FACULTATEA DE BUSINESS SI TURISM

CONTABILITATE

SUPORT DE CURS

1
Tema 3 Contul și analiza contabilă
Contul şi elementele contului

În cursul exercițiului financiar au loc numeroase tranzacții care afectează elementele situațiilor
financiare. De exemplu, pot avea loc numeroase achiziții (intrări) de mărfuri și numeroase vânzări
(ieșiri). Situațiile financiare sunt întocmite la sfârșitul exercițiului financiar. Pentru a urmări
intrările și ieșirile de mărfuri se utilizează un instrument numit cont. Denumirea contului este dată
de elementul a cărei evidență este ținută cu ajutorul său.
Coloana din partea stânga a unui cont se numeşte DEBIT, iar cea din partea dreapta se numește
CREDIT. Intrările şi ieşirile ce au loc în cursul perioadei se numesc RULAJE. Valoarea
elementului la începutul perioadei se numeşte SOLD INIŢIAL, în timp ce valoarea de la sfârşitul
perioadei se numeşte SOLD FINAL.
SOLD INITIAL+RULAJE=TOTAL SUME
Atunci când trecem o suma în debitul unui cont spunem că acel cont se debitează. Dacă trecem o
suma pe creditul unui cont, contul respectiv se creditează.
În mod tradiţional, forma simplificată a contului este cea a literei T.

Regulile de funcționare

Regulile de funcționare sunt diferite pentru conturile din partea stângă a ecuației fundamentale,
față de cele aplicabile elementelor din partea dreaptă a ecuației.
Active+Cheltuieli=Capitaluri proprii+Datorii+Venituri
Conturile de active au sold inițial debitor, se debitează cu creșterile (intrările) și se creditează cu
scăderile (ieșirile). Au sold initial și sold final debitor.
Conturile de cheltuieli funcţionează după aceleaşi reguli cu conturile de active (creşterile sunt
trecute în debit, iar diminuările în credit).

Conturile de capitaluri proprii și datorii au sold inițial creditor, se creditează cu creșterile și se

debitează cu diminuările.
Conturile de venituri funcţionează similar conturilor de datorii şi capitaluri proprii (creşterile
sunt trecute în credit, iar diminuările în debit). Conturile de cheltuieli şi venituri sunt conturi
temporare, deoarece la sfârşitul fiecărei perioade se închid prin calculul rezultatului (profit sau
pierdere) si au sold final si sold initial egal cu 0.

Convenţional, soldul final se trece în coloana opusă pentru a echilibra contul.

Exemplu
ALFA prezintă următoarea situaţie privind creanța faţă de clientul BETA în luna decembrie N:
-la 1.12.N creanța faţă de BETA era de 5.000 lei;
-la 5.12.N se majorează creanța faţă de BETA cu 2.000 lei în urma vânzării de mărfuri pe credit la
prețul de vânzare (crește creanța față de BETA);
-la 12.12.N se încasează de la clientul BETA suma de 6.000 lei (scade creanța față de BETA);
-la 17.12.N se majorează creanța cu 4.000 lei în urma vânzării pe credit de mărfuri la prețul de
vânzare ;
-la 21.12.N se încasează de la client suma de 3.500 lei;

2
-la 27.12.N se vând pe credit mărfuri clientului BETA la prețul de vânzare de 1.000 lei ceea ce
determină creşterea creanței faţă de BETA;
-la 30.12.N se încasează de la BETA suma de 1.500 lei.

Întocmiti fișa contului Clienți și calculați

RD (rulajul debitor)
RC (rulajul creditor)
TSD (total sume debitoare)
TSC (total sume creditoare)
SF (sold final).

Deoarece creanța față de clienți este un activ, contul Clienți are sold initițial debitor, creșterile
creanței clienți se vor trece pe debit, iar diminuările se vor trece pe credit.
Soldul final este debitor (il vom trece pe partea de credit pentru a echilibra contul).

D Clienti C
SID 5,000 6,000
2,000 3,500
4,000 1,500
1,000
RD 7,000 11,000 RC
TSD 12,000 11,000 TSC
1,000 SFD

SFD=TSD-TSC=12.000-11.000=1.000

Contul Clienți ne permite cunoaşterea creanței neîncasate față de clientul BETA, a creşterilor şi
diminuărilor aferente perioadei.

Exercițiul 1
ALFA prezintă următoarea situaţie privind datoria faţă de furnizorul X în luna noiembrie N:
-la 1.11.N datoria neachitată faţă de X era de 5.000 lei;
-la 5.11.N se majorează datoria faţă de X cu 2.000 lei în urma achiziţiei pe credit de mărfuri;
-la 12.11.N se achită furnizorului suma de 6.000 lei;
-la 17.11.N se majorează datoria cu 4.000 lei în urma achiziţiei pe credit de mărfuri ;
-la 21.11.N se achită furnizorului suma de 3.500 lei;
-la 27.11.N se achiziţionează pe credit mărfuri la costul de 1.000 lei ceea ce determină creşterea
datoriei faţă de X;
-la 30.11.N se achită lui X suma de 1.500 lei.
Întocmiti fișa contului Furnizori și calculați
RC (rulajul creditor)
RD (rulajul debitor)
TSC (total sume creditoare)
TSD (total sume debitoare)

3
SF (sold final).

D Furnizori C

RD RC
TSD TSC

Exercițiul 2
Se cunosc următoarele informaţii cu privire la încasările și plățile efectuate din contul deschis la bancă
de societatea ALFA în luna noiembrie
01.11.2020
numerar disponibil în contul deschis la bancă al entității 30.000 lei
5.11.2020 se încasează în contul deschis la bancă contravaloarea unei facturi de la societatea GAMA
ca urmare a vânzărilor anterioare de mărfuri-60.000 lei
10.11.2020 se achită din contul deschis la bancă o obligaţie faţă de un furnizor în valoare de 50.000 de
lei
15.11.2020 se achită din contul deschis la bancă salariile datorate personalului în valoare de 30.000 de
lei

Întocmiti fișa contului Conturi la bănci în lei și calculați

RD (rulajul debitor)
RC (rulajul creditor)
TSD (total sume debitoare)
TSC (total sume creditoare)
SF (sold final).

Conturi la bănci în
D lei C

RD RC
TSD TSC

4
Planul de conturi
Planul de conturi prevăzut de OMFP 1.802/2014, cu modificările și completările ulterioare, este
structurat în 9 clase de conturi:
Clasa 1 Conturi de capitaluri
Clasa 2 Conturi de imobilizări
Clasa 3 Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie
Clasa 4 Conturi de terţi
Clasa 5 Conturi de trezorerie
Clasa 6 Conturi de cheltuieli
Clasa 7 Conturi de venituri
Clasa 8 Conturi speciale
Clasa 9 Conturi de gestiune
Conturile de la clasa 1 până la clasa 8 deservesc obiectivele contabilităţii financiare.
Cu ajutorul conturilor de la clasa 1 până la clasa 5 se obţin informaţiile necesare elaborării
bilanţului contabil:
Active imobilizate (Clasa 2)
Active circulante:
-Stocuri (Clasa 3)
-Creanţe (Clasa 4)
-Casa şi conturi la bănci (Clasa 5)
Datorii (Clasa 1, Clasa 4, Clasa 5)
Capitaluri proprii (Clasa 1)

Cu ajutorul conturilor din clasa 6 şi clasa 7 se obţin informaţiile necesare întocmirii contului de profit
şi pierdere:
Cheltuieli -Clasa 6
Venituri -Clasa 7
Conturile din clasa 8 sunt conturi în afara bilanțului care nu funcționează după regula partidei duble
aplicată conturilor de la clasa 1 la clasa 7. Ele nu au cont corespondent, debitându-se sau creditându-
se în mod individual.
În contabilitatea managerială se pot utiliza conturile din clasa 9 pentru evidența cheltuielilor de
producţie şi a costurilor perioadei.

Conturile sintetice sunt codificate după un sistem zecimal. Simbolul unui cont cuprinde până la 4 cifre
care au următoarea semnificaţie:

Clasa de conturi Grupa de conturi Cont sintetic de grad 1 Cont sintetic de grad 2

Exemplu
Contul 4111 "Clienți" are 4 cifre în simbol. Dacă citim prima cifră aflăm clasa de conturi din care face
parte acest cont (Clasa 4 "Conturi de terți"). Dacă citim primele două cifre vom afla grupa de conturi
în care se află contul în cauză (grupa 41 " Clienti si conturi asimilate "). Dacă citim primele 3 cifre
aflăm contul sintetic de grad 1 (Contul 411 " Clienti "). Dacă citim toate cele 4 cifre aflăm contul
sintetic de grad 2 (4111 " Clienti ").
O clasă de conturi poate cuprinde până la 10 grupe. O grupă cuprinde până la 10 conturi sintetice de
grad 1. Un cont sintetic de grad 1 cuprinde până la 10 conturi sintetice de grad 2.

5
Nu toate conturile din planul de conturi cuprind 4 cifre în simbol. Unele se dezvoltă doar până la nivelul
conturilor sintetice de grad 1 şi au 3 cifre în simbol.
În funcţie de propriile nevoi de informare, entitățile au libertatea de a dezvolta conturile sintetice
codificate în planul de conturi în conturi analitice adăugând la simbolul din planul de conturi extensii
cu codificări proprii (numerice sau alfanumerice).

În clasa 1 "Conturi de capitaluri" regăsim atât conturi de capitaluri proprii (de la grupa 10 la grupa
14) cât şi conturi de datorii (de la grupa 15 la grupa 16);

Conturile de la clasa 2 până la clasa 5 care au pe poziţia a doua în simbol cifra 9 sunt conturi de
ajustare a valorii activelor în bilanţ (ajustări pentru deprecierea activelor). Soldul creditor al acestor
conturi se scade din soldul debitor al conturilor de active correspondent pentru a determina valoarea
netă contabilă la care se prezintă postul în bilanț.
Un cont care ajustează prin scădere valoarea unui activ în bilanţ funcţionează după reguli inverse
conturilor de activ:
29 Ajustări pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizărilor
39 Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie
49 Ajustări pentru deprecierea creanţelor
59 Ajustări pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie
Aceste conturi vor prezenta soldul iniţial şi creşterile în credit şi diminuările şi soldul final în debit.

Conturile care pe poziţia a 3-a în simbol au cifra 9 funcţionează după reguli inverse faţă de celelalte
conturi din aceeaşi grupă.

Exemplu
Contul 409 "Furnizori-debitori" ţine evidenţa creanţelor reprezentate de avansurile acordate
furnizorilor şi este un cont de activ. Toate celelalte conturi din grupa 40 "Furnizori şi conturi
asimilate" sunt conturi de datorii.
Contul 419 “Clienți creditori” ţine evidenţa datoriilor reprezentate de avansurile încasate de la clienți
şi este un cont de datorie. Toate celelalte conturi din grupa 41 Clienti si conturi assimilate sunt
conturi de activ.
Contul 709 "Reduceri comerciale acordate" diminuează, în contul de profit şi pierdere, cifra de
afaceri. Prin urmare el va avea funcţie inversă contului de venit.

Clasa 6 "Conturi de cheltuieli" Clasa 7 "Conturi de venituri"

Cheltuieli din exploatare: Venituri din exploatare:

grupele 60 – 65 şi 681 grupele 70 – 75 şi 781
Cheltuieli financiare: Venituri financiare:
grupa 66 şi 686 grupa 76 şi 786

Ca regulă generală, un cont care diminuează în bilanţ un element funcţionează după reguli inverse
contului care ţine evidenţa elementului ajustat.

6
Analiza contabilă şi formula contabilă

În urma unei tranzacţii sau a unui eveniment, se modifică cel puţin două elemente în situațiile financiare
fundamentale. În consecinţă vor fi afectate cel puţin două conturi.

Pentru a reprezenta o tranzacţie sau un eveniment în contabilitate se parcurg următorii paşi:

(1) identificarea naturii tranzacţiei sau evenimentului care urmează să se inregistreze (descrierea
continutului economic al tranzacției inregistrate)
(2) stabilirea elementelor care se modifică în urma tranzacţiei sau evenimentului în cauză şi
stabilirea sensului modificării acestora (crestere/scadere);
(3) identificarea conturilor ce tin evidenta acestor elemente şi aplicarea regulilor de funcţionare a
acestora;
(4) întocmirea formulei contabile.

Formulă contabilă simplă

Cont debitor= Cont creditor Suma

Exemplu

512 = 1621 50.000 lei

Conturi curente la bănci Credite bancare pe termen
lung

Pe lângă forma simplă, formulele contabile pot fi şi ceva mai complexe. Acestea pot presupune :
debitarea a două sau mai multor conturi în corespondenţă cu un cont creditor ;

Exemplu

% = 401 30.345 lei

371 Furnizori 25.500 lei
Mărfuri
4426 4.845lei
TVA deductibilă

7
debitarea unui cont debitor în corespondenţă cu două sau mai multe conturi creditoare ;

Exemplu % 11.000 lei

456 = 1011 10.000 lei

Decontări cu acţionarii/asociaţii privind Capital subscris nevărsat
capitalul
1041 1.000 lei
Prime de emisiune

Când se debitează sau se creditează mai multe conturi acestea se trec unele sub altele sub simbolul %
care se citeşte "următoarele conturi".

Analiza contabilă şi formula contabilă

Exercițiul 3
Efectuati analiza contabilă și formulele contabile pentru tranzactiile/evenimentele descrise mai jos:

(1) ALFA SRL încasează in contul de la bancă o creanţa faţă de un client in suma de 300 de
lei.
(2) ALFA SRL achită o datorie faţă de un furnizor prin virament bancar in suma de 400 de
lei ;
(3) ALFA SRL încorporează rezultatul reportat de 1.000 lei în capitalul social;
(4) ALFA SRL cumpără mărfuri la costul de 1.000 lei, cu plata ulterioară;
(5) ALFA SRL rambursează o fracțiune (rata) dintr-un credit pe termen lung primit de la
bancă în sumă de 400 lei (o parte din principalul împrumutat);
(6) ALFA SRL consumă materii prime în valoare de 2.000 lei;
(7) ALFA SRL înregistrează salariile datorate personalului în sumă de 2.000 lei ce vor fi
plătite ulterior;
(8) ALFA SRL inregistrează un provizion pentru litigii în sumă de 300 lei;
(9) ALFA SRL primește un credit bancar pe termen scurt în sumă de 4.000 de lei
(10) ALFA SRL plăteste chiria pentru un spațiu comercial pentru exercițiul următor în suma
de 500 de lei ;
(11) ALFA SRL inregistrează venitul din chirii aferent exercițiului curent care a fost încasat
în exercițiul anterior in sumă de 500 de lei.
(12) ALFA SRL inregistează dobânda anuală aferenta unui credit bancar pe termen lung ce va fi
platita ulterior in suma de 100 de lei.

8
Pentru fiecare tranzacție respectati următoarele etape
(1)identificarea naturii operaţiei (descrierea tranzacției sau evenimentului):

(2)elementele care se modifică în urma operaţiei şi sensul modificării acestora:

Elementul afectat Tipul elementului (activ, Sensul modificării
datorie, capital propriu, venit, (crestere/scădere)
cheltuială)

Orice tranzacție produce modificari pentru cel putin două elemente.

Incidenţa asupra ecuaţiei fundamentale
este…………………………………………………………………………………………

(3)Stabilirea conturilor corespondente şi aplicarea regulilor de funcţionare ale acestora:

Contul Tip cont + sau - Debit sau Credit

(4)Formula contabilă este: