Curs 6, 7 Contabilitate

Conf. univ. dr. Irimescu Alina

Capitolul IV. CICLUL CONTABIL

Identificarea tranzacţiilor şi evenimentelor economice ale unei entităţi se realizează pe baza

documentelor contabile care au stat la baza generării acestora. Toate tranzacţiile şi evenimentele economice
sunt supuse analizei contabile în vederea înregistrării lor cronologice în Registrul-jurnal şi sistematice în
Registrul Cartea mare. La sfârşitul fiecărei luni, entităţile întocmesc Balanţa de verificare, ca document
sintetizator, iar la sfârşitul exerciţiului financiar, ele întocmesc situaţiile financiare (Bilanţ, Cont de profit şi
pierdere etc.) pentru a obţine imaginea în cifre a poziţiei financiare şi a performanţei entităţii.

Toate aceste etape se reiau la începutul perioadei de raportare următoare (exerciţiul financiar, luna)
creând premisa unui ciclu contabil.

1
Curs 6, 7 Contabilitate
Conf. univ. dr. Irimescu Alina
4.1 Identificarea evenimentelor şi a tranzacţiilor economice. Documente justificative
Toate tranzacţiile şi evenimentele economice se consemnează, în momentul efectuării sau
apariţiei lor, în documente justificative.

Exemple de documente justificative:

Document Caracteristici Tranzacţii
justificativ
- este întocmită de către vânzător, de regulă - vânzări sau cumpărări de bunuri
Factura fiscala în trei exemplare; sau servicii;
- originalul revine clientului;
- este întocmit în două exemplare, unul - plăţi din contul bancar;
Ordin de plata pentru plătitor şi unul pentru bancă;

- se primeşte de la bancă; - încasări în contul bancar;

Extras de cont

- este întocmită în două exemplare; - încasări în numerar;

Chitanta

- este întocmit în două exemplare; - consum de materii prime;

Bon de consum

Bon de predare,
- este întocmit în două exemplare; - obţinere de produse finite;
transfer, restituire

- este întocmită în două exemplare, unul - depunere numerar în contul

Chitanta depunere numerar pentru depunător şi celălalt pentru bancă; bancar;

- este întocmită în două exemplare, unul - retragere numerar din contul

Chitanta retragere numerar
pentru primitor şi celălalt pentru bancă; bancar;

Documentele justificative stau la baza înregistrărilor în contabilitate şi se păstrează în arhiva

societăţii, de regulă, timp de 10 ani, cu începere de la data încheierii exerciţiului financiar în cursul căruia au
fost întocmite (statele de salarii se păstrează timp de 50 ani).

2
Curs 6, 7 Contabilitate
Conf. univ. dr. Irimescu Alina
4.2.Contul. Planul de conturi. Reguli de funcţionare a conturilor
Contul – procedeu al contabilităţii
Tranzacţiile şi evenimentele economice generează modificări ale activelor, capitalurilor proprii,
datoriilor, veniturilor şi/sau cheltuielilor.
Pentru fiecare element, din categoriile de mai sus, trebuie să se cunoască valoarea sa iniţială (de la
începutul perioadei), creşterile, reducerile şi valoarea sa finală (de la sfârşitul perioadei).

4.2.1.Structura contului

Elementele care definesc structura contului sunt :

a) Titlul (denumirea) şi simbolul contului;
b) Debitul şi creditul contului;
c) Explicaţia operaţiilor înregistrate în conturi;
d) Rulajul (mişcarea) contului;
e) Total sume;
f) Soldul contului.

a) Titlul contului exprimă conţinutul economic al elementului bilanţier (bun economic, sursă de
finanţare, proces economic, rezultat financiar) a cărui evidenţă se realizează cu ajutorul contului respectiv.
Titlurile conturilor sunt însoţite şi de simbolurile cifrice corespunzătoare stabilite prin Planul de
conturi general elaborat pe economia natională. De exemplu, contul asociat furnizorilor are simbolul şi
denumirea: 401“Furnizori”.
b) Debitul si creditul contului reprezintă denumirea celor două părţi opuse ale contului.
În mod conventional, s-a stabilit ca partea stângă a contului să fie denumită debit (D), iar partea
dreaptă credit (C). Sumele înscrise în debit sunt debitoare, iar sumele trecute în credit sunt creditoare.
Semnificaţia debitului şi creditului unui cont trebuie înţeleasă în raport de conţinutul economic, care
determină funcţia contabilă a contului respectiv.
A înregistra o suma în debitul unui cont înseamnă a debita acel cont, iar a credita un cont înseamnă a
înregistra o sumă în creditul său.
c) Explicaţia tranzacţiilor înregistrate în conturi poate fi:
 descriptivă
 contabilă.
Explicaţia descriptivă constă în prezentarea naturii tranzacţiei economice, menţionându-se data
tranzacţiei, documentul justificativ care a stat la baza acesteia, etc.
Explicaţia contabilă constă în indicarea simbolului(rilor) contului (sau conturilor) corespondent(e) cu
ajutorul căruia se înregistrează tranzacţia.
d) Rulajul (mişcarea) contului reflectă sumele înregistrate într-o perioadă de gestiune în debitul
sau creditul unui cont, ca urmare a creşterilor sau micşorărilor determinate de tranzacţiile economice.
Corespunzător celor două părţi ale contului, debit şi credit, rulajul contului poate fi: rulaj debitor
(RD) şi rulaj creditor (RC).
e) Total sume (debitoare şi creditoare) se obţine prin însumarea soldului iniţial cu rulajul contului.
Relaţiile de calcul sunt:
TS = SI + Rulaj
TSD = SID + RD
TSC = SIC + RC

3
 Curs 6, 7 Contabilitate
Conf. univ. dr. Irimescu Alina
f) Soldul contului exprimă existentul valoric la un moment, al elementului pentru care s-a deschis
contul. Se determină ca diferenţă între totalul sumelor debitoare (TSD) şi al celor creditoare (TSC), preluând
tipul totalului sumei mai mari.
Astfel, dacă totalul sumelor debitoare este mai mare decât totalul sumelor creditoare, soldul contului
este debitor. Dacă totalul sumelor creditoare este mai mare decât totalul sumelor debitoare, soldul este
creditor. În situaţia în care totalul sumelor debitoare este egal cu totalul sumelor creditoare, soldul contului
este zero, sau contul este soldat (balansat).
Relaţiile de calcul sunt următoarele:
TSD – TSC = SFD, când TSD > TSC
TSC – TSC = SFC, când TSC > TSD
TSD – TSC = 0, când TSD = TSC
Soldul stabilit la sfârşitul exerciţiului financiar se numeşte final şi apare ca sold iniţial la începutul
exerciţiului financiar următor.

4.2.2. Planul de conturi

Planul de conturi românesc prevede 9 clase de conturi:
Clasa 1 – Conturi de capitaluri, provizioane, împrumuturi și datorii asimilate
Clasa 2 – Conturi de imobilizări
Clasa 3 – Conturi de stocuri
Clasa 4 – ……………………………….
Conturi de terti

Conturi de trezorerie
Clasa 5 – ……………………………….
Clasa 6 – ……………………………….
Conturi de cheltuieli

Clasa 7 – ……………………………….
Conturi de venituri

Clasa 8 – Conturi speciale

Clasa 9 – Conturi de gestiune
În cadrul Planului de conturi, simbolul cifric este format din maximum 4 cifre.
Extras din Planul de conturi
CLASA 1 - CONTURI DE CAPITALURI, PROVIZIOANE, ÎMPRUMUTURI ȘI DATORII ASIMILATE
10. CAPITAL ŞI REZERVE
101. Capital
1011. Capital subscris nevărsat
1012. Capital subscris vărsat
1 = clasa
10 = grupa
101 = ………………………….
Cont sintetic de gradul 1

1011 = ………………………….
Cont sintetic de gradul 2

1012 = ………………………….
Cont sintetic de gradul 2

4
Curs 6, 7 Contabilitate
Conf. univ. dr. Irimescu Alina

Simbolul poate fi însă dezvoltat în funcţie de necesităţile proprii fiecărei entităţi, deci conturile
sintetice pot fi dezvoltate pe conturi analitice, prin adăugarea unui punct şi a unui simbol cifric care
permite adăugarea de noi conturi analitice.

4.2.3. Reguli de funcţionare a conturilor

De-a lungul timpului, s-au conturat mai multe abordări cu privire la regulile de funcţionare a
conturilor:
- abordarea cu două serii de conturi: activ, pasiv (menţionată în cadrul reglementărilor contabile
româneşti);
- abordarea cu trei serii de conturi: active, capitaluri proprii, datorii;
- abordarea cu cinci serii de conturi: active, capitaluri proprii, datorii, venituri, cheltuieli.

D (Debit) Conturi de activ C (Credit)

1. Conturile de activ SI (sold initial)

prezintă sold iniţial debitor sau zero; + -

creşterile sunt înregistrate în debit;
reducerile sunt înregistrate în credit;
prezintă sold final debitor sau zero. SFD sau zero

2. Conturile de capitaluri proprii

D Conturi de capitaluri proprii C
prezintă sold iniţial creditor sau zero; SI
creşterile sunt înregistrate în credit;
reducerile sunt înregistrate în debit; - +
prezintă sold final creditor sau zero.

SFC sau zero

3. Conturile de datorii D Conturi de datorii C

SI
prezintă sold iniţial creditor sau zero;
creşterile sunt înregistrate în credit; - +
reducerile sunt înregistrate în debit;
prezintă sold final creditor sau zero.
SFC sau zero

5
Curs 6, 7 Contabilitate
Conf. univ. dr. Irimescu Alina

4. Conturile de cheltuieli D Conturi de cheltuieli C

nu prezintă sold iniţial;

+ -
creşterile sunt înregistrate în debit;
reducerile sunt înregistrate în credit;
într-o etapă intermediară prezintă sold final debitor sau zero,
însă la sfârşitul perioadei de gestiune sunt conturi soldate.

5. Conturile de venituri
D Conturi de venituri C
nu prezintă sold iniţial;
creşterile sunt înregistrate în credit; - +
reducerile sunt înregistrate în debit;
într-o etapă intermediară prezintă sold final creditor sau zero,
însă la sfârşitul perioadei de gestiune sunt conturi soldate.

Conturile de amortizare şi ajustări pentru depreciere (conturile rectificative) sunt tratate separat:
prezinta sold initial creditor sau zero

creşterile sunt înregistrate în credit

reducerile sunt înregistrate în debit

prezinta sold final creditor sau zero

6
Curs 6, 7 Contabilitate
Conf. univ. dr. Irimescu Alina
Sinteză:

Elemente Debit sau

creşteri sau reduceri Credit
A+, CP-, Dat-, Amortizare-, Ajustare- Debit

A-, CP+, Dat+, Amortizare+, Ajustare+ Credit

V+, Ch- Credit

V-, Ch+ Debit

Deşi majoritatea conturilor funcţionează după regulile enunţate mai sus, există şi conturi care au un
comportament variabil în ceea ce priveşte tipul soldului final pe care-l prezintă la un moment dat. În funcţie
de soldul contului, conturile pot fi: conturi monofuncţionale şi bifuncţionale.
a) conturile monofuncţionale sunt conturile care, la sfârşitul perioadei de gestiune prezintă un
singur fel de sold, fie numai debitor, fie numai creditor. Conturile monofuncţionale sunt numai
conturi de activ sau numai conturi de datorii şi de capitaluri proprii. Exemple: contul Furnizori,
contul Materii prime.
b) conturile bifuncţionale sunt conturile care la sfârşitul perioadei de gestiune prezintă fie sold
debitor, fie sold creditor. Aceste conturi nu au întotdeauna acelaşi fel de sold (numai debitor sau
numai creditor), încadrându-se fie în categoria conturilor de activ, fie în categoria conturilor de
datorii şi de capitaluri proprii. Exemple: contul Rezultatul exerciţiului, contul Rezultatul reportat.

4.3. Analiza contabilă a evenimentelor şi a tranzacţiilor economice. Întocmirea registrelor

de contabilitate şi a balanţei de verificare
Analiza contabilă a evenimentelor şi a tranzacţiilor economice

Pentru a fi înregistrate şi sistematizate în contabilitate, tranzacţiile şi evenimentele trebuie supuse

unei analize.
Analiza contabilă a evenimentelor şi tranzacţiilor economice trebuie să răspundă la următoarele
întrebări:
Ce tranzacţie trebuie analizată?
Care sunt elementele care se modifică şi care este sensul modificării lor?
Ce conturi sunt implicate şi ce tipuri de conturi sunt?
Debit sau credit?
Formula contabilă – stabilită pe baza relaţiei DEBIT = CREDIT (sistemul partidei duble).

7
Curs 6, 7 Contabilitate
Conf. univ. dr. Irimescu Alina
Tipuri de formulă contabilă:
- formulă contabilă simplă:
Cont debitor = Cont creditor Suma

- formulă contabilă compusă:

%=Cont debitor 4.000 lei
Cont debitor=% 1.000 lei Cont debitor 1 2.500 lei
Cont creditor 1 200 lei SAU Cont debitor 2 1.500 lei
Cont creditor 2 500 lei
Cont creditor 3 300 lei

Să se efectueze analiza contabilă a următoarelor tranzacţii şi evenimente economice:

a) se încasează de la clienţi suma de 1.000 lei în contul curent;
b) se achiziţionează materii prime în valoare de 3.000 lei şi mărfuri în valoare de 5.000 lei, pe credit
comercial;
c) se plăteşte o datorie faţă de furnizor în valoare de 2.000 lei. -din contul curent

Rezolvare
a) încasare creanţe clienţi în contul curent;
creşte disponibilul din contul curent, A+, Debit, 5121 Conturi la bănci în lei
scade creanţa faţă de clienţi, A-, Credit, 4111 Clienţi

1.000 lei 5121 = 4111 1.000 lei

b) Achizitie materii prime marfuri pe credit comercial:

-creste stocul de materii prime, A+, Debit, 301 Materii prime

-creste stocul de marfuri, A+, Debit, 371 Marfuri
-creste datoria fata de furnizori, Dat+, Credit, 401 Furnizori

%=401 Furnizori 8.000 lei

301 Materii prime 3.000 lei
371 Marfuri 5.000 lei

SAU

8.000 lei %=401 Furnizori 8.000 lei

3.000 lei 301 Materii prime
5.000 lei 371 Marfuri

8
 Curs 6, 7 Contabilitate
Conf. univ. dr. Irimescu Alina
c) Plata datorie furnizor din contul curent

-scade disponibilui din contul curent, A-, Credit, 5121 Conturi la banci in lei
-scade datoria fata de fz, Dat-, Debit, 401 Furnizori

Debit=Credit
401 Furnizori=5121 Conturi la banci in lei 2.000 lei

Corectarea erorilor contabile

Pentru corectarea erorilor contabile se folosesc formulele contabile de stornare care să anuleze
înregistrările eronate. Operaţiunile de stornare se împart în:
stornare în negru – presupune folosirea formulei contabile eronate, inversând conturile
corespondente;
stornare în roşu - presupune folosirea formulei contabile eronate, însă scriind sumele cu roşu
sau cu negru în chenar (fiind astfel considerate cu semnul minus).
Exemplu
Contabilul unei societăţi a înregistrat o factură privind achiziţia de mărfuri, dar a descoperit că
aceasta nu aparţinea societăţii. El a înregistrat achiziţia de mărfuri astfel:

5.000 lei 371 = 401 5.000 lei

Pentru a anula factura, contabilul poate utiliza:

- formula contabilă de stornare în negru:
5.000 lei 401 = 371 5.000 lei
D 371 C
SI 5.000
5.000

sau

- formula contabilă de stornare în roşu:

D 371 C
-5.000 lei 401 = 371 -5.000 lei SI 5.000

-5.000

9
Curs 6, 7 Contabilitate
Conf. univ. dr. Irimescu Alina
Întocmirea registrelor de contabilitate şi a Balanţei de verificare

Înregistrarea cronologică şi sistematică a tranzacţiilor şi evenimentelor economice se realizează cu

ajutorul registrelor de contabilitate Registrul-jurnal şi Cartea mare.

Registrul-jurnal prezintă în ordine cronologică toate înregistrările contabile care au la bază

documente justificative.

Unitatea …………………
Registrul-jurnal
pentru luna ........................... anul ................
- lei -
Nr. Data Document Conturi Sume
Explicaţie
crt. (fel, nr, data) Debit Credit Debitoare Creditoare

Total

Toate fişele de cont sunt centralizate în registrul de contabilitate numit Cartea mare.

Sintetizarea informaţiilor la sfârşit de lună se realizează prin întocmirea Balanţei de verificare, care
se prezintă sub forma unui tabel în care se grupează şi se sistematizează informaţiile din conturi, facilitând
astfel verificarea înregistrării corecte în contabilitate a operaţiunilor efectuate.
Există mai multe criterii care stau la baza clasificării balanţelor de verificare. Cel mai des întâlnit se
referă la numărul egalităţilor.

Astfel, după numărul egalităţilor pe care le conţine, balanţa de verificare poate fi:
- balanţă de verificare cu o serie de egalităţi: total sume sau solduri finale;
- balanţă de verificare cu două serii de egalităţi: total sume şi solduri finale;
- balanţă de verificare cu trei serii de egalităţi: solduri iniţiale; rulaje şi solduri finale;
- balanţă de verificare cu patru serii de egalităţi: solduri iniţiale; rulaje; total sume şi solduri finale.

Balanţa de verificare
la data ___________________

Denumirea Solduri iniţiale Rulaje curente Total Sume Solduri finale

Simbol
conturilor
cont Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
1XXX
...........
7XXX
TOTAL

10
Curs 6, 7 Contabilitate
Conf. univ. dr. Irimescu Alina

La începutul lunii octombrie anul N, societatea comercială Managerul S.R.L are 9.000 lei în contul
curent, capital subscris în valoare de 2.000 lei şi 7.000 lei datorie faţă de salariaţi.
Presupunem că în cursul lunii are loc o singură tranzacţie: se plăteşte datoria faţă de salariaţi la data
de 30.10.N, completându-se ordinul de plată nr.24.
a) Efectuaţi analiza contabilă a tranzacţiei economice.
b) Întocmiţi Registrul-jurnal.
c) Întocmiţi registrul Cartea mare.
d) Întocmiţi Balanţa de verificare.

Rezolvare
a) Analiza contabilă a tranzacţiei economice
NO: achitare datorie fata de salariati
-scade datoria fata de salariati, Dat-, Debit, 421 Presonal-salarii datorate
-scade disponibilul din contul curent, A-, Credit, 5121 Conturi la banci in lei

421=5121 7.000 lei

b) Întocmirea Registrului-jurnal
Unitatea ………………
Managerul SRL
Registrul-jurnal
octombrie
pentru luna ........................... N
anul ................
- lei -
Nr. Data Document Conturi Sume
Explicaţie
crt. (fel, nr, data) Debit Credit Debitoare Creditoare
OP nr.24 / Achitare datorie fata de salariati 421 5121 7.000 7.000
1 30.10.N
30.10.N

Total 7.000 7.000

c) Întocmirea registrului Cartea mare

Cartea Mare
- forma simplificată –
luna ...........................
octombrie anul ................
N
D 5121 Conturi la banci in lei C D 1012 Capital subscris varsat C D 421 Personal-salarii datorate C
SI 9.000 SI 2.000 SI 7.000
1/7.000 1/7.000

RD 0 RC 7.000 RD 0 RC 0 RD 7.000 RC 0
TSD 9.000 TSC 7.000 TSD 0 TSC 2.000 TSD 7.000 TSC 7.000
SFD 2.000 SFC 2.000

11
Curs 6, 7 Contabilitate
Conf. univ. dr. Irimescu Alina
d) Întocmirea Balanţei de verificare

Balanţa de verificare
la data de ................................
31.10.N

Simbol Denumirea Solduri inițiale Rulaje Total Sume Solduri finale

cont conturilor Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
1021 Capital subscris 2.000 - - - 2.000 2.000
varsat
421 Personal-salarii 7.000 7.000 - 7.000 7.000
debitoare
5121 Conturi la banci 9.000 9.000
- 7.000 7.000 2.000
in lei

9.000 9.000 7.000 16.000 16.000 2.000 2.000

TOTAL 7.000

12