Cadru Legislativ

Acest nou cadru legislativ va consolida protecția investitorilor și va îmbunătăți funcționarea

piețelor financiare, facându-le mai eficiente, rezistente și transparente.
Este o piatră de temelie a reglementării UE a piețelor financiare care încearcă să-și
îmbunătățească competitivitatea prin crearea unei piețe unice pentru servicii și activități de
investiții și pentru a asigura un grad ridicat de protecție armonizată pentru investitori în
instrumente financiare.
Acest cadru legislative stabilește desfășurarea cerințelor de afaceri și organizaționale pentru
firmele de investiții; cerințe de autorizare pentru piețele reglementate; raportarea reglementărilor
pentru a evita abuzurile de piață; obligația de transparență comercială pentru acțiuni; și reguli
privind admiterea instrumentelor financiare la tranzacționare.
La 12 iunie 20141. Îmbunătățirile MIFID II , MiFID II și MiFIR vor asigura piețe mai juste, mai
sigure și mai eficiente și vor facilita o mai mare transparență pentru toți participanții. Noile
cerințe de raportare și teste vor crește cantitatea de informații disponibile și vor reduce utilizarea
piscinelor întunecate și tranzacționarea OTC. Normele care reglementează tranzacțiile de înaltă
frecvență vor impune un set strict de cerințe organizatorice firmelor de investiții și locurilor de
tranzacționare, iar dispozițiile care reglementează accesul nediscriminatoriu la contrapartidele
centrale (CPP), locurile de tranzacționare și punctele de referință sunt concepute pentru a crește
concurența.

În cea mai mare parte, temeiul juridic pentru Directivele și regulamentele din domeniul
serviciilor financiare îl constituie articolele 49 (libertatea de stabilire), 56 (libertatea de a presta
servicii), 63 (libera circulație a capitalurilor) și 114 (apropierea legislațiilor în vederea înființării
și funcționării pieței interne) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).2
MiFID II este un cadru legislativ instituit de Uniunea Europeană (UE) pentru reglementarea
piețelor financiare din bloc și îmbunătățirea protecției pentru investitori. Scopul său este de a
standardiza practicile din întreaga UE și de a restabili încrederea în industrie, în special după
criza financiară din 2008.
Tehnic, MiFID II se aplică cadrului legislativ, iar regulile pe care le conține sunt de fapt
Regulamentul privind piețele instrumentelor financiare (MiFIR).

 Directiva privind piețele instrumentelor financiare (MiFID)

Începând cu 2004, MiFID I (2004/39/CE)[13] a stabilit standarde unitare prin care se
reglementează comerțul cu valori mobiliare, ceea ce a dus la intensificarea concurenței și la
îmbunătățirea protecției investitorilor. În 2014, au fost adoptate o versiune revizuită a acestei
directive (MiFID II) (2014/65/UE)[14] și un regulament (MiFIR) (600/2014)[15], care au
constituit un nou cadru juridic. Prin acest nou cadru au fost introduse o serie de dispoziții menite
să îmbunătățească protecția consumatorilor. De exemplu, se interzice ca practicile de remunerare
ale firmelor de investiții să vină în conflict cu obligațiile acestora de a acționa în interesul
clientului. Data aplicării MiFID II și a MiFIR este 3 ianuarie 2018.

1
https://www.esma.europa.eu/policy-rules/mifid-ii-and-mifir
2
https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/83/politica-privind-serviciile-financiare
Scopul declarat al MiFID este ca toți membrii UE să împărtășească un cadru de reglementare
comun, robust, care să protejeze investitorii.
Această problemă a fost abordată prin intermediul MiFID II, care a fost implementată în ianuarie
2018 și a armonizat regulile pentru toate firmele cu clienții UE. Regulamentul privind piețele
instrumentelor financiare (MiFIR) funcționează împreună cu MiFID și MiFID II pentru a extinde
codurile de conduită dincolo de acțiuni la alte tipuri de active, inclusiv activele bazate pe contract
și produse financiare structurate.
După cum am menționat mai sus, cel mai important obiectiv al MiFID este modernizarea
regimurilor legale și de reglementare ale UE care guvernează piețele financiare pentru a facilita
integrarea pieței și a îmbunătăți protecția investitorilor. Primul instrument utilizat de MiFID
pentru atingerea obiectivului de integrare a pieței este detaliat armonizarea normelor naționale de
supraveghere. Aceasta permite firmelor de investiții să utilizeze mai eficient „pașaportul unic”
pentru a desfășura activități de investiții pe întreg teritoriul UE, pe baza autorizației lor de stat de
origine. Al doilea instrument utilizat este includerea în MiFID a unor noi reguli privind accesul
la compensarea națională și sisteme de decontare și cooperare de supraveghere.
2. Regulamentul privind infrastructura pieței europene (EMIR) (648/2012)[16]3
Adoptat în 2012, EMIR stabilește norme privind contractele referitoare la instrumentele derivate
extrabursiere (OTC), contrapărțile centrale (CPC) și registrele centrale de tranzacții.

Legea nr. 126/2018 privind pieţele de instrumente financiare, care asigură

transpunerea prevederilor Directivei 2014/65/UE a Parlamentului European şi
a Consiliului din 15 mai 2014 privind pieţele instrumentelor financiare şi de
modificare a Directivei 2002/92/CE şi a Directivei 2011/61/UE (MiFID II),
urmează să intre în vigoare la 10 zile de la data publicării în Monitorul Oficial
al României. La finele lunii ianuarie 2018, Comisia Europeană a solicitat ca
România şi alte zece state membre (Bulgaria, Croaţia, Grecia, Letonia,
Lituania, Luxemburg, Polonia, Slovenia, Spania şi Suedia) să pună integral în
aplicare în cadrele lor naţionale Directiva revizuită privind pieţele
instrumentelor financiare (Directiva 2014/65/UE, MiFID II), conform unui
comunicat de la acea dată al Executivului comunitar. Directiva 2014/65/UE,
MiFID II, împreună cu un regulament [Regulamentul (UE) nr. 600/2014,
MiFIR], a fost adoptată în urma crizei financiare cu scopul de a contribui la
realizarea unor pieţe financiare mai transparente, mai competitive şi mai
integrate în UE, pentru a asigura existenţa unui volum mai mic de tranzacţii în
afara pieţelor reglementate şi o mai mare protecţie a investitorilor şi a
consumatorilor şi, în cele din urmă, pentru a spori stabilitatea financiară.
Directiva MiFID II a înlocuit din 3 ianuarie 2018, directiva privind pieţele
instrumentelor financiare existente, care a fost în vigoare din noiembrie 2007.
Noua directivă transformă în mod profund regulile care guvernează
3
https://asfromania.ro/legislatie/legislatie-sectoriala/legislatie-capital/emir/ghid-emir
operaţiunile cu diferite tipuri de instrumente financiare în Europa, având drept
obiectiv îmbunătăţirea transparenţei şi reducerea costurilor pentru investitori.
Băncile vor trebui să transmită mai multe informaţii autorităţilor de
supraveghere şi să pună la punct sisteme de tarifare mai clare pentru
diferitele lor produse. Tranzacţiile cu acţiuni, obligaţiuni, produse derivate şi
alte active trebuie toate declarate către furnizorul de servicii de raportare de
date, ceea ce va oferi reglementatorilor datele necesare pentru a
supraveghea şi identifica formarea bulelor speculative, în ideea de a evita
repetarea unei crize similare cu cea din 2007 - 2009. Odată cu intrarea în
vigoare a Directivei MiFID II, gestionarii de fonduri şi alţi actori de pe piaţă vor
trebui să raporteze până la 65 de biţi de date în primele 15 minute care
urmează unei tranzacţii, în caz contrar riscând să fie amendaţi.