STUDIUL MONOGRAFIC

BANCA TRANSILVANIA

Membrii echipei : Asofronie Maria-Denisa

Bostănică Iuliana
Maftei Ana-Maria
Profesor coordonator: Drd. Nicuşor Cărăuşu
Specializarea : Finanţe şi Bănci
Grupa: FB 34
 CUPRINS

INTRODUCERE.......................................................................................................................................................5
1. Caracteristicile economice ale pieţei persoanelor fizice şi a firmelor..........................................5
2. Miza economică a relaţiei cu clienţii.....................................................................................................6
CAPITOLUL 1 ORGANIZAREA SISTEMULUI BANCAR ROMÂNESC...........................................................7
1. .Diferitele instituții de credit....................................................................................................................7
2. Organismele profesionale și organele centrale..................................................................................8
3. Autoritățile de control, de reglementare și de consultare...............................................................9
CAPITOLUL 2: DESCHIDEREA ŞI FUCŢIONAREA CONTULUI BANCAR................................................10
1. Intrarea în relaţia client bancă..............................................................................................................10
1.1 Verificarea actului de identitate....................................................................................................10
1.2 Verificarea adresei...........................................................................................................................11
1.3 Verificarea capacităţii civile...........................................................................................................11
1.4 Verificarea naţionalităţii.................................................................................................................11
1.5 Verificarea capacităţii bancare.....................................................................................................11
2. Convenţia de cont a persoanelor fizice..............................................................................................12
2.1 Condiţiile tarifare..............................................................................................................................12
2.2 Condiţii generale de utilizare a cardurilor de debit şi credit destinate persoanelor fizice
12
2.3 Angajamentele reciproce...............................................................................................................13
3. Diferitele tipuri de conturi pentru persoane fizice şi juridice........................................................13
3.1 Conturile pentru persoane fizice..................................................................................................14
3.2 Contul profesional...........................................................................................................................15
4. Dreptul la cont şi dreptul la refuz al deschiderii contului bancar................................................15
5. Diferitele fişiere care trebuie consultate............................................................................................16
5.1 Fişierul Conturilor Bancare şi Asimilate....................................................................................16
5.2 Fişierul naţional al Incidentelor de rambursare a Creditelor către Populaţie....................16
5.3 Fişierul Central al Cecurilor...........................................................................................................16
5.4 Fişierul Naţional al Cecurilor Neregulamentare.......................................................................16
6. Procura.......................................................................................................................................................17
7. Tarifare bancară.......................................................................................................................................17
8. Popririle şi sechestrele de cont............................................................................................................18
9. Incapacităţile.............................................................................................................................................18
9.1 Majorii.................................................................................................................................................18
1
 9.2 Minorii.................................................................................................................................................19
9.3 Majorii protejaţi.................................................................................................................................19
10. Închiderea contului..............................................................................................................................19
10.1 Închiderea contului la iniţiativa băncii........................................................................................19
10.2 Închiderea contului la iniţiativa clientului..................................................................................19
10.3 Operaţiuni de îndeplinit..................................................................................................................19
10.4 Decesul clientului.............................................................................................................................20
10.5 Gratuitate...........................................................................................................................................20
10.6 Prescriere...........................................................................................................................................20
10.7 Notificarea..........................................................................................................................................20
Capitoul 3. GESTIUNEA INSTRUMENTELOR DE PLATĂ.............................................................................20
1. Diferitele instrumente de plată.............................................................................................................20
1.1 Tipuri de cecuri.................................................................................................................................21
1.2 Menţiuni obligatorii..........................................................................................................................21
1.3 Termenele de prescriere.................................................................................................................22
1.4 Cardul bancar....................................................................................................................................22
1.5 Autorizaţiile de extrageri................................................................................................................23
1.6 Viramentul (rolul băncii şi diversele tipuri de viramente ).....................................................23
1.7 Efectele de comerț...........................................................................................................................24
1.8 Plata fără contact.............................................................................................................................25
1.9 Cifre cheie..........................................................................................................................................25
2. Indicele de plată.......................................................................................................................................26
2.1 Incidentele legate de cecuri...........................................................................................................26
2.2 Incidentele legate de credite.........................................................................................................27
3. Contestațiile..............................................................................................................................................27
3.1 Contestațiile referitoare la cecuri.................................................................................................27
3.2 Contestarea unui card....................................................................................................................27
4. Terminalele de plăți electronice(POS)................................................................................................28
4.1 Funcțiile unui POS...........................................................................................................................28
4.2 Contractul POS.................................................................................................................................29
5. Vânzarea la distanță................................................................................................................................29
5.1 Mize.....................................................................................................................................................30
5.2 Internetul............................................................................................................................................30
5.3 Platformele de call-center..............................................................................................................31
5.4 Serviciul de call back......................................................................................................................32
6. Noua normă SEPA (Single Euro Payments Area-Zonă Unică de Plăți în Euro)........................32
2
 6.1 Viramentul SEPA..............................................................................................................................32
6.2 Extragerea SEPA..............................................................................................................................33
6.3 Plata prin card SEPA.......................................................................................................................33
Capitoul 4 . Creditul pentru persoane fizice..................................................................................................33
1. Inițierea în matematica financiară........................................................................................................33
1.1 Dobânzi...............................................................................................................................................33
1.2 Rata.....................................................................................................................................................33
1.3 Metodele de rambursare.................................................................................................................34
2. Creditul de consum.................................................................................................................................34
2.1 Reglmentarea....................................................................................................................................34
2.2 Cazurile particulare.........................................................................................................................34
2.3 Diferitele tipuri de credite de consum.........................................................................................35
3. Abordarea şi gestiunea riscului...........................................................................................................35
4. Creditul imobiliar.....................................................................................................................................36
4.1 Reglementarea..................................................................................................................................36
4.2 Împrumuturile sectorului reglementat (bancapentrulocuinţe)..............................................36
4.3 Împrumuturile pentru sectorul liber (crediteleclasice, creditelepunte)..............................37
5. Diferitele moduri de achiziţionare........................................................................................................38
5.1 Vânzareaîn stare de finalizareviitoare (creditelepebază de proiect)....................................38
5.2 Contractul de construire................................................................................................................38
6. Diferitele rate ale dobânzii.....................................................................................................................38
6.1 Dobânda anuală efectivă................................................................................................................38
6.2 Rata dobânzii legală........................................................................................................................39
6.3 Rata dobânzii cămătărească.........................................................................................................39
6.4 EURIBOR............................................................................................................................................40
6.5 EONIA.................................................................................................................................................40
6.6 ROBOR...............................................................................................................................................40
7. Diferitele garanţii la rambursarea creditelor.....................................................................................40
7.1 Garanţiile personale........................................................................................................................40
7.2 Garanţiile reale..................................................................................................................................41
8. Asigurările împrumuturilor....................................................................................................................42
8.1 Riscurile acoperite...........................................................................................................................42
8.2 Contract şi parte interesată...........................................................................................................42
8.3 Punerea în practică a garanţiei.....................................................................................................42
9. Tratamentul supraîndatorării................................................................................................................42
9.1 Schema generală a dispozitivului de supraîndatorare...........................................................42
3
 9.2 Rolul şi funcţionarea comisiilor de supraîndatorare...............................................................43
9.4 Funcţionarea procedurii de redresare personal.......................................................................43
CAPITOLUL 5: CREDITUL PENTRU FIRME...................................................................................................44
1. Creditele de investiţii pe termen mediu sau lung.............................................................................44
2. Împrumutul pentru înfiinţarea întreprinderii......................................................................................45
3. Leasing-ul..................................................................................................................................................45
4. Împrumuturile de exploatare.................................................................................................................46
4.1.1 Creditele de trezorerie.................................................................................................................46
4.2 Garanţiile............................................................................................................................................46
5. Finanţarea gestiunii clienţilor...............................................................................................................47
5.1 Scontul commercial.........................................................................................................................47
5.2 Factoring............................................................................................................................................47
5.3 Comerţul international....................................................................................................................48
Capitolul 6 RĂSPUNDEREA BĂNCII (SECRET BANCAR, DEONTOLOGIE, COD ETICĂ)...................48
1. Neconformitatea.......................................................................................................................................48
1.1 Obiective și rezultate.......................................................................................................................48
1.2 Consecinţele riscului de neconformitate...................................................................................49
1.3 Domenii acoperite de conformitate.............................................................................................49
2. Răsunderea civilă și penală a băncii...................................................................................................49
2.1 Elementelel constitutive ale răspunderii civile.........................................................................50
2.2 Condiții de aplicabilitate a răspunderii civile............................................................................50
2.3 Condiții de aplicabilitate a răspunderii penale.........................................................................50
2.4 Cazuri de derogare de răspundere..............................................................................................50
3. Deontologia...............................................................................................................................................50
3.1 Principalele obligaţii........................................................................................................................51
3.2 Loialitatea faţă de angajator..........................................................................................................51
3.3 Respectarea legilor şi regulamentelor şi vigilenţa deosebită în ceea ce priveşte
spălarea de bani...........................................................................................................................................51
3.4 Concluzie...........................................................................................................................................51
4. Secretul profesional................................................................................................................................51
5. Lupta împotriva spălării banilor...........................................................................................................52
5.1 Cele trei faze ale spălării banilor din venituri provenite din activităţi criminale...............52
5.2 Obligaţiile instituţiilor de credit....................................................................................................52
5.3 Organisme de control.....................................................................................................................53
Bibliografie………………………………………………………………………………………………………………………………………………………54

4
 INTRODUCERE

1. Caracteristicile economice ale pieţei persoanelor fizice şi a firmelor

Banca simbolizează unul dintre elementele esențiale ale sistemului financiar. Aceasta
este compusă precum o entitate cu caracter universal, ce poate desfășura şi propune totalitatea
atât a produselor cât şi a serviciilor bancare de care este nevoie pentru o desfășurare ideală a
activităţii în toate planurile economiei. Chiar dacă activitatea băncilor devine din ce în ce mai
complexă , totuşi principalul obiectiv al acestora este mijlocirea creditului şi realizarea plăţilor
dintre agenţii economici sau/şi persoane fizice.

Băncile oferă clienților trei categorii esențiale de servicii. Acestea sunt:

’’ Deschiderea de conturi bancare (de diferite tipuri);

Facilități de împrumut (de credit);

Servicii privind transferul fondurilor.’’1

Prin îndeplinirea necesităților clienților și prin propunerile de servicii performante, băncile

își vor reține clienții și vor fi capabile să prezinte noi servicii. Într-o economie de piață este bine
cunoscut faptul că produsele bancare specializate sunt cu ușurință dezvoltate și utilizate de
către clienții deja existenți, decat de către cei noi apăruți.

Cerințele persoanelor fizice, care își deschid conturi personal, diferă în funcție de nivelul
venitului cât și de modul de viață. În momentul de față, această categorie de clienți au o
pondere mică în țara noastră, dar, în perspectivă, numarul persoanelor ce își deschid conturi
personale ar trebui să crească substanțial.

Într-o economie de piață, oamenii aleg pe baza necesităților lor si vor prefera o anumită
bancă, după tipurile de serviciile si avantajele oferite. Această modalitate de opțiune va duce o
perioadă de timp, la o industrie bancară evoluată în funcție de cerere. Constrângerea practicată
de clinții cu diverse nevoi și existența serviciilor propuse și de către alte instituții bancare, vor
duce la modificări și îmbunătățiri în sistemul bancar. Pe parcursul timpului, ca urmare a faptului
că instituțiile bancare incep să-și dezvolte strategiile, vor fi incluse noi produse si servicii
bancare în suprapunere cu practicile bancare de la nivel internațional.

Pentru a exista ca afaceri ce se vor menține și dezvolta, instituțiile bancare necesită

existența clienților. Diversele tipuri de clienți au nevoi diversificate, în concordanță cu activitățile
desfășurate sau cu nevoile personale, ce oferă un potențial esențial pentru lărgirea activității
bancare. necesitățile si nevoile oamenilor se pot schimba, dupa o anumită perioadă de timp, în
funcție de noile condiții ce apar în economie și societate. Pentru o bancă este convenabil să
dețină diferite categorii de clienți, deoarece astfel, va atrage depozite și va oferi împrumuturi
atât în domeniul afacerilor cât și persoanelor fizice.

1
http://www.referatele.com/referate/economie/online2/CLIENTII-UNEI-BANCI-SI-SERVICIILE-OFERITE-DE-ACEASTA---BANCA--
CLIENTUL--RELATIA-BANCA---CLIENT-refer.php

5
 Ca urmare a punerii în valoare de către instituția bancară a capacității de dezvoltare a
activității, oferită de către clienți, aduce beneficii atât băncilor cât și clienților. Beneficiile clienților
ar putea fi:

 ’’siguranța privind depozitele paăstrate la bănci;

 dobânda primită pentru acestea;
 faptul că sumele păstrate în conturile bancare pot fi restituite oricând, la cerere;
 transferurile de bani de care pot beneficia ( în loc de a purta asupra lor mari sume de
bani în numerar).’’2

Băncile efectuează operaţiuni bancare în numele clienţilor şi în nume propriu. Această

diversificare arată faptul că operaţiunile sunt reglementate şi înregistrate divers. Clientela
bancară este separată în trei categorii:

 ‘’Clienţi "bănci şi instituţii financiare;

 Clienţi "persoane juridice nebancare;
 Clienţi "persoane fizice".’’3

Această structurare este dovedită prin faptul că produsele/serviciile oferite de bancă au

caracteristici ce diferă în funcţie de felul clientului, întrucât nivelul riscurilor şi desfășurarea
operaţiunilor bancare sunt diverse. Ca urmare reglementările cu privire la persoanele juridice
sunt mai rigide, acestea trebuie să ateste prin documente faptul că sunt societăți legal înființate.

2. Miza economică a relaţiei cu clienţii

O instituție bancară atrage bani de la clienții săi, prin intermediul conturilor bancare,
achitându-le, în schimb, dobânda pentru depozitele alcătuite. Achitarea acestor dobânzi
reprezintă o cheltuială pentru bancă.

Băncile oferă cu împrumut clienților săi sume de bani cu scopulde a suține afacerile
acestora. Unele banci acordă împrumuturi atât persoanelor fizice cât și celor persoanelor
juridice. Aceste persoane trebuie să achite un tarif pentru examinarea de către instituția
bancară a caracterului oportun acordării creditului și o dobandă pentru creditul primit. Aceste
tarife si dobânzi reprezintă un venit pentru bancă.

Rata dobânzii este cea mai atrăgătoare pentru clienți și băncile știu acest lucru. Cu cât
rata dobânzii este mai mare, cu atât și clientul câștigă mai mult.

Ce este dobânda pe depozit ?

Dobânda pe depozit reprezintă un surplus acordat de bancă fiecarui client ce are deschis
un depozit la această instituție. Dobânda este un procent din totalul sumei depuse de către

2
http://www.referatele.com/referate/economie/online2/CLIENTII-UNEI-BANCI-SI-SERVICIILE-OFERITE-DE-ACEASTA---BANCA--
CLIENTUL--RELATIA-BANCA---CLIENT-refer.php

3
http://www.rasfoiesc.com/business/economie/finante-banci/PRINCIPALELE-OPERATIUNI-BANCAR49.php

6
client în depozit și se acordă pe lună, pe trimestru, pe an, la termen etc. , în funcție de ce oferă
banca și ce discută clientul cu banca, la deschiderea depozitului.

Raporturile dintre bancă şi clienţi sunt o abordare sistematică cu privire la întreg nivel al
băncii. Clienţii au alegerile lor cu referire la activităţile bancare, afirmaţie valabilă atât din
perspectiva clienților persoane fizice cât şi a clienţilor persoane juridice.

Un beneficiu esențial al unor eficiente relaţii la nivel de bancă și clienți îl reprezintă faptul
că se încurajează clientul pentru a cumpăra în totalitate serviciile financiar-bancare de la o
singura entitate bancară, astfel încât să fie mai puţin tentat să utilizeze alte bănci pentru
întrebuințarea totală sau parţială a serviciilor lor. În acest fel se majorează venitul băncii (şi
profitul) per client.

Capitolul 1. ORGANIZAREA SISTEMULUI BANCAR ROMÂNESC

1. .Diferitele instituții de credit

Începând din anul 1990, sistemul bancar din România s-a reorganizat în totalitate,
născându-se astfel structuri funcționale noi.Înaintea restructurării, acesta oferea servicii și
produse bancare limitate, având un sistem rigid, unde Banca Națională a României combina
funcții ale unei bănci centrale cu funcții ale unei bănci comerciale.

Sistemul monobancar,unde băncile erau subordonate statului s-a desființat structurându-

se pe doua niveluri, adică Banca Națională a României și bănci comerciale.

În România instituțiile de credit ce desfășoară activității sunt persoane juridice ce aparțin

categoriilor:bănci,bănci de creditare și economisire în domeniu locativ,organizații cooperatiste
de credit,abrogat, bănci de credit ipotecar.

a) Băncile sunt acele instituții de credit ce au o vocație universală și care pot desfășura
orice activitate prevăzută prin lege.Acestea sunt persoane juridice române ce se
constituie într-o formă juridică, societate pe acțiuni.
b) Băncile de creditare și economisire în domeniu locativ sunt persoane juridice române,
instituții de credit ce sunt specializate în finanțare pe termen lung în domeniul
locativ.Principalul obiect de activitate este economisirea și creditarea într-un sistem
colectiv, pentru domeniul locativ.
c) Băncile de credit ipotecar sunt persoane juridice române, instituții de credit specializat,
cu un obiect de actvitate ce constituie efectuarea cu titlu profesional, activități de
acordare a creditelor ipotecare în vederea investițiilor imobiliare și pentru atragerea
fondurilor rambursabile prin emisiuni de obligațiuni ipotecare, toate acestea de la public.
d) Organizațiile cooperatiste de credit sunt persoane juridice române, casele centrale, ale
cooperativelor creditelor la care li se adaugă, ca și filiare, denumite generic, organizații
cooperatiste de credit.
e) Abrogatele sunt instituțiile ce emit monedă electronică.

7
 Pentru desfășurarea activităților instituțiilor de credit ale României se necesită obținerea
autorizației Bancii Nationale a României.Pentru a obține autorizația, instituțiile trebuie să
îndeplinească condiții cu privire la acționariat, capital, conducere, sediu și respectare a
reglementărilor.

Pentru constituirea capitalului social în cazul unei instituții de credit, trebuie sa fie vărsat
în numerar și integral la momentul subscrierii, precum și în cazul majorării acestuia, fără
aporturi în natură.Acesta nu trebuie să fie mai mic sau cel puțin egal cu suma în lei a 5 milioane
de euro.

În cazul conducerii operative a instituțiilor de credit este necesar conducerea a cel puțin
două persoane ce dispun de experiență necesară și care să se desfașoare pe teritoriul
Romaniei, în cea mai mare parte.Sediul instituției trebuie sa se situeze pe teritoriul României.

2. Organismele profesionale și organele centrale

Datorită istoriei dezvoltării instituțiilor bancare putem delimita în funcție de însușirea

proprietății asupra capitalului, în ceea ce privesc băncile, următoarea clasificare:bănci pe
acțiuni, bănci de stat și bănci mixte.Între stat și bancă s-au construit relații strânse, devenind din
ce în ce mai puternice actual.Datorită rolului foarte important al Băncii Centrale în sistemul de
creditare a țării și a procesului de promovare a politicii statului, acesta este interesat în fiabilitate
de bancă.

În cadrul țării noastre organismele se împart în:

a) organisme profesionale:ARB și IBR

b) organisme centrale:FGBD,CRC,BC,CIP,TransFonD,ROMCARD și SEPA

ARB-Asociația Română a Băncilor este entitatea care cerifică întreaga piață bancară a
României, având în componența sa 37 de bănci ce sunt active în sectorul bancar ca și
persoane juridice străine și române.

IBR-Institutul Bancar Român a fost înființat în 1991, având ca obiectiv perfecționarea

profesională, specializarea personalului bancar și pregătirea acestuia ce se conformizează
cerințelor stabilite de către instituțiile de credit și de către BNR, într-o cooperare cu Asociația
Română a Băncilor și a programelor aprobate prin Consiliul de Administrație al Institutului
Bancar Român.

FGDB-Fondul de garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar a fost înființat în 1996,

constituit fiind ca și persoană juridică, de drept public.Obiectivul principla al acestuia este acela
de a garanta rambursarea depozielor ce sunt constituite în cadrul instituțiilor de credit.

CRC-Centrala Riscului de Credit este structura specializată în vederea colectării, stocării

și centralizării informațiilor privitoare la expunerea ficărei persoane, declarante din țară fată de
debitorii ce au beneficiat de creditele sau de aranjamentele ce au depășit acumulativ suma de
raportare minimă, adică 20.000 de lei, precum și informațiile ce fac referire la fraudele de
carduri, produse de posesori.

BC-Biroul de credit a fost înființat la propunerea sectorului bancar românesc.Acesta își

propune sprijinirea participanților la sistem, prin furnizarea informațiilor reale, consistente și

8
actualizate ce fac referire la persoanele fizice ce au contractat credite, de la societățile
financiare sau bancare, achiziționând produse în leasing sau asigurându-se împotriva riscurilor
neplății de către o societate de asigurări.

CIP-Centrala Incidentelor de Plăți a fost înființată în 1997, în cadrul BNR-ului și reprezintă

centrul de intermediere ce gestionează informații specifice incidentelor cu privire la
instrumentele de plată(cecuri, biletele la ordin sau cambii), din punct de vedere bancar și social.

TransFonD-este o compaine privată ce a fost fondată de comunitatea bancară a

României, ce are ca acționari 23 de bănci comerciale împreună cu Banca Națională a
României.Principalul domeniu de activitate al acestuia este furnizarea serviciilor de decontare și
compensare a plăților ce se efectuează fără numerar, în monedă națională, pentru instituții de
credit, BNR, Trezoreri Statului și a altor instituții financiare.

ROMCARD-este o societate comercială ce are ca și obiect principal de activitate

procesarea unor tranzacții cu carduri bancare.

SEPA-Single Euro Payments Area sau Zona Unică de Plăți în Euro reprezintă cel mai
mare proiect ce se derulează de către industria europeană a plăților, și are ca obiectiv crearea
pieței integrate, în vederea serviciilor derulate în plăți în euro, eliminând bariele comerciale,
tehnice și legale dintre piețele naționale de plăți din Europa.

3. Autoritățile de control, de reglementare și de consultare

Conlucrarea Băncii Naționale a României cu autoritățile de reglementare și supraveghere
a sectoarelor sistemului financiar din România s-a intensificat progresiv, datorită creșterii
sistemului financiar care a devenit mult mai complex și dinamic și care a determinat
interpatrunderi cu privire la nivelul instituțional.Astfel, s-a ajuns la necesitatea cooperării dintre
autorități responsabile cu reglementarea, autorizarea, controlul piețelor componente și
supravegherea, pentru asigurarea transparenței și integrității piețelor sale componente și a
sistemului financiar, respectarea cadrului legal, precum și a lărgirii cadrului de stabilitate
financiară.

Ministerul finanțelor publice reprezintă instituția cu cel mai important rol de sinteză în
vederea desfășurării activităților structurale economice , fiscale și financiare din țara noastră,
funcționând pe baza ”Legii nr90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României
și a ministerelor, cu modificările și completările ulterioare a Legii nr.500/2000 privind finanțele
publice, aplicând strategia și programul de guvernare în domeniul finanțelor publice. ”

Pentru asigurarea procesului de conducere, coordonare și decizie, la nivelul unei bănci

se stabilesc organele de conducere, care pot fi:Adunarea Generală a Acționarilor, Consiliul de
Administrație, Comitetul de Direcție, Comitetul de Audit, Auditorul Financiar, Comitetul de
Credit, Comitetul de Risc, Comitetul de administrare a Activelor și Pasivelor.

Consiliul este un organ de administare al băncii, unde se exercită funcții de

supraveghere, asigură și elaborează aplicarea politicii băncii.Sarcinile consiliului și
regulamentele interne ale bancii se stabilsec în statutul sau. În ceea ce privesc alegerile
membrilor consiliului, aceștia sunt aleși pe un termen de 4 ani, de către AGA.

9
 Controlul activității băncii se exercită de către organul de control, numit comisia de
cenzori.Acest organ de conducere a băncii este ales o dată la 4 ani, de către conferința
asociaților.Acesta este format din 3 pană la 5 membri, unde la rândul lor aceștia își aleg câte un
președinte.

Comisia de cenzori are îndatorirea de a controla gestiunea asociației și bineînțeles de a

prezenta periodic în rapoarte, constatările ce au fost făcute.Acestea sunt însoțite de propuneri
în corectarea deficientelor sesizate și a îmbunătățirii activităților financiar-contabile.

Capitolul 2: DESCHIDEREA ŞI FUCŢIONAREA

CONTULUI BANCAR

1. Intrarea în relaţia client bancă

Condiţiile Generale de Afaceri, prescurtat CGA, reglementează relaţia dintre BANCA

TRANSILVANIA S.A. şi clienţii săi (persoane fizice atât române cât şi străine), se vor aplica
contractelor de orice tip, încheiate între bancă şi client , se vor completa cu formulare şi
convenţii specificate pe fiecare tip de serviciu sau produs.

Oferirea de informaţii generale, de un angajat al băncii Transilvania, către o persoană ,

poate conduce la crearea unui nou cont bancar.

1.1 Verificarea actului de identitate

Pentru ca operaţiunile bancare să decurgă într-un mod legal şi corect, se trece prin două
etape şi anume:

 Într-o primă etapă este necesară verificarea actului de identitate alclientului-persoană

fizică , urmărindu-se pe acesta următoarele :
 Numele şi prenumele
 Locul şi data naşterii
 Codul numeric personal
 Domiciliul şi eventual reşedinţa
 Numărul de telefon fix / mobil
 Naţionalitate
 În ce domeniu activează
 Cod ţară şi serie/ număr paşaport în cazul persoanelor nerezidente

Toate aceste date, ce se regăsesc de regulă pe actul de identitate al clientului, sunt

obligatorii de verificat , deoarece oferă informaţii utile în ceea ce priveşte luarea unei decizii,
cum ar fi aceea de a oferi persoanei din faţa angajatului băncii , un contract sau de a-l refuza.
Pe lângă aceste date, se mai verifică şi capacitatea civilă, naţională şi capacitatea bancară a
potenţialului client .

10
 1.2 Verificarea adresei

Se verifică adresa clientului pentru a ne asigura că acesta este rezident în România şi

pentru a-l putea găsi uşor, în cazul în care I se trimit prin poştă notificări , acesta să le
primească în timp util.

1.3 Verificarea capacităţii civile

În ceea ce priveşte capacitatea civilă , se verifică dacă persoana are capacitatea de a-şi
folosi drepturile; există şi situaţii în care acest lucru nu este posibil , ca atunci când ai fost
condamnat penal şi ţi s-au retras aceste drepturi sau atunci când o persoană are probleme
psihice.

1.4 Verificarea naţionalităţii

Verificarea naţionalităţii este importantă pentru că, fiind din România, eşti monitorizat şi tot
istoricul bancar şi nu numai se poate afla foarte uşor, pe când dacă ai altă naţionalitate acest
lucru este mai greu de efectuat, uneori imposibil.

1.5 Verificarea capacităţii bancare

Pentru a ne da seama dacă o persoană are capacitate bancară , i se adresează unele

întrebări,cum ar fi: ce tip de cont doreşte, ce venit are şi dacă este stabil, pentru ce foloseşte
contul, de unde are banii, în ce scop foloseşte banii, şi altele, răspunsurile acestor întrebări
ajutând eliminarea riscului spălării banilor. Dacă răspunsurile se dovedesc a fi reale atunci
putem spune că acea persoană are capacitate bancară şi devine client al băncii.

 În cea de-a doua etapă , după ce s-au luat la cunoştinţă datele clientului şi capacitatea
bancară, angajatul băncii poate refuza sau accepta operaţiunea cerută de client , cum ar
fi deschiderea unui cont , contractarea unui credit şi altele.

Odată devenit clientul băncii, acesta declară pe propria răspundere că a luat la cunoştinţă
cu privire la prelucrarea datelor sale personale şi acordă băncii dreptul de a le folosi strict în
cadrul legal, pe perioada relaţiei contractuale.

Refuzarea de către bancă a efectuării unei operaţiuni poate fi cauzată de unul sau mai
mulţi factori:

 Nu este respectată legislaţia în vigoare

 Potenţialul client refuză furnizarea de informaţii sau declararea lor incorectă şi falsă
 Reprezintă un risc de imagine pentru bancă

Verificarea clientului se realizează cu ajutorul acelor documentelor ce se falsifică foarte

greu sau a celor care se obţin pe cale ilicită sub un nume fals, cum ar fi documentele de
identitate emise de autoritatea oficială, care are inclusă o fotografie a deţinătorului .

Pentru verificarea clientului –persoană juridică se au în vedere următoarele:

 denumirea
 forma juridică

11
  sediul social sau unde se situează centrul de conducere şi de gestiune a
activităţii statutare
 numărul de telefon şi adresa de poştă electronică
 tipul şi natura activităţii desfăşurate
 identitatea persoanelor care sunt învestite cu competenţa de a reprezenta
entitatea
 numele beneficiarului real

Instituţiile bancare au dreptul de a verifica entitatea, dacă aceasta este înscrisă într-un
registru public, de exemplu registrul comerţului, precum şi obligaţia de a cerceta informaţiile şi
documentele primite de persoana în cauză.

Veridicitatea celor primite de la client se face pe baza altor documente , oferite de instituţii
şi societăţi publice ce deţin informaţii legale cu privire la persoanele juridice.

2. Convenţia de cont a persoanelor fizice

2.1 Condiţiile tarifare

Nivelul comisioanelor şi taxelor practicate de bancă pentru serviciile oferite sunt stabilite
de conducerea băncii , aflate în anexele CGA în Lista de taxe şi comisioane şi spezele
bancare.

Banca are dreptul de a modifica nivelul comisioanelor/ dobânzilor / spezelor/taxelor

pentru servicii prestate , în funcţie de propria politică şi de condiţiile legale existente pe piaţă,
ulterior oferind şi clientului aceste schimbări.

2.2 Condiţii generale de utilizare a cardurilor de debit şi credit destinate persoanelor

fizice

A. Carduri de debit destinate persoanelor fizice

Cardurile în lei ataşate conturilor în lei, VISA ELECTRON, MasterCard Mondo,

MasterCard Gold Debit, MasterCard Banca Transilvania OmniPass, VISA ELECTRON
EURO <26 , sunt instrumentele de plată fără numerar, fiind carduri hibride care conţin
atât banda magnetică, cât şi microprocesor şi tehnologie contactless încorporată ( cu
excepţia VISA ELECTRON EURO <26 ), care pot fi folosite pentru tranzacţii efectuate pe
teritoriul României pentru operaţiuni în lei, şi pe teritoriul altor state pentru operaţiuni în
valută.

B. Carduri de credit destinate persoanelor fizice

Banca Transilvania S.A. emite următoarele carduri de credit cu cont în lei:

 sub logo MasterCard: Star Forte, MasterCard Forte pentru Medici;

 sub logo VISA: Star Gold, Star Platinum, Visa Gold BT - ROTARY, Visa Centrofarm BT,
BT Flying Blue Classic, BT Flying Blue Premium 4.

4
https://www.bancatransilvania.ro/bunvenit/files/card-
debit/conditii_generale_de_utilizare_a_cardurilor_de_debit__credit_destinate_persoanelor_fizice.pdf
12
 Cardul este nominal- trebuie semnat de către deţinătorul de card, nu este transmisibil şi
se utilizează doar de persoana pe numele căreia a fost emis. Proprietarul cardului are obligaţia
de a-l păstra în condiţii bune şi de a nu-l deteriora. În urma pierderii sau furtului cardului, clientul
deţinător trebuie să anunţe îmediat acest fapt Serviciului Call Center Carduri al Băncii
Transilvania la numărul de telefon 0800802273, apelarea fiind gratuită.

2.3 Angajamentele reciproce

A. Drepturile băncii

- să solicite utilizatorului de card , orice tip de document(chitanţă de cumpărare

de bunuri , chitanţă de stornare sau altele) care ar ajuta la rezolvarea unor

operaţiuni înregistrate greşit în extrasul de cont
- banca poate distruge, respectiv să închidă cardurile neridicate în termen de 60
zile de la luarea la cunoştinţă a tranzacţiei.
- cardurile care rămân în ATM-urile băncii , pot fi distruse de bancă , dacă
deţinătorul cardului nu îl ridică în termen de 10 zile.( şi altele)
B. Obligaţiile băncii
- În cazul în care clientul/deţinătorul cardului declară că acesta a fost furat,
banca are obligaţia de a îl bloca.
- Să ofere informaţii totale cu privire la modul de utilizare a cardului.
- Să ofere deţinătorului de card extrase lunare de cont.
- Să informeze clienţii cu privire la modificările comisioanelor şi taxelor.
- Să înlocuiască cardurile care sunt deteriorate,furate/pierdute, la cererea
clientului. (şi altele)
C. Drepturile deţinătorului de card
- Să efectueze plăţi în limita plafonului, atât în România cât şi în străinătate
- Să primească extrase de cont lunare
- Să primească din partea băncii informaţii pentru utilizarea corectă a cardului
- Să primească alt card în cazul în care acesta a fost deteriorat, furat sau pierdut
( şi altele)
D. Obligaţiile deţinătorului de card
- Să utilizeze corect şi legal cardul
- Să utilizeze cardul în alte ţări doar pentru operaţiuni valutare curente şi a celor
de capital
- Să anunţe banca dacă alte entităţi refuză cardul
- Deţinătorul va despăgubi banca pentru daunele, cheltuielile sau pierderile care
s-au efectuat ilegal
- Să nu divulge codul PIN sau alte date despre card, altor persoane
- Să anunţe banca dacă a introdus de trei ori codul PIN greşit
- Să restituie băncii cardurile care au expirat
- Să anunţe imediat pierderea sau furtul cardului (şi altele)

3. Diferitele tipuri de conturi pentru persoane fizice şi juridice

Persoanele fizice pot să deschidă următoarele conturi: conturi de economii: economii la

vedere, cu acumulare în euro, contul mărit în euro, kidcont.
13
Persoanele juridice au acces la următoarele conturi: contul primul an gratuit, pachetele IZI şi
contul curent .

3.1 Conturile pentru persoane fizice

A.1 Conturi de economii

A.1.1 Economii la vedere

- se poate alimenta şi retrage numerar la orice oră

- accesul la cont este permanent
- dobânda se primeşte lunar, direct în cont
- retragerile sunt permise prin transfer într-un cont curent şi cu numerar
- nu există comision de administrare a contului de economii

A.1.2. Cu acumulare în EURO

- acces non-stop la banii din cont

- nu se cere comision de administrare a contului curent
- se fac retrageri doar în numerar şi prin transef către un cont curent
- dobânda bonificată se capitalizează în contul de economii lunar
- depunerea banilor în cont se poate realiza prin mai multe modalităţi

A.1.3 Contul MĂRIT în euro

Contul MĂRIT în euro este foarte flexibil şi are dobânzi avantajoase , pentru un cont curent.

- accesul la banii din cont este nelimitat;

- în limita economiilor , se poate retrage numerar;
- dobânda depozitului se însumează lunar cu economiile din cont;
- pentru închiderea contului înainte de scadenţă, nu se cer comisioane
suplimentare;
- se poate face transfer către contul current sau retageri cu numerar;
- la data scadenţei se poate prelungi contractul sau se încheie;
- comisionul de administare a contului este zero

A.1.4 KidCont

- se poate utiliza atât în euro, cât şi în lei;

- banii se pot depune foarte uşor, folosind site-ul www.kidcont.ro, inclusiv cu cardul de
debit personal emis de banca Transilvania sau alte bănci, gratuit;
- contul se poate alimenta şi prin serviciul BT24 Internet Banking, în sediile BT, personal
sau din automat din contul părintelui, preferenţial, cu suma dorită, într-o perioadă
stabilită;
- se beneficiează de un bonus;
- suma minimă este de 500 lei , respectiv 100 euro
- suma maximă este de 450.000 lei, respectiv 100.000 euro

14
A.2. Contul curent are 0 comisioane de deschidere , de administrare, de emitere card VISA , de
depunere numerar, retragere numerar ATM, iar pentru eliberare de numerar la ghişeu : 0,4%
pentru minim 3,5 lei (cont în lei) şi 0,5% pentru minim 1 euro(cont în valută).

Conturile pentru persoane juridice

A.1. Contul primul an gratuit este destinat antreprenorilor la început de drum şi beneficiează de
comisioane 0 la orice operaţiune efectuată : 0 comision de deschidere cont şi administrare,
commision 0 la încasările şi plăţile cu cecul, biletul la ordin sau ordinal de plată şi abonament de
0 lei la BT24.

A.2. Pachetul IZI şi IZI+ au aceleaşi comisioane cu o diferenţă ce constă în numărul sms-urilor
ce sunt incluse în abonamentul BT Alert şi IZI+ adaugă în pachet Mobile Banking BT24.
Comisioanele de administrare lunară sunt 0 , la fel şi cele de mentananţă şi emitere de card
anuală.

A.3. Contul curent , prin acesta se pot efectua plăţi şi încasări atât valutare cât şi în lei cu bilete
la ordin, cecuri şi ordine de plată, servicul BT Alert şi BT24 sunt disponibile , existând şi multiple
modalităţi de plăţi ale salariilor.

3.2 Contul profesional

Persoanele fizice autorizate au acest cont dedicat – contul profeional.

Ofera valabilă 6 luni la deschiderea a două conturi cuprinde următoarele:

- deschiderea şi gestiunea contului curent pentru cele două conturi, gratuită

- abonamentul pentru serviciul de Internet Banking BT24, gratuit
- pentru contul de Persoană Fizică Autorizată încasările şi plăţile sunt gratuite
- comisionul POS este de 1,5 % pe tranzacţie, dacă sediul tău instalează un POS BT
- pentru fiecare card în parte înrolat , SMS Alert costă 5 lei / lună

4. Dreptul la cont şi dreptul la refuz al deschiderii contului bancar

În momentul deschiderii unui cont current, clientul este obligat să prezinte băncii toate
documentele necesare şi solicitate de către aceasta, să completeze corect şi legal documentele
primite în legătură cu deschiderea de cont sau orice document necesar.

Banca are dreptul să nu efectueze unele operaţiuni la cerea clientului în cazul în care:

- pe baza actului de identitate sau al documentelor primite nu se poate identifica

persoana;
- nu se poate verifica beneficiarul real;
- nu primeşte informaţii legate de natura şi scopul relaţiei de afaceri;
- clientul oferă informaţii eronate, ilegale sau nereale, cât şi informaţii parţiale;
- clientul a efectuat în trecut fapte frauduloase şi este luat în evidenţă.

15
 5. Diferitele fişiere care trebuie consultate

Există două mari centrale ce sunt accesate atunci când un nou client solicit deschiderea
unui cont şi anume: CRB- Centrala Riscurilor Bancare şi CIP- Centrala Incidentelor de Plăţi .

Centrala Riscurilor Bancare înlocuită de Centrala Riscurilor de Credit reprezintă o bază

de date împărţită în patru fişiere:

a) Fişierul central al creditelor (FCC) – se actualizează lunar şi conţine date referitoare la

persoanele declarate cu risc de credit;
b) Fişierul creditelor restante – este actualizat lunar de FCC şi conţine informaţii privind
riscurile de credit , în legătură cu graficele de rambursare de cel mult şapte ani;
c) Fişierul grupuri - deţine informaţii despre un grup de clienţi cu fraude în trecut;
d) Fişierul fraudelor cu carduri (FFC) – se actualizează online şi conţine toate datele
persoanelor care au folosit în mod fraudulos un card.

5.1 Fişierul Conturilor Bancare şi Asimilate

Fişierul Conturilor Bancare şi Asimilate deţine informaţii interne ale băncii în care se
regăsesc următoarele aspect desre client:

- dacă deţine un cont sau dacă a avut unul;

- dacă a plătit toate comisioanele la timp;
- dacă are incidente în legătură cu alte conturi, etc.
Prin acest fişier banca află dacă potenţialul client este bun platnic sau rău platnic.

5.2 Fişierul naţional al Incidentelor de rambursare a Creditelor către Populaţie

Centrala Incidentelor de Plăţi este o platformă ce stochează date cu caracter fraudulos la

nivelul cecurilor, biletelor la ordin sau cambiilor produse de titularii acestora. CIP se împarte în
două mari fişiere:

a) Fişierul naţional de incidente de plăţi(FNIP) care are trei componente

 Fişierul naţional de cecuri (FNC)
 Fişierul naţional de cambia(FNCb)
 Fiţierul naţional de bilete la ordin(FNBO)
b) Fişierul naţional al persoanelor cu risc (FNPR)

5.3 Fişierul Central al Cecurilor

În fişierul naţional al cecurilor sunt înregistrate persoanele juridice şi fizice ce au emis

cecuri care au fost introduse în incidentele de plăţi, iar după o perioadă de 2 ani menţinute în
FNC acestea sunt arhivate.

5.4 Fişierul Naţional al Cecurilor Neregulamentare

În FNCN se regăsesc toate cecurile emise greşit sau care la plată nu se puteau onora din
lipsa lichidităţilor, emise de persoanele fizice sau juridice .

16
 6. Procura

Ca la orice instituţie şi în Banca Transilvania sunt admise împuternicirile. Există cazuri în

care o persoană nu poate ajunge personal într-un sediu bancar, atunci banca oferă posibilitatea
creării unui cont, întocmind o procură şi împuternicind pe altcineva. Procura trebuie să fie în
limba română şi legalizată în România. Datele ce trebuie să conţină o procură sunt urmptoarele:

 datele de identificare ale persoanei în cauză;

 datele de identificare ale persoanei care este împuternicită;
 scopul împuternicirii , de exemplu deschiderea unui cont;
 destinaţia banilor ce vor fi depozitaţi în acel cont;
 ce tranzacţii va putea efectua persoana împuternicită în numele tău:crearea unui cont,
retrageri sau depuneri de numerar în/din cont, licitaţii valutare, etc.

7. Tarifare bancară

Nivelul comisioanelor şi al taxelor practicate de banca Transilvania pentru serviciile

oferite sunt stabilite de conducerea băncii şi afişate în toate sediile băncii , chiar şi în mediul
online , pentru informarea clienţilor.

Comisioanele privind conturile bancare

Contul de economii la vedere :

Suma minimă (lei) dobânda /an

1.000-9.999 0,35%

10.000-99.999 0,40%

100.000-499.999 0,45%

>500.000 0,50%

Contul cu acumulare în EURO

Tranşă (euro) Dobândă / an

1.000-24.999 0,15%

25.000-99.999 0,25%

>100.000 0,30%

Contul MĂRIT în euro

Tranşă (euro) Dobândă /an

0-999 0%

1.000-24.999 0,10%

17
 25.000-99.999 0,15%

>100.000 0,20%

KidCont:

 comision de administrare – 0
 dobânda pentru un cont în lei 2,00% pe an
 dobânda pentru un cont în euro 1,00%pe an
 20 lei sau 5 euro pentru desfiinţarea contului

Toate celelalte tarife şi costuri sunt prezentate în Anexe.

8. Popririle şi sechestrele de cont

Poprirea unui cont bancar reprezintă blocarea efectivă a contului, de către bancă . Banca
acţionează la cererea executorului, iar la data sesizării obligaţia băncii este de a sista clientului
orice retragere, plată sau transfer atât de la ghişeu cât şi prin intermediul cardului. Se
blochează o anumită sumă prezentă în cont dar şi viitoarele încasări, deoarece acel client este
restant cu anumite plăţi statului sau altor instituţii. Conform legii nu se poate bloca accesul la
toată suma din cont, atunci când aceastea provin din pensii, salarii sau venituri pentru
asigurarea existenţei, doar o treime din veniturile menţionate pot fi blocate. În cazul în acre
există mai multe popriri doar jumătate din totalul veniturilor se blochează. Veniturile ce nu pot fi
poprite sunt :

 alocaţiile de stat şi îndemnizaţiile pentru copii

 ajutoarele primite pentru a îngriji un copil bolnav;
 ajutoarele pentru maternitate;
 ajutoarele primate în cazul unui deces;
 bursele de studii acordate de stat;
 precum şi oricare altă îndemnizaţie cu destinaţie special, stabilite conform legii.

9. Incapacităţile

În orice acţiune sau tranzacţie cu privire la Banca Transilvania, clientul fără capacitate de
exerciţiu sau cu incapacitate restrânsă, conform legii va avea nevoie de un reprezentant legal.

9.1 Majorii

În momentul în care o persoană care a împlinit optsprezece ani şi doreşte să îşi deschidă
un cont bancar, este liber să efectueze acestă tranzacţie , atât timp cât îndeplineşte condiţiile şi
cerinţele băncii ( capacitate bancară, capacitate civilă şi altele ).

9.2 Minorii
18
 Vârsta minimă de la care se poate crea un card de debit pe numele clientului este de 14
ani. La vârsta de 14 ani, un copil poate devein titular de cont, doar dacă este reprezentat de
unul din părinţi sau de un tutore legal.

9.3 Majorii protejaţi

Persoanele ce au împlinit optsprezece ani şi nu sunt capabili, au o problemă fizică,

psihologică sau de altă natură, pot fi clienţi ai unei bănci doar dacă sunt reprezentaţi legal de o
altă persoană .

10. Închiderea contului

Încetarea relaţiei de afaceri dintre o bancă şi un client se poate încheia în una dintre
situaţiile:

a) La cererea clientului şi acordul băncii

b) Când iniţiază banca operaţiunea de închidere a contului
c) În cazul în care a decedat clientul

10.1 Închiderea contului la iniţiativa băncii

Un cont se închide în situaţia în care:

 banca nu a primit de la client documentele solicitate;

 clientul a declarat informaţii false , a efectuat operaţii de spălare a banilor, a fost sau este
implicat în activităţi teroriste sau a desfăşurat alte activităţi ce ar dăuna imaginii băncii;
 clientul nu se comportă civilizat cu angajaţii băncii, manifestând un comportament violent
sau inadecvat;
 clientul nu a utilizat contul pe o perioadă mai mare de 6 luni şi nu a achitat taxele sau
comisioanele aferente acestuia.
10.2 Închiderea contului la iniţiativa clientului

Un cont se poate închide atât la iniţiativa clientului cât şi la cererea împuternicitului, dacă
acesta deţine un mandat autentic. Pentru a se putea efectua inchiderea contului, clientul sau
împuternicitul trebuie să emită o cerere, înainte cu 30 de zile calendaristice. Dacă mai există
restanţe către bancă sau restricţii contractuale cu privire la închiderea contului, cererea nu va
putea fi acceptată. De asemenea clientul trebuie să consemneze dacă există instrumente de
plată emise şi semnate personal/ de împuternicit , de altfel dacă informaţiile sunt false se
sancţionează penal.

10.3 Operaţiuni de îndeplinit

Pentru închiderea contului este necesar ca toate spezele bancare să fie achitate , să nu
existe poprii sau sechestre pe contul respectiv , creditul să fie rambursat şi altele. În cazul în
care în urma verificării una din cele menţionate nu este respectată, închiderea contului nu
poate fi efectuată.

10.4 Decesul clientului

19
 În cazul în care a decedat posesorul unui cont, singurele persoane care au acces la cont
sunt moştenitorii care au asupra lor o hotărâre judecătorească legală sau un certificat de
moştenitor emis de un Notar Public .

10.5 Gratuitate

Închiderea contului este gratuită şi fără costuri suplimentare .

10.6 Prescriere

Termenul de prescripţie, în care clientul poate solicita rambursarea sumelor ce erau în

cont în momentul închiderii lui, este de 5 ani şi începe la data închiderii acestuia. Dacă
închiderea contului a fost făcută la iniţiativa băncii, atunci termenul de prescripţie este tot de 5
ani, dar începe în momentul în care clientul a fost notificat privind acest subiect.

10.7 Notificarea

Un client adresează o notificare în momentul în care doreşte să transfere un cont de la o

bancă la alta sau să informeze unitate că urmează să se îndeplinească un fapt sau act juridic
sau că s-a efectuat deja.

Banca poate trimite notificări clienţilor prin scrisori recomandate simple, prin SMS sau
prin e-mail. Notificarea este considerată primită de client din momentul trimiterii sms-ului sau e-
mail-lului, iar cele trimise prin poştă sunt considerate recepţionate de client în termen de cinci
zile lucrătoare de la data

Capitoul 3. GESTIUNEA INSTRUMENTELOR DE PLATĂ

1. Diferitele instrumente de plată

Banca Transilvania pune la dispoziţia clienţilor următoarele instrumente de plată:

 cecuri
 bilete la ordin
 cambia
 ordin de plată
 ordin de plată cu cod de bare

Având în vedere date remiterii , modul în care a fost completat şi tipul instrumentului ,
cecul, biletul la ordin sau cambia se încasează urmărind unul din circuitele următoare:

circuitul instrumetului de debit atunci când sunt prezentate în compensare electronică :

 momentul prezentării la ghişeu

 momentul schimbării documentelor electronice (se prezintă la plată )
 data refuzului / data debitării contului plătitorului
 termenul de compensare

20
circuitul instrumentului de debit atunci când se compensează în format listat , pe hârtie:

 la banca beneficiară se completează şi se verifică instrumentul de plată

 banca beneficiară transmite instrumentul de plată către centru de procesare
 instrumentul de plată este remis către banca plătitoare
 banca plătitoare primeşte instrumentul de plată
 refuzul sau debitarea contului plătitor ( se prezintă la plată)
 se creditează contul clientului beneficiar

Circuitul este parcurs în 11 zile de la data prezentării instrumentului de plată de către

posesorul acestuia la banca beneficiarului.

Plata cu bilete la ordin sau cecuri interbancare

Plata sau încasarea cu instrumentul de plată are acelaşi circuit. Dacă se doreşte
verificarea tranzacţiei, acest lucru se efectuează uşor prin oricare din următoarele modalităţi:

 cererea extrasului de cont;

 serviciul BT Ultra- se verifică soldul în timp real, acces 24 ore din 24;
 serviciul BT24- Internet Banking / Mobile Banking- servicii disponibile 24 h din 24.
 serviciul BT Alert- notificări prin mesaje pe telefonul mobil, privind orice tranzacţie
efectuată din cont.

Ordinul de plată cu cod de bare este cel mai nou şi mai uşor de folosit instrument de plată
din cadrul băncii Transilvania . Datorită noului sistem , unele date ce sunt obligatorii , cum ar fi
banca plătitorului, se completează automat, celelalte date înscrise pe borderou se salvează iar
la următoarea tranzacţie către acelaşi partener trebuie modificate doar câmpurile ce privesc
suma, numărul şi detaliile ordinului de plată.

1.1 Tipuri de cecuri

Clasificare după modul în care se încasează cecul:

 cecul barat- poate fi plătit doar în contul beneficiarului;

 cecul nebarat- se poate plăti atât în numerar cât şi în contul beneficiarului;
 cecul certificat- siguranţa în cazul cecului certificate este mai mare, deoarece trasul va
garanta disponibilul din contul trăgătorului;
 cecul de virament- plata se garantează prin virament bancar.

1.2 Menţiuni obligatorii

Datele obligatorii ce trebuie să se regăsescă pe toate instrumentele de plată sunt:

 un cod unic de identificare al beneficiarului;

 suma ;
 un cod unic de identificare al emitentului;
 motivul sau detaliile tranzacţiei;
 data emiterii;
 semnătură sau ştampilă.
21
 1.3 Termenele de prescriere

Conform actualizării din 2016 a legii nr. 59/1934 asupra cecului, în articolul 30 termenul de
prescriere a unui cec este de 8 zile dacă încasarea are loc în aceeaşi localitate în care a fost
emis şi de 15 zile pentru altă localitate.

1.4 Cardul bancar

A. Carduri de debit

Visa Electron Contactless, MasterCard Mondo şi MasterCard Gold Debit sunt carduri de
debit care se pot folosi pentru:

 achitarea cumpărăturilor din ţară dar şi din străinătate, chiar şi pe internet;

 achitarea facturilor la bancomatele BT;
 primirea salariului lunar;
 primirea unui credit; valoarea sumei împrumutate nu poate depăşi plafonul de 5.000
euro;
 acces la contul curent.

MasterCard Direct este un card de debit în Euro cu următoarele avantaje:

- se pot face cumpărături oriunde în lume;

- se pot efectua plăţi online;
- se pot numi mai multe persoane care să aibă acces la cont iar fiecare persoană va
primi un card;
- se pot stabili limitele tranzacţiilor online.

Cardul BT-Omnipass este un card contactless, card de debit în lei , cu ajutorul lui
cumpărăturile fiind mai uşoare. Avanje:

- asigurare de călătorie ;
- promoţii;
- cumpărături online;
- plăţi fără introducerea PIN-ului la cumpărături de până în 100 lei, atât în România cât şi
în afară.

B. Carduri de cumpărături

Cardul BT Flying Blue Premium şi BT Flying Blue Classic sunt două carduri care au fost
create cu ajutorul firmelor AIR FRANCE, TAROM şi KLM.
În programul internaţional Flying Blue sunt implicate liniile aeriene KLM, TAROM şi AIR
FRANCE plus alte peste 35 (treizeci şi cinci) de companii ale grupului SkyTeam. Fidelitatea
clienţilor este răsplătită prin mile : 4 lei consumaţi sunt echivalenţi cu 1,5 mile în străinătate dar
şi la KLM, AIR FRANCE şi TAROM, pe când în România 4 lei utilizaţi reprezintă 1 milă , în
cazul cardului BT Flying Blue Classic, iar în cazul cardului BT Flying Blue Premium la firmele
AIR FRANCE , TAROM şi KLM 4 lei consumaţi sunt egali cu 2 mile, în străinătate 4 lei
echivalează cu 2,5 mile iar în România 4 lei cheltuiţi reprezintă 1,5 mile.

Beneficii:
22
 - se poate plăti în rate şi fără dobândă la toţi comercianţii ce sunt în programul STAR al
Băncii Transilvania ;
- beneficii în ceea ce priveşte hotelurile cele mai prestigioase din lume, prin Colecţia
Visa Luxury Hotel;
- primele şase luni de la primirea cardului serviciile Internet şi Mobile Banking BT24
sunt gratuite;
- prima lună după emiterea cardului serviciul SMS Alert este gratuit;
- confort şi rapiditate la cumpărături.

Star Card este întâlnit în 3 variante: Star Card Forte, Star Card Gold şi Star Forte Platinum
Avantaje : 5

 mai mult de 9000 magazine partenere, unde se pot aduna punctele Star;
 prin programul Star , se pot face 12 rate fără comisioane şi fără dobândă la companiile
partenere;
 la prima plată cu cardul Star Forte, se primeşte un bonus de 10 lei în puncte Star;
 rapiditate la cumpărături;
 asigurare socială dacă aveţi cardul Forte Platinum, în timpul unei călătorii;
 cu cardul Forte Platinum , accesul în saloanele VIP / Business Lounge în aeroporturi;
 eliberare numerar în condiţii de urgenţă;
 reduceri la nenumărate produse;
 înlocuirea cardului Star Gold, în regim de urgenţă;
 beneficii prin colecţia Visa Luxury Hotel.

Star Forte pentru Medici are aceleaşi beneficii precum cardul Star Forte, singura
diferenţă fiind în aspectul fizic al cardului, acesta are înscris pe el numele doctorului.

1.5 Autorizaţiile de extrageri

Banca Transilvania deţine carduri cu bandă magnetică dar şi carduri hybrid care au
bandă magnetic dar şi CIP. Pentru efectuarea tranzacţiilor , atunci când se foloseşte cardul cu
CIP, la POS totul este mult mai uşor deoarece se elimină semnarea chitanţei.
Codul CVC de pe banda de semnătură a cardurilor este utilizat atunci când dorim să
achiziţionăm produse din mediul online dar şi la tranzacţii de tipul telephone order sau mail
order, completând într-un câmp special codul de 3 cifre înscris pe card.

1.6 Viramentul (rolul băncii şi diversele tipuri de viramente )

Rolul cel mai important în realizarea viramentului este banca. Viramentul bancar
reprezintă un transfer sau o operaţiune de plată ce se efectuează de către bancă , care la
cererea clientului şi pe baza disponibilului din contul acestuia se realizează un transfer din
contul clientului în contul beneficiarului.

Viramentul ce se realizează cu moneda naţională a României-leul, se va numi virament în lei;

dacă se efectuează un transfer de valută, atunci viramentul este unul în valută. Viramentele ce
se realizează între sucursalele sau filialele aceleaşi bănci şi transferurile de fonduri efectuate

5
https://www.bancatransilvania.ro/pentru-tine/carduri/carduri-de-cumparaturi/star-card/
23
între bănci diferite se numesc viramente naţionale; viramentele internaţionale fiind cele ce se
realizează între bănci din state diferite.

1.7 Efectele de comerț

Într-o economie de piață, un credit comercial se definește prin folosirea efectelor de

comerț, ce sunt în principal, sub forma biletului la ordin și a cambiei.

Efectul de comerț este un înscris în baza cărora o persoană ce le posedă într-un mod
legitim este autorizat să primească o anumită sumă de bani, exprimând monetar valoarea
înscrisului încorporat.Acesta este un titlu de credit, negociabil ce se desfășoară pe un termen
scurt.

Cambia este unul dintre cele mai vechi titluri, apărute împreună cu creditul, și care este
utilizat cel mai des pentru stingerea a două datorii simultan.Aceasta este efectul de comerț, prin
care o anumită persoană, ce poartă denumirea de emitent sau de trăgător, îi dă ordin unei alte
persoane, ce poartă denumirea de tras,de a plăti o sumă de bani celei de-a treia persoană,
numită beneficiar, la un anumit termen și într-un anume loc.În cadrul unei cambii, precum am și
precizat, intervin trei factori, și anume:trăgătorul care este emitentul acelei cambii, ce are
însușirea unui creditor;trasul care este debitorul, iar beneficiarul ce are însușirea creditorului
trăgătorului.Între cei trei participanții ai cambiei, există condiții a unor mențiuni ce sunt obligatorii
pe înscris, cum ar fi:data plății, suma ce trebuie plătită și semnătura trăgătorului.

Cambia este emisă de către trăgător, apoi înaintată trasului în vederea acceptări și a
confirmării obligației de plată, factorilor existenți, în efectul de comerț. În situația în care se va
înscrie pe trată "acceptat", se va semna și se va trece data acceptării, iar numai după ce se va
accepta, trasul va deveni răspunzător în fața posesorului cambiei, beneficiarului.

Cambia este dată beneiciarului pe care o va ține până la scadență, atunci când o va
preda trasului, care va executa plata.Beneficiarul are dreptul de a transfera unei alte
persoane,dreptul său asupra creanței trasului, înaintea scadenței.Această operațiune poartă
denumirea de andosre sau gir și constă în înscrierea cambiei pe spate cu mentiunea "Plătiți la
ordinul-numele complet al beneficiarului nou și semnătura acestuia ".Persoana ce realizează
girul poartă denumirea de "girant", iar cea ce primește cambia, poartă denumirea de "giratar".

Biletul la ordin reprezintă efectul comercial, înscris, prin care persoana ce poartă
denumirea de emitent, se obligă să efectueze o plată a unei sume de bani la un anumit termen,
unei alte pesoane ce poartă denumirea de beneficiar, sau în cazul ordonării acestuia.În ceea ce
privește forma biletului la ordin, acesta este asemănător unei recunoașteri de datorii a unui
debitor, creditorului său.

Pentru că este un titlu de valoare comercial, biletul la ordin poartă însușirea unui titlu de
credit, constatat la ordin,complet și formal, ce incorporează o obligație de plată autonomă,
necondiționată, și abstractă, a unei sume de bani, de către semnatorii săi, ce sunt ținuți solidar
în vederea executării obligației.

Elementele esențiale ale unui bilet la ordin sunt: data emisiunii, denumirea biletului la
ordin,scadența, numele beneficiarului, mențiunea obligației personale necondiționate în vederea

24
plății sumei de bani, locul de plată și nu în ultimul rând, semnătura subscriitorului.În cazul lipsei
uneia dintre aceste mențiuni, biletul la ordin este considerat nul.

1.8 Plata fără contact

În ceea ce privește plata fără contact, putem menționa implementarea tehnologiei

contactless.Această tehnologie te poate ajuta să efectuezi plăți cu cardul comercianților, atât în
țară cât și în străinătate, nefiind necesar introducerea codului PIN.Cumpărăturile efectuate nu
trebuie să depășească suma de 100 de lei, sau echivalentul acesteia în străinătate de 20 de
euro, și toate acestea într-un mod rapid.

Pe langă această facilitate te poți folosi și de clasicile modalităț de plată, cu acest card,
cum ar fi:

 Poți folosi acest card, precum unu simplu, la un POS, în care necesar este introducerea
codului PIN;
 Este permis retragerea disponibilităților de la un bancomat;
 Poți efectua plăți online;
 Sunt permise plățile facturilor la bancomatele băncii,sau la automatele de plăți de tip
Facturel.

Pentru efectuarea acestor operațiuni este necesar doar apropierea cardului de terminalul
contactless, fără a mai fi nevoie introducerea codului PIN.În cazul în care cumpărăturile sunt
mai mari de 100 de lei,trebuie neapărat introducerea codului PIN.

Tehnologia contactless este validă pentru următoarele tipuri de carduri, având

următoarele costuri:

Visa Electron BT Contactless-acest tip de card percepe un comision de 0 lei pentru

emitere și 0 lei pe an pentru administrare;

MasterCard Mondo BT Contactless- tipul acesta de card, ca și cel menționat mai sus, nu
percepe comision nici de emitere, nici de adminstrare a acestuia;

MasterCard Gold Debit Contactless-cel de-al treilea tip de card percepe un comision de
50 de lei pentru emitere, și un comision de 80 de lei pe an, pentru administrare;

MasterCard Direct Contactless- acest din urmă tip de card, pentru folosirea lui, percepe
un comision de 4 euro pentru emitere și un comison pe an de 3 euro pentru administare.

1.9 Cifre cheie

Anul 2015, a reprezentat pentru Banca Transilvania un an productiv, situându-se pe locul

3, în topul băncilor ce emit carduri, cu un număr de carduri emise de 2.346.194 și un volum al
tranzacțiilor , cu o cotă de piață de 17,9%. Ansamblul portofoliului de carduri ridicându-se la
21%, într-o perioadă de un an. Datorită programului Star BT, tranzacțiile la comercianți au
crescut prin carduri de credit, cu o valoare de 58%, fată de anul precedent.

25
 2. Indicele de plată

Un indice de plată este atunci când o anumită persoană, fie ea juridică sau fizică, nu își
execută la timp obligațiunile ce și le-a asumat printr-o cambie , cec sau printr-un bilet la ordin,
obligații ce rezultă prin lege, a căror nerespectare este evidențiată în Centrala Incidentelor de
Plăți, adică CIP, de către acele persoane declarate.

Centrala Incidențelor de Plăti este centrul de intermediere în care se gestionează

informații cu privire la incidențele de plăți, dintr-un punct de vedere bancar și social.

2.1 Incidentele legate de cecuri

În ceea ce privesc cecurile, incidentele de plăți înregistrează situații precum:

 Cecul este emis fără a fi autorizat de către tras;

 Cecul este refuzat la plată, datorită lipsei totale de disponibilități, în cazul prezentării în
momentul plății înaintea expirării termenului de prezentare;
 Cecul este emis cu o dată falsă;
 Cecului îi lipsește una dintre mențiunile obliigatorii;
 Cecul de călătorie sau cecul circular este emis "la purtător";
 Cecul a fost emis de către un trăgător ce se află în interdicție bancară.

În asemenea situații se stârnește interdicția băncii, care este modalitatea impusă de către
bancă, titularului contului căruia i se interzice emiterea cecurilor într-o perioadă de un an, ca
urmare a efectuării unui incident de plată ce a fost produs cu cec.

În situația înregistrării în sistemul de bază a CIP a unui incident de plată cu cec, ce este
major și care generează o interdicție bancară, instituția de credit va trebui să informeze titularul
de cont cu privire la declararea acestuia, în interdicție bancară în scopul prevenirii unor
produceri de incidente de plăți noi și pentru penalizarea titularului de cont ce a generat
incidentul în cazul circuitului bancar. Instituția de credit dă către titularul de cont o "somație"ce
cuprinde interdicția emiterii de cecuri într-o perioadă de un an, ce va începe cu data înregistrării
la Centrala Incidentelor de Plăți, a incidentului major de plată, precum și obligația restituirii
imediate, instituției de credit a formularele cecului aflate în posesia clientului sau a mandatarilor
săi. Această somație va putea fi comunicată titularului de cont, în ziua bancară,cel târziu, a
următoarei zilei înscrierii refuzului la CIP.

Persoanele declarante au obligația raportării către CIP a informațiilor privitoare la

incidentele de plăți, la situațiile și termenele prevăzute în regulament.

Aceste persoane declarante sunt:

Intituțiile de credit.Toate persoanele juridice române, pentru informațiile totale cu privire la

incididentele de plată ce sunt produse de proprii titulari ai contului sau de către cei din unitățile
sale teritoriale.

Sucursale de pe teriotoriul României, ale instituțiilor străine de credit,pentru informațiile

totale cu privire la incidentele de plată ce s-au produs de către însuși titularii de cont.

26
 Declaranții autorizează un anumit angajat ca și persoană acreditată, pentru a transmite și
recepționa de la CIP, informații privitoare la incidentele de plăți.

Dacă, pe numele unei persoane juridice sau a unei persoane fizice, s-au întregistrat
incidente majore de plată, ele vor fi înregistrate în "Fișierul Național al Persoanelor cu Risc".

Informațiile referitoare la incidentele de plăți vor fi păstrate într-o bază de date a CIP-ului,
timp de 7 ani din momentul înscrierii.

2.2 Incidentele legate de credite

CRC-Centrala Riscurilor de Credit-este Centrală a Riscurilor Bancare, ce funcționează

precum un birou de credit, centru de colectarea datelor, ce se desfășoară în cadrul Băncii
Naționale a României.

Baza de date din componența CRC-ului este formată din patru fisiere, și anume:

 FCC-Fișierul central al creditelor;

 FCR-Fișierul creditelor restante;
 FG-Fișierul grupuri;
 FFC-Fișierul fraudelor cu carduri.

Informațiile raportate se grupează în categorii, precum:

Informații ce fac referire la fraude cu cardul, ce sunt comise de posesorii acestor carduri de
credit și de debit;

Informații de risc bancar ce cuprind datele creditelor și angajamentelor asumate de către bancă
în fața clientului (restanțele acumulate, durata rambursării, valoarea creditului, etc.).

În cadrul Centralei Riscurilor de Credit au acces asupra bazei de date instituțiile de credit
ce urmează:sucursale stăine ale băncilor ce activează pe terioriul României, băncile
comerciale, bănci pentru locuințe și organizații cooperatiste de credit.Aceste bănci au acces
asupra informațiilor referioare la o persoană, a ultimilor 7 ani.Aceste date vor putea fi sterse mai
repede, în situația în care un client nu mai indeplinește condițiile cu privire la pragul de
raportare minim.

3. Contestațiile
3.1 Contestațiile referitoare la cecuri

În cazul cecurilor, contestațiile ce sunt asupra somațiilor de plată, se pot depune într-un
termen de cinci zile din momentul notifiicării acestora.În cadrul acestor contestații, reclamații
trebuie să își exprime obiecțiile asupra somației de plată a cecurilor.Aceste somații vor putea fi
depuse prin telegramă, e-mail sau fax, toate în scris.

3.2 Contestarea unui card

În situația în care un card a fost furat , pirdut sau utilizat fraudulos, se poate face o
contestație asupra băncii.

27
 Deținătorul de card are dreptul întocmirii unei contestații în scris asupra băncii, de
fiecaredată atunci când acesta constată existența tranzacțiilor ce pot fi considerate în
disproporție cu realitatea, sau pe care plangerea ce trebuie adresata, nu le-a afectat.

Contestația trebuie să conțină în mod obligatoriu urmatoarele date:

 Numele deținătorului;
 Numărul cardului;
 Suma contestată;
 Copie a extrasului de cont;
 Informații suplimentare în vederea susținerii contestației.

În momentul primirii contestației, personalul ce este specializat, din cadrul Direcției

Carduri va efectua investigații specifice și va iniția proceduri soluționare a acestora (cercetări
ale circumstanțelor tranzacțiilor, solicitări ale copiilor de pe documente ale tranzacției
contestate, solicitări asupra deținătorului de documente adiționale și informații,etc.).Dacă, în
urma examinării documentelor ce au fost primite de Direcția Carduri, de la deținători și/sau
banca acceptatoare(în urma solicitării în prealabil), contestația se va dovedi a fi justificatoare,
Direcția de Carduri inițiază procedura de refuz a plății pentru recuperarea sumei tranzacției și
transmite documentele necesare pentru banca acceptatoare, în raport cu procedurile și
regulamentele organizației internaționale ale cardurilor în vigoare, intr-un termen de 180 de zile
de la obținerea sesizării în scris de la client.

4. Terminalele de plăți electronice(POS)

Point Of Service sau POS- este terminalul folosit pentru transferurile electronice ale
fondurilor la un punct de vânzare.Acest terminal permite prelucrarea, recepționarea, creearea și
transmiterea într-un mediu securizat, informații ce privesc plăți cu cardul.

POS-ul oferă soluții utile, eficiente, sigur, dar și moderne cu rolul îmbunătățirii
managementului financiar, și în special al marilor companii.

4.1 Funcțiile unui POS

Acest serviciu oferă o serie de avantaje, precum:

 Asigură încasări în valute:USD,RON,EUR;

 Încasarea contravalorii de produse sau de servicii care sunt vândute vor fi transmise
direct în conturile curente ale firmelor;
 Simplificarea și reducerea modului de efectuarea a operațiunilor de plată;
 Reducerea costurilor tranzacțiilor;
 Creșterea credibilității companiilor din pricina interesului ce îl arată în vederea securității
tranzacțiilor;
 Asigurarea securității operațiunilor de plată și a reducerii riscurilor încasărilor de furturi
sau a falsificării banilor;
 Creșterea veniturilor încasării din vânzări și din prestările de servicii, din pricina ușurinței
de folosire, nelimitării doar a numerarului disponibil;
 Atragerea noilor clienți datorită acestui serviciu modernizat și ușor accesibil, ce oferă
condițiile toatel de siguranță la standarde internaționale ale tranacțiilor;
28
  Prticiparea la campaniile promoționale ce sunt organizate de MasterCard, Visa și BT, în
scopul creșterii de încasări prin cardurile bancare.

4.2 Contractul POS

Contractul POS-Point Of Service reprezintă acel document în urma căruia se închiriază

POS-urile , în stare fizică.
6
 Tabel 1-Tabel privind comisioanele percepute pentru contractele POS

Operațiuni Visa Business Visa Business Visa Visa

Electron(lei) Electron(USD) Business Business
Silver(lei) Gold(lei)

POS BT pentru 0,20% 0,50% 0,40% 0,40%

numerar

POS-bănci diferite din 0,5%+2,50 lei 1%,min.1 USD 1%+2,50 lei 1%+2,50 lei
România pentru
numerar

POS-bănci diferite în 1%+1,50 lei 1,50%,min.2 2%,min.10 2%,min.10

străinătate pentru USD lei lei
numerar

Interogarea a POS-urile 0,3 lei/interogare 0,3 0,3 0,3

BT USD/interogare lei/interogare lei/interogare

Interogare POS-urile 2 lei/interogare 1 2 2

altor bănci din România USD/interogare lei/interogare lei/interogare

Interogar 4 lei/interogare 1 4 4
USD/interogare lei/interogare lei/interogare
POS-urile altor bănci
din străinătate

5. Vânzarea la distanță

Datorită dezvoltării piețelor serviciilor financiare, s-a ajuns la o concentrare a furnizorilor

serviciilor financiare spre canalele alternative a vânzărilor, printre care se numără și vânzarea la
distanță.Pentru a funcționa acest tip de vânzare s-a fixat cadrul juridic în vederea contribuirii lui
la o creștere a încrederii consumtorilor pentru utilizarea tehnicilor noi a vânzării la distanță.

Contractul la distanță reprezintă contractul furnizării serviciilor financiare încheiate între

furnizor și client, în calitatea unui consumator, în cadru a unui sistem ce furnizează servicii,
organizat fiind de către furnizorul ce utilizează într-un mod exclusiv, înaintea și după încheierea

6
Tabel 1-Broșura comisoanelor,Banca Transilvania: https://www.bancatransilvania.ro/files/brosura-
comisioane/Brosura%20Comisioane_PJ.pdf
29
contractului, una sau dupa caz, mai multe tehnici comunicative, nefiind obligatorie prezența
fizică a furnizorului și a clientului.

Serviciile financiare existente în cazul unui contrct încheiat la distanță:

 Deschiderea unor conturi bancare;

 Obținere de cărți de credit;
 Retrageri de fonduri sau depuneri ale acestora din contul bancar;
 Plată cu card prin utilizarea instrumentelor de plata;
 Facilități ale împrumutului;
 Pensii individuale și serviciile de asigurare.

5.1 Mize

Ca și clienți, avem o multitudine de așteptăi în ceea ce privesc serviciile bancare.Spre

exemplu, atunci cand se efectuează o tranzacție online, noi, în calitatea de clienți ai băncii
dorim ca modalitățile de plată să fie diversificate și satisfăcătoare.De aceea plata în ramburs cu
ajutorul cardului sau modalitatea de plată prin PayPal care virează banii în cont,sau sitațiile în
care pentru returnarea unor bunuri dupa ce au fost plătite, înapoierea sumei de catre bancă
este posibilă, sunt elemente ce ajută la o satisfacție spre alegere a serviciilor de către clienți.

O altă facilitate pe care clienți o consideră un avantaj, oferit de către bancă este
rata.Atunci când un client nu are posibilitatea de a plăti integral o sumă de bani în favoarea unui
bun sau serviciu, banca îsi poate lua angajamentul plății acelei sume, în vederea însușirii
restituirii banilor, treptat, de la clienți.Acesta facilitate oferită de către bancă , are la bază un
contract, denumit contract de finanțare, în urma căruia câștig vor obține atât banca, cât și
clientul.

5.2 Internetul

Datorită erei tehnologice în care trăim, băncile s-au "ridicat" intens în ceea ce privesc
elementele facilitare cu ajutorul internetului și a programelor sale.

Clienții Băncii Transilvania au acces la informații referitoare conturilor sale, de la distanță,

printr-o serie de avantaj:

 Comisioanele ce sunt percepute pentru tranzacții sunt mult mai mici daca se efectuează
pe internet, decât cele efectuate la ghișeele băncilor;
 Operațiuniile realizate pot fi efectuate la orice oră și din orice loc;
 Prezența clientului nu este obligatorie la sediile furnizorilor serviciilor financiare;
 Timpul acordat operațiunilor este mult mai mic.

Internet Banking BT24 este un serviciu oferit de către Banca Transilvania, disponibil 24
de ore din 24, în vederea obținerii rapide a accesului la conturile companiei și operațiuni
bancare ce au o maximă siguranță.

30
 Acest serviciu oferă o serie de avantaje, precum:

 Obținerea rapidă a informațiilor cu privire la următoarele: carduri alocate conturi, conturi

curente ale companiei, credite, tranzacții efectuate folosind facuturi,depozite, extrase de
cont, exporturi și print;
 Personalizări ale contului, în vederea identificării mai usor a contului;
 Plăți directe către furnizori ai telefoniilor mobile sau a facturilor de utilități;
 Setarea unei plăți regulate pentru un interval de timp anume;
 Plăți directe în lei sau în valută din propriul computer, chiar și trimiterile către Trezoreria
de Stat;
 Schimburi valutare, conversii valutare, rate personalizate;
 Monitorizare a operațiunilor în curs de desfăsurare ;
 Vizualizarea depozitelor clasice contractate, reconectarea sau deschiderea acestora;
 Blocarea sau deblocarea cărților companiei;
 Modificarea limitelor de tranzacționare sau încărcarea conturilor;
 Crearea ordinelor de plată;
 Încărcarea telefonului prin programul "Telefon Card";
 Pata online a texei rutiere(rovinetă);
 Căutarea sucursalelor și a ATM-urilor existente;
 Transferuri de bani prin SMS, Facebook sau e-mail;
 Calculul ipotecar;
 Trimiterea și primirea banilor prin Wester Union;
 Cumpărarea și vinderea unităților de fonduri BT ASSET MANAGEMENT.

5.3 Platformele de call-center

Serviile oferite de un call-center sunt de-a dreptul cele mai bune modalități de a
interacționa cu clienții și de ai mulțumi pe aceștia cu răspunsuri pe măsura așteptărilor.De altfel
acest tip de serviciu este precum un suport pentru vânzările la distanță.

Banca Transilvania dispune de o platformă Call-Center, comună, ce prelucrează

apelurile și e-mailurile primite de la clienți.Prin acest lucru se facilitează accesul la informații
generale cu privire la bancă sau la produsele oferite de aceasta, precum și o acordare de
asistență într-un mod rapid, eficient și profesionist.

Platorma Call-center dispune de următoarele funcții:

 informarea clienților cu privire la datele ce doresc a le obține, la comisioanele și

dobânzile practicate;
 promoții;
 Slodurile conturilor ce sunt deschise la BT;
 Adresele unităților bancareși a locațiilor ATM-urilor;
 Suport specializat în utilizarea cardurilor;
 Verificarea tranzacțiilor de către clienți;
 Suport în utilizarea serviciului Internet Bancking.

31
 5.4 Serviciul de call back

Serviciul de call back se realizează atunci când inițiatorul unui apel, este sunat imediat
într-un al doilea apel pentru un răspuns.

Acest serviciu este unul inovator ce permite clienților păstrarea trecerii lor fără trebuința
așteptării pentru un apel.În cazul în care așteptarea este de peste 2 minute, serviciul de apel
este activ, oferindu-i clientului posibilitatea resunării la rândul acestuia sau posibilitatea alegerii
unei programări într-o zi sau chiar în aceeași zi.

6. Noua normă SEPA (Single Euro Payments Area-Zonă Unică de Plăți în Euro)

Poiectul SEPA se referă la neexistența diferențelor curente din zona Euro ,ce există între
plățile externe și interne.Comercianții ,corporațiile și consumatorii vor putea să faca plăți dintr-
un cont bancar ce este unic, folosind tot un singur instrument de plată, care e la fel de sigur,
eficient și rapid ca și în contextul național de astăzi.

SEPA este un sisitem inevitabil, deoarece este următorul pas în integrarea economiei și a
aderării la zona Euro.SEPA va stimula creșterea competiției europene, va impune inovația și va
încuraja consolidarea și integritatea.Putem afirma însă, ca o piață ce este unică nu va fi
completă până nu va avea un sistem unic al plăților , așa încât cu un cont bancar unic și un set
de instrumente unice de plată, să se poată desfășura operațiuni de plată în întreaga zonă euro,
precum se operează astăzi, la fel de simplu, pe plan național.

Ca și reguli, standarde și practici sunt scheme de plată SEPA, care sunt în scopul unei
realizări interoperabilie la nivelul bancar și care sunt reglementare a EPC-Consiliul European al
Plăților.Standardele noi de plată ce sunt configurate cu ajutorul sistemului ”Sent” al Transfond,
vor implementa beneficii cliențior și băncilor, atăt persoanelor fizice ,cât și companiilor, din
cauza uniformizării informațiilor, ce sunt aferente plăților pe întregul sistem bancar.

6.1 Viramentul SEPA

Un virament este o operațiune prin care o anumită sumă de bani se transferă dintr-un
cont în altul.

Sistemul de virament din cadrul SEPA (SCT) este sistemul de plăți interbancare, prin care
se stabilește reguli și procese comune, aplicate viramentelor în euro.Acest sistem definește un
nivel comun de servicii și un interval în care, instituțiile ce participă la acest sisitem trebuie să
execute operațiunile SEPA de viramnet.

SCT-caracteristici:

 Accesibilitate la intreg nivelul zonei SEPA, a tuturor clienților;

 Creditarea sumei totale se va face în contul debitorlui, neexistând limite în cazul valorii
plății;
 Perioada maximă a decontării este de 3 zile lucătoare;
 Sistemul este individualizat de infrastructura de procesare;
 Codurile BIC și IBAN sunt utilizate ca și elementele identificării contului.

32
 6.2 Extragerea SEPA

Este un tranfer de bani ce se efectuează dintr-o țară în altă țară prin intermediul SEPA,
nepercepându-se un comision.

6.3 Plata prin card SEPA

Plățile printr-un card SEPA se efectuează conform principiilor esențiale, unde băncile
acceptante, băncile emitente, sistemele și operatorii de carduri sunt obligate să le
respecte.Acest fel de principii au fost inițiate de către EPC, fiind cunoscute ca și ”Cardul SEPA
pentru plățile prin card”.

Caracteristici ale plăților ce se efectuează prin cardul SEPA:

 Deținătorii de carduri pot plăti cu doar un card pe toată zona euro;

 Deținătorii de carduri, precum și comercianții pot să efectueze, respectiv încaseze plățile
într-un mod uniform și consecvent, la nivelul zonei euro;
 Inițiatorii de carduri pot să concureze, oferindu-și serviciile pe întreaga zonei euro,
devenind astfel o piață de profil mai competitivă, mai puțin costisitoare și mai sigură.

Capitoul 4 . Creditul pentru persoane fizice

1. Inițierea în matematica financiară

1.1 Dobânzi

În literatura de specialitate există două tipuri de concepte: cel calsic și cel neoclasic.În
cel clasic, dobânda apare ca și un rezultat dintre interacțiunea cererii și a ofertei, unde cererea
este necesarul resurselor financiare în derularea unei investiții, pe cand oferta concretizează
resurse financiare ce sunt realizate în baza economiilor.

Dobânzile se clasifică în dobânzi simple și dobânzi compuse.Dobânzile simple sunt

sumele ce trebuirestituite într-o perioadă de cel mult un an. Cea compusă este suma restituită
într-o perioadă de timp de minim un an.

Din cauza efectelor inflaționiste, rata dobânzii percepe două componente: dobândă
nominlă și dobândă reală.Dobânda nominală este reprezentată în rata curentă de piață.Această
dobână este scrisă în componența contractul de credit, depinzând de diferiți factori,
precum:cererea și oferta capitalului de împrumut; gradul de eficacitate a valorificării
capitalului;bonitatea debitorului și de riscul de capital, de imobilizare și de dobândă, timp în care
dobânda reală arată gradul apărării intereselor creditorului, stabilindu-se în funcție de evoluțiile
ratelor dobânzilor și a inflației.

1.2 Rata

Rata unei dobânzi este calculată ca o rată anuală.Creditele se acordă pe termen scurt și
pe fracțiuni al unui an, cu o acordare mai desă pe trimestru, însemnând 90 de zile.Astfel, rata
33
unei dobânzi, pe o fracțiune de un an, se determină precum o rată proporțională, ținând-se cont
de mărimea fracțiunii: rată trimestrială cu o proporție de ¼ din rata anuală și rata lunară cu o
proporție de ½.Ținând cont de posibilitatea capitlizării dobânzii de bancă, rata proporțională
este mult mai mare față de rata echivalentă respectivă.

1.3 Metodele de rambursare

Rambursarea creditelor ce se fac pe termen mediu și pe termen lung se pot efectua în

două moduri: prin rate egale, numite și anuități, și prin rate descrescătoare.Consumatorii pot
alege modalitatea de rambursare a creditului.

Realizatorii confirmă existența mai multor avantaje în ceea ce privește rambursarea prin
rate descrescătoare, și anume, dobânda totală plătită este mult mai mică în comparație cu
rambursarea prin rate egale.

Rambursarea creditelor se face anticipat, la scadență, existând credite ce sunt scutite de

rambursare.

Indiferent de momentul contractării împrumuturilor sau de tipul creditului ce este în

derulare, în cadrul rambursării anticipate,clienții vor plăti un comision de maximum 1%, în cazul
creditelor ce au o dobândă fixă.În cazul creditelor cu dobânzi variabile, băncile nu mai au
dreptul perceperii comisioanelor de rambursare anticipată.

Rambursarea anticipată este totală sau parțială.Acest lucru se exemplifică prin faptul că
unuii clienți plătesc prin tranșe, doar atunci cand dispun de resurse.

Rambursarea la scadență nu are în vedere perceperea a niciunui cost sau comision.

2. Creditul de consum

Este creditul dat unui individ, numit împrumutat, care primește o anumită sumă de bani și
pe care printr-un angajament va trebui să o restituie în rate periodice, adăugându-se la aceasta
și dobânzile aferente.

2.1 Reglmentarea

Reglemetarea este realizată prin OGU 50/2010 7și Regulamnt BNR 17/20128.
Creditul afectat are o destinaţie precisă şi anume aceea de a furniza anumite bunuri sau de a
efectua un serviciu anume. Obiectiv vorbind, unitatea comercială este formată din contractul de
servicii sau bunuri şi de contractul de credit.

Creditul permanent este asemănat cu un credit cu abordare în mod tacit sau “descoperire de
cont” acceptat în mod tacit.

7
http://www.dreptonline.ro/legislatie/oug_50_2010_contractele_de_credit_pentru_consumatori.php

8
http://www.bnr.ro/apage.aspx?pid=404&actId=325595
34
 2.2 Cazurile particulare

Creditul afectat reprezintă creditul ce are o întrebuințare exactă. În conformitate cu

’’OUG 50/2010’’9cu privire la contractele de credit având ca destinație consumatorii,creditul în
cauză are ca scop principal finanțarea unui contract ce are drept considerent furnizarea
diferitelor bunuri ori prestarea anumitor servicii.

Creditul permanent este însușit cu un credit cu consimțirea prin cale tacită ori
„descoperire de cont“ acceptată în mod tacit.

OUG 50/2010 vizează descoperitul de cont, cu caracter tacit, prin intermediul căruia
creditorul îi oferă consumatorului fonduri ce trec de limita soldului curent destinat contului
consumatorului ori ‘’descoperitul de cont’’ stabilit.

2.3 Diferitele tipuri de credite de consum

Creditele de consum se adresează persoanelor fizice care prestrează servicii conform

unui contract de muncă și persoanelor ce obțin ca esențială sursă de venit salariul, dar sunt
acceptate și alte categorii de venituri : chirii, dividende ,etc.

 Credit de nevoipersonale
 Credit de nevoipersonale cu aigurare de viață și șomaj
 Credit de nevoi personale garantat cu ipotecă
 Credit de nevoi curente cu destinație imobiliară
 Prima mașină
 Auto
 Leasing auto

3. Abordarea şi gestiunea riscului

Riscul reprezintă o incertitudine ce are în vedere posibilitățile de obținere a unor câștiguri

preconizate în viitor sau a valorii plasamentului. În mediul bancar riscurile pot fi structurate în două clase
mari:

 riscurile ce i se asociază băncii ca unei alte entitate economică, denumite riscuri de întreprindere;
 riscuri ce au ca specific activitatea bancară, denumite riscuri pure.

Cea mai mare parte a riscurilor bancare dețin în sine atât parametri diversificabili care se
calculează printr-un sistem de indicatori, cât și parametri nedeversificabili, acoperirea lor se
face de către instituția bancară prin alte mijloace (gaj, acoperire prin valori mobiliare derivate,
asigurare, etc.).

9
http://www.dreptonline.ro/legislatie/oug_50_2010_contractele_de_credit_pentru_consumatori.php

35
 Gestiunea riscurilor bancare este formată din totalitatea activităților realizate de instituția
bancarăcu scopul de a descoperi cauzele ce au dus la apariția riscurilor și a diminua
expunerea posibilă la risc.

Gestiunea riscurilor bancare are un scop important în cadrul băncii deoareceare aceeași
valoare cu gestiunea întregii bănci. Din aceste motive autoritățile pe piața bancară impun
bancilor diverși termeni de gestiune a riscurilor având forma de coeficenți cu caracter
obligatoriu către respectare sau principii care se vor implementa în strategia de activitate a
băncilor.

Gestiunea riscurilor are ca etape următoarele:

 stabilirea riscului, ce are în vedere măsuri de identificare a factorilor ce pot declanșa un risc;
 aprecierea riscului, determinarea printr-un ansamblu de indicatori a cantității pierderilor posibile
în cazul apariției riscului;
 verificarea riscului, controlulfenomenului sau activitătii bancare pe întregul parcurs al desfășurării
ei pentru aflarea momentului apariției riscului;
 înlăturarea sau împiedicarea riscului are în vederedescoperirea metodelor de acoperire a
pierderilor posibile realizate de riscul în cauză;
 susținerea riscului, reprezintă preluarea unor poziții de hedjing prin instrumente suplimentare
pentru acoperirea pierderilor posibile.

4. Creditul imobiliar

4.1 Reglementarea

 un specialist de credite va ajuta clientul să alegă propunerea financiară care i se

potrivește
 se poate afla pe moment ce sumă se obțineși i se oferă clientului 45 de zile sa-și caute
proprietatea dorită
 perioada de acordare este de până la 30 de ani
 creditul poate fi luat împreună cu partenerul/partenera de viață, soțul/soția, copiii,
frații/surorile, cumnații/cumnatele și/sau parinții tăi/parinții soției
 dacă creditul are o valoare mai mică de 35.000 euro, pentru modernizarea, reabilitarea,
consolidarea sau extinderea unei construcții, va fi depusă doar declarația pe proprie
răspundere pentru suma luată cu împrumut.

4.2 Împrumuturile sectorului reglementat (banca pentru locuinţe)

În cazul creditului ipotecar garanția va fi adusă chiar de imobilul nou achiziționat prin
credit, iar în cazul celui imobiliar garanția se face cu un alt imobil, diferit de cel obținut prin
credit.

Pentru acordarea creditului este necesar respectarea unor condiții: realizarea unor
venituri cu caracter permanent(salarii, pensii, chirii, dividente, alte venituri recurente), persoana
în cauză să nu dețină restanțe alte credite, să aibe vârsta maximă de 70 de ani la finalul
perioadei de creditare și să dețină cetățenie română.
36
 Banca Transilvania acordă un avans în valoare de 15% din prețul imobilului procurat
pentru creditele in lei ce au ca și întrebuințare achiziționarea primului spațiu locativ. Iar în cazul
oricărei altei situații, avansul acordat pornește de la 20%, stabilit în funcție de felul garanției și
moneda creditului.

Pentru realizarea unui credit în lei care are ca și scop obțirearea primului spațiulocativ,

dobânda este de 3,87%;pentru un credit în lei care nu are ca și scopinvestiția în prima locuință,
dacă se virează veniturile într-un cont BT, dobânda este de 4,17%, în comparație cu
dobânda standard de 4,67%.

Iar pentru un credit în euro ce nu are ca scop investiția primei locuinte, dacă veniturile
sunt virate într-un cont al băncii, dobânda este de 4,54, spre deosebire de dobânda standard
de 4,79%.

În demersurile obținerii creditului sunt preconizate și alte comisioane:

Comisioanele pentru analiza dosarului 10sunt următoarele:

Comision de analiză dosar în cazul creditului imobiliar/ipotecar cu destinația procurării întâiului

spațiu locativ este 0; pentru creditul imobiliar/ipotecar cu scopul refinanțării comisionul este 0; în
cazul creditului imobiliar/ipotecar în lei comisionul este de 250 lei dacă veniturile sunt virate într-
un cont al băncii și 450 lei standard; în cazul creditului în euro se percepe un comision de 50 de
euro dacă virarea sumelor se face într-un cont al băncii și 100 de euro standard.

Banca Transilvania percepe un comision de 150 lei/an pentru administare; 0 lei în cazul
rambursării anticipate; 100 lei/ serviciupentruceleoferite la cerere; pentru evaluarea unui
apartament comisionul este de 450 lei iar pentru cea a unei case, vile, teren și construcții este
de 700 lei; comisionul AEGRM este de 66 lei.

4.3 Împrumuturile pentru sectorul liber (creditele clasice, creditele punte)

Creditul Punte, serviciul oferit de Banca Transilvania este dedicat clienților care au nevoie
de finanțare, pe termen scurt sau mediu, pentru obținerea unui imobil sau pentru realizarea unei
noi proprietăți imobiliare. Creditul Punte oferă o valoare maximă de 100.000 de euro și se
acorda pe o perioadă ce nu depășește 12 luni – în cazul procurării unui imobil sau pe o
perioadă de 18 luni – ce are ca scop ridicarea unei proprietăți imobiliare.

Dobânda este de 1% pe an, fixă și se achită în fiecare lună. În momentul în care

proprietatea este vândutăși creditul este achitat, totodată, un comision de aranjament diferit, în
funcție de perioada creditarii, astfel: 6% - daca acest credituleste rambursat în primele 6 luni,
12% - dacăeste rambursat intre 6 si 12 luni sau 18% - daca respectivul credit se rambursează
între 12, respectiv 18 luni, în cazul în care se construiește o casă sau se achiziționează un
apartament ce se află în construcție. În momentul în care se vinde proprietatea și se
rambursează creditul se plătește, de asemenea, un comision de aranjament diferențiat, în
funcție de perioada de timp în care se realizează creditarea, astfel: 6% - daca tipul de credit se
rambursează în primele 6 luni, 12% - în cazul în care creditul se rambursează între 6 si 12 luni

10
https://www.bancatransilvania.ro/pentru-tine/credite/credite-pentru-investitii-imobiliare/credite-imobiliare-ipotecare/
37
sau 18% - daca respectivul credit se rambursează între 12, respectiv 18 luni, în cazul în care se
construiește o casă sau se achiziționează un apartament aflat încă în construcție.

5. Diferitele moduri de achiziţionare

5.1 Vânzarea în stare de finalizare viitoare (creditele pe bază de proiect)

Credit din surse BEI

Banca Transilvania oferă credite în parteneriat cu Banca Europeană de Investiții cu

scopul de a ajuta întreprinderile mici și mijlocii ce activează în domeniul industriei, serviciilor,
agriculturii și infrastructurii din țara noastră. Pentru acordarea acestor credite sunt acceptate
orice garanție sau mix de garanții.

În cazul unui credit în lei, până în 5 ani, dobânda este de 6,5% pe an și o dobândă de
6,9% pe an creditului ce depășește perioada de 5 ani. Iar în cazul creditului în euro, până în 5
ani, 4,5% pe an iar ce depășește 5 ani, dobânda este de 4,9% pe an.

Credit cu garanția statului

Oferă ,de asemenea, capital de lucru sub forma unei linii de creditare garantată având ca limită
până la 50% de către Stat. Practic, banca oferă posibilitatea apelării la finanțare bancara chiar daca nu
sunt oferite toate garanțiile reale de care este nevoie. Unul dintre avantajele esențiale ale finanțării este
că dosarul de creditare și garantare se realizează direct la bancă, fară alte proceduri la instituțiile
statului. Se încearcă ca perioada de aprobare să fie cât mai scurtă și ca banca să fie cât mai flexibilă.

5.2 Contractul de construire

Creditul de construirereprezintă creditul ce are ca întrebuințare construirea unei

locuințe.Construirea casei se poate realiza cu firme de construire sau în regie proprie. În cazul
în care lucrarile se realizezăcu firma de construire acestea se constituie având ca bază
contractul de construire sau antepriza însoțit de devizul de lucrări.

Lucrările în regie proprie se realizeză prin intermediul unui contract de prestări servicii
ce se încheie cu dirigintele de șantier.

Oricare ar fi mijlocul ales de către client acesta va trebui să expună și documentele emise
de autoritățile competente.

Acest tip de credit necesită mai multăimportanță din partea tuturor părților implicate
deoarece: documentația este complexă, iar acordarea creditului se efectuează într-o perioadă
de timp mai îndelungată și presupune îndeplinirea unor conditii pentru fiecare etapă.

6. Diferitele rate ale dobânzii

6.1 Dobânda anuală efectivă

38
 Tebel 2. Dobânda anuală efectivă BAnca Transilvania 11

Perioadă DAE – credit cu commisioane flat , cu girant DAE – credit cu comisioane flat,
fără girant
12 luni 24,19% 25,44%
12-24 luni Începând de la 20,42 % Începând de la 21,63%
25-36 luni Începând de la 19,6 % Începând de la 20,81%
37-120 luni Începând de la 16,79% Începând de la 17,99%
DAE – credit cu comisioane incluse cu DAE- credit cu comisioane incluse
girant fără girant
10 ani 17,12% 18,33%

6.2 Rata dobânzii legală

Termenul de dobândă nu are doar semnificațiede sumele calculate în bani purtând acest
titlu, ci şi alte desfășurări, sub forma oricărui titlu ori denumire, la care debitorul își asumă
obligația drept concordant al utilizării capitalului.

În cazul prevederilor legale sau  dispozițiilorexistente în contract, obligația este

deținătoare de dobândăcu caracter remunerator/penalizator.

Dobânda remuneratorie este acea dobândă care trebuie restituită de către debitorul
obligației de a înmâna o anumită sumă de bani la un termen, determinată pentru intervalul de
timp anterior atingerii termenului scadenței obligației.

Dobânda care trebuie restituită de debitorul obligaţiei băneşti pentru nerealizarea

îndatoririila termenul stabilitreprezintă dobândă penalizatoare.

Rata dobânzii legale remuneratorii are ca punct de plecare nivelul ratei dobânzii de
referință a BNR, care reprezintă rata dobânziide politică monetară hotărâtă prin Consiliul de
administrație a BNR.

Plata efectuată înainte de termenul convenit a dobânzii remuneratorii se poate

realizapentru un număr maxim de 6 luni. În felul acesta, dobânda încasată nu va firestituită, în
ciuda variațiilor ulterioare.

Rata dobânzii legale penalizatoare se stabilește la nivelul ratei dobânzii de referință

adăugând încă patru puncte procentuale.

În relațiile dintre profesionişti și autorităţile contractante, dobânda legală penalizatoare se

hotărăște la nivelul ratei dobânzii de referinţă ce i se adaugă opt puncte procentuale.

În raporturile juridice cu element de extraneitate, atunci când legea română este

aplicabilă şi când s-a stipulat plata în monedă străină, dobânda legală este de 6% pe an.

6.3 Rata dobânzii cămătărească

Termenul de dobândă nu are doar semnificațiede sumele calculate în bani purtând

acest titlu, ci şi alte desfășurări, sub forma oricărui titlu ori denumire, la care debitorul își asumă
obligația drept concordant al utilizării capitalului.
11
https://www.bancatransilvania.ro/uploads/DAE-practicBT.pdf

39
Dobânda cămătărească este cea desemnată peste pragul dobânzii legale, stabilite de către
BNR.

6.4 EURIBOR

EURIBOR reprezintă un indice de referință și este rata medie a dobânzii pentru creditele
exprimate în  LEI, EURO, USD si CHF. EURIBOR sau European Interbank Offered Rate
reprezintă rata de la nivel internațional a dobânzii interbancare valabilă pentru moneda euro, și
anume rata de dobândă la care un număr ridicat de bănci își oferă una alteia credite cu scopul
de a-și finanța activitățile curente. Această rată este calculată în fiecare zi, ca medie aritmetică
a ratelor de dobândă ce sunt afișate de un număr de 10 bănci comerciale, alese potrivit unor
criterii de performanță. EURIBOR este publicat de către Banca Centrală Europeană (BCE). În
conformitate cu Ordonanța de Urgență 50 (OUG 50), băncile au obligația să exprime rata
dobânzii variabile sub forma de indice adăugând marja, iar indicele este de tipul EURIBOR.

6.5 EONIA

EONIA reprezintă o rată a dobânzii ce se calculează peste noapte ca medie ponderată a

tuturor tranzacțiilor de creditare negarantate peste noapte pe piața interbancară în euro. Este
una din cele două obiective de referință pentru bani și piețele de capital din zona euro, cealaltă
este reprezentată de Euribor.

Banca Centrală Europeană este cea care calculează ratele de referință EONIA pe baza tuturor
activelor interbancare de peste noapte ce sunt create înainte de închiderea sistemului RTGS la
ora 18:00, și publicată pe GRSS (Global Rate Set Systems) în fiecare zi, înainte de ora 19:00.

6.6 ROBOR

ROBOR este un indice de referință și constituie rata medie a dobânzii pentru creditele în
LEI, EURO, USD si CHF. ROBOR înseamnă Romanian Interbank Offer Rate și reprezintă rata
medie a dobânzii pentru creditele exprimate în lei ce se acordă pe piața interbancară și se
stabilește de către B.N.R. Această rată este calculată în fiecare zi, ca medie aritmetică a ratelor
de dobândă ce sunt afișate de un număr de 10 bănci comerciale, alese potrivit unor criterii de
performanță.

7. Diferitele garanţii la rambursarea creditelor

7.1 Garanţiile personale

Garanţiile personale numite și fidejusiune sau cauțiunereprezintă mijloace juridice de

garantare a îndatoririlor prin care o terţă persoană, cu statut fizic sau juridic, își ia angajamentul,
prin intermediul unui contract accesoriu încheiat cu banca creditoare, să-i achiteobligația
debitorului în cazul în care acesta nu o va plăti el însuşi.

Condițiile de valabilitate a acestor garanții sunt următoarele:

40
existența unui alt contract față de cel de credit, prin care o altă persoană se asumă de a
raspunde de garantarea obligațiilor împrumutului cu propriul său patrimoniu

garantul să aibă cel puțin 18 ani împliniți, iar persoana juridică sa fie legal constituită, să fie o
solvabilă, cu un patrimoniu ce sa acopere creditul pentru bancă, pentru cazul în care se trece la
executare silită, garanul să domicilieze în raza teritorială a județului unde funcționează unitatea
bancară ce acordă creditul

7.2 Garanţiile reale

Garanţiile reale reprezintă mijloacele juridice prin care se garantează obligațiileafectând

bunul unui debitor cu scopul de a asigura executarea obligaţiei asumate. Bunul ce se constituie
drept garanţie este protejat de la urmărirea celorlalţi creditori a căror creanţă nu este asociatăcu
nici o formă de garanţie, sau garanţia are un grad de prioritate inferior, cu destinația urmăririi şi
satisfacerii cu prioritate a creanţei garantate.

Garanțiile reale sunt garanții care constau în bunurile individuale care sunt pentru
garantarea creditului, acestea fiind formate din ipoteci și gajuri.

Gajul este acea garanţie reală care prevede, de obicei, debitorul să fie deposedat de bunul gaj
şi înmânarea acestuia unei terţe persoane, alese de părţi.

Gajul fără deposedare este utilizat doarpentru produselor solului, produselor ce sunt în
curs de fabricaţie sau produselor finite ce se află în depozite și îndeplinesc următoarele cerințe:

existența posibilității reale a obținerii lor;

existența unei singure piețe de valorificare a lor;

proprietatea să fie deținută de către debitor

Ipoteca este o garanţie reală imobiliară, fără existența deposedării, prin care îi este
permis băncii creditoare să poată recupera integral sau parţial creditul şi/sau dobânda cuvenită,
în momentul în care creditul nu este rambursat la termenul de plată.

Înainte de încheierea contractului de ipotecă, banca are obligațiade a verifica dacă bunurile
ipotecate îndeplinesc şi alți termeni:

 să existe posibilitatea vânzării cu ușurință;

 să existe asigurarea lor la societăți autorizate;
 amplasarea acestora în zone de interes;
 persoana care întocmește ipoteca să dețină deplină capacitate de exerciţiu asupra
bunului ipotecat;
 dacă a existat evaluarea în prealabil de experţi agreaţi de bancă.

8. Asigurările împrumuturilor

8.1 Riscurile acoperite

41
 Riscul asigurat face referire la pagubele financiare pe care asiguratul le-ar putea suferi având
ca urmare incapacitatea de plată și/sau insolvabilității sigure și probată prin intermediul actelor
debitorilor săi, persoane cu caracter fizic sau juridic.

 Forma aceasta de asigurare este aplicată strict asiguraților ce sunt repezentați de entități
financiar bancare, pentru credite ce au ca destinaţie: achiziționarea de autovehicule,
cumpărare, construcţie, modernizarea locuinţei, achiziţie bunuri de utilizare îndelungată.

8.2 Contract şi parte interesată

Instituțiile bancare pot avea dreptul impunerii clienților de a încheia o asigurare de viață
pentrua obține un credit ipotecar. Acestă impunere nu este prin lege ci prin normele interne ale
băncii de creditare. De obicei, la impunereaunei astfel de polițe sau solicitarea de către client,
intermedierea se face de către bancă, iar costul ei este exprimat proporțional la soldul
creditului, care este platit lunar sau annual.

În cazul asigurărilor de viață este extrem de important să se citească cu atenție polița

șiasumarea tuturor excluderilor, resprectiv situațiile în care societatea de asigurarenu va plăti
polița.

Pot exista situații în care decesul sau incapacitatea de muncă apare ca urmare  a unei
boli mai vechi sau sinucideri, caz în care polița este nulă.

Polițele oferite de bănci sunt asigurări de viață simple fără acumulare. Iar în cazul în care
nu s-a manifestat niciun risc, la încheierea creditului clientul nu va primi înapoi banii plătițI sub
formă de prime.

Prin solicitarea din partea băncii ca o persoană să-și asigurarea bunurile cu care aceasta
a garantat un împrumut, aceasta dorește ca în cazul în care bunurile materiale garantate vor fi
distruse, polița de asigurare va acoperi pierderile survenite.

8.3 Punerea în practică a garanţiei

Obligațiile garantate sunt obligațiile ce au ca formă trecerea proprietățiilor asupra băncii

și a căror executare este garantată în contract.

Prin neexecutarea obligației financiare garantate sau orice fapt convenit de părți ca fiind
neexecutate, conform termenilor contractului de garanție financiară sau efectul legii, beneficiarul
garației are posibilitatea de a executa garanția prin valorificare sau prin însușire.

9. Tratamentul supraîndatorării

9.1 Schema generală a dispozitivului de supraîndatorare

Supraîndatorarea poate fi definită ca imposibilitatea de plată absolută și în comparație cu

aceasta, nu se poate depăși prin valorificarea activelor debitorului. Supraîndatorarea debitorului
42
are ca punct de plecare neputința acestuia de a achita creanțele din cauza excedentului
pasivului asupra activului.

Procedura de insolvabilitate este reprezentată ca fiind o însumare de acte procedurale

constituite cu participarea instanței de judecată, cu scopul satisfacerii simultane și proporțională
a creanțelor creditorului unui debitor ce se află în incapacitate de plată sau supraîndatorare.

9.2 Rolul şi funcţionarea comisiilor de supraîndatorare

Comisia de supra îndatorare la nivel teritorial deține atribuții decizionale, de control și

supraveghere în conformitate cu legea. În cazul procedurii de insolvență în baza unui plan de
rambursare, este sprijinită în realizarea acestora de către administratorul procedurii. Are ca
obiectiv îndeplinirea atribuției de supraveghere consemnate în lege și îndeplinește atribuții de
îndrumare, control și supraveghere în perioada de după închiderea procedurii judiciare de
insolvență prin lichidarea de active

Comisia de supraîndatorare investită cu o cerere de deschidere a procedurii insolvenței

rămâne competentă să deruleze procedura, indiferent de schimbările ulterioare de domiciliu.

9.3 Rolul instanţelor judecătoreşti

Pornirea procedurii de insolvență are în vedere analiza mai multor aspecte care sunt
importante în cazul investirii instanței judecătorești cu declanșarea unei procedurii insolvente
privind debitorul insolvent: condițiile legale ale aplicării procedurii de insolvență, cererile de
deschidere a procedurii șI stabilirea procedurii aplicabile.

Cauzele care au ca obiect procedura insolvenței sunt prezentate judecătorilor aleși ca

judecători-sindici. Aceștea au îndatorirea de a pronunța hotărârii de deschiderea procedurii și,
în unele cazuri, de intrare în faliment, judecarea contenstației debitorului, numirea
administratorului judiciar provizoriu sau a lichidatorului, judecarea cererilor și contestațiilor, până
la pronunțarea hotărârii de închidere a procedurii.

Conform ‘’Legii  151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice apelurile sunt
judecate de completuri specializate de la tribunalele specializate sau din secția specială de
insolvență a tribunalului, dacă a fost creată sau de secția civilă care soluționează și cauzele de
insolvență prevăzute de Legea 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de
insolvență.’’12

9.4 Funcţionarea procedurii de redresare personal

Pentru intrarea unei persoane în insolvență având ca plecare un plan de redresare

debitorul trebuie să dețină datorii în valoare de cel puțin 15 salarii minime pe economie.
Persoana care deține aceste datorii trebuie să depună o cerere de insolvență la care atașază

12
http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_151_2015_procedura_insolventei_persoanelor_fizice_insolventa_persoanelor_
fizice.php

43
un document ce prezintă situția actuală profesională (șomer, salariat) și dovada care să ateste
că nu a fost concediat din motive imputabile lui, ca salariat.

Se va constitui o comisie de insolvență, din care vor face parte și reprezentanți ai

Protecției Consumatorului din județul unde locuiește debitorul.

Persoana care cere insolvența trebuie să prezinte un plan de redresare împreună cu

administratorul juridiciar numit în instanță. Durata de executare a planului de redresare este de
cinci ani, dar în unele cazuri se poate prelungi la șase ani.

Specialiștii în lichiditate susțin că insolvența pe baza planului de redresare personală,

reprezintă ceamai avantajoasă metodă de insolvență, pentru că se oferă posibilitatea achitării
datoriilor. Dacă este aprobat planul de rambursare a datoriilor , poate păstra locuința și o parte
din venituri.

CAPITOLUL 5: CREDITUL PENTRU FIRME

1. Creditele de investiţii pe termen mediu sau lung

Banca Transilvania oferă un produs ce are ca destinație finanțarea investițiilor și pentru

anumite proiecte de investiții sub forma unui credit de nevoi nenominalizate, fără necesitatea
garanțiilor materiale. Valoarea maximă oferită de credit este de 250 000 RON, cu o perioadă de
acordare de 60 luni având ca destinație nevoi nenominalizate.

Tipul acesta de împrumut, fără garanții necesită îndeplinirea următoarelor condiții:

 firma trebuie să dețină o funcționare de cel putin 18 luni, respectiv 12 luni dacă își
desfășoarăactivitatea în mare măsură prin conturile deschise la BT  
 se înregistrează profit din exploatare, în conformitate cu ultimul bilanț contabil și ultimei
balanțe de verificare finalizate
 firma nu trebuie să apară cu înregistrări active în Centrala Incidentelor de Plată și nu are
restricție de a emite cecuri bancare
 firma nu trebuie să înregistreze popriri active sau suspendate pe cont
 firma trebuie să aibă stabilitate financiară

Documentele necesare sunt:

 prezentarea a două copii pentru bilanțul semestial și cel anual și o copie după ultima
balanță încheiată
 aprobare legală sau constitutivă cu privire la contractarea creditului și persoanele ce sunt
împuternicite să angajeze firma
 alte acte necesare analizei, după caz

2. Împrumutul pentru înfiinţarea întreprinderii

44
 Creditul START-UP

Banca Transilvania deține acest produs iar creditul are ca destinație firmele nou înființate
ori pentru cele ce funcționează de o perioadă maximă de 6 luni.

Condițiile minime îndeplinite de solicitant :

 trebuiesă dețină un capital social minim conform legislației

 să dețină conturi atât în lei cât și în valută la Banca Transilvania
 motivarea dorinței de creditare
 încuviințarea analizei informațiilor exprimate în documentația de credit depusă la bancă;
 firma în cauză trebuie să ofere credibilitate cu scopul rambursării la termen acreditelor
angajate și a dobanzilor corespunzătoare
 firma are obligația de a deține garanții materiale acoperitoare
 are obligația de a se supune cerințelor instituției bancare care rezultă din legislația în
vigoare

Durata creditului este de 5 ani, incluse și cele 6 luni din perioada de grație, cu o valoare
maximă a finanțării de 35 000 RON pentru creditul Start UP și 85 000 RON pentru cel Start Up
+ iar avansul este de 25% din valoarea investiției.

3. Leasing-ul

BancaTransilvania deține trei oferte în ceea ce privește Leasing-ul:

Leasing auto

Valoarea minimă acordată este de 5 000 euro pe o perioadă cuprinsă între 12 și 60 de

luni cu un avans de 10- 50%.

Îndeplinirea următorilor termeni:

 Să nu existe datorii la bugetul de stat sau valoarea lor să nu depășească 2% din totalul
activelor, potrivit ultimei balanțe finalizate
 Să nu existe înregistrări în Centrala Incidentelor de Plăți depășind 3 incidente majore în
ultimele 6 luni
 Să nu existe interdicția bancară de a emite cecuri
 Să existe stabilitate financiară a firmei

Leasing echipamente

Valoarea minimă acordată este de 5 000 Euro, pe o perioadă cuprinsă între 12 și 60 luni
cu un avans negociabil.

Finanțarea este pentru o gamă largă de echipamente și utilaje: agricole, industrial,

construcții, medicaleși IT

Condițiile sunt următoarele:

45
  Să nu existe datorii la bugetul de stat sau valoarea lor să nu depășească 2% din totalul
activelor, potrivit ultimei balanțe finalizate
 Să nu existe înregistrări în Centrala Incidentelor de Plăți depășind 3 incidente majore în
ultimele 6 luni
 Să nu existe interdicția bancară de a emite cecuri
 Să existe stabilitate financiară a firmei

Leasing imobiliar

Valoarea acestui leasing este dată de analiza financiară a firmei, perioada acordării este
cuprinsă între 12 și 84 de luni cu un avans negociabil.

Condițiile minime de respectat:

 Să nu existe datorii la bugetul de stat sau valoarea lor să nu depășească 2% din totalul
activelor, potrivit ultimei balanțe finalizate
 Să nu existe înregistrări în Centrala Incidentelor de Plăți depășind 3 incidente majore în
ultimele 6 luni
 Să nu existe interdicția bancară de a emite cecuri
 Să existe stabilitate financiară a firmei

4. Împrumuturile de exploatare

4.1 Creditele de trezorerie

Creditul de trezorerie are ca destinație acoperirea nevoilor provizorii de trezorerie ale

clienților cu scopul desfășurării activității de bază, refinanțarea prin intermediul preluării debitului
integral de la o altă instituție bancară

Beneficiarii acestui credit sunt clienții exclusiv persoane juridice.

Perioada de utilizare a creditului este de 12 luni din momentul intrării în vigoare a

contractului de credit ori în funcţie de data limită de finalizare a proiectului care constituie
obiectul finanţării, într-o singură tranşă sau în mai multe tranşe

Rambursarea creditului se efectuează la scadență și este hotărâtă în conformitate cu

documentele care au ca bază acordarea creditului; creditul poate fi rambursat în avans, în
momentul solicitării clientului dar niciodată termenul rambursării nu poate fi prelungit.

4.2 Garanţiile

Garanțiile:
 încasarea acteloresențiale aprobării;
 administrarea în favoarea RoCredit a cecurilor barate și a biletelor la ordin în LEI;
 în momentul în care valoarea creditelor ce se află în sold depașește 200 000 RON
la un debitorclientului i se va solicita o ipotecă a unui imobil
‘’Indiferent de structura garantiilor prezentate se vor intocmi:

46
- Ipoteca Mobiliară – universalitatea bunurilor și a creanțelor prezente și viitoare;
- Contract de ipotecă pentru activele circulante existente în balanța contabilî din luna
precedentă acordării creditului, utilizându-se contractul standard de ipotecă.
- Fideiusiune semnată de administrator și soțul / soția acestuia (orice derogare va fi aprobată de
Conducerea ROCREDIT)
- Polița de asigurare asupra bunurilor care constituie garanție la creditul acordat.
- 2 B.O. în alb avalizate conform Normelor de Creditare’’ 13

5. Finanţarea gestiunii clienţilor

5.1 Scontul commercial

Banca Transilvania oferă creditul de scontare 100% cu ajutorul căruia firmele pot încasa
în totalitate cecurile și biletele la ordin luate în posesie de la clienții săi, înainte de perioada de
scadență a acestora. Firmele vor avea acces la resursele financiare indispensabile pentru
cheltuielile zilnice.

Pentru a obține acest credit trebuie respectate următoarele condiții:

 firma trebuie săactiveze de cel puțin 18 luni

 firma trebuie să înregistreze profit din exploatare, în conformitate cu ultima balanță de
verificare
 firma să nu dețină înregistrări active în Centrala  Incidențelor de Plăți și nu deține
interdicție de a emite cecuri bancare
 să nu deții popriri active sau suspendate
 stabilitate financiară a firmei

5.2 Factoring

Banca Transilvania oferă un serviciu de factoring rapid fără recurs în valoare de 150 000
RON, pe o perioadă de 16 luni, având ca destinație nevoi nenominalizate. Dacă o persoană
emite o factură către un client acceptat de către Banca Transilvania și dorește să încaseze
echivalentul produselor sau serviciilor facturate mai repede decât timpul stabilit, are posibilitatea
de a primi acea sumă prin Fctoring rapid fără recurs. În acest fel se poate obține întreaga sumă
din factură în 24 de ore, în cont fără a prezenta băncii documentele firmei.

5.3 Comerţul international

Banca Transilvania oferă acest produs iar acestea sunt posibilitățile:

13
http://www.rocredit-ifn.ro/ro/produse/credite-persoane-juridice/creditul-de-trezorerie

47
În cazul importului acreditivul documentar este cea mai sigură formă de plată; scrisorile de
garanție au scopul de a reduce riscurile ce apar în tranzacțiile international și reduc riscurile
pierderii avansurilor; acreditivul stand- by este un instrument ce protejează importatorul
împotriva riscurilor comerciale la nivel international;incasso- ul documentar reprezintă mijlocul
de plată prin intermediul căruia actele comerciale ori financiare ce I se cuvin exportului sunt
transmise pe canal bancar de exportator băncii importatorului și predate importatorului după
efectuarea plății sau acceptului plății la termen iar ordinul de plată documentar este mijlocul de
plată prin intermediul căruia banca beneficiarului creditează contul în baza expunerii actelor
menționate de banca emitentă.

Pentru exportatori acreditivul are scopul de a-i asigura primirea totală și la scadență a
contravalorii mărfurilor; scrisorile de garanție pot reduce riscurile neîncasării exportului
acreditivul stand- by combină termenii scrisorii de garanție cu cei a unui acreditiv documentar
incasso- ul documentar ete o modalitate de plată prin intermediul căreia actele cu caracter
comercial ori financiar cu privire la export sunt trimise prin intermediul băncii, de exportator
băncii importatorului și primite de importator doar în momentul efectuării plății ordinul de plată
documentar prin intermediul căruia banca beneficiarului creditează contul doar în masura
prezentării documentelor solicitate

Capitolul 6 RĂSPUNDEREA BĂNCII (SECRET BANCAR, DEONTOLOGIE,

COD ETICĂ)

1. Neconformitatea

Neconformitatea reprezintă într-un caz general nerespectarea obligațiilor însumate.

Funcția de conformitateeste un instrument prin care se evalueazăși se identificăriscul de
conformitate.

În principal, conformitatea, este o divizie ce este în subordonare ,administrativ, dierctorului

financiar ș ifuncțional, consiliului de administrație, cu ajutorul comitetului de AUDIT.

1.1 Obiective și rezultate.

Responsabilitățile personalului funcției de conformitate:

 Trebuie să își desfășoare responsabilitățile după alegerea personală pe toate ramurile

instituției de credit, unde există un risc de conformitate, solicitând în același timp
asistența unor specialiști ce sunt din cadrul instituției sau nu.

 Trebuie ca din propria inițiativă să comunici cu angajații instituției de credit și are dreptul
la accesul oricărei document sau înregistrare, în scopul permiterii îndeplinirii
responsabilităților sale.

 Poate să solicite recomandări cu scopul de a corecta situațiile de neconformitate

constatate.

48
  Trebuie să aplice și să elaboreze metodologii a evaluării riscului de conformitate, cu
ajutorul utilizării indicatorilor de performanță.

 Monitorizează conformitatea în baza testărilor relevante și comunică rezultatele obținute

adaptate liniilor de raportare, în conformitatea procedurilor interne a riscurilor
administrate.

 Trebuie să dispună de calificările, calitățile atât personale cât și profesionale și de

experiența necesară în vederea permisiunii de desfășurare a activităților specifice.

 Trebuie să dispună de o bună cunoaștere a cadrului reglementator și a standardelor de

etică și profesionale, și a impactului asupra operațiunilor ce se abat asupra instituției de
credit.

1.2 Consecinţele riscului de neconformitate

Atunci când riscul de conformitate se evidențiză, consecințele asupra situațiilor

financiare, pot fi destul de severe, întrucât și viabilitatea instituțiilor de credit ce se desfășoară
pe termen lung pot fi afectate.În ultima perioadă, datele au confirmat tot mai mult aceste fapte,
în care costurile neconformității au crescut destul de puternic, din cauza încălcării
regulamentelor chiar de unele bănci, ce sunt de talie mondială, fapt ce s-a soldat ulterior cu
sancțiuni.Datorită acestui fapt, unele dintre grupuri bancare ce au o activitate globală, au fost
obligate să recurgă la restructurări masive, în vederea menținerii în piață.

Experiența ulterioară ne prezită nu doar eșecuri ce au avut loc în cadrul conformității

bancare, ce s-a cauzat din efectele negative asupra situației financire, ci și a încrederii clienților
asupra băncilor. Aceste cazuri necorespunzătoare ale băncilor, declanșează reacții în rândul
cliențelor,destul de puternice , cu efecte severe peste stabilitatea financiară.

1.3 Domenii acoperite de conformitate

Ministerul Finanțelor și Ministerul Economiei coordonează domeniul de infrastructură a

calității și a evaluării în conformitate cu produsele.

Aceste domenii vizează respectarea legilor financiare asupra băncilor, îndeplinirea

secretului profesional, a dentologiei și a luptei împotriva spălării banilor.

2. Răsunderea civilă și penală a băncii

Rasunderea civilă și penală sunt reprezentate ca două elemente ale răspunderii juridice,
cu o importanță majoră , în jurul cărora se învârt toată problematica asigurării ordinului de drept.

2.1 Elementelel constitutive ale răspunderii civile

 Prejudiciul
 Fapta ilicită
 Cauzele ce înlătură caracterul ilicit al unei fapte
 Raportul de cauzalitate

49
 2.2 Condiții de aplicabilitate a răspunderii civile

Răspunderea civilă intervine atunci când acea persoană prejudiciată își arată interesul,
făcând apel la forța de constângere din partea statului.Sancținea civilă este atunci când,
datorită faptei ilicite s-a încălact drepturi atât obiective, cât și subiective ale unei persoane.
Aceasta stă în obligația refacerii prejudiciului și a satisfacerii intereselor celui prejudiciat.

Această răspundere are un caracter patrimonial, deoarece sancțiunea ce este aplicată

autorului faptei, ia în calcul patrimoniul acestuia și asigură eliminarea consecințelor păgubitoare
ce au fost suferite de către victimă, netrebuind în mod special ca autorul să execute sancținea,
datorită faptului că refacerea prejudiciului va putea fi făcută de către o altă persoană, prin
substituire.

Răspunderea civilă poate fi:

 Răspundere civilă delictuală - aceasta intervine atunci când o persoană cauzează unei
alte persoane prejudiciu, datorită faptei ilicite, neexistând o legătură contractuală.
 Răspunderea civilă contractuală -aceasta intervine în vederea executării
necorespunzătoare sau a neexecutării oblicațiilor prevăzute în contract, de către o parte
contractantă, de unde fapta ilicită ia naștere, datorită cauzei încălcării obligațiunuilor
contractuale.

2.3 Condiții de aplicabilitate a răspunderii penale

Răspunderea penală intervine atunci când se încalcă normele de drept obiectiv, în

condițiile în care legea fixează toate consecințele.Temeiul obiectiv în ceea ce privește
răspunderea juridică penală este infracțiunea. Această răspundere se înființeză întotdeauna
datorită vinovăției autorului fapei ilicite, rezultând caracterul subiectiv.Așadar, suficient nu este
să se fi săvârșit o faptă într-un mod obiectiv, ci săvârșită cu vinovăție, o vinovăție ce constitue
principalul criteru de stabiliere a unei pedepse.Aceasta, are în vedere sa, persoana ce a
săvârșit fapta , făcând referire doar la aceasta. Însă, realizatorul infracțiunii are obligația
suportării pedepsei pe care trebuie să o execute, neputându-se substitui cu o altă persoana.

2.4 Cazuri de derogare de răspundere

Cazurile de derogare se referă la cazurile în care un client este supspectat de o faptă

ilicită.Aceste fapte pot fi reprezentate de spălarea a banilor sau de alte activități infracționale, în
care se implică în mod nevoit și banca, fiind folosită drept mijloc.

3. Deontologia

3.1 Principalele obligaţii

Conform legislaţiei în vigoare şi a reglementărilor interne ale băncii, clientul este obligat
să prezinte băncii documentele solicitate din care atestă statutul său juridic.

Obligaţiile băncii :
50
  conform datelor primite de la client, angajaţii băncii au obligaţia de a efectua tanzacţiile
cerute de acesta;
 angajaţii băncii au obligaţia de a verifica capacitatea bancară a clientului ;
 angajaţii băncii au obligaţia de a comunica în cel mai scurt timp orice problemă intervine,
clientului;
 banca are obligaţia de a păstra confidenţialitatea datelor clienţilor.

3.2 Loialitatea faţă de angajator

Angajaţii băncii Transilvania se dovedesc a fi loiali dacă respectă şi nu încalcă

Regulamentul şi Codul Muncii - păstrarea informaţiilor şi a datelor confidenţiale, în ceea ce
priveşte instituţia în care activează şi clienţii acesteia.

3.3 Respectarea legilor şi regulamentelor şi vigilenţa deosebită în ceea ce priveşte

spălarea de bani

Cadrul juridic orientativ după care se gestionează activitatea de combatere şi prevenire a

spălării banilor sau a finanţării actelor de terorism este prevăzut de :

 Regulamenul BNR nr.9/200814 vizează cunoaşterea clientului şi verificarea acestuia,

pentru a feri banca de o ilegalitate şi anume – spălarea de bani;
 Legea nr. 656/200215 oferă metode de identificare a clienţilor şi proceduri de prelucrare a
datelor cu privire la spălarea banilor;
 Decizia 2742/ 05.11.201316 ce oferă forme ale rapoartelor de tranzacţii suspecte;

3.4 Concluzie

Pentru o bună colaborare între bancă şi client este necesară încrederea reciprocă şi
transparenţa legală în ceea ce priveşte informaţiile oferite. Atât drepturile şi obligaţiile clienţilor
cât şi drepturile şi obligaţiile băncii trebuie respectate de fiecare în parte.

4. Secretul profesional

Protecţia secretului profesional bancar are în vedere păstrarea informaţiilor confidenţiale

de către angajaţii băncii.

 angajaţii băncii vor avea grijă să nu se distrugă sau să se deterioreze informaţiile

confidenţiale;
 angajaţii băncii nu au voie să divulge informaţii confidenţiale altor persoane , înafară de
cele împuternicite să le cunoască;
 angajaţii băncii nu au voie să întrebe clienţii de situaţia conturilor acestora, cu excepţia
dăţilor când sarcinile directe de serviciu necesită acest lucru;

14
http://www.bnr.ro/apage.aspx?pid=404&actId=312473
15
http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_656_2002_prevenirea_sanctionarea_spalarii_banilor_masuri_prevenire_comba
tere_finantarii_actelor_terorism_republicata.php
16
http://lege5.ro/Gratuit/gm3tmojzhe/decizia-nr-2742-2013-privind-forma-si-continutul-raportului-de-tranzactii-suspecte-
ale-raportului-de-tranzactii-cu-numerar-si-ale-raportului-de-transferuri-externe
51
  angajaţii băncii nu au dreptul de a utiliza în scopuri personale date sau informaţii
confidenţiale;
 informaţiile ce privesc clienţii băncii pot fi oferite doar în conformitate cu legea bancară;
 angajaţii băncii nu au voie să semneze documente în numele băncii, fără autorizaţie din
partea instituţiei;
 angajaţii băncii nu au voie să divulge parola personală cu care au acces în sistemul
informatic al băncii;
 angajaţii băncii nu au voie să aducă public, atât în mediul virtual cât şi în cel real, injurii
sau afirmaţii ce pot denigra banca.

5. Lupta împotriva spălării banilor

Spălarea banilor este unul dintre cele mai mari riscuri de care se feresc băncile.

Componentele sistemului românesc de luptă împotriva spălării banilor 17:

 Raportarea – reprezintă o lege prin care se impune unor subiecţi de drept privat să
raporteze toate tranzacţiile clienţilor lor, ce se dovedesc a fi ilegale, către Oficiul Naţional
de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor.
 Intelligence – după primirea rapoartelor, Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a
Spălării Banilor crează intelligence financiar care este util nevoilor strategice şi
operaţionale ale organelor de urmărire sau investigaţie penală.
 Urmărirea sau investigaţia penală - în cazurile ce privesc ca infracţiune spălarea banilor
şi/sau finanţarea terorismului urmărirea sau investigaţia penală se desfăşoară de către
organele de urmărire sau investigaţie penală.
 Incriminare – cauzele ce au ca obiect infracţiunea de spălare a banilor, sunt oferite spre
judecare, instanţelor competente, având ca bază , actele de sesizare descoperite în cele
3 componente anterioare.

5.1 Cele trei faze ale spălării banilor din venituri provenite din activităţi criminale
a) Plasarea sugerează plasarea veniturilor obţinute din activităţi ilegale, în diferite
conturi pentru a nu se putea efectua supravegherea organelor legii.
b) Stratificarea reprezinta procesul prin care banii circulă între diferite conturi pentru
a  nu le fi descoperită originea şi se separă veniturile ilicite de sursele lor, pentru a
rămâne sub anonimat şi pentru a înşela organele de control.
c) Integrarea : banii revin la infractori însă pe cale legală şi aceştia aleg să investească
în imobile şi alte bunuri.
5.2 Obligaţiile instituţiilor de credit

Instituţiilor de credit le este interzis:

- să menţină conturi sau contracte cu persoane necunoscute sau prezentate sub un

nume fals;
- să deţină relaţii de afaceri cu bănci fantomă;
- să stabilească contracte cu o bancă care permite efectuarea unor tranzacţii ilegale.

17
http://www.onpcsb.ro/pdf/RAPORT%20ONPCSB%202012.pdf
52
 5.3 Organisme de control

Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor este condus de un

preşedinte ce are calitatea de ordonator principal de credite. 18

Personalul angajat al O.N.P.C.S.P :

- analişti financiari – personal de specialitate;
- asistenţi analişti – personal auxiliar;
- muncitori necalificaţi şi şoferi – personal contractual.

Bibliografie

1. Bostan I. Sistemul bancar, organizare, funcționare, control intern și audit, Editura TIPO
MOLDOVA;

18
http://www.onpcsb.ro/html/prezentare.php
53
2. Chirleşan D, Cocriş V. Managementul Bancar și Analiza de risc în activitatea de
creditare, Editura Universității ‘’ Alexandru Ioan Cuza’’ , Iași, 2009;
3. Chirleşan D., Cocriş V., Dornescu V., Roman A., Turliuc V. Monedă și credit, Editura
Universității Alexandru Ioan Cuza, Iași, 2008;
4. Cocriş V., Chirleşan D., Economie bancară. Principii şi tehnici bancare. Editura
Universităţii Alexandru Ioan Cuza, Iaşi , 2016;
5. Dănilă N. , Corporate banking, Produse și servicii bancare corporate, Editura ASE,
București, 2010;
6. Trenca I. , Tehnică Bancară, Suport de curs, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj
Napoca, 2011;
7. Ordonanta de Urgenţă a Guvernului nr. 99 / 6 decembrie 2006 privind institutiile de credit
si adecvarea capitalului, publicat in Monitorul Oficial , nr.1027 /27 decembrie 2006;
8. Lege nr. 312 din 28.iun.2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, publicată în
Monitorul Oficial, Partea I, nr.582 /30.iun.2004;
9. Regulament nr. 9 / 3.iul.2008 privind cunoaşterea clientelei în scopul prevenirii spălării
banilor şi finanţării terorismului , publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr.527/ 14.iul.2008;
10. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.20 /2010 privind contractile de credit pentru
consumatori, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 389 /11 iunie 2010;
11. Legea nr. 656/2002 republicata în 2012 privind prevenirea si sanctionarea spălării
banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării
actelor de terorism, publicată în  Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 702/12
octombrie 2012;
12. Regulament nr. 17 /12.dec.2012 privind unele condiţii de creditare, publicat în Monitorul
Oficial, Partea I , nr. 855/18.dec.2012;
13. Decizia nr. 2742 /2013 privind forma şi conţinutul Raportului de tranzacţii suspecte, ale
Raportului de tranzacţii cu numerar şi ale Raportului de transferuri externe;
14. BT, Broşură comisioane, https://www.bancatransilvania.ro/files/brosura-comisioane/ ;
15. BT, Carduri, https://www.bancatransilvania.ro/pentru-tine/carduri/;
16. Principalele operaţiuni bancare, http://www.rasfoiesc.com/ ;
17. Banking News, Topul băncilor pe carduri, http://www.bankingnews.ro/top-banci-carduri-
2015.html ;

54