G.C.

Tema 4: Sistemul de conturi şi dubla înregistrare

Obiectivele lecţiei:

1. Definirea, forma şi structura contului.

2. Dubla înregistrare, esenţa şi însemnătatea ei.
3. Formulele contabile.
4. Evidenţa analitică şi sintetică.
5. Interrelaţia conturilor şi bilanţului.
6. Clasificarea conturilor contabile.
7. Planul de conturi contabile.
8. Balanţa de verificare, formele acestora.

I.
În bilanţul contabil se reflectă numai existenţa elementelor patrimoniale la o anumită perioadă de timp,
însă pe parcursul perioadei de raportare au loc modificări ale operaţiilor economice ce sunt înregistrate pe
conturile contabile.
Contul contabil - existenţa şi mişcarea elementelor patrimoniale într-o anumită perioadă de raportare şi la un
moment dat.
Contul contabil schematic este împărţit în doua părţi:
Partea stângă debit (Dt), partea dreapta credit (Ct).
- A debita un cont - a face înregistrări în debitul contului.
- A credita un cont - a face înregistrări în creditul contului.

Schematic contul contabil poate fi reprezentat astfel:

Dt Ct

Fiecare cont contabil conţine următoarele elemente:

- Titlul contului
- Rulajul contului
- Soldul contului.
Titlul contului - arată denumirea elementului patrimonial pentru care s-a deschis contul respectiv. Ex:
Pentru contul activ - Mijloace fixe, Creanţe, Casa, ş.a. Pentru contul pasiv - Capitalul social, Datorii comerciale,
Capitalul de rezervă, ş.a.
Rulajul contului - suma modificărilor înregistrată în debitul sau creditul contului respectiv.
Rulajul debitor - suma modificărilor înregistrate în debitul contului
 G.C.
Rulajul creditor - suma modificărilor înregistrate în creditul contului.
Soldul contului - existenţa, starea, mărimea elementelor patrimoniale înregistrată într-o anumită
perioadă de timp şi la o anumită dată.
Deosebim:
Soldul iniţial - existenţa elementelor patrimoniale la începutul perioadei de raportare.
Soldul final - existenţa elementelor patrimoniale la sfîrşitul perioadei de raportare.

În RM este un sistem de conturi unic ce se împarte în conturi de activ şi conturi de pasiv. Conturile de
activ sunt destinate pentru evidenţa activelor entității, în debitul cărora se înregistrează soldul iniţial, creşterea și
soldul final. Iar în credit se arată descreşterile contului. Toate conturile de activ au solduri debitoare.

Grafic schema contului de activ:

Dt „Activ” Ct
S.iniţial____________+___

+ -

-
Rdt Rct
S.final

Soldul final = Soldul iniţial + Rulaj debitor - Rulaj creditor

Conturile de pasiv sunt destinate pentru evidenţa pasivelor entității. În credit se înregistrează soldul iniţial,
majorările și soldul final, iar în debit se înregistrează micşorările. Toate conturile de pasiv au solduri creditoare.

Schema contul de pasiv:

Dt „Pasiv” Ct
S.iniţial
_
+
.
Rdt Rct
S.final
Soldul final = Soldul iniţial + Rulaj creditor - Rulaj debitor

Ex: Soldul iniţial al contului „Casa” la începutul lunii alcătuia 3900 lei.
În decursul lunii date au avut loc următoarele operaţiuni cu acest cont:
1. S-a încasat în numerar de pe contul curent suma de 9200 lei pentru plata salariilor.
 G.C.
2. Se acordă un avans titularului ce pleacă în deplasare 400 lei
3. Se plăteşte salariul lucrătorilor suma de 8700 lei
4.Se încasează un împrumut în sumă de 1200 lei
Se cere:
- de deschis contul "Casa"
- de înregistrat soldul iniţial
- de determinat rulajul debitor, rulajul creditor
- de calculat soldul final pe acest cont.
Notă: a deschide un cont, a face schema lui:

Ex: Soldul iniţial al contului "Datorii comerciale" constituie 5700lei.

În decursul lunii au avut loc următoarele operaţii:
1. Se primesc materiale de la furnizori în valoarea de 6300 lei
2. Din contul creditului bancar se achită datoria faţă de furnizor 7700 lei

3. Din contul de curent s-a achitat datoria faţă de furnizor în valoare de

1100 lei
4. Dt 241 „Casa” Ct Se procură mărfuri de la furnizori
Si=3900
în sumă de 810 lei
1) 9200 2) 400
4) 1200 3) 8700

Rd.=10400 Rc.=9100
Sf=5200

Dt 521 „D.comerciale curente” Ct

Si=5700

2) 7700 1) 6300

1) 1100 2) 810

Rd.=88000 Rc.=7100
Sf=4010

II.
Oricare operaţie economică şi financiară produce modificări simultan şi cu aceieaşi sumă pe cel puţin
două posturi din bilanţul contabil. Aceste modificări fie într-o parte a bilanţului sau în ambele părţi a bilanţului
se reflectă în contabilitate printr-o dublă înregistrare în conturi.
Dubla înregistrare- procedeu de reflectare concomitentă şi cu aceeaşi sumă a unei operaţiuni economice
 G.C.
în debitul unui cont şi în creditul altui cont.
Legătura reciprocă dintre debitul unui cont şi creditul altui cont se numeşte corespondenţa conturilor, iar
conturile ce corespondează între ele poartă denumirea de conturi corespondente.
Esenţa dublei înregistrări şi însemnătatea ei pentru control constă în faptul că la sfîrşitul perioadei de
raportare, rulajul debitor (Rdt) a tuturor conturilor trebuie să fie egal cu rulajele creditoare (Rct) ale conturilor
corespondente. Lipsa acestei egalităţi ne vorbeşte despre înregistrările greşite pe cont sau determinarea sumei
rulajelor greşite.
(Σ Rd = Σ Rc).

III.
Formula contabilă - reprezentarea grafică a operaţiilor economice în conturile
corespondente în baza dublei înregistrări.
Formula contabilă reprezintă forma grafică a unei operaţiuni din care un cont se debitează, iar celălalt se
creditează cu aceeaşi sumă.
Ex: Din contul profitului se formează rezervă statutară la suma de 3000 lei, în acest caz se va înregistra formula
contabilă:
Dt "Profit" - 3000 lei
Ct "Rezerva statutară" - 3000 lei
Această formulă contabilă este reprezentată în formă verticală, în forma orizontală va fi reprezentată astfel:
Dt "Profit" - 3000 lei Ct "Rezerva statutară" - 3000 lei
Se cunosc:
Formule contabile simple - un cont se debitează, celălalt se creditează cu aceiaşi sumă (participă două conturi).
Ex: Se procură mărfuri de la furnizori - 7000 lei
Dt "Mărfuri" - 7000 lei
Ct "Datorii comerciale curente" - 7000 lei
Formule contabile compuse: unde un cont se debitează, iar cel puţin 2 se creditează cu aceiaşi sumă.
Unde 2 sau mai multe conturi se debitează, iar unul se creditează.
Ex: În Activitatea de bază se eliberează: a) materiale 1200 lei; b) OMVSD 300 lei; c) mijloace fixe 2000 lei
Formula contabilă:
Dt "Activități de bază" - 3500 lei
Ct "Materiale" - 1200 lei
Ct "OMVSD" - 300 lei
Ct "Mijloace fixe" - 2000
Ex: Din contul de curent se transferă pentru achitarea datoriei faţă de:
a) furnizori 1800 lei
b) salariaţii entității 7000 lei
c) bugetul statului 1300 lei
 G.C.
d) fondul social 1700 lei
Formula contabilă:
Dt "Datorii comerciale curente" – 1800 lei
Dt "Datorii salariale" - 7000 lei
Dt "Datorii bugetare" - 1300 lei
Dt "Datorii sociale" - 1700 lei
Ct "Conturi curente în monedă națională" - 11800 lei
Fiecare formulă contabilă compusă poate fi divizată în 2 sau mai multe formule contabile simple.
În practica contabilă se întîlnesc formule contabile cu înregistrare simplă (în negru) numite formule
contabile corecte. Formulele contabile cu înregistrarea în roşu (storn) - formule contabile greşite.
Ex: de formule contabile în roşu.
Din casieria entității se plăteşte salariul lucrătorului în sumă de 1700 lei.
A fost întocmită formula contabilă greşit:
Dt "Datorii comerciale curente" - 1700 lei
Ct "Casa" - 1700 lei
Pentru a corecta această formulă se întocmeşte încă o dată formula contabilă greşit dar cu înregistrarea în
roşu.
Dt "Datorii comerciale curente" 1700 lei sau 1700 lei în roșu
Ct ”Casa"
După această înregistrare se va întocmi formula contabilă corectă:
Dt "Datorii salariale" - 1700 lei
Ct "Casa" - 1700 lei

IV.
În afară de conturi de activ şi pasiv, conturile contabile pot fi clasificate după gradul de detaliere a
informaţiilor. Deosebim:
1. Conturi sintetice
2. Conturi analitice
Conturi sintetice - reflectă mijloacele, sursele şi procesele economice grupate după caracterul general,
adică reflectă o informaţie generală a mijloacelor şi surselor în forma valorică. Ex: Mijloace fixe, Materiale,
Datorii comerciale.
Conturile sintetice sunt unice pentru toţi agenţii economici. Evidenţa bazată pe conturile sintetice poartă
denumirea de evidenţă sintetică.
Conturile analitice - sunt destinate pentru evidenţa părţilor componente ale elementelor patrimoniale în
conturile sintetice. Conturile analitice reflectă o informaţie mai detaliată a unui mijloac sau a sursei de
evidenţă. Cu ajutorul conturilor analitice se efectuează înregistrările atât în formă valorică, cât şi în celelalte
etaloane de evidenţă (natural, muncă). Evidenţa bazată pe conturile analitice poartă denumirea de evidenţă
 G.C.
analitică.
La baza conturilor sintetice şi analitice stau următoarele particularităţi:
Soldul iniţial (contul sintetic) = ΣSin (ale conturilor sale analitice)
Rulajul debitor (contul sintetic) = ΣRdt (ale conturilor sale analitice)
Rulajul creditor (contul sintetic) = ΣRct (ale conturilor sale analitice)
Soldul final (contul sintetic) = ΣSfin (ale conturilor sale analitice).

V.
Conturile contabile sunt reflectate în bilanţ atât la începutul perioadei de raportare cât şi la sfârşitul ei.
Între cont şi bilanţ există o relaţie intermediară, această interrelaţie se va observa pe baza exemplului de mai
jos.
Date iniţiale:
Mijloace fixe 943 200 lei
Materiale 352 000 lei
Combustibil 90 000 lei

Produse finite 160 000 lei

Credite bancare 80 000 lei
Capitalul social 1 530 000 lei
Casa 400 lei
Conturi curente în monedă națională 140 000 lei
Datorii comerciale curente 250 200 lei
Datorii salariale 52 000 lei
Creanţe ale personalului 36 lei
Datorii faţă de buget 6 000 lei
Creante comerciale 27 564 lei
Alte datorii curente 20000 lei
Jurnalul de înregistări a operaţiilor economice
Conţinutul operaţiilor economice Suma Formula contabilă
Nr. Dt Ct
1 Se reţine din salariul lucrătorilor impozitul pe 3000 D. salariale D. buget
venit
2 Se eliberează materiale în activitatea de bază 60400 Act. bază Materiale

3 Banii în numerar pentru plata salariilor 48000 Casa C.C.

4 Din C.C. se achită datoria faţă de organele 9000 D. buget C.C.
financiare pentru impozite
 G.C.
5 Din casă se plătesc salariile 48000 D. salariale Casa

6 Din C.C. se achită datoria comercială 25000 D.comerciale C.C.

7 Se eliberează combustibil în activitatea de bază 9000 Act. bază Materie primă

8 Din casă se eliberează un avans titularului 380 Creanţa pers. Casa

9 Avansul a fost folosit pentru procurarea 200 Materiale Creanţa pers.

materialelor
9. Se obține producție nefinisată din activittatea ?/ 69400 PCE Activități de bază
de bază

Sarcina:
1. De întocmit bilanţ iniţial
2. De întocmit formulele contabile
3. De deschis conturile contabile
4. De întocmit bilanţul final

Activ Σ Σ Pasiv Σ Σ
Iniţială Finală iniţială finală
Mijloace fixe 943200 943200 Credite bancare 80000 80000
Materiale 352000 291800 Capital social 1530000 1530000
Materie primă 90000 81000 Datorii comerciale 25200 200
Producția în curs de - 69400 Datorii salariale 52000 1000
execuție
Produse finite 160000 160000 Datorii bugetare 6000 0
Casa 400 20 Alte datorii curente 20000 20000
Conturi curente în MN 140000 58000
Creanţa personalului 36 416
Creanţe comerciale 27564 27364
Total 1713200 1631200 Total 1713200 1631200

Dt „C.C” Ct
Si=140000
3) 48000
9) 9000
6) 25000

Rd.=0 Rc.=82000
Sf=58000
 G.C.

Dt „Materiale” Ct
Si=352000

8) 200 3) 60400

Rd.=200 Rc.=60400
Sf=291800

Dt „D.buget” Ct
Si=6000

1) 3000

Rd.=0 Rc.=3000
Sf=9000

Dt „Creanţa comercială” Ct
Si=27564

9) 200

Rd.=0 Rc.=200
Sf=27364

Dt „Materie prima” Ct
Si=90000

7)9000

Rd.=0 Rc.=9000
Sf=81000
 G.C.

Dt „D.salariale” Ct
Si=52000
1) 3000

4) 48000

Rd.=51000 Rc.=0
Sf=1000

Dt „Act.bază” Ct
Si=0

2) 60400
7) 9000 10) 69400

Rd.=69400 Rc.= 69400

Sf=0

Dt „Casa” Ct
Si=400
2) 48000 5) 4800
8) 380

Rd.=48000 Rc.=48380
Sf=20

Dt „PCE” Ct
Si=0
10) 69400

Rd.=69400 Rc.=0
Sf=69400
 G.C.

VI.
În practica contabilă se foloseşte un număr mare de diverse conturi ce necesită o clasificare. Clasificarea lor
este bazată pe următoarele criterii:
1. După conţinutul economic
2. După structură şi destinaţie
I. 1. După conţinutul economic conturile se divizează în:

● Conturile contabilităţii financiare - se utilizează pentru generalizarea informaţiei ce urmează a fi reflectată în

situațiile financiare. Ele se grupează în:
Conturi de bilanţ (clasa 1-5)
Conturi de rezultate (clasa 6-7)

● Conturile contabilităţii manageriale (de gestiune) - sunt destinate pentru generalizarea informaţiei privind
costurile de producţie sau a serviciilor prestate.
Conturile costurilor de producţie (clasa 8)

● Conturile extrabilanţiere - se foloseşte pentru evidenţa activelor care nu aparţin entității cu drept de proprietate
dar se află temporar la dispoziţia acesteia. Specific pentru aceste conturi este că cu ele nu se efectuează dubla
înregistrare, ele se înregistrează sau pe debit, în caz când primim acest activ, sau pe credit când acest activ este
întors proprietarului. Conturile extrabilaţiere se reflectă în afara bilanţului.
Conturile extrabilanţiere (clasa 9).

I. 2. După structură şi destinaţie conturile contabile se divizează în:

 Conturi de bază - aici se referă activele şi pasivele entității (conturi de bilanţ)

 Conturi de reglare (regularizare, corectare) - fac parte: amortizarea imobilizărilor necorporale;
amortizarea mijloacelor fixe; uzura OMVSD; capitalul retras; capitalul nevărsat. Conturile de reglare
corectează conturile de bază:
 Conturile de calculaţie - la această grupă se referă conturile Activități de bază /Activități auxiliare, ele
sunt conturi de activ. Aceste active nu au sold, ele reprezintă un secret pentru entitate;
 G.C.
 Conturi de colectare – repartizare – la această grupă de conturi se referă contul Costuri indirecte de
producție;

 Conturi de rezultate - ce reflectă rezultatele financiare ale entității (profit / pierdere), la această grupă se
referă conturile clasei 6,7 numite Venituri (clasa 6), Cheltuieli (clasa 7).

RFT = V-Ch
V > Ch = Profit impozabil
RFT - rezultat financiar total
V - venitul
Ch – cheltuieli

Clasa 6 sunt conturi de Pasiv. Au rulaje creditoare.

SF=SI=0

Clasa 7 sunt conturi de Activ. Au rulaje debitoare.

SF=SI=0
 G.C.

VII.
Planul de conturi contabile reprezintă un nomenclator sistematizat de conturi care asigură uniformitatea
contabilităţii curente a activităţii economice şi reflectarea evenimentelor acesteia. Utilizarea acestuia asigură
descrierea clară şi obiectivă a operaţiunilor economice, reflectarea uniformă a activelor şi pasivelor în
contabilitate conform Legii Contabilităţii, Bazelor conceptuale ale pregătirii și prezentării rapoartelor financiare
şi Planul de conturi constă din următoarele capitole:
1. Dispoziţii generale
2. Terminologia
3. Nomenclatorul conturilor contabile
4. Normele metodologice de utilizare a conturilor contabile.
Capitolul I cuprinde conţinutul Planului de conturi, determină sfera de aplicare şi legătura acestuia cu
formularele rapoartelor financiare, modul de clasificare şi simbolizare a conturilor.
Capitolul II conţine definiţiile termenilor şi noţiunilor de bază formulate în conformitate cu terminologia
acceptată în practica mondială şi inclusă în Standartele Naţionale de Contabilitate.
În capitolul III este prezentat nomenclatorul conturilor contabile care cuprind clasele şi grupele de conturi,
evidenţiind totodată conturile de gradul I (sintetice) şi de gradul II (subconturile).
În capitolul IV sânt caracterizate clasele, grupeşe de conturi şi conturile de gradul I, este prezentată
corespondenţa conturilor pe tipurile de bază ale operaţiunilor economice.

Planul de conturi cuprinde 9 clase:

I Active imobilizate Activ

II Active circulante Activ
III Capital propriu Pasiv
IV Datorii pe termen lung Pasiv
V Datorii curente Pasiv
VI Venituri Pasiv
VII Cheltuieli Activ
VIII Conturi de gestiune Activ
IX Conturi extrabilantiere Activ

Clasele 1 – 7 cuprind conturile contabilităţii financiare, clasa 8 – conturile contabilităţii de gestiune

(manageriale), clasa 9 – conturi în afara bilanţului.
Subcont - legătura intermediară dintre conturile sintetice şi cele analitce:
Sintetice - 3 cifre (242 / 241 /531); analitice - 4 cifre (2421 / 2411 / 6213)
 G.C.

VIII.
Balanţa de verificare - procedeu de grupare şi sintetizare a informaţiei reflectate în conturile
sintetice şi analitice. După gradul de detaliere a informaţiei deosebim trei tipuri de balanţe de ferificare:
1. Balanţa de verificare pentru conturile sintetice
2. Balanţa de verificare pentru conturile analitice
3. Balanţa de verificare - şah.
1. Balanţa de verificare pentru conturile sintetice - cuprinde toate conturile sintetice
folosite într-o perioadă de raportare de cătreentitat, ce se întocmeşte la finele perioadei de
raportare pe baza datelor conturilor sintetice şi are următoarea formă:
* Vom complecta balanţa de verificare pe baza exemplului de la obiectivul cinci (V.)

Balanța de verificare pentru conturile sintetice

Denumirea contului Sold initial Rulaj Sold final

Dt Ct Dt Ct Dt Ct
Mijloace fixe 943200 — — 943200 —
Materiale 352000 — 200 60400 291800 —
Materie primă 90000 — — 9000 81000 —
PCE 80000 — 69400 — 69400 —
Produse finite 160000 — — — 160000 —
Casa 400 — 48000 48380 20 —
Conturi curente MN 140000 — — 82000 58000 —
Creanţe ale personal. 36 — 380 416 —
Creanţe comerciale 27564 — — 200 27364 —
Activități de bază - - 69400 69400 - -
Credite bancare — 80000 — — — 80000
Capital social — 1530000 — — — 1530000
Datorii comerciale — 25200 25000 — — 200
Datorii salariale — 52000 51000 — — 1000
Datorii / buget — 6000 9000 3000 — —
Alte datorii curente — 20000 — — — 20000
Total 1713200 1713200 202980 202980 1631200 1631200

Particulariatea balanţei de verificare pentru conturile sintetice este:

1. SiDt = SiCt
2. Rdt = Rct
3. SfCt = SfCt
 G.C.
2. Balanţa de verificare pentru conturile analitice - constituie date ale conturilor analitice pe
un cont sintetic.
Ex: Soldul iniţial a contului „Materiale" constituie 13600 lei.
Soldurile iniţiale la conturile analitice.
Denumirea contului Unitatea Cantitatea Preţul Suma
Analitic de Q P I
măsură
Cărbune T 40 100 4000
Lemn m3 120 80 9600
Total X x x 13600

Operaţiile economice dintimpul lunii:

1. Se primesc materiale de la furnizori:
a) Cărbune 20 t
b) Lemn 10 m3
2. Se consumă materiale în activitatea de bază

a) Lemn 13 m
b) Cărbune 38 t
3. Se consumă în activitatea auxiliară
a) Lemn 15 m3
Formule contabile:
1. Dt 211/ cărbune 20t * 100 = 2000 lei
Dt 211/ lemn 10 m3 * 80 = 800 lei
Ct 521/ Datorii comerciale (2000+800) = 2800 lei
2. Dt 811/ Activități de bază (1040+3800) = 4840 lei
Ct 211/ lemn 13 m3 * 80 = 1040 lei
Ct 211/ cărbune 38 t * 100 - 3800 lei
3. Dt 812/ Activități auxiliare – 1200 lei
Ct 211/lemn 15 m3 * 80= 1200
 G.C.

Deschiderea conturilor analitice

Dt Cărbune Ct
Nr Conţinutul operţiei Unit. de Q/P Suma  Conţinutul Q/P Suma 
măsură operaţiei
S.iniţial T 40/100 4000
1. Intrări T 20/100 200
2. Ieşiri 38/100 3800
Rulaj Dt 20/100 200 Rulaj Ct 38/100 3800
S.final 2200

Dt Lemn Ct
Nr Conţinutul operaţiei Unit. de Q/P Suma  Conţinutul Q/P Suma 
măsură operaţiei
S.iniţial m3 120/80 960
1. Intrări m3 10/80 800
2. Ieşiri 13/80 1040
3. Ieşiri 15/80 1200
Rulaj Dt 10/80 800 Rulaj Ct 28/80 2240
S.final 8160

Deschiderea contului sintetic

Dt „ Materiale" Ct
Si = 13600
1)2800 2)4840

3)1200
Rd. = 2800 Rc. = 6040
Sf=10360

Întocmim balanţa de verificare pentru conturile analitice

Denumirea Unit. de Rulajul
contului măsură Soldul iniţial Soldul final
analitic Dt Ct

Q P  Q P  Q P  Q P 
Cărbune T 40 100 400 20 100 2000 38 100 3800 22 100 2200
Lemn m3 120 80 9600 10 80 800 28 80 2240 102 80 8160
Total X x x 13600 x x 2800 x x 6040 x x 10360
 G.C.
3. Balanţa de verificare şah - este un tabel compus pe baza corespondenţei conturilor sintetice. Pe
partea orizontală Ct - conturile ce se creditează, pe verticală Dt - conturile ce se debitează

Datele din jurnalul de înregistrări

Ct 534 211 242 241 2113 226 Total Dt
Dt
531 3000 3000
811 60400 60400
241 48000 48000
534 9000 9000
531 48000 48000
521 2500 25000
811 9000 9000
226 380 380
211 200 200
Total Ct 3000 60400 82000 48380 9000 200 202980