CAIET DE PRACTICĂ

Student: Iosif Denis Alexandru

Grupa:202

Facultatea de Inginerie, Informatică şi Geografie din Bucureşti

Domeniul: Informatică
Specializarea: Informatică

Tema: Baze de date

ANUL DE STUDII II
ANUL UNIVERSITAR 2018-2019

Student Profesor Coordonator

Iosif Denis Alexandru Conf.univ.dr. Nicoleta Iacob

 Cuprins:
Capitolul I: Prezentarea organizaţiei unde studentul a efectuat practica
Capitolul II: Prezentarea compartimentului din organizaţie unde studentul a efectuat
practica
Capitolul III: Descrierea activităţii sau activităţilor desfăşurate în timpul practicii

Capitolul I
 Prezentarea organizaţiei unde studentul a efectuat practica

● Spitalul Universitar de Urgență Elias

Spitalul Universitar de Urgență Elias este un spital clinic universitar aflat în București, care asigură
asistența medicală de specialitate, preventivă, curativă, de urgență, de recuperare, de îngrijiri în caz de
graviditate și maternitate precum și a copiilor și nou-născuților și desfășoară o activitate de cercetare și
învățământ.
Spitalul Elias a fost înființat în anul 1936 de către Fundația Familiei Menachem H. Elias, așa cum
a prevăzut în testamentul său Jacques Menachem Elias, care a lăsat întreaga sa avere ca legatar
testamentar Academiei Române.

Capitolul II
Prezentarea compartimentului din organizaţie unde studentul a efectuat practica

Practica am efectuat-o în cadrul Serviciul de Evidență Medicală, Programare și Informatică, mai

exact activez ca inginer de sistem software, angajat din data de 11.04.2012.
Serviciul de Informatică se ocupă cu instalarea, configurarea, administrarea și întreținearea
sistemului informatic din cadrul spitalului.

Capitolul III
Descrierea activităţii sau activităților desfășurate în timpul practicii,

Instalare Microsoft SQL Server 2008 R2

 Microsoft SQL Server este un sistem de gestionare de baze de date relaționale (RDBMS) produs
de compania americană Microsoft Corp. Limbajul de interogare este SQL iar extensia procedurală
este T-SQL.

 Microsoft SQL Server folosește o variantă de SQL numită T-SQL, sau Transact-SQL, o
implementare de SQL-92 (standardul ISO pentru SQL) cu unele extensii. T-SQL în principal
adaugă sintaxă adițională pentru procedurile stocate și pentru tranzacții. Standardele SQL necesită
ACID; acesta este un acronim pentru cele 4 condiții ce trebuie îndeplinite de orice tranzacție:
atomicitate, consistență, izolare, durabilitate. MS SQL Server suportă ODBC (Open Database
Connectivity).

 Stocarea datelor se face pe modelul relațional, sub forma unei colecții de tabele cu rânduri și
coloane. Fiecare coloană este de un anumit tip: SQL Server suportă atât tipurile primare, precum
întreg, zecimal, caracter, dată calendaristică, dar și tipuri mai complexe precum text, date binare,
date geometrice, date spațiale, XML, etc.

Pași pentru a instala Microsoft SQL Server:

1. Rulăm executabilul pentru începerea procesului de instalare:

2. Accesăm tabul Installation:

3. Alegem prima opțiune din meniul apărut : New SQL Server stand-alone installation or add features
to an existing installation.

4. După ce procesul de verificare a eventualelor probleme ce pot periclita instalarea, apasam OK:

5. Selectăm ” Enter product Key ” și tastam cheia de activare:

6. Acceptăm termenii și apasam Next:

7. La acest pas se vor căuta update-uri online și se vor instala dacă dorim acest lucru. Apăsăm Next:
8. Așeptăm finalizarea procesului de instalare a update-urilor:

Daca totul a decurs în mod normal până acum, apăsăm Next:

Selectăm SQL Server Feature Installation și apăsăm Next:

Din lista de opțiuni selectăm:

-Database Engine Services, împreună cu opțiunile aferente

-Client Tools Conectivity

-Management Tools

-alte opțiuni în funcție de necesități

La finalizarea selecției apăsăm Next:

După verificarea procesului de verificare apăsăm Next:

Selectăm Default Instance dacă dorim o singură instanță de SQL Server și Named Instance dacă dorim
mai multe instanțe. Acestea vor fi diferențiate prin denumire.
La acest pas este verificată disponibilitatea spațiului pe disc. Apăsăm Next:

La acest pas este necesar să specificăm userii folosiți de serviciile serverului de SQL.

Putem lăsa userii configurați Default, dar este recomandat să utilizăm useri diferiți pentru fiecare serviciu.
Pot fi useri locali, existenți pe server, sau useri de domeniu.

Apăsăm Browse în campul Account Name aferent fiecărui serviciu și căutăm userul dorit. Introducem

parola aferentă userului în campul Password după care apăsăm Next:
Atenție !!! Dacă parola introdusă pentru un anumit user nu este corectă, se va genera eroarea ” The SQL
Server service account login or password is not valid. […] ” .

Selectăm tipul de autentificare:

-alegem Windows authentication daca dorim să folosim doar useri configurați local pe server, sau useri
de domeniu

-alegem Mixed Mode dacă dorim să folosim useri locali / domeniu și în același timp să putem utiliza și
useri configurați în serverul de SQL

Tot la acest pas este nevoie sa alegem userii ce vor fii administratorii serverului:

-selectăm Add Curent User pentru a adăuga userul cu care suntem logați în acest moment, ca
administrator

-selectam Add pentru a adauga și alți useri

Apăsăm Next:
După finalizarea procesului de verificare apăsăm Next:

La acest pas putem reverifica toate opțiunile de configurare alese până acum. Dacă totul este în regulă,
apăsăm Install:
Asteptăm finalizarea instalării. Acest proces durează mai mult decât celelalte de până acum.

La finalizarea procesului apasăm Close și am finalizat instalarea:

 Creare bază de date, ștergere bază de date, fișiere bază de date

Pentru a crea o bază de date sunt mai multe modalitați:

1.Prin Sql Mangement Studio:

    În Explorer, se conecteaza la o instanță cu baze de date SQL Server

    Click dreapta pe Baze de date, apoi se dă click pe New Database.

    Se introduce un nume de bază de date.

Se setează locațiile unde se salveaza fișierele mdf și ldf.
    Pentru a crea baza de date, prin acceptarea tuturor valorilor setate, se dă click pe OK.

Un eveniment autogrowth este procesul prin care motorul SQL Server extinde dimensiunea unui
fișier bază de date atunci când nu mai are spațiu. Marimea cu care un fișier bază de date crește se bazează
pe setările pe care le au pentru opțiunile de creștere fișierele bazelor de date.

O bază de date poate fi compusă din mai multe fişiere.

Fişierele sunt cu urmatoarele extensii:

 .mdf – întâlnite şi sub denumirea de primary files sau main files. Acest fişier găzduieşte obiectele
unei baze de date (tabele, proceduri stocate, view-uri, etc.). O bază de date poate să aibă maximum
un fişier .mdf.
 .ndf – secondary database file. În principal .ndf-ul este folosit în cazul optimizărilor. Spre
exemplu: anumite tabele pot fi salvate în fişiere .ndf, fişiere ce vor fi găzduite în locaţii diferite, pe
discuri diferite. O bază de date poate avea zero sau mai multe fişiere .ndf.
 .ldf – transaction log files – acest fişier va păstra un istoric al operaţiunilor efectuate asupra datelor
bazei de date.

1. Crearea unei baze de date fără a specifica locația fișierelor.

USE master;
GO
create DATABASE testu;
GO
-- Verify the database files and sizes
SELECT name, size, size*1.0/128 AS [Size in MBs]
FROM sys.master_files
WHERE name = N'testu';
GO

2. Crearea unei baze de date care specifică locația fișierelor de date

USE master;
GO
CREATE DATABASE Test
ON
( NAME = test_dat,
FILENAME = 'e:\SQL_DATA\test.mdf',
SIZE = 10,
MAXSIZE = 50,
FILEGROWTH = 5 )
LOG ON
( NAME = testlog,
FILENAME = 'e:\SQL_DATA\test.ldf',
SIZE = 5MB,
MAXSIZE = 25MB,
FILEGROWTH = 5MB ) ;
GO

3. Crearea unei baze de date prin specificarea mai multor fișiere de date și fișierele de log de
date

Următorul exemplu creează o baza de date care are trei fișiere de date de 100 MB și două fișiere de
log de 100 MB. Extensiile utilizate pentru fișiere: MDF este utilizat pentru fișierele de date primare, NDF
este utilizat pentru fișierele de date secundare, și LDF este utilizat pentru fișierele de log.

Fișiere de date secundare sunt opționale, sunt definite de utilizator. Fișiere secundare pot fi folosite
pentru a grupa datele pe mai multe discuri si pentru a pune fiecare fișier pe o altă unitate de disc. În plus,
dacă o bază de date depășește dimensiunea maximă pentru un singur fișier pentru Windows, puteți utiliza
fișiere de date secundare, astfel încât baza de date să poată continua să crească.
  De exemplu, trei fișiere, Data1.ndf, Data2.ndf, și Data3.ndf, pot fi create pe trei unități de disc, și
repartizat la un singur filegroup ‚fgroup1’. Un tabel poate fi creat în mod special pe filegroup ‚fgroup1’.

USE master;
GO
CREATE DATABASE Test1
ON
PRIMARY
(NAME = Test1,
FILENAME = 'e:\SQL_DATA\test1.mdf',
SIZE = 100MB,
MAXSIZE = 200,
FILEGROWTH = 20),
( NAME = test11,
FILENAME = 'e:\SQL_DATA\test11.ndf',
SIZE = 100MB,
MAXSIZE = 200,
FILEGROWTH = 20),
( NAME = test12,
FILENAME = 'e:\SQL_Data\test12.ndf',
SIZE = 100MB,
MAXSIZE = 200,
 FILEGROWTH = 20)
LOG ON
(NAME = test1log1,
FILENAME = 'e:\SQL_Data\test1log1.ldf',
SIZE = 100MB,
MAXSIZE = 200,
FILEGROWTH = 20),
(NAME = test1log2,
FILENAME = 'e:\SQL_Data\test1log12.ldf',
SIZE = 100MB,
MAXSIZE = 200,
FILEGROWTH = 20) ;
GO

4. Crearea unei baze de date care are filegroups (grupuri de fișiere)

Acest exemplu crează fișierele de date și fișierele de log pe discuri diferite pentru a îmbunătăți
performanța

USE master
GO
CREATE DATABASE TEST2
ON PRIMARY
( NAME = SPtest2_dat,
FILENAME = 'e:\SQL_Data\test2dat.mdf',
SIZE = 10,
MAXSIZE = 50,
FILEGROWTH = 15% ),
( NAME = test2_dat,
FILENAME = 'e:\SQL_Data\test2dt.ndf',
SIZE = 10,
MAXSIZE = 50,
FILEGROWTH = 15% ),
FILEGROUP Test2Group1
( NAME = SGtest2Fi1_dat,
FILENAME = 'e:\SQL_Data\SGtest2dt.ndf',
SIZE = 10,
MAXSIZE = 50,
FILEGROWTH = 5 ),
( NAME = SGtest2Fi2_dat,
FILENAME = 'e:\SQL_Data\SG1test2dt.ndf',
SIZE = 10,
MAXSIZE = 50,
FILEGROWTH = 5 ),
FILEGROUP TEST2group2
( NAME = SGtest2Fi3_dat,
FILENAME = 'e:\SQL_Data\test2Fi1dt.ndf',
SIZE = 10,
MAXSIZE = 50,
FILEGROWTH = 5 ),
( NAME = SGtest2Fi4_dat,
FILENAME = 'e:\SQL_Data\test2Fi2dt.ndf',
SIZE = 10,
MAXSIZE = 50,
FILEGROWTH = 5 )
LOG ON
( NAME = test2_log,
FILENAME = 'd:\SQL_Data\test2log.ldf',
SIZE = 5MB,
MAXSIZE = 25MB,
FILEGROWTH = 5MB ) ;
GO
5. Atașarea unei baze de date
USE master;
GO
sp_detach_db TEST;
GO
CREATE DATABASE TEST
ON (FILENAME = 'E:\SQL_DATA\test.mdf')
FOR ATTACH ;
GO

6. Crearea unei baze de date snapshot

Se crează o bază de date snapshot care poate fi doar citită, nu poate fi atașat un fișier de log de date.
O astfel de bază de date creează o imagine instantanee, statică  a unei baze de date utilizator (nu este
baza de sistem).
Inițial sistemul construieste un schelet gol (un fisier “sparse”) care face trimitere la paginile de date
originale; pe masură ce paginile bazei de date se modifica , ca urmare a unui update pe un tabel ,de
exemplu, acestea se copiază în fișierul ‘sparse’ astfel că la o interogare a bazei de date snapshot se
pot folosi date de pe baza de date originală dar și din fișierul “sparse”.

Iată cum arată comanda de creare a unei astfel de baze de date :

USE master
GO
-- Create Regular Database
CREATE DATABASE RegularDB
GO
USE RegularDB
GO
-- Populate Regular Database with Sample Table
CREATE TABLE FirstTable (ID INT, Value VARCHAR(10))
INSERT INTO FirstTable VALUES(1, 'First');
INSERT INTO FirstTable VALUES(2, 'Second');
INSERT INTO FirstTable VALUES(3, 'Third');
GO
-- Create Snapshot Database
CREATE DATABASE SnapshotDB ON
(Name ='RegularDB',
FileName='c:\SSDB.ss1')
AS SNAPSHOT OF RegularDB;
GO

Bazele de date snapshot funcționează la nivel de date. Înainte ca datele sursă sa fie modificate
pentru prima dată, datele originale se copiaza din baza de date sursă în baza de date snapshot.
Baza de date snapshot stochează datele originale, păstrând datele înregistrate așa cum existau în momentul
creării bazei de date snapshot. Același procedeu se repetă pentru fiecare înregistrare ce este modificată
pentru prima oară. Pentru utilizator, o bază de date snapshot nu pare să se schimbe, pentru ca operațiunile
de citire de pe o bază de date snapshot acceseaza întotdeauna datele originale, indiferent de locul în care
sunt stocate.

Pentru a stoca date originale copiate, baza de date snapshot utilizează una sau mai multe imagini
rare(‚parse’). Inițial, un fișier rar este un fișier în esență gol care nu conține date ale utilizatorului și nu are
alocat un spațiu pe disc pentru datele utilizatorului. Pe masura ce datele sunt actualizate în baza de date
sursă, dimensiunea fișierului crește.
Figura de mai jos ilustrează efectele a două modele de actualizare contrastante cu privire la
dimensiunea unei baze de date snapshot.
Prima figurare reflecta o situatie în care doar 30 la suta din datele originale sunt actualizate pe
parcursul duratei unei baze de date snapshot.
A doua figură reflectă un mediu în care 80 la sută din paginile originale sunt actualizate pe
parcursul duratei unei baze de date snapshot.

Beneficii baze de date snapshot:

- pot fi utilizate în scopuri de raportare.

- Menținerea date istorice pentru generarea de rapoarte
- Protejarea datelor împotriva erorilor administrative.

USE master
GO
-- Create BAZADB Database
CREATE DATABASE BAZADB
GO
USE BAZADB
GO
-- Populate BAZADB Database cu o tabela simpla
CREATE TABLE FirstTable(ID INT,Value VARCHAR(10))
INSERT INTO FirstTable VALUES(1,'First');
INSERT INTO FirstTable VALUES(2,'Second');
INSERT INTO FirstTable VALUES(3,'Third');
GO
-- Create Snapshot Database
CREATE DATABASE SnapshotBAZA ON
(Name='BAZADB',
FileName='c:\SSBAZADB.ss1')
AS SNAPSHOT OF RegularDB;
GO
-- Select from BAZADB and SnapshotBAZA
SELECT * FROM BAZADB.dbo.FirstTable;
SELECT * FROM SnapshotBAZA.dbo.FirstTable;
GO
Să vedem rezultatul
Acum să ștergem ceva din baza BAZADB și să vedem ce se întamplă după.

-- Delete from Regular Database
DELETE FROM BAZADB.dbo.FirstTable;
GO
-- Select from Regular and Snapshot Database
SELECT * FROM BAZADB.dbo.FirstTable;

SELECT * FROM SnapshotBAZA.dbo.FirstTable;

GO
Când verificam detaliile fișierului ‘sparse’ creat de baza de date Snapshot, vom observa următorul lucru
interesant

Asta arată clar că dacă ștergem ceva din BAZADB, se copiaza datele în baza de date Snapshot. Din
această cauza marimea bazei de date SnapshotBAZA a crescut.

Acum sa trecem mai departe și sa restaurăm datele șterse din baza de date SnapshotBAZA în BAZADB,
baza originală.

-- Restaurare date din SnapshotBAZA

USE master
GO
RESTORE DATABASE BAZADB
FROM DATABASE_SNAPSHOT ='SnapshotBAZA';
GO
-- Select din BAZADB si  SnapshotBAZA
SELECT * FROM RegularDB.dbo.FirstTable;
SELECT * FROM SnapshotDB.dbo.FirstTable;
GO
-- Stergere baza
DROP DATABASE [SnapshotBAZA];
DROP DATABASE [BAZADB];
Copie de siguranța și restaurare baza de date

1. Back-up

Realizarea copiilor de siguranță, precum și restaurarea bazelor de date sunt operațiuni obligatorii
atunci când vorbim de SGBD-uri - Sistemul de Gestiune al Bazei de Date (eng. DBMS - database
management system). În prezența SQL Server Management Studio, aceste operațiuni se pot realiza foarte
ușor. Totuși, sunt situații când acest lucru se poate realiza doar în linie de comandă.
Un exemplu ar fi automatizarea procesului de backup / restore în cazul unei ediții EXPRESS. Serviciul
windows SQL Server Agent este instalat odată cu instanța MSSQL (principalul său scop fiind acela de a
executa diverse activităţi de mentenanţă), dar în cazul edițiilor EXPRESS, din cauza limitărilor impuse,
acest serviciu nu poate fi pornit.
Alternativa la SQL Server Agent ar fi utilizarea scheduled task-urilor, dar presupune cunoașterea
comenzilor T-SQL.

Exemplu:

To Backup:
sqlcmd -S.\SQLExpress
1> BACKUP DATABASE dbName TO DISK = 'path'
2> GO

An alternative, single-line backup command:

sqlcmd -S.\SQLExpress -Q"BACKUP DATABASE dbName TO DISK = 'path'"

Backup-uri, care sunt create într-o versiune nouă de SQL Server nu poate fi restabilită în versiunile
anterioare de SQL Server.

Realizarea copiilor de siguranță, sau restaurarea bazelor de date presupune implicit existența unei
strategii backup & restore:

 Se identifică bazele de date pentru care trebuiesc realizate copii de siguranță.

 Se stabilește frecvența cu care copiile de siguranță trebuie realizate.
 Se stabilește intervalul de timp maximum admis în care bazele de date trebuiesc restaurate.
 Se stabilește locația unde copiile de siguranță vor fi păstrate.
 Se stabilește o metodă de restricționare a accesului la copiile de siguranță.
 Se stabilește intervalul de timp pentru care copiile de siguranță trebuiesc păstrate / arhivate.
 Se stabilește modul de realizare a proceselor de backup / restore.
 Se stabilește o modalitate de verificare a proceselor de backup / restore.
 La perioade de timp regulate, se verifică procedurile de backup & restore.

 Tipuri de back-up MSSQL:

 full backup: se realizează o copie în întregime a bazei de date. Toate celelalte tipuri de backup se
bazează pe existența unei astfel de copii de siguranță. Acest tip de backup se realizează cu baza de
date activă (fiind permis accesul și eventualele modificări) și poate fi efectuat indiferent de tipul de
model de restaurare (eng: database recovery model: SIMPLE, BULK_LOGGED, FULL).

O bază de date completa (full backup) determină o perioada mare de timp pentru backup și
necesită mai mult spațiu de stocare.

Dupa ce se crează o copie la baza de date completă aveți posibilitatea să creați o copie de rezervă
bază de date diferență(differential backup).
Cum se realizează backup-ul :
După conectarea la instanță de SQL Server în Explorer obiect, faceți click pe numele serverului
pentru a extinde server tree (copacul).

Faceți clic dreapta pe baza de date – tasks – back up - Backup type - OK.
  differențial backup: realizează o copie de siguranță doar a modificărilor apărute de la ultimul full
backup. Acest tip de back-up se realizează online și poate fi efectuat indiferent de tipul de model
de restaurare (SIMPLE, BULK_LOGGED, FULL).
 transaction log backup: efectuează o copie de siguranță de la ultimul full backup, differential
backup sau transaction log backup. Operația de backup se realizează online, nu este atât de
consumatoare de resurse precum copia în întregime a unei baze de date, și se poate aplică doar
asupra bazelor de date ale căror model de restaurare este BULK_LOGGED sau FULL.

2. Restaurare bază de date:

A. Exemplu restaurare bază date pe baza copiei de siguranță full:

--Restore Comanda database (with replace) from a full backup

USE [master]
GO

ALTER DATABASE [Comanda]

SET SINGLE_USER WITH ROLLBACK IMMEDIATE
GO

RESTORE DATABASE [Comanda]

FROM DISK = N'D:\Backup\Comanda.bak'
WITH
FILE = 1,
REPLACE,
STATS = 10
GO

B. Exemplu restaurare bază date pe baza copiilor de siguranță full și differential:

--Restore Comanda database (with replace) from
--a full backup and a differential backup
USE [master]
GO

ALTER DATABASE [Comanda]

SET SINGLE_USER WITH ROLLBACK IMMEDIATE
GO

RESTORE DATABASE [Comanda]

FROM DISK = N'D:\Backup\Comanda.bak'
WITH
FILE = 1,
 NORECOVERY,
REPLACE,
STATS = 10
GO

RESTORE DATABASE [Comanda]

FROM DISK = N'D:\Backup\Comanda.bak'
WITH
FILE = 2,
STATS = 10
GO

C. Exemplu restaurare bază date pe baza copiilor de siguranță full, differential și transaction log:
--Restore Comanda database (with replace)
--from a full backup, differential backup and transaction log
USE [master]
GO

ALTER DATABASE [Comanda]

SET SINGLE_USER WITH ROLLBACK IMMEDIATE
GO

RESTORE DATABASE [Comanda]

FROM DISK = N'D:\Backup\Comanda.bak'
WITH
FILE = 1,
NORECOVERY,
REPLACE,
STATS = 10
GO

RESTORE DATABASE [Comanda]

FROM DISK = N'D:\Backup\Comanda.bak'
WITH
FILE = 2,
NORECOVERY,
STATS = 10
GO

RESTORE LOG [Comanda]

FROM DISK = N'D:\Backup\Comanda.bak'
WITH
FILE = 3,
STATS = 10
GO

Să presupunem că baza de date Comanda este configurată în modul de restaurare FULL, iar
realizarea copiilor de siguranță se realizează conform secvenței:

Zi Ora Tip backup

05:00 Differential backup
AM
11:00 Transaction log
AM backup
Luni
04:30 Transaction log
PM backup
10:30 Transaction log
PM backup
Marți 05:00 Differential backup
AM
11:00 Transaction log
 AM backup
04:30 Transaction log
PM backup
10:30 Transaction log
PM backup
05:00 Differential backup
AM
11:00 Transaction log
AM backup
Miercuri
04:30 Transaction log
PM backup
10:30 Transaction log
PM backup
05:00 Differential backup
AM
11:00 Transaction log
AM backup
Joi
04:30 Transaction log
PM backup
10:30 Transaction log
PM backup
05:00 Differential backup
AM
11:00 Transaction log
AM backup
Vineri
04:30 Transaction log
PM backup
10:30 Transaction log
PM backup
05:00 Differential backup
Sâmbătă
AM
05:00 Differential backup
Duminic AM
ă 10:30 Full backup
PM

Se dorește restaurarea bazei de date în starea de Joi ora 04:30 PM. În acest caz, secvența de
restaurare va fi:

 restore pe baza backup-ului de Duminică ora 10:30 PM (full);

 restore pe baza backup-ului de Joi ora 05:00 AM (differential);
 restore pe baza backup-ului de Joi ora 11:00 AM (transaction log);
 restore pe baza backup-ului de Joi ora 04:30 PM (transaction log);

Se dorește restaurarea bazei de date în starea de Sâmbătă ora 05:00 AM. Secvența de
restaurare va fi:

 restore pe baza backup-ului de Duminică ora 10:30 PM (full);

 restore pe baza backup-ului de Sâmbătă ora 05:00 AM (differential);

Opțiunea COPY_ONLY are rolul de a nu afecta secvența copiilor de siguranță. Spre exemplu, copiile de
siguranță differential și transaction log depind de copia de siguranță full.
Crearea unui plan de mentenanță
1. Se expandează consola până la nodul Management. Clic dreapta -> Maintenance Plan Wizard -> Next.
2. În fereastra urmatoarea, foarte importanta este bifa “Separate schedules for each task”.

NEXT

3. Se selectează task-urile pentru care se vor crea job-uri.

NEXT

4. În fereastra urmatoare sunt reconfirmate task-urile selectate la pasul anterior. Pentru că s-a optat pentru
“Separate schedules for each task”, ordinea de afișare nu este modificabilă.
 NEXT

5. Se definesc detaliile task-ului “Check Integrity”: selectarea bazelor de date , programarea executării

task-ului prin butonul .

OK
 OK
 NEXT

6. Se definesc detaliile task-ului “Reorganize Index”: selectarea bazelor de date (aceleași ca la punctul 5),

programarea executarii task-ului prin butonul .

 OK

Bebifati “Compact large objects”, ca mai jos, inainte de a trece la pasul urmator.
 NEXT

7. Se definesc detaliile task-ului “Rebuild Index”: selectarea bazelor de date (aceleași ca la punctul 5.),

programarea executarii task-ului prin butonul .

 OK  NEXT

8. Se definesc detaliile task-ului “Update Statistics”: selectarea bazelor de date (aceleași ca la punctul 5),

programarea executarii task-ului prin butonul .

  OK  NEXT

Important: ora setata să fie 04:01:00 AM pentru a evita neexecutarea acestui task atunci cand se trece fie
la ora de vară fie la cea de iarnă.

9. Se definesc detaliile task-ului “History Cleanup”: se vor bifa toate cele 3 opțiuni ca în imaginea de mai

jos, se va programa saptamanal executarea task-ului prin butonul .

 OK NEXT
10. Se definesc detaliile task-ului “Back Up Database(Full)”: selectarea bazelor de date (aceleași ca la

punctul 5), programarea executării task-ului prin butonul .

OK  NEXT
Important: În secțiunea “Create a backup file for every database” se bifeaza “Create a sub-directory for
each database”, se selecteaza calea unde sa se salveze back-up-urile si se completeaza extensia bak. Se
bifeaza “Verify backup integrity”.

11. Se definesc detaliile task-ului “Maintenance Cleanup”: selectarea bazelor de date (aceleași ca la

punctul 5), programarea executarii task-ului prin butonul .

 OK NEXT
Important: acordați atenție secțiunii: “Search folder and delete files based on a extension” și bifați ca în
imaginea de mai sus.
12. În fereastra urmatoare se debifează “Write a report to a text file  NEXT
13. FINISH în urmatoarea fereastra pentru a finaliza planul de mentenanță
14. CLOSE pentru a închide wizard-ul dupa finalizarea cu success a creării task-urilor.

Observație: în momentul finalizării planului de mentenanță, în sectiunea SQL Server Agent – Jobs, sunt
afisate job-urile aferente task-urilor definite în planul de mentenanță nou creat.

I. Modificarea unui plan de mentenanță:

În Management – Maintenance Plans – Plan de mentenanță HMS, clic dreapta și se selectează

MODIFY. În dreapta se afisează sublanurile și se selectează subplanul asupra căruia vrem să
intervenim.

1. Modificarea denumirii job-urilor create prin planul de mentenanță pentru o facila identificare a
acestora:
- dublu clic pe primul subplan și se completează numele și descrierea:

- se repetă pașii pentru fiecare sublan iar la sfârșit se da salvare.

- rezultatul se va afișa în sectiunea SQL Server Agent – Jobs:
 2. Modificarea datei de executie a task-ului:
- Dublu clic pe subplan și în fereastră, clic pe butonul din secțiunea “Schedule” și în fereastra
urmatoare se modifică data/ora de execuție:

La sfârșit se da salvare la modificarile planului de mentenanță.

3. Inactivarea executiei task-ului:

- Dublu clic pe subplan și în fereastra, clic pe butonul din sectiunea “Schedule”. Salvare
plan de mentenanță.

4. Selectarea/deselectarea bazelor de date asupra caruia intervine task-ul:

- Clic dreapta pe descrierea subplanului  Edit:
 - În fereastra, în secțiunea “Databases” se selectează/deselectează baza:

Salvare plan de mentenanță.