Curs 6 Normalizare

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREŞTI
FACULTATEA DE CIBERNETICĂ, STATISTICĂ ŞI INFORMATICĂ ECONOMICĂ
B A Z E D E DAT E
RELAŢIONALE.
TEHNICA NORMALIZĂRII
BUCUREŞTI
2021-2022
PROIECTAREA STRUCTURII BAZEI
DE DATE
• Constă din următoarele activităţi:

a. proiectarea schemei conceptuale;
b. proiectarea schemei externe (logice);
c. proiectarea schemei interne (fizice, de memorare).
2
DE DATE
a. Proiectarea schemei conceptuale a BDR presupune:

stabilirea colecţiilor de date (tabelelor) şi definirea
detaliată a conţinutului acestora;
determinarea legăturilor dintre colecţiile de date şi a
modului de reprezentare a acestora în cadrul schemei
conceptuale;
testarea schemei obţinute şi revizuirea acesteia, dacă este
cazul.
3
DE DATE
b. Proiectarea schemei externe a BDR presupune:

realizarea tabelelor virtuale (views);
folosirea mecanismelor de acordare a drepturilor de acces
la BDR.
c. Proiectarea schemei interne a BDR presupune:

stabilirea modului de organizare fizică a datelor;
stabilirea căilor de acces la acestea;
realizarea de indecşi şi clustere.
4
PROIECTAREA SCHEMEI
CONCEPTUALE INIŢIALE A BDR
Schema conceptuală iniţială a BDR se poate obţine în două

moduri:
A. se realizează maparea entităţilor şi a asocierilor în relaţii.
Este o variantă top-down de utilizare a tehnicii de
normalizare a relaţiilor;
B. se constituie o relaţie unică, aşa numita relaţie universală,
din atributele tuturor entităţilor şi asocierilor - varianta
bottom-up.
5
OPTIMIZAREA SCHEMEI CONCEPTUALE A BDR
 Optimizarea schemei conceptuale a unei BDR se realizează

printr-o evaluare din aproape în aproape a fiecărei relaţii, pe
baza unor criterii de evaluare.
 Au fost identificate cinci criterii de evaluare, cărora le

corespund cinci forme normale, notate FN1 ÷ FN5
 Trecerea succesivă a relaţiilor unei BDR prin formele normale

cunoscute, până la aducerea lor în forma normală stabilită ca
fiind optimă în contextul analizat – tehnica normalizării.
6
 Obiectivul normalizării îl constituie optimizarea structurii

BDR prin:
 Eliminarea anomaliilor de actualizare a datelor;
 Înlăturarea redundanţei datelor.
 Trecerea unei relaţii dintr-o formă normală în alta presupune

eliminarea unui anumit tip de dependenţe (dependenţe
funcţionale parţiale, tranzitive, multivaloare sau joncţiune),
dependenţe care determină apariţia anomaliilor de actualizare.
 Transformarea dependenţelor se realizează, de regulă, prin
descompunerea relaţiei în două sau mai multe relaţii.
7
 Fie relaţia Aprovizionare (Id_furnizor, Denumire_fz,

Localitate_fz, Id_produs, Denumire_produs, Pret)
Id_furnizo Denumire_f Localitate_ Id_produ Denumire_prod Pret
r z fz s us
100 SC ALFA Bucureşti 1 Portocale 6
SA
100 SC ALFA Bucureşti 2 Banane 4
SA
110 SC BETA Ploieşti 3 Mango 6
SRL
 120AnalizândSCaceastă
DELTArelaţie se observă
Braşov 1 o redundanţă a datelor pentru
Portocale 5
aprovizionările
SRL realizate cu acelaşi furnizor. Altfel spus valorile
...asociate atributelor
... Denumire_fz
... şi...Localitate_fz
... se repetă la fiecare
...
produs livrat de acel furnizor.
8
ANOMALIILE DE ACTUALIZARE
 Anomalia de ştergere = stergând un tuplu dintr-o tabelă,

pe lângă informaţiile şterse, se pierd şi informaţiile utile
existente în tuplul respectiv;
 Anomaliile de adăugare = nu pot fi incluse noi informaţii
necesare într-o tabelă deoarece nu se cunosc şi alte
informaţii utile;
 Anomalia de modificare = este dificil de modificat o

valoare a unui atribut atunci când ea apare în mai multe
tupluri.
FORMA NORMALĂ UNU (FN1)
 BDR se află în FN1 dacă toate relaţiile componente

sunt în FN1.
 O relaţie este în FN1 dacă valorile asociate atributelor

se află la nivel elementar (atomic) şi dacă nu există
atribute generatoare de valori repetitive.
10
ADUCEREA RELAŢIILOR ÎN FN1
Presupune eliminarea atributelor compuse şi a celor repetitive, astfel:

a) se trec în relaţie în locul atributelor compuse componentele acestora, ca
atribute simple;
b) se plasează grupurile de atribute repetitive, fiecare în câte o nouă relaţie;
c) se introduce în schema fiecărei noi relaţii create la pasul b) cheia primară a

relaţiei din care a fost extras grupul repetitiv respectiv;
d) se stabileşte cheia primară a fiecărei relaţii create în pasul b). Aceasta va fi

compusă din atributele adăugate la relaţie în pasul c), precum şi din unul
sau mai multe atribute proprii relaţiei respective.
11
R
Marca Nume_angajat Adresa Prenume_copil Datanaştere_copil
Relaţia R are un atribut

P C
compus, denumit Adresa
(având componentele strada, Marca Nume_ Strada Loc Cod Prenume Datanastere_ Marca
localitate, cod) şi un grup de angajat _copil copil
atribute repetitive, format din
atributele Prenume_copil şi
Datanaştere_copil
12
FORMA NORMALĂ DOI (FN2)
 BDR se află în FN2 dacă toate relaţiile componente sunt

în FN2.
 O relaţie este în FN2 dacă este în FN1 şi oricare dintre

atributele non-cheie este dependent funcţional complet de
atributele care formează cheia primară a relaţiei.
 FN2 interzice manifestarea unor dependenţe funcţionale

parţiale între atributele non-cheie şi cele care formează
cheia primară a relaţiei.
13
• Presupune eliminarea dependenţelor funcţionale parţiale, din

cadrul relaţiilor aflate în FN1, astfel:
a) pentru fiecare dependenţă funcţională parţială din cadrul relaţiei se
creează o nouă relaţie, cu schema constituită din determinantul şi
determinatul acestei dependenţe, eliminându-se totodată, din cadrul
relaţiei iniţiale atributul/atributele care formează determinatul
dependenţei;
b) se determină cheia primară a fiecărei noi relaţii creată în pasul a), ca
fiind formată din atributul/atributele care reprezintă determinantul
dependenţei funcţionale parţiale, care a stat la baza constituirii
relaţiei;
c) se analizează relaţiile rezultate la pasul a). Dacă aceste relaţii conţin
dependenţe funcţionale parţiale se reia procesul de aducere în FN2.
Dacă relaţiile nu conţin dependenţe funcţionale parţiale, procesul de
aducere în FN2 a luat sfârşit.
14
R
NrComanda CodProdus DenProdus UM Cantitate
În relaţia R se manifestă R1
următoarele dependenţe NrComanda CodProdus Cantitate
funcţionale parţiale:
CodProdus → DenProdus
CodProdus → UM
R2
CodProdus DenProdus UM
15
FORMA NORMALĂ TREI (FN3)

în FN3.
 O relaţie este în FN3 dacă este în FN2 şi atributele non-

cheie nu sunt dependente tranzitiv de cheia primară a
relaţiei.
 FN3 interzice manifestarea dependenţelor funcţionale

tranzitive în cadrul relaţiei.
16
• Se realizează prin eliminarea dependenţelor funcţionale tranzitive care

se manifestă în cadrul relaţiilor aflate în FN2, astfel:
a) pentru fiecare dependenţă funcţională tranzitivă din cadrul relaţiei
considerate se transferă atributele implicate în dependenţa tranzitivă într-o
nouă relaţie;
b) se determină cheia primară a fiecărei noi relaţii creată în pasul a);
c) se introduc în relaţia iniţială cheile primare determinate în pasul b), în locul
atributelor transferate;
d) se analizează relaţia iniţială. Dacă în cadrul ei se manifestă noi dependenţe
funcţionale tranzitive se reia procesul de aducere în FN3. Dacă nu, procesul
a luat sfârşit.
17
R
Marca NumeAng DataAng Salariu CodDep DenDep CodFunctie DenFunctie SalMin SalMax
R1
În cadrul relaţiei R se manifestă
dependenţele funcţionale Marca NumeAng DataAng Salariu CodDep CodFunctie
tranzitive:
CodDep → DenDep
CodFunctie → DenFunctie R2
CodFunctie → SalMin CodDep DenDep
CodFunctie → SalMax
R3
CodFunctie DenFunctie SalMin SalMax
18
FORMA NORMALĂ BOYCE-CODD (BCNF)
 BDR se află în BCNF dacă toate relaţiile componente sunt

în BCNF.
 O relaţie este în BCNF dacă dependenţele funcţionale care

se manifestă în cadrul relaţiei conţin în partea stângă (ca
determinant) o cheie candidată.
 BCNF interzice manifestarea dependenţelor ale căror

determinanţi nu sunt candidaţi cheie (dependenţe non-
cheie).
19
ADUCEREA RELAŢIILOR ÎN BCNF
 Există trei categorii de dependenţe non-cheie şi anume:

1) dependenţe funcţionale parţiale;
2) dependenţe funcţionale tranzitive;
3) dependenţe non-cheie, altele decât cele din categoriile 1 şi 2.
 Într-o relaţie aflată în FN3 se manifestă numai dependenţele non-cheie
din categoria 3 (cele din categoriile 1 şi 2 au fost eliminate în procesul
aducerii relaţiei în FN3).
 Într-o relaţie aflată în FN2 se pot manifesta dependenţe non-cheie din
categoriile 2 şi 3.
 Într-o relaţie aflată în FN1 pot exista dependenţe non-cheie din toate cele
3 categorii.
 A aduce o relaţie în BCNF înseamnă a elimina toate tipurile de
dependenţe non-cheie care se manifestă în cadrul ei.
20
Procesul de aducere a unei relaţii din FN3 în BCNF se desfăşoară astfel:

a) se analizează relaţia, pentru a se identifica dependenţele non-cheie. Astfel, dacă
relaţia conţine unul sau cel mult două atribute nu pot exista dependenţe non-
cheie, deci relaţia este în BCNF şi procesul a luat sfârşit. Dacă relaţia conţine
mai mult de două atribute, în cadrul ei pot exista dependenţe non-cheie şi se
trece la identificarea lor. Dacă nu există astfel de dependenţe, relaţia este în
BCNF şi procesul a luat sfârşit. Dacă există dependenţe non-cheie se trece la
pasul b);
b) pentru fiecare dependenţă non-cheie X→Y se creează două relaţii, una cu
schema formată din atributele reprezentate prin X şi Y şi cealaltă cu schema
constituită din toate atributele relaţiei iniţiale, mai puţin atributele reprezentate
prin Y. Aceste două relaţii reprezintă descompunerea relaţiei iniţiale în procesul
aducerii ei în BCNF;
c) se reia procesul de aducere în BCNF, pe cele două relaţii obţinute în pasul b).
21
R
IdClient IdTranzactie Valoare ComisionStandard Piata Discount
Presupunem că în cadrul relaţiei R (aflată în FN3) se manifestă următoarea

dependenţă:
Piata → Discount, dependenţă non-cheie (Piata nu este o cheie candidată)
Prin aplicarea procedurii de aducere în BCNF se obţin relaţiile:
R1
IdClient IdTranzactie Valoare ComisionStandard Piata
R2
Piata TipClient Discount
22
FORMA NORMALĂ PATRU (FN4)

în FN4.
 O relaţie este în FN4 dacă în această relaţie nu se

manifestă mai mult de o dependenţă multivaloare.
23
• Presupune eliminarea dependenţelor multivaloare, atunci când

sunt mai mult de una în cadrul unei relaţii:
a) se identifică dependenţele multivaloare X → → Y din cadrul relaţiei

considerate;
b) se izolează fiecare atribut multivaloare Y, împreună cu atributele

care depind funcţional de acesta într-o relaţie separată.
24
R
Curs Profesor ReferintaBibliografica
R1
Curs Profesor
În cadrul relaţiei R se manifestă
următoarele dependenţe
multivaloare:
Curs →→ Profesor R2
Curs →→ ReferintaBibliografica Curs ReferintaBibliografica
25
FORMA NORMALĂ CINCI (FN5)
 BDR se află în FN5 dacă toate relaţiile componente

sunt în FN5.
 O relaţie este în FN5 dacă fiecare dependenţă joncţiune

este generată printr-un candidat cheie al relaţiei.
26
Etapele procesului de optimizare

27
a schemei conceptuale a BDR
• 
• Data depends on the key, the whole key and nothing but the key...
• So help me Codd!
FN1
FN2 FN3
28
DETERMINAREA FORMEI NORMALE LA CARE TREBUIE ADUSE
RELAŢIILE DIN BDR
• În determinarea formei normale la care trebuie aduse relaţiile

din BDR se vor avea în vedere:
 ponderea operaţiilor de interogare şi a celor de actualizare

în lucrul cu baze de date relaţionale;
 exigenţele de performanţă şi flexibilitatea impuse de

utilizatorii finali la interogarea, respectiv la actualizarea
bazei de date relaţionale.
29
STUDIU DE CAZ
• O societate comercială doreşte să-şi informatizeze activitatea de aprovizionare cu mărfuri de la

furnizori.
• Furnizorii societăţii, se identifică printr-un cod unic, nume, adresa, telefon şi cont bancar.
• Aprovizionarea cu mărfuri se realizează în baza facturilor primite de la furnizori, fiecare Factură
identificându-se printr-un număr unic, dată factură, data scadenţei, codul, denumirea, contul
bancar al furnizorului, codul, denumirea, unitatea de măsură, cantitatea şi preţul mărfurilor
facturate, valoarea acestora şi valoarea totală a facturii.
• Nomenclatorul mărfurilor include cod marfă, denumire marfă, unitatea de măsură şi
caracteristici tehnice.
• Plata facturii se realizează printr-o Chitanţă, conform facturii emise, în care se precizează
numărul chitanţei, data chitanţei, suma plătită,, denumirea şi contul furnizorului. Societatea
plăteşte cu un astfel de document o singură factură.
30
STUDIU DE CAZ
• Schema iniţială a relaţiei Aprovizionare
• (CodFz, NumeFz, Adresa, ContBancar, Telefon, NrFact, DataFact, DataScad, Cantitate,
Pret, CodMarfa, DenMarfa, UM, Caracteristici, NrChit, DataChit, SumaPlata)
• FN1?
• Atribute compuse
• Adresa: CodPostal, Strada, Localitate
• Caracteristici: Culoare, Material, Dimensiuni
• Schema Aprovizionare devine:

• (CodFz, NumeFz, CodPostal, Strada, Localitate, ContBancar, Telefon, NrFact, DataFact,
DataScad, Cantitate, Pret, CodMarfa, DenMarfa, UM, Culoare, Material, Dimensiuni,
NrChit, DataChit, SumaPlata)
31
STUDIU DE CAZ
• Schema Aprovizionare devine:
• (CodFz, NumeFz, CodPostal, Strada, Localitate, ContBancar, Telefon, NrFact, DataFact, DataScad,
Cantitate, Pret, CodMarfa, DenMarfa, UM, Culoare, Material, Dimensiuni, NrChit, DataChit,
SumaPlata)
• FN1?
• Atribute repetitive
• Un furnizor încheie mai multe facturi => Grup repetitiv (NrFact, DataFact, DataScad, Cantitate, Pret,
CodMarfa, DenMarfa, UM, Culoare, Material, Dimensiuni, NrChit, DataChit, SumaPlata)
• Obţinem BD în FN1:
• Furnizori (CodFz, NumeFz, CodPostal, Strada, Localitate, ContBancar, Telefon)
• Facturi (NrFact, CodFz, DataFact, DataScad, Cantitate, Pret, CodMarfa, DenMarfa, UM, Culoare,
Material, Dimensiuni, NrChit, DataChit, SumaPlata)
32
STUDIU DE CAZ
• Facturi (NrFact, CodFz, DataFact, DataScad, Cantitate, Pret, CodMarfa, DenMarfa,
UM, Culoare, Material, Dimensiuni, NrChit, DataChit, SumaPlata)
• FN2?
CodFz  NumeFz
CodFz  CodPostal
CodFz  Strada
CodFz  Localitate
CodFz  ContBancar
CodFz  Telefon
=> Tabela Furnizori este în FN2
33
STUDIU DE CAZ
• Facturi (NrFact, CodFz, DataFact, DataScad, Cantitate, Pret, CodMarfa, DenMarfa, UM, Culoare,
Material, Dimensiuni, NrChit, DataChit, SumaPlata)
• FN2?
• Cheie primară Facturi: (NrFact, CodMarfa)
(NrFact, CodMarfa) Cantitate CodMarfa DenMarfa

(NrFact, CodMarfa) Pret CodMarfa  UM
CodMarfa  Culoare
NrFact DataFact CodMarfa  Material
NrFact  DataScad CodMarfa  Dimensiuni
NrFact  CodFz
NrFact  NrChit
34
STUDIU DE CAZ
• Facturi (NrFact, CodFz, DataFact, DataScad, NrChit, DataChit, SumaPlata)
• Mărfuri (CodMarfa, DenMarfa, UM, Culoare, Material, Dimensiuni)
• DetaliiAprovizionare (NrFact, CodMarfa, Cantitate, Pret)
• FN3?
Tabelele Furnizori, Mărfuri, DetaliiAprovizionare sunt în FN3

În tabela Facturi se manifestă dependenţele tranzitive:
NrChit DataChit
NrChit SumaPlata
35
STUDIU DE CAZ

• Facturi (NrFact, CodFz, DataFact, DataScad)
• Chitanţe (NrChit, DataChit, SumaPlata, NrFact)
• Mărfuri (CodMarfa, DenMarfa, UM, Culoare, Material, Dimensiuni)
• DetaliiAprovizionare (NrFact, CodMarfa, Cantitate, Pret)
36
CURSUL 7...
• Limbaje relaţionale pentru definirea şi manipularea

datelor. Limbajul SQL.
GRILA 1
• Normalizarea relaţiilor din cadrul bazelor de date relaţionale oferă

posibilitatea:
a) eliminării anomaliilor de adăugare de noi tupluri
b) sporirii timpului de răspuns la cererile utilizatorilor
c) eliminării protecţiei datelor
d) regăsirii tuplurilor după mai multe chei secundare
e) eliminării anomaliilor de actualizare a valorilor asociate atributelor tuplurilor

GRILA 2
• O tabelă este în FN4 dacă :
a) este în FN3 şi nu conţine două sau mai multe dependenţe multivaloare
b) este în FN3 şi fiecare atribut noncheie depinde în mod netranzitiv de

cheia tabelei
c) fiecare atribut noncheie al tabelei este independent complet de cheie
d) este în FN3 şi fiecare dependenţă joncţiune este generată printr-un

candidat cheie al tabelei
e) toate atributele sale sunt în FN4

GRILA 3
• O tabelă este în FN2 dacă şi numai dacă este în FN1 şi:

a) fiecare atribut non-cheie al tabelei depinde în mod netranzitiv de cheia primară
b) fiecare atribut non-cheie al tabelei este dependent funcţional complet de cheia

primară
c) nu conţine două sau mai multe dependenţe multi-valoare
d) fiecare dependenţă joncţiune este generată printr-un candidat cheie al tabelei
e) fiecare atribut non-cheie al tabelei este dependent funcţional parţial de cheia

primară
GRILA 4
• Etapa de proiectare a structurii bazei de date presupune:
a) analiza bazei de date
b) proiectarea schemelor conceptuală, internă şi externă ale bazei

de date
c) proiectarea schemei conceptuale şi încărcarea datelor
d) alegerea SGBD şi exploatarea bazei de date
e) încărcarea datelor şi mentenanţa

Curs 6 Normalizare

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 6 Normalizare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREŞTI

FACULTATEA DE CIBERNETICĂ, STATISTICĂ ŞI INFORMATICĂ ECONOMICĂ

• Constă din următoarele activităţi:

b. proiectarea schemei externe (logice);

c. proiectarea schemei interne (fizice, de memorare).

a. Proiectarea schemei conceptuale a BDR presupune:

b. Proiectarea schemei externe a BDR presupune:

c. Proiectarea schemei interne a BDR presupune:

Schema conceptuală iniţială a BDR se poate obţine în două

 Optimizarea schemei conceptuale a unei BDR se realizează

 Au fost identificate cinci criterii de evaluare, cărora le

 Trecerea succesivă a relaţiilor unei BDR prin formele normale

 Obiectivul normalizării îl constituie optimizarea structurii

 Eliminarea anomaliilor de actualizare a datelor;

 Înlăturarea redundanţei datelor.

 Trecerea unei relaţii dintr-o formă normală în alta presupune

 Fie relaţia Aprovizionare (Id_furnizor, Denumire_fz,

 Anomalia de ştergere = stergând un tuplu dintr-o tabelă,

 Anomalia de modificare = este dificil de modificat o

 BDR se află în FN1 dacă toate relaţiile componente

 O relaţie este în FN1 dacă valorile asociate atributelor

Presupune eliminarea atributelor compuse şi a celor repetitive, astfel:

b) se plasează grupurile de atribute repetitive, fiecare în câte o nouă relaţie;

c) se introduce în schema fiecărei noi relaţii create la pasul b) cheia primară a

d) se stabileşte cheia primară a fiecărei relaţii create în pasul b). Aceasta va fi

Relaţia R are un atribut

 BDR se află în FN2 dacă toate relaţiile componente sunt

 O relaţie este în FN2 dacă este în FN1 şi oricare dintre

 FN2 interzice manifestarea unor dependenţe funcţionale

• Presupune eliminarea dependenţelor funcţionale parţiale, din

 BDR se află în FN3 dacă toate relaţiile componente sunt

 O relaţie este în FN3 dacă este în FN2 şi atributele non-

 FN3 interzice manifestarea dependenţelor funcţionale

• Se realizează prin eliminarea dependenţelor funcţionale tranzitive care

 BDR se află în BCNF dacă toate relaţiile componente sunt

 O relaţie este în BCNF dacă dependenţele funcţionale care

 BCNF interzice manifestarea dependenţelor ale căror

 Există trei categorii de dependenţe non-cheie şi anume:

Procesul de aducere a unei relaţii din FN3 în BCNF se desfăşoară astfel:

Presupunem că în cadrul relaţiei R (aflată în FN3) se manifestă următoarea

 BDR se află în FN4 dacă toate relaţiile componente sunt

 O relaţie este în FN4 dacă în această relaţie nu se

• Presupune eliminarea dependenţelor multivaloare, atunci când

a) se identifică dependenţele multivaloare X → → Y din cadrul relaţiei

b) se izolează fiecare atribut multivaloare Y, împreună cu atributele

 BDR se află în FN5 dacă toate relaţiile componente

 O relaţie este în FN5 dacă fiecare dependenţă joncţiune

Etapele procesului de optimizare

• În determinarea formei normale la care trebuie aduse relaţiile

 ponderea operaţiilor de interogare şi a celor de actualizare

 exigenţele de performanţă şi flexibilitatea impuse de

• O societate comercială doreşte să-şi informatizeze activitatea de aprovizionare cu mărfuri de la

• Schema Aprovizionare devine:

=> Tabela Furnizori este în FN2

• Cheie primară Facturi: (NrFact, CodMarfa)

(NrFact, CodMarfa) Cantitate CodMarfa DenMarfa

Tabelele Furnizori, Mărfuri, DetaliiAprovizionare sunt în FN3

• Furnizori (CodFz, NumeFz, CodPostal, Strada, Localitate, ContBancar, Telefon)

• Limbaje relaţionale pentru definirea şi manipularea

• Normalizarea relaţiilor din cadrul bazelor de date relaţionale oferă

a) eliminării anomaliilor de adăugare de noi tupluri

b) sporirii timpului de răspuns la cererile utilizatorilor

c) eliminării protecţiei datelor

d) regăsirii tuplurilor după mai multe chei secundare