Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Toate aceste etape se reiau la începutul perioadei de raportare următoare (exerciţiul financiar, luna)
creând premisa unui ciclu contabil.
1
Curs 7, 8 Contabilitate
Conf. univ. dr. Irimescu Alina
4.1 Identificarea evenimentelor şi a tranzacţiilor economice. Documente justificative
Toate tranzacţiile şi evenimentele economice se consemnează, în momentul efectuării sau
apariţiei lor, în documente justificative.
2
Curs 7, 8 Contabilitate
Conf. univ. dr. Irimescu Alina
Documentele justificative stau la baza înregistrărilor în contabilitate şi se păstrează în arhiva
societăţii, de regulă, timp de 10 ani, cu începere de la data încheierii exerciţiului financiar în cursul căruia au
fost întocmite (statele de salarii se păstrează timp de 50 ani).
4.2.Contul. Planul de conturi. Reguli de funcţionare a conturilor
Contul – procedeu al contabilităţii
Tranzacţiile şi evenimentele economice generează modificări ale activelor, capitalurilor proprii,
datoriilor, veniturilor şi/sau cheltuielilor.
Pentru fiecare element, din categoriile de mai sus, trebuie să se cunoască valoarea sa iniţială (de la
începutul perioadei), creşterile, reducerile şi valoarea sa finală (de la sfârşitul perioadei).
4.2.1.Structura contului
a) Titlul contului exprimă conţinutul economic al elementului bilanţier (bun economic, sursă de
finanţare, proces economic, rezultat financiar) a cărui evidenţă se realizează cu ajutorul contului respectiv.
Titlurile conturilor sunt însoţite şi de simbolurile cifrice corespunzătoare stabilite prin Planul de
conturi general elaborat pe economia natională. De exemplu, contul asociat furnizorilor are simbolul şi
denumirea: 401“Furnizori”.
b) Debitul si creditul contului reprezintă denumirea celor două părţi opuse ale contului.
În mod conventional, s-a stabilit ca partea stângă a contului să fie denumită debit (D), iar partea
dreaptă credit (C). Sumele înscrise în debit sunt debitoare, iar sumele trecute în credit sunt creditoare.
Semnificaţia debitului şi creditului unui cont trebuie înţeleasă în raport de conţinutul economic, care
determină funcţia contabilă a contului respectiv.
A înregistra o suma în debitul unui cont înseamnă a debita acel cont, iar a credita un cont înseamnă a
înregistra o sumă în creditul său.
c) Explicaţia tranzacţiilor înregistrate în conturi poate fi:
descriptivă
contabilă.
Explicaţia descriptivă constă în prezentarea naturii tranzacţiei economice, menţionându-se data
tranzacţiei, documentul justificativ care a stat la baza acesteia, etc.
Explicaţia contabilă constă în indicarea simbolului(rilor) contului (sau conturilor) corespondent(e) cu
ajutorul căruia se înregistrează tranzacţia.
d) Rulajul (mişcarea) contului reflectă sumele înregistrate într-o perioadă de gestiune în debitul
sau creditul unui cont, ca urmare a creşterilor sau micşorărilor determinate de tranzacţiile economice.
Corespunzător celor două părţi ale contului, debit şi credit, rulajul contului poate fi: rulaj debitor
(RD) şi rulaj creditor (RC).
e) Total sume (debitoare şi creditoare) se obţine prin însumarea soldului iniţial cu rulajul contului.
Relaţiile de calcul sunt:
3
Curs 7, 8 Contabilitate
Conf. univ. dr. Irimescu Alina
TS = SI + Rulaj
TSD = SID + RD
TSC = SIC + RC
f) Soldul contului exprimă existentul valoric la un moment, al elementului pentru care s-a deschis
contul. Se determină ca diferenţă între totalul sumelor debitoare (TSD) şi al celor creditoare (TSC), preluând
tipul totalului sumei mai mari.
Astfel, dacă totalul sumelor debitoare este mai mare decât totalul sumelor creditoare, soldul contului
este debitor. Dacă totalul sumelor creditoare este mai mare decât totalul sumelor debitoare, soldul este
creditor. În situaţia în care totalul sumelor debitoare este egal cu totalul sumelor creditoare, soldul contului
este zero, sau contul este soldat (balansat).
Relaţiile de calcul sunt următoarele:
TSD – TSC = SFD, când TSD > TSC
TSC – TSC = SFC, când TSC > TSD
TSD – TSC = 0, când TSD = TSC
Soldul stabilit la sfârşitul exerciţiului financiar se numeşte final şi apare ca sold iniţial la începutul
exerciţiului financiar următor.
4
Curs 7, 8 Contabilitate
Conf. univ. dr. Irimescu Alina
1011 = cont sintetic de gradul II
1012 = cont sintetic de gradul II
Simbolul poate fi însă dezvoltat în funcţie de necesităţile proprii fiecărei entităţi, deci conturile
sintetice pot fi dezvoltate pe conturi analitice, prin adăugarea unui punct şi a unui simbol cifric care
permite adăugarea de noi conturi analitice.
Conturi analitice:
301.01 Materii prime-faina
301.02 Materii prime-drojdie
De-a lungul timpului, s-au conturat mai multe abordări cu privire la regulile de funcţionare a
conturilor:
- abordarea cu două serii de conturi: activ, pasiv (menţionată în cadrul reglementărilor contabile
româneşti);
- abordarea cu trei serii de conturi: active, capitaluri proprii, datorii;
- abordarea cu cinci serii de conturi: active, capitaluri proprii, datorii, venituri, cheltuieli.
D Conturi de activ C
1. Conturile de activ SI
5
Curs 7, 8 Contabilitate
Conf. univ. dr. Irimescu Alina
3. Conturile de datorii D Conturi de datorii C
SI
prezintă sold iniţial creditor sau zero;
creşterile sunt înregistrate în credit; - +
reducerile sunt înregistrate în debit;
prezintă sold final creditor sau zero.
SFC sau zero
5. Conturile de venituri
D Conturi de venituri C
nu prezintă sold iniţial;
creşterile sunt înregistrate în credit; _ +
reducerile sunt înregistrate în debit;
într-o etapă intermediară prezintă sold final creditor sau zero,
însă la sfârşitul perioadei de gestiune sunt conturi soldate.
Conturile de amortizare şi ajustări pentru depreciere (conturile rectificative) sunt tratate separat:
prezintă sold iniţial creditor sau zero;
6
Curs 7, 8 Contabilitate
Conf. univ. dr. Irimescu Alina
Sinteză: A = CP+Dat
Ch V
Debit = Credit
Ch+, V- D
Ch-, V+ C
Deşi majoritatea conturilor funcţionează după regulile enunţate mai sus, există şi conturi care au un
comportament variabil în ceea ce priveşte tipul soldului final pe care-l prezintă la un moment dat. În funcţie
de soldul contului, conturile pot fi: conturi monofuncţionale şi bifuncţionale.
a) conturile monofuncţionale sunt conturile care, la sfârşitul perioadei de gestiune prezintă un
singur fel de sold, fie numai debitor, fie numai creditor. Conturile monofuncţionale sunt numai
conturi de activ sau numai conturi de datorii şi de capitaluri proprii. Exemple: contul Furnizori,
contul Materii prime.
b) conturile bifuncţionale sunt conturile care la sfârşitul perioadei de gestiune prezintă fie sold
debitor, fie sold creditor. Aceste conturi nu au întotdeauna acelaşi fel de sold (numai debitor sau
numai creditor), încadrându-se fie în categoria conturilor de activ, fie în categoria conturilor de
datorii şi de capitaluri proprii. Exemple: contul Rezultatul exerciţiului, contul Rezultatul reportat.
7
Curs 7, 8 Contabilitate
Conf. univ. dr. Irimescu Alina
8
Curs 7, 8 Contabilitate
Conf. univ. dr. Irimescu Alina
Corectarea erorilor contabile
Pentru corectarea erorilor contabile se folosesc formulele contabile de stornare care să anuleze
înregistrările eronate. Operaţiunile de stornare se împart în:
stornare în negru – presupune folosirea formulei contabile eronate, inversând conturile
corespondente;
stornare în roşu - presupune folosirea formulei contabile eronate, însă scriind sumele cu roşu
sau cu negru în chenar (fiind astfel considerate cu semnul minus).
Exemplu
Contabilul unei societăţi a înregistrat o factură privind achiziţia de mărfuri, dar a descoperit că
aceasta nu aparţinea societăţii. El a înregistrat achiziţia de mărfuri astfel:
5000
sau
9
Curs 7, 8 Contabilitate
Conf. univ. dr. Irimescu Alina
Registrul-jurnal
pentru luna aprilie anul 2020
- lei -
Nr. Data Document Conturi Sume
Explicaţie
crt. (fel, nr, data) Debit Credit Debitoare Creditoare
Total
Toate fişele de cont sunt centralizate în registrul de contabilitate numit Cartea mare.
Sintetizarea informaţiilor la sfârşit de lună se realizează prin întocmirea Balanţei de verificare, care
se prezintă sub forma unui tabel în care se grupează şi se sistematizează informaţiile din conturi, facilitând
astfel verificarea înregistrării corecte în contabilitate a operaţiunilor efectuate.
Există mai multe criterii care stau la baza clasificării balanţelor de verificare. Cel mai des întâlnit se
referă la numărul egalităţilor.
Astfel, după numărul egalităţilor pe care le conţine, balanţa de verificare poate fi:
- balanţă de verificare cu o serie de egalităţi: total sume sau solduri finale;
- balanţă de verificare cu două serii de egalităţi: total sume şi solduri finale;
- balanţă de verificare cu trei serii de egalităţi: solduri iniţiale; rulaje şi solduri finale;
- balanţă de verificare cu patru serii de egalităţi: solduri iniţiale; rulaje; total sume şi solduri finale.
Balanţa de verificare
la data ___________________
La începutul lunii octombrie anul N, societatea comercială Managerul S.R.L are 9.000 lei în contul
curent, capital subscris în valoare de 2.000 lei şi 7.000 lei datorie faţă de salariaţi.
Presupunem că în cursul lunii are loc o singură tranzacţie: se plăteşte datoria faţă de salariaţi la data
de 30.10.N, completându-se ordinul de plată nr.24.
a) Efectuaţi analiza contabilă a tranzacţiei economice.
b) Întocmiţi Registrul-jurnal.
c) Întocmiţi registrul Cartea mare.
d) Întocmiţi Balanţa de verificare.
10
Curs 7, 8 Contabilitate
Conf. univ. dr. Irimescu Alina
Rezolvare
a) Analiza contabilă a tranzacţiei economice
achitare datorie față de salariați:
- Scade datoria față de salariați, Dat-, Debit, 421 Personal-salarii datorate
- Scade disponibilul din contul curent, A-, Credit, 5121 Conturi la bănci în lei
b) Întocmirea Registrului-jurnal
Unitatea Managerul S.R.L
Registrul-jurnal
pentru luna octombrie anul 2020
- lei -
Nr. Data Document Conturi Sume
Explicaţie
crt. (fel, nr, data) Debit Credit Debitoare Creditoare
1 30.10.N OP nr achitare datorie față de 421 5121 7.000 7.000
24/30.10.N salariați
Total
7.000 7.000
11
Curs 7, 8 Contabilitate
Conf. univ. dr. Irimescu Alina
RD 0 RC 7.000 RD 0 RC 0 RD 7.000 RC 0
TSD 9.000 TSC 7.000 TSD 0 TSC 2.000 TSD 7.000 TSC 7.000
SFD 2.000 SFC 2.000
Balanţa de verificare
la data de 31.10.N
12