarul practicantilor (individual, grup)
– Gradul de organizare (organizat, semiorganizat, neorganizat)
– Modul de desfasurare (continuu, sezonier, de circumstanta)
– Mijloacele de transport utilizate (pedestru, rutier, feroviar, aerian,
naval)
– Varsta turistilor (tineri, maturi, varstnici)
– Aportul social (particular, social)
 Tipuri si forme de turism
• Unii autori, luand in consideratie caracteristica dominanta a
potentialului turistic, serviciile, motivatiile si preferintele turistilor, au
definit urmatoarele forme de turism:
– Turismul balnear maritim- pentru cura heliomarina, bai de mare si
uneori namol terapeutic, cura climaterica;
– Turismul montan si pentru practicarea sporturilor de iarna – drumetia,
turismul climateric, cel de sporturi de iarna;
– Turismul de cura balneara – statiuni cu izvoare minerale, termominerale
si termale;
– Turismul de vanatoare sau safari – raspandit in Africa, cu caracter de
foto-safari mai nou.
– Turismul cultural – vizitarea monumentelor istorice, a muzeelor, etc.
– Turismul comercial-expozitional – marile targuri si expozitii;
– Turismul festivalier;
– Turismul sportiv- manifestari sportive de anvergura;
– Turismul de reuniuni si congrese – legat de manifestari stiintifice,
culturale, artistice.
– Turismul de afaceri;
Turism – Regionare 1 (Europa)

Curs nr.9
 Europa

1. Litoralul Marii Mediterane si a Atlanticului

de Est
- Este cea mai importanta regiune turistica a
planetei. Se remarca prin turism balneo-
maritim si cultural-istoric.
 1.1.Litoralul nordic al Marii Mediterane

• Aceasta subzona include trei din cele mai

importante tari ca fluxuri turistice si venituri
obtinute din turism – Franta, Italia si
Spania.
• Aceste tari sunt bogate in obiective
turistice si in interior.
 Spania

• Litoralul mediteraneean – se desfasoara de la

granita cu Franta in nord, pana la stramtoarea
Gibraltar in sud.
• Prezinta patru segmente de coasta impostante,
numite “costa”, care include un sir de statiuni
balneo-maritime.
• Amenajarile litoralului au inceput dupa anul
1950.
• Cele patru “costa” sunt: Costa Brava, Costa
Dorada, Costa Blanca si Costa del Sol.
 Spania

• Costa del Sol

- Se desfasoara intre Gibraltar si Cabo de Gata ,
pe o lungime de peste 300 km.
- Prezinta plaje intinse, cu nisipuri fine, cu
numeroase vestigii feniciene, romane, maure, cu
o dotare si organizare turistica de exceptie.
- Statiuni celebre: Marbella, Benalmadena,
Torremolinos, Malaga, Almunecar, Roquetas de
Mar, Almeria 9oras fenician, cu podgorii intinse
si renumite soiuri de struguri albi).
 Spania

• Costa Blanca
– Plaje renumite pentru nisipurile fine, cu o vegetatie in
care predomina arbustii, in special palmierii.
– Se desfasoara intre Cabo si Nao.
– Statiuni si orase renumite:Alicante (vestigii feniciene
si romane, castele; Esplanada de Espania, vestitele
vinuri si lichioruri “de Alicante”, apoi Moraria, Calpe,
Benidorm (cu una din cele mai lungi plaje), La Marina,
Morella.
 Spania

• Costa Dorada
– Bordeaza tarmul GolfuluiSant Jordi, cu
statiuni renumite: Tarragona, El Perello,
Vilanova.
 Spania

• Costa Brava
– Printre cele mai frumoase, cuprinde asezari
pescaresti si statiuni turistice, orase mici si
dese si plaje intinse.
– Cel mai important oras este Barcelona
(vestigii romane, castele maure, palate,
catedrale si biserici, muzee, universitate).
– Statiuni: Mataro, Lloret de Mar, Roses.
 Spania

• Litoralului continental spaniol I se adauga

plajele din insulele Baleare si Canare.
• Statiuni:
– Palma, Mahon, Ibiza, Ciutadella de Menorca.
– Santa Cruz, Las Palmas, Puerta de Cabras.
 Spania

• Litoralul atlantic
– Litoralul nordic - cea mai-importanta statiune balneo-
maritima este San Sebastian. Este o regiune cu
umiditate ridicata, dar cu o vegetatie verde, cu paduri
de pin de pe coastele Cordillerei Cantabrica.
– Litoralul nord-vestic – intre frontiera cu Portugalia si
Cabo Ortegal, prezinta un tarm cu riass. Statiuni:
Baiona, Pontevedra, Vigo.
– Litoralul sud-vestic intre Punta Marroqui, respectiv
Tarifa, si granita cu Portugalia. Statiuni: Tarifa,
Sanlucar, Cadiz (oras fenician), Huelva (vestigii
grcesti, romane si maure), Palos de la Frontera
(portul din care a plecat Cristofor Columb in calatorie,
in 1492).
 Spania

• Castilia si Andaluzia
– Castilia: Madrid – Palatul Regal, Muzeul Prado, Manastirea
Escorial in apropiere (necropola a regilor Spaniei), Guadalajara,
Toledo (Catedrala, Casa muzeu El Greco), Segovia (Apeductul
roman, Catedrala, palate), Avila.
– Andaluzia: Granada (Palatul Alhambra cu elemente maure,
Palatul lui Carol Quintul), Sevilla (Catedrala din sec.XV, cu
mormantul lui Cristofor Columb, palate –Alcazares, Casa lui
Pilat), Cordoba (catedrale, renumita “piele de Cordoba”), Cadiz.
– Catalonia cu Barcelona (fortareata Montjuic, Catedrala, palate),
lucrarile arhitectului Antonio Gaudi (Catedrala Sagrada Familia,
Palatul Güell, Casa Mila), in apropiere se afla manastirea
Montserrat din sec.IX.
– Alte atractii: Santiago de Compostela (pelerinaj crestin),
Salamanca (una din cele mai vechi universitati, 1215), Oviedo,
Bilbao, Tarragona, Insulele Canare.
 Franta

• Riviera franceza este printre cele mai vechi

intrate in circuitul turistic international.
Litoralul francez mediteraneean cuprinde:
– Coasta de Azur (intre gurile Rhonului si Toulon) cu
statiuni renumite – Cannes, Nice, Saint-Tropez,
Antibes, Menton si orasul Marsilia.
– Côte d’Ametist cu statiunile Sète si Montpellier.
Litoralul francez atlantic – in sud-vest, Coasta de Argint,
cu statiunile Biarritz, Arcachon, Bayonne. In nord,
St.Malo (Manastirea Mont Saint Michel), statiunile
Cherbourg, Deauville, Calais, oras-portul Le Havre.
 Franta

• Alpii francezi – orasele Grenoble,

Chambery, Annecy si Briançon
(monumente istorice si de arta), statiunile
montane Chamonix, Les Contamines,
Avoriaz, Mégève, Val d’Isère, Tignes,
Courchevel, la care se adauga statiunile
balneare Evian-les-Bains, Aix-les-Bains.
 Franta
• Parisul si imprejurimile
– “Orasul-lumina”-unul din cele mai vizitate locuri din lume: Catedrala
Nôtre Dame (sec.XII-XIV), biserici (Sacré Coeur), Domul Invalizilor
(mormantul lui Napoleon), Turnul Eiffel, palate, piete (Concorde,
Vendôme), cartiere pitoresti (Montmartre, Le Marais, Latin, La Défense),
muzee (Luvru, Musée d’Orsay). In imprejurimi- palatele Versailles,
Fontainebleau, Chantilly, Compiègne, Vaux le Vicomte.
– Valea Loirei – 17 castele construite incepand cu sec.XV: Blois,
Chambord, Chenonceaux, Chinon, Angers, Amboise, Saumur, Tours,
Valençay, Ussé.
– Metropole regionale: Lyon (Capela de pelerinaj Fecioara neagra,
Catedrala St.Jean), Marsilia (Chateau d’If), Toulouse, Strasbourg (sediul
Consiliului Europei, cartierul Mica Franta), Bordeaux, Lille.
– Orase renumite pentru anumite monumente istorice si de arta: Avignon
(Palatul Papilor, sec.XIV, Podul St.Bénézet/ le pont d’Avignon), Nimes
(monumente galo-romane – Arenele), Rouen (case vechi din lemn),
Reims, Chartres, Amiens (catedrale cu vitralii).
 Italia

• Rivierele (sectoarele de litoral amenajate pentru turism):

Riviera di Ponente (San Remo, Savona, Genova),
Riviera di Levante( mai accidentata, cu vegetatie mai
abundenta- Portofino, La Spezia, Viareggio. Se adauga
statiunile Salerno, Amalfi si cele din Golful Napoli –
Sorrento, Capri, Ischia)
• In sudul Italiei, in Calabria, iar la Marea Adriatica, intre
Trieste si Rimini- statiunile din Golful Venetiei( Grando,
Lido di Venetia, Venetia), iar la sud de Rimini – Bari,
Pescara, Ancona)
• In insula Sardinia amenajarile turistice au inceput in anul
1970 iar in Sicilia din anul 1980 (Taormina, Siracusa,
Messina, Catania, Palermo).
 Italia

• Alpii Italieni cu statiuni montane si de sporturi de iarna –

Cortina d’Ampezzo, Vale d’Aosta, Courmayeur,
Domodossola, Breuil, dar si cele de pe malurile lacurilor
glaciare: Maggiore (Baveno, Pallanza, Stresa), Como
(Bellagio, Como), Garda (Limone, Toscolano).
• Roma – “Cetatea eterna” este considerat orasul cu cele
mai multe monumente istorice si de arta de pe glob:
temple, amfiteatre (Colosseumul), arcuri de triumf
(Constantin cel Mare, Septimiu Sever, Titus), columne
(Traian), bazilici (Santa Maria Maggiore, San Paolo Fuori
le Mura, San Pietro in Vincoli), biserici, palate, vile,
fantani (Fontana de Trevi), statui.
 Italia
• Orase muzeu
– Florenta- Domul sau Catedrala Santa Maria del Fiore (sec.XIII-XIV), Ponte vechio (sec.XIV),
Galeriile Uffizzi, palate (Medici).
– Venetia – situat pe mai bine de o suta de insule – Piazza San Marco cu basilica omonima din
sec.XI, Palatul Dogilor (gloria puterii venetiene), poduri (Podul Rialto), insulele Murano si
Burano (sticlarie si dantelarie).
– Genova – oras vechi, medieval, palate, casa lui Cristofor Columb.
– Torino – Domul din sec.XIV-XVI, Castelul Sforzesco, Scala (opera), biserica Santa Maria
delle Grazie (Cina cea de taina).
– Pisa- Piazza del Duomo sau Campo dei Miracoli, Domul, Turnul.
– Siena – Piazza del Campo (forma de evantai), Palazzo Publico.
– Ravenna – biserica San Vitale din sec.VI, cu mozaicuri (imparatii Iustinian si Teodora),
mormantul lui Dante.
– Napoli – la poalele muntelui Vezuviu, cu :Arcul de Triumf, Castel Nuovo (sec.XII), Palatul
Regal (sec.XVII), in apropiere Pompei (oras roman acoperit de lava).
– Padova – bazilica Il Santo din sec.XIII, Capela Scrovegni, sec.XIV, pictata de Giotto, palate,
universitate renumita.
– Bologna – palate, biserici, doua turnuri inclinate, universitate veche.
– Verona – “casa Julietei”.
– Assisi – ansamblul monastic romano-gotic San Francesco, din sec.XIII, cu doua basilici
suprapuse, cea de sus cu fresce de Giotto.
 2. Litoralul sudic al Marii Mediterane

• Subzona care include nordul Africii (Maroc, Algeria, Tunisia,Libia, Egipt) si o

parte din Asia de Sud-Vest (Israel, Liban, Iordania, Siria, Turcia) plus Cipru.
• Egipt
– Cairo si imprejurimile- se remarca prin monumente islamice: peste 400 de
moschei (Al-Azhar, sec.X), bazaruri, obeliscuri, statui. In apropiere – Marile
Piramide de la Giseh (Kheops, Kefren si Mykerinos) si Sfinxul, vechea capitala
Memphis, piramidele de la Saqqara si Dahshur.
– Litoralul mediteraneean: Alexandria – vestigii grecesti, romane, copte, islamice,
Biblioteca din Alexandria, vestigii ale Farului din Alexandria; statiunile balneo-
maritime Agami, Sallum.
– Litoralul Marii Rosii- cu statiuni recente (trei decenii): Hurghada, Sharm el
Sheikh, apoi Muntele Sinai cu manastirea Sf.Caterina (sec.IV d.Hr. – pelerinaj).
– Valea Nilului –Luxor-Karnak si imprejurimi (Teba, vechea capitala, Valea Regilor-
mormantul lui Tutankhamon, Valea Reginelor, Templul lui Seti I; la Luxor –
Templul lui Amon. Zona Assuan-Abu Simbel cu temple (Abu-Simbel), statui
uriase ale faraonului Ramses al II-lea, templul Hathor, Sanctuarul zeitei Issis,
lacul de acumulare Nasser.
– Croaziere pe Valea Nilului si in Marea Rosie.
 2. Litoralul sudic al Marii Mediterane

• Maroc
– Litoralul mediteraneean – intre Tanger si Algeria cu statiuni: Tanger,
Tetouan, Al-Hoceima, Nador, cu monumente istorice si de arta, islamice.
– Litoralul atlantic- intre Tanger si Tiznit cu statiuni: Tanger,Larache,
Casablanca, Safi, Agadir, Tiznit si orase cu monumente istorice: Rabat
(Marea Moschee, Palatul Regal), Safi, Agadir.
– Marile orase imperiale: Marrakesh, Meknes, Fes cu moschei, palate,
etc.
• Tunisia – turism in plina expansiune;
– Litoralul nordic mediteraneean cu doua areale:
• capitala Tunis si imprejurimile cu vestigii feniciene (ruinele Cartaginei),
romane, medina, moschei, statiuni- Sidi Bou Said, Jebel Oust;
• Bizerta – Côte de Cristal cu plaje bune (Remel).
– Litoralul oriental intre Capul Bon si Zarzis cu statiuni: Nabeul,
Hammamet, Sousse, Monastir, Zarzis, insula Djerba. Se adauga
vestigiile feniciene si romane – El Djem (amfiteatru) si Susah.
– Desertul saharian – orasele Tozeur, Tataouine ca porti de intrare.
 2. Litoralul sudic al Marii Mediterane

• Algeria si Libia- detin un patrimoniu turistic

valoros dar factorul politic determina o circulatie
turistica mai restransa.
• Algeria – capitala Alger, orasele Annaba, Oran,
cu monumente romane (bazilici), moschei,
vestigii romane, statiuni la Alger, Bejaïa,
Tipassa, Côte Turquoise, apoi platoul Tassili (in
Sahara, cu fresce), oaze (Touggourt).
• Libia –capitala Tripoli, cu monumente istorice si
de arta romane, turcesti, ale Cavalerilor de
Malta si orasele antice Cyrene, Apollonia, bine
conservate.
 2. Litoralul sudic al Marii Mediterane

• Turcia
– Orasul Istanbul si zona Bosforului – capitala a doua mari imperii
(bizantin si otoman), cu Sf.Sofia (catedrala bizantina), Moscheea
Albastra, Palatele Topkapi si Dolmabahce Saraiy, bazaruri,
turnuri (Galatei), obeliscuri.
– Litoralul mediteraneean – statiuni: Antalya, Alanya, Antakia,
podul de piatra construit de imparatul Hadrian la Adana.
– Litoralul egeean – cu statiuni:Kusadasi, Izmir, cetatea Troia si
Templul din Pergam, orasele Efes si Bodrum (anticul
Halicarnas), vestigii paleocrestine (locuinta unde a trait ultimii ani
Maica Domnului).
– Anatolia cu capitala Ankara (Baile romane, Templul lui Augustus,
Citadela) dar si monumente islamice, mausolee (Anit Kabir).
– Cappadocia cu Konya, cu forme spectaculoase de relief, grote,
biserici, fortarete.
 2. Litoralul sudic al Marii Mediterane

• Israel – Ierusalim, oras sfant cu trei religii:

– Crestini: Biserica Sf.Mormant, Via Dolorosa, Muntele Maslinilor.
– Evrei: Zidul Plangerii, Muntele Templului, mormintele lui David, Absalom,
Rachela, Zaharia.
– Musulmani:moscheile (a lui Omar), mormantul lui Lazar.
– Tel Aviv si imprejurimile – orasul Jaffa, cu statiuni: Netanya, Herzliya.
– Nordul tarii cu orasul Haifa, Muntele Carmel, lacul Tiberiada, Muntele Tabor.
– Zona Marii Moarte cu fortareata Massada.
– Zona GolfuluiEilat/Aqaba, de la Marea Rosie cu statiuni.
• Liban – relief variat, vestigii feniciene, romane, grecesti, musulmane.
Capitala Beyrouth cu moschei, muzee, apeduct roman, statiuni. Orase vechi
– Byblos, Sidon, Tyr, Tripoli. Valea Sfanta cu monumente religioase din
perioada timpurie a crestinismului.
• Siria – capitala Damasc (cea mai veche din lume), cu Marea Moschee pe
locul uni sanctuar asirian. Ugarit, oras feniciandin mileniul III I.Hr.
Halab(fostul Alep)locuit inca din sec.II i.Hr., Palmyra vechi oras aramaic
(Templul lui Baal) si vestigii musulmane (Moscheea El Kebir), cruciate
(Citadela Krak des Chevaliers).
TURISM- Regionare 2
curs 10
2. Europa Central-Nordică

• Concentrează un sfert din circulaţia turistică internaţională a planetei

• Activitate turistică neîntreruptă
• Predomină turismul montan şi de sporturi de iarnă, turismul cultural şi sejurul
pentru odihnă şi tratament
2.1. Ţările alpine

• Franţa – staţiunile:Grenoble, Chamonix, Morzine-Avoriaz, Megeve

• Italia – staţiunile de la poalele Alpilor:Cortina d’Ampezzo, Vale d’Aosta,
Courmayeur, Breuil, Domodossola
- staţiunile de pe malul lacurilor: Maggiore- Baveno, Pallanza, Stresa
Como- Bellagio, Como,
Garda- Gargnano, Limone
• Elveţia – Basel, Geneva, Montreaux, Interlaken, Jungfrau, Davos, Saint-Morritz,
Arosa, Sankt Gallen
• Germania – Garmisch Partenkirchen, Mittenwald, Obersdorf
• Austria – Innsbruck, Krimml, Saalbach, Bad Gastein
2.2.Ţările de la Marea Nordului şi de la Marea Baltică

• Sejurul în staţiunile de pe litoral este de scurtă durată

• Se remarcă “oraşele de artă” în:
- Belgia: Bruxelles, Anvers, Brugges, Gand, Tournai
- Olanda:Amsterdam, Haga, Haarlem, Utrecht
- Germania: Hamburg, Bremen, Lubeck, Rostock
- Polonia: Gdansk, Gdynia, Szczecin
• Staţiunile balneare:
- Belgia:Ostende
- Olanda:Zandvoort
- Germania: Warnemunde
- Polonia: Sopot
2.3. Ţările scandinave

• Danemarca:capitala Copenhaga, Helsingor, Insula Bornholm

• Finlanda: Helsinki, Tampere, Turku, Laponia

• Norvegia: Oslo, staţiunea Lillehammer, fiorduri

• Suedia: Stockholm, Goteborg, Malmo, Uppsala

2.4.Ţările Europei Central-Estice

• Predomină turismul de tranzit şi de cură balneară

• Cehia- Praga, Valea Vltavei, Carstul ceh, Staţiuni balneoclimaterice (Karlovy Vary)

• Slovacia- Bratislava, masivul Tatra

• Ungaria- Budapesta, Lacul Balaton, staţiuni balneare, oraşe, cetăţi vechi

3.America de Nord

• Concentrează 15% din circulaţia turistică internaţională

• Se caracterizează prin circulaţie turistică intracontinentală

• Turism de tranzit
3.1. Statele Unite ale Americii

• Marile oraşe de pe coasta atlantică- Boston, Philadelphia, Washington, New York

• Peninsula Florida cu staţiunile balneare: Miami Beach, Palm Beach, Key West
• Coasta californiană- San Francisco, Los Angeles, San Diego, staţiunea Malibu
• Staţiuni montane şi de sporturi de iarnă: Lake Placid, Denver, Salt Lake City, Sun
Valley, Paradise
• Parcuri naţionale: Yellowstone, Grand Canyon, Yosemite, Everglades
3.2.Canada

• Peisaje alpine, preerii, canioane, cascade

• Parcuri naţionale: Wood Buffalo, Nahanni

• Oraşe: Montreal, Quebec (castelul Frontenac), Toronto, Halifax, Vancouver

3.3.Mexic

• Vestigii şi monumente ale civilizaţiilor precolumbiene

• Oraşe cu monumente din perioada colonială: Ciudad de Mexico, Guadalajara,

Puebla, Veracruz, Toluca

• Staţiuni balneare -pe coasta pacifică: Acapulco, Manzanillo, Mazatlan

-la Golful Mexic: Tampico
-în peninsula Baja California
4.Comunitatea Statelor Independente

• Turism cultural, legat de monumente istorice şi de artă, muzee

• Turism balnear
 Subzone: - 4.1. Moscova şi împrejurimile
- 4.2. Sankt Petersburg: Muzeul Ermitaj
- 4.3. Ucraina- Kiev
- 4.4 Caucazul: - turism montan (vf.Elbrus)
- oraşe vechi (Tbilisi, Baku, Erevan)
- staţiuni balneare (Piatigorsk)
- 4.5. Litoralul Mării Negre – staţiuni în Crimeea (Ialta) şi la poalele
Caucazului (Soci, Suhumi, Batumi)
- 4.6. Asia Centrală – Samarkand, Buhara
- 4.7. Siberia
5.China şi Indochina

• Turism cultural
• Ascensiuni în Himalaya şi în Tibet

• Obiective: China -Marele zid chinezesc, oraşele Xian, Beijing, Chengdu

Myanmar – zonele Yangon-Pegu şi Mandalay-Pagan
Thailanda – Bangkok, Sukhotai, Ayuttaya
Cambodgia – complexul arhitectonic Angkor
6.America Centrală şi de Sud

• Predomină turismul de odihnă şi tratament în staţiunile balneare de pe litoral

Subzone:
 6.1. Antilele Mari şi Bahamas (Cuba, Jamaica, Haiti, Republica Dominicană,
Puerto Rico, Insulele Bahamas
 6.2. Antilele Mici (Grenada, Barbados, Dominica, Antigua)
 6.3. America Centrală Istmică (Guatemala, Honduras, El Salvador)
 6.4. America de Sud – Peru (Cuzco, Machu Picchu)
- Brazilia (Belo Horizonte) şi staţiuni balneare
- Argentina (Salto)
- Columbia (Bogota)
- Venezuela
- Chile
7.India şi Ţările din Regiunea Golfului

7.1. India şi Sri Lanka – palate, temple, moschei, cetăţi (Delhi, Agra, Madras)
- staţiuni montane (Simla) şi litorale (Puri), rezervaţii
7.2. Pakistan – aşezări preistorice(Mohenjo-Daro)
7.3. Bangladesh – turism cultural (Dacca), staţiuni montane, rezervaţii
7.4. Iran – vestigii antice persane, staţiuni balneoclimaterice şi de sporturi de iarnă
7.5. Irak – urme ale civilizaţiei asiriene
7.6. Peninsula Arabia – monumente istorice, oraşele Mecca şi Medina
8. Extremul Orient

• Include insulele şi peninsulele din estul Asiei

• Predomină turismul cultural şi cel de afaceri şi congrese
• Coreea – monumente istorice (Puyo), staţiuni balneoclimaterice (Wonsan)
• Japonia - monumente istorice, vechi capitale(Nara şi Kyoto), oraşe (Osaka,
Nikko)staţiuni de sporturi de iarnă şi balneoclimaterice (Sapporo, Beppu)
• Indonezia – temple în insula Java (Borobudur), Bali (Pejeng)
• Filipine – arhitectură colonială, vulcani, plaje, manifestări folclorice
9. Insulele Oceaniei

• Turism de sejur

• Vegetaţie luxuriantă, aspect exotic

• Hawaii, insulele Tahiti, Noua Caledonie, Samoa, Fiji

10. Australia şi Noua Zeelandă

• Potenţial turistic natural – peisaje frumoase, floră şi faună specifică

• Predomină turismul de afaceri, sejurul la rude şi de circulaţie

• Oraşe: Canberra, Sydney, Melbourne, Perth (Australia)

Auckland, Wellington (Noua Zeelandă)
Monoliţi (Ayers Rock, Mount Olga)
Marea barieră de corali
11.Africa Centrală şi de Sud

• Potenţial turistic natural (păduri tropicale, savane, faună)

• Parcuri naţionale – Serengeti, Kruger, Mount Kenya
• Arta populară şi etnografia africană
• Predomină turismul de circulaţie, safari
• Subzone: Golful Guineii, bazinul fluviului Congo, Litoralul est-african, zona
lacurilor, Africa de Sud
12. Arctica şi Antarctica

• Se practică sporturile de iarnă, excursiile cu sănii motorizate sau trase de câini,

reni, pescuitul şi vânătoarea sportivă

• Subzone: Alaska, Groenlanda,Insulele Antarctice, Antarctida

FIN