MONOGRAFIE

BANCA TRANSILVANIA

Realizatori:
Lucia Elena Rizac
Stefan Brava
Ana Maria Bisoc
Luciana Maxim

GRUPA 1
Cuprins

Introducere ................................................................................................................................................... 5
1. Organizarea sistemului bancar romanesc ................................................................................................ 6
1.1 Diferitele instituții de credit ................................................................................................................ 6
1.2 Organismele profesionale si organele central .................................................................................... 7
1.3 Autoritatile de control, de reglemantare si de consultare ................................................................. 9
2. Deschiderea si funcționarea contului bancar ......................................................................................... 12
2.1 Intrarea in relația client - bancă ........................................................................................................ 12
2.1.1 Verificarea actului de identitate ................................................................................................ 12
2.1.2 Verificarea adresei ..................................................................................................................... 13
2.1.3 Verificarea capacității civile ....................................................................................................... 13
2.1.4 Verificarea naționalității ............................................................................................................ 13
2.1.5 Verificarea capacității bancare .................................................................................................. 13
2.2.Convenţia de cont a persoanelor fizice ............................................................................................ 13
2.2.2. Condiții de utilizare ................................................................................................................... 14
2.2.3. Angajamente reciproce ............................................................................................................. 15
2.3. Diferitele tipuri de conturi pentru persoane fizice și persoane juridice .......................................... 16
2.3.1. Conturile pentru persoane fizice .............................................................................................. 16
2.3.2. Contul profesional..................................................................................................................... 16
2.4 Dreptul la cont și dreptul la refuz al deschiderii contului bancar ..................................................... 17
2.5. Diferitele fișiere care trebuie consultate ......................................................................................... 17
2.5.1. Fișierul Conturilor Bancare și Asimilate .................................................................................... 18
2.5.2. Fișierul național al incidentelor de rambursare a creditelor către populație ........................... 18
2.5.3. Fișierul Central al Cecurilor ....................................................................................................... 19
2.5.4. Fișierul National al Cecurilor Neregulamentare........................................................................ 19
2.6. Procura ............................................................................................................................................. 19
2.7. Tarifarea bancară ............................................................................................................................. 19
2.8. Popririle și sechestrele de cont ........................................................................................................ 20
2.9. Incapacitățile privind minorii și majorii............................................................................................ 21
2.9.1.Minorii........................................................................................................................................ 21
2.9.2.Majorii ........................................................................................................................................ 21
2.9.3.Majorii protejați ......................................................................................................................... 22

1
 2.10. Închiderea contului ........................................................................................................................ 22
2.10.1.Închiderea la inițiativa băncii ................................................................................................... 22
2.10.2.Închiderea la inițiativa clientului .............................................................................................. 22
2.10.3.Operaţiuni de îndeplinit ........................................................................................................... 23
2.10.4. Decesul clientului .................................................................................................................... 23
2.10.5. Gratuitate ................................................................................................................................ 23
2.10.6. Prescriere ................................................................................................................................ 24
2.10.7.Notificări .................................................................................................................................. 24
3. Gestiunea instrumentelor de plată ......................................................................................................... 26
3.1 Diferitele instrumente de plată......................................................................................................... 26
3.1.1 Tipurile de cecuri........................................................................................................................ 26
3.1.2 Mențiuni obligatorii ................................................................................................................... 27
3.1.3 Termenele de prescriere ............................................................................................................ 27
3.1.4 Cardul bancar (de retrageri, de plăți, de credit, cadou, cobrand) ............................................. 28
3.1.5 Autorizațiile de extrageri ........................................................................................................... 32
3.1.6 Viramentul (rolul băncii și diverse tipuri de viramente) ............................................................ 33
3.1.7 Efecte de comerț (cambia, biletul la ordin) ............................................................................... 34
3.1.8 Plata fără contact (tele plata, telefonul mobil) .......................................................................... 34
3.1.9 Cifre cheie (date statistice privind plățile interbancare) ........................................................... 35
3.2 Incidentele de plată .......................................................................................................................... 35
3.2.1 Incidentele legate de cecuri ....................................................................................................... 35
3.2.2 Incidentele legate de credite ..................................................................................................... 37
3.3 Contestațiile ...................................................................................................................................... 37
3.3.1 Contestațiile referitoare la cecuri .............................................................................................. 37
3.4. Terminalele de plăti și funcțiile unui POS ........................................................................................ 37
3.4.1 Contractul POS ........................................................................................................................... 38
3.5 Vanzarea la distanta .......................................................................................................................... 38
3.6 Noua forma SEPA (Single Payments Area - Zona Unica de Plati in euro) ......................................... 39
3.6.1 Viramentul SEPA ........................................................................................................................ 39
3.6.3 Plata prin card SEPA ................................................................................................................... 39
4. Creditul pentru persoane fizice............................................................................................................... 40
4.1. Inițierea în matematica financiară ................................................................................................... 40
4.1.1. Tipuri de dobânzi ...................................................................................................................... 40

2
 4.1.2. Rata unui credit ......................................................................................................................... 41
4.1.3. Metodele de rambursare a unui credit ..................................................................................... 41
4.2. Creditul de consum .......................................................................................................................... 42
4.2.1. Reglementările creditului de consum ....................................................................................... 42
4.2.2. Tipuri de credite de consum ( Banca Transilvania ) .................................................................. 42
4.3. Abordarea și gestionarea riscului..................................................................................................... 44
4.4. Creditul imobiliar ............................................................................................................................. 44
4.4.1. Reglementările creditului imobiliar .......................................................................................... 44
4.4.2. Împrumuturile sectorului reglementat ..................................................................................... 45
4.4.3. Creditele ipotecare pentru sectorul liber ................................................................................. 45
4.5. Diferitele moduri de achiziționare ................................................................................................... 46
4.5.1. Vânzarea în stare de finalizare viitoare..................................................................................... 46
4.5.2. Contractul de construire ........................................................................................................... 46
4.6. Diferite rate ale dobânzii pentru împrumuturi ................................................................................ 46
4.6.1. Dobânda anuală efectivă .......................................................................................................... 46
4.6.2. Rata dobânzii legale .................................................................................................................. 47
4.6.3. Rata dobânzii cămătărească ..................................................................................................... 47
4.6.4. EURIBOR ( Euro Interbank Offered Rate ) ................................................................................. 47
4.6.5. EONIA ( Euro Overnight Index Average ) .................................................................................. 48
4.6.6. ROBOR (Romanian Interbank Offered Rate) ............................................................................. 49
4.7. Diferitele garanții la rambursarea creditelor ................................................................................... 49
4.7.1. Garanțiile personale .................................................................................................................. 49
4.7.2. Garanțiile Reale ......................................................................................................................... 50
4.8. Asigurările împrumuturilor .............................................................................................................. 51
4.8.1. Riscurile acoperite..................................................................................................................... 51
4.8.2. Contractul și partea interesată ................................................................................................. 51
4.8.3 Punerea în practică a garanției .................................................................................................. 51
4.9. Tratamentul supraîndatorării .......................................................................................................... 51
5. Creditul pentru firme (IMM) ................................................................................................................... 52
5.1 Creditele pentru investitii pe termen mediu sau lung ...................................................................... 52
5.2. Imprumutul pentru infiinţarea intreprinderii .................................................................................. 52
5.3 Leasing-ul .......................................................................................................................................... 52
5.4. Imprumuturile de Exploatare ........................................................................................................... 53

3
 5.4.1 Creditele de trezorerie .............................................................................................................. 53
5.4.2 Garanţiile.................................................................................................................................... 54
5.5 Finanţarea gestiunii clienţilor ........................................................................................................... 55
5.5.1 Scontul comercial ....................................................................................................................... 55
5.5.2 Factoring .................................................................................................................................... 55
5.5.3 Comerţul Internaţional .............................................................................................................. 56
6. Răspunderea băncii (secret bancar, deontologie, cod etică) ................................................................. 57
6.1 Neconformitatea ............................................................................................................................... 57
6.1.1 Obiective și rezultate ................................................................................................................. 57
6.1.2 Consecințele riscului de neconformitate ................................................................................... 57
6.1.3 Domenii acoperite de conformitate .......................................................................................... 58
6.2 Răspunderea civilă și penală a băncii................................................................................................ 58
6.2.1 Elementele constitutive ale răspunderii civile ........................................................................... 58
6.2.2 Condiții de aplicabilitate a răspunderii civile ............................................................................. 59
6.2.3 Condiții de aplicabilitate a răspunderii penale .......................................................................... 59
6.2.4 Cazuri de derogare de răspundere ............................................................................................ 59
6.3 Deontologia ....................................................................................................................................... 60
6.3.1 Principalele obligații ................................................................................................................... 60
6.3.2 Loialitatea fată de angajator ...................................................................................................... 60
6.3.3 Respectarea legilor și regulamentelor, și vigilența deosebita in ceea ce privește spălarea
banilor ................................................................................................................................................. 61
6.3.4 Concluzie .................................................................................................................................... 61
6.4. Secretul profesional ......................................................................................................................... 61
6.5. Lupta împotriva spălării banilor ....................................................................................................... 62
6.5.1. Cele trei etape ale spălării banilor din venituri provenite din activități criminale ................... 62
6.5.2. Obligațiile instituțiilor de credit ................................................................................................ 63
6.5.3. Organismele de control............................................................................................................. 63
Bibliografie .................................................................................................................................................. 65

4
Introducere
O instituție bancară se constituie ca fiind o societate în care se oferă bunuri și
servicii de calitate în folosul clienților săi. Băncile adresează clienților persoane fizice și
juridice aceste bunuri și servicii în scopul unei evoluții continue. Clienții băncilor se
așteaptă la servicii de calitate, bine gândite, eficiente și pentru orice buzunar. Băncile se
așteaptă ca potențialii clienți să cunoască codul de etica bancara, pentru prevenirea
diferitelor situații neplăcute. Băncile oferă anumite bunuri și servicii prin selectând
clineții prin mai multe etape ce includ: evaluarea capacitații mintale, istoricul plaților,
înregistrarea datelor clienților, precum și alte etape.

Fiind niște instituții ce se bazează pe seriozitate și își doresc fidelizarea cât mai
multor clienți, acestea reușesc să răsplătească clientul prin diferite mici oferte, la diferite
termene, diferite sume de la mici la mai mari, în schimbul unor taxe și comisioane
acceptate de comun acord. Banca va avea mereu grija să mulțumească nevoile
clienților săi, modernizând și aducând la zi tehnologia din sediile acesteia, făcând mai
ușoara utilizarea serviciilor oferite. Din momentul în care banca va reuși să își câștige
clienții, aceasta va face tot posibilul ca relația profesionala să fie una de lungă durată.

Clientul mereu se va orienta, la fel ca și banca, după un istoric, după informațiile

publicate în presa, după modul de promovare al informațiilor și al serviciilor, precum și
al beneficiilor de care se poate bucura.
Banca, pentru a avea succes și pentru a avea o durata de viată, va avea nevoie
de un număr considerabil de clienți care să apeleze la serviciile și bunurile sale. De
aceea, aceasta nu va oferi orice fel se serviciu, îl va oferi pe cel mai bun și pe cel mai la
îndemâna. Banca, alături de client, se va asigura ca informațiile despre client vor fi strict
confidențiale, chiar și pentru membrii de familie ai respectivului titular de cont.
Clientul mereu se va aștepta ca personalul băncii să fie amabil, explicit și să se
coboare la orice nivel, pentru ca informația să fie înțeleasa. Alături de client, banca va
avea cerința ca relația banca-client să fie una strict profesionala, în care ambele parți își
acorda respect și seriozitate. Pentru păstrarea acestora, banca nu își va alege orice fel
de client, ii va alege pe cei cu un anumit venit, cu o anumite vârsta și cu capacitate
civila.

5
1. Organizarea sistemului bancar romanesc
Sistemul bancar reprezintă un segment indispensabil în economia unei țări.
Sistemul bancar este reprezentat de totalitatea instituțiilor, infrastructurilor, relațiilor
financiar-bancare, normelor, tehnicilor ce interacționeaza in mod complex cu scopul de
a atrage depozite și de distribuire a acestora sub forma de credite, precum și
sistemele de plați, dintre diverși agenți economici sau persoane fizice.

Sistemul bancar din Romania este structurat pe doua nivele: pe primul nivel se
regăsește banca de emisiune,iar pe al doilea nivel,băncile comerciale.

Fig.1 Structura sistemului bancar

Conform legislației activitatea bancară este definită ca fiind un ansamblu de

atragere de depozite sau alte fonduri bursabile de la public și acordarea de credite în
cont propriu. Notiunea de activitate bancara poate fi diferita de la o tara la alta, in functie
de legislatia țării. În România sistemul bancar acționează conform cerințelor directivelor
europene precum Directiva 77/780/CEE, Directiva 89/646/CEE, Directiva 2006/48/CE.

1.1 Diferitele instituții de credit

Instituția de credit este acea entitate care desfașoară activități de atragere de
depozite sau a altor fonduri rambursabile de la public, precum și activități de acordare
de credite.

Conform Ordonanței de urgenţă nr. 99 din 6.dec.2006 pe teritoriu Romaniei

instituțiile de credit/ persoanele juridice române se pot constitui și fucționa doar dacă se
încadrează în una din categoriile de mai jos:

 bănci
 organizații cooperatiste de credit
 bănci de economisire și creditare în domeniul locativ
 bănci de credit ipotecar
 instituţii emitente de monedă electronică.

6
 În România se regasesc numeroase bănci, bănci ce se află în topul
clasamentului precum: BCR, Banca Transilvania, BRD-SocGen, Raiffeisen Bank,
Unicredit Bank, CEC Bank, ING Bank, Alpha Bank, Bancpost, Garanti Bank.

Fig. 2 Clasamentul bancilor comerciale

Sursa: http://www.zf.ro

1.2 Organismele profesionale și organele centrale

Banca Natională a Romaniei, cunoscută și sub denumirea de bancă a statului, a
fost inființată în anul 1880. Aceasta a suferit numeroase transformări de-a lungul anilor
însă obiectivul său principal a fost și este asigurarea și menținerea stabilității prețurilor.
BNR sprijină politica economică generală a statului, nepermițând ca acest lucru
sa disturbe obiectivul său principal și anume asigurarea și menținerea prețurilor.
Principalele atribuții ale Băncii Naționale a României sunt:

 elaborarea și aplicarea politicii monetare și a politicii de curs de schimb;

 autorizarea, reglementarea și supravegherea prudenţială a instituţiilor de
credit, promovarea și monitorizarea bunei funcţionări a sistemelor de plăţi
pentru asigurarea stabilităţii financiare;
 emiterea bancnotelor și a monedelor ca mijloace legale de plată pe
teritoriul României;
 stabilirea regimului valutar și supravegherea respectării acestuia;
 administrarea rezervelor valutare internaţionale ale României.1

1
http://www.bnro.ro/Banca-Nationala-a-Romaniei-1.aspx

7
 Asociația Română a Băncilor (ARB) este unul dintre organismele
profesionale de pe teritoriul Romaniei, acesta concentrează intreg sistemul bancar
format din 36 de instițutii de credit autohtone și străine în sectorul financiar.

Principala prioritate a Asociației Române a Băncilor (ARB) este menținerea

sistemului bancar ca principal finanțator al economiei. O altă prioritate a ARB-ului este
de a asigura și a menține credibilitatea în sistemul bancar românesc.

ARB a devenit membră a Federației Bancare Europene în anul 1991, acesta

bucurandu-se de drepturi depline din anul 2007. Este membră a Consiliului European al
Plăților, a Institutului Bancar European, a Federației Ipotecare Europene și în 26
organisme ce privesc dezvoltarea și perfecționarea cadrului economic. Pentru a
îndeplini aceste atribuții, ale ARB-ului, aceasta are în subordine 800 de specialiști care
participă cele 23 de comisii tehnice din cadrul său.
Institutul Bancar Român a fost infiintat în anul 1992 de către Banca Natională a
României și de către Asociația Româna a Băncilor. Principalul obiectiv al Institutul
Bancar Român reprezintă perfecționarea din punct de vedere profesional a personalului
din sectorul financiar-bancar, având în vedere strategiile BNR în cooperare cu Asociația
Română a Băncilor și cu programele aprobate de către Consliul de Administratie din
cadrul Institutului Bancar Român.

Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar a fost înființat în anul

1996, ca o persoană juridică de drept public.Orice bancă autohtonă care este autorizată
de către BNR să primească fonduri de la persoane fizice sunt membre ale Fondului de
garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar. FGDE este o garanție pentru depunătorii la
băncile membre, ca în caz de insolvență sau faliment a instituțiilor bancare, depunătorii
vor primi o sumă maxima. De la 1 ianuarie 2011, plafonul de garantare a ajuns la suma
de 100.000 euro.

Biroul de credit a fost creat la inițiativa sectorului bancar românesc, obiectivul

său principal fiind sprijinul participanților la sistemul bancar ,furnizându-le informații
actuale și consistente ce fac referire la persoanele fizice sau juridece ce au contractat
un credit fie de la bănci, societătile nebancare sau societatile financiare. Acestia
primesc diferite informații precum achiziționarea unui leasing, sau să verifice
autenticitatea diferitelor operații efectuate în cadrul acelor instituții.

Biroul de Credit este operaţional din data de 16 august 2004 şi, în prezent,
gestionează date negative şi pozitive, date referitoare la fraudulenţi si inadvertenţe,
provenite din surse bancare şi non-bancare.2

2
http://www.transfond.ro/despre-noi

8
 TRANSFOND a fost inființat în anul 2000 având ca obiectiv principal
modernizarea și automatizarea sistemului de plăți interbancare.

TRANSFOND furnizează servicii de compensare și decontare a plăților fără

numerar în moneda națională pentru BNR, Trezoreria Statului, instituțiile de credit
precum și alte instituții financiare.

TRANSFOND este operatorul tehnic al Sistemului Electronic de Plăţi din

România furnizor de servicii de FACTURARE şi ARHIVARE ELECTRONICĂ. Sistemul
Electronic de Plăți a fost operaționalizat în anul 2005 și completat în 2008 prin
componenta de procesare electronică a instrumentelor de debit3.

Centrala Incidentelor de Plăti a fost înființată în anul 1997, aceasta

funcționând în cadrul BNR. Centrala Incidentelor de Plăti este un centru specializat ce
colecteaza și stochează informații privind incidentele cu instrumentele de plată precum
cecuri, cambii, bilete la ordin.

Centrala Riscului de Credit este o structura ce se regaseste in cadrul Bancii

Nationale Romane. CRC este specializata in colectarea, stocarea si centralizarea
informatiile privind expunere oricarei institutii de credit bancara sau nebancara privind
acei debitori ce au beneficiat de anumite credite ce depasesc cumulate suma de 20.000
lei, precum si informatii ce fac referire la fraudele cu carduri produse de catre posesori.
Schimbul de informatii privind riscul de credit se realizeaza prin Reteaua de Comunicatii
Interbancara.
ROMCARD

In 1994 Banca Comercială Româna, Banca Română de Comerţ Exterior

BANCOREX, BRD, Banca Agricolă şi Banca „Ion Ţiriac” au devenit memberi VISA
INTERNATIONAL, astfel acestea au creat societatea comercială pe acțiuni ROMCARD
SA. Obiectivul societății era procesarea tranzacțiilor cu carduri bancare. ROMCARD a
fost creată cu scopul de a oferi oricărei bănci o gama completă de servicii pentru
prelucrarea tranzacţiilor cu carduri bancare.

1.3 Autoritațile de control, de reglemantare și de consultare

Ministerul de Finanțe Publice este o institutie de specialitate a administratiei
publice centrale, acesta se regasindu-se în subordinea Guvernului. Rolul Ministerului
de Finanțe Publice vizează aplicarea strategiei si Programului de guvernare în
domeniul finanțelor publice.

3
http://www.transfond.ro/

9
 MFP acționează prin diferite mijloace specifice, cu scopul de a combate și de a
elimina evaziunea fiscală, pe cea a corupției, precum și înfaptuirea politicii vamale a
statului.

Ministerul Finanțelor Publice este într-o permanentă colaborare cu BNR, acestea

elaborând balanța de plati externe, balanța de creanțe și angajamente externe,
colaborând de altfel și în reglementarea domeniului monetar și valutar.

O altă atribuție a MFP-ului este de a aviza proiecte de acte normative ce conțin

prevederi de ordin financiar-bancar, încheiate de instituțiile publice.

La nivelul fiecărei bănci au fost stabilite organe de conducere ce au rolul de a

asigura procesul de coordonare, conducere și decizie.

Adunarea Generala a Actionarilor

actionariii se reunesc de cel putin o
data pe luna la cererea Consiliului de
Adunarea Generala Ordinara: Administratie; deciziile sunt luate prin
Adunarea
Generala a vor majoritar
Actionarilor

Aceasta se reuneste cand trebuie

Adunarea Generala Extraordinara: luate decizii precum modificarea
statutului, majorarea de capital;
deciziile sunt aprobate prin votul
actionarilor

Consiliul de Administratie

Rolul Consiliului de Administrație este de a stabili orientările activitătii băncii,

precum și supravegherea aplicării acestora. Membrii sunt aleși de către Adunarea
Generală a Acționarilor, mandatul fiind pe 4 ani, cu posibilitatea de reînnoire. Membrii
Consiliului de Administratie trebuie să declare la Bursa de Valori București și la
Comisia Națională a Valorilor Mobiliare, orice tranzacție semnificativă asupra titlurilor
băncii.
Comitetul de Direcție

Acesta se intrunește săptămanal, membrii Comitetului de Directie conducând și

coordonând activitatea de zi cu zi a băncii.
Principalele atributii ale Comitetului de directie privesc aprobarea:

- regulamentului intern de functionare a bancilor analizate, cu exceptia

competentelor Comitetului de directie, ale Comitetului de Audit si ale
Comitetului de Remunerare;
- normelor si directivelor interne ale bancii si modificarea lor

10
 - politicii de dobanzi practicate pentru resursele si plasamentele bancii;
- tarifelor si comisioaneloe in lei si valuta;
- politicilor anuale de credit;
- masurilor de recuperare a creantelor.4
Comitetul de Audit

Comitetul de Audit este condus de un administrator ce îl reprezintă pe acționarul

majoritar și cuprinde înca doi administratori ce nu fac parte din Comitetul de Direcție.
Comitetul de audit asistă Consiliul de administrație. Principalele atribuții ale Comitetului
de audit sunt de a analiza pertinența metodelor contabile și a procedurilor interne de
colectare a informațiilor, precum și evaluarea controlului intern și calitătii auditului. Rolul
comitetului este de a ajuta instituția să găsească diferitele erori de manevrare a
diferitelor resurse fie ele materiale sau financiare. Acesta supraveghează, controlează
și propune măsuri pentru ameliorarea diferitelor deficiențe.

Auditorul Financiar este un cabinet independent. Obiectivul acestuia este de a

certifica situațiile băncii conform normelor BNR precum și Standerdelor Internaționale
de Raportare Financiară. Auditorul extern este ales de către Consiliul de administrație
Comitetul de credit

Membrii comitetului se reunesc săptamanal, aceste reuniuni fiind prezidate de

către Directorul General Adjunct, coordonator principal. Rolul acestui comitet este de a
dezbate dosarele de credit .

Comitetul de Risc se află sub conducerea Directorului General, membrii

comitetului de risc se reunesc trimestrial precum și de cate ori este nevoie. În atribuțiile
Comitetului de Risc se regasește gestionarea diferitelor riscuri, precum si a celui de
credit, de piață, de lichiditate, operațional și cel de imagine.
Comitetul de Administrare a Activelor si Pasivelor
Comitetul se regasește și acesta sub conducerea Presedintelui, membrii fiind
numiți de către Comitetul de Direcție, acestea întrunindu-se o data pe lună și ori de
câte ori este nevoie.
Atribuțiile Comitetului sunt:

- analizarea politicii dobanzilor,resurselor si plasamentelor

- analizeaza lichiditatea, rezerva minima obligatorie a bancii
- analizeaza evolutia si structura activelor si pasivelor

4
Vasile C., Dan C., Economie Bancara-Principii si tehnici bancare,editia a 11a, Iasi ,Universitatea
Alexandru Ioan Cuza, 2016

11
2. Deschiderea si funcționarea contului bancar
2.1 Intrarea in relația client - bancă
Relațiile dintre clienți și bancă redau o abordare sistematică la nivelul băncii.
Clienții, fie ei persoane fizice sau juridice, au preferințele lor în privința activităților
bancare.

Clienții sunt reprezentați de “orice persoană cu care se intră în contact în timpul

activității zilnice”.

Modul în care aceștia își aleg banca sau motivele pentru care o fac reprezintă un
proces complex. După ce câștigă un client banca caută să îl mențină și să
îmbunătățească venitul cu care contribuie acesta pe parcursul relației cu banca.
Clienții nu sunt obligați să facă tranzacții cu o anumită bancă, aceștia putând
merge la oricare altă, astfel banca are interesul de a fi orientată mai degrabă “către
client”, nu “către produs”, recunoașterea necesităților clienților fiind foarte importantă.

În conformitate cu reglementările interne emise de banca, banca va putea după

completarea documentației de deschidere de cont să deschidă cont curent pentru
clienți.

Atunci când clientul intră în relație cu banca această este responsabilă cu

verificarea mai multor aspecte, cum ar fi:

2.1.1 Verificarea actului de identitate

Acest lucru servește la identificarea clientului și se face de funcționarul bancar
acesta având în vedere ca să corespundă poza din actul de identitate cu persoana
respectivă și de asemenea ca actul de identitate să fie valabil.

Banca n-o să deschidă și n-o să opereze conturi care sunt anonime pentru care
nu se poate identifica titularul ori identificarea acestuia nu este evidențiată în mod
corespunzător și nici conturi sub nume fictive.

În cazul expirării actului de identitate, Banca are dreptul să suspende orice

tranzacții inițiate de Client până la prezentarea unor documente de identitate valide
emise în conformitate cu dispozițiile legale.

12
2.1.2 Verificarea adresei
Trebuie avut în vedere ca adresa clientului din actul de identitate să corespundă
cu domiciliul acestuia. Un alt aspect foarte important care se verifică este rezidența.
Banca deschide conturi doar rezidenților. Rezidenții sunt cetățenii români, străini sau
apatriți care au domiciliul în România și prezintă documente de identitate conform legii.

2.1.3 Verificarea capacității civile

Capacitatea civilă se obține automat la vârstă de 18 ani sau la 16 ani prin
căsătorie și se pierde când o persoană este condamnată sau suferă de boli psihice.

2.1.4 Verificarea naționalității

Clientul poate fi rezident sau nerezident al statului și de asemenea acesta poate
avea una sau mai multe cetățenii. Această verificare se face pentru a stabili un grad de
risc.

2.1.5 Verificarea capacității bancare

Se verifică dacă clientul își poate onora datoriile.

Pentru veridicitatea documentelor și a actelor pe care le prezintă băncii

răspunzător este clientul.

Clientul este obligat să informeze imediat Banca, prezentând documentele

justificative, despre orice modificări apărute în situația sa care pot fi relevante în relațiile
sale cu Banca. Aceste modificări pot fi referitoare la: schimbarea numelui, a adresei, a
numărului de telefon etc.

Dacă clientul încasează o suma de bani aferentă unei valute, iar acesta nu
deține cont în valută la momentul respectiv, banca este obligată să îi deschidă automat
clientului un astfel de cont. Deschiderea contului în valută va fi comisionată în
conformitate cu lista privind dobânzile, taxele și comisioanele în vigoare.

2.2.Convenţia de cont a persoanelor fizice

2.2.1. Condiții de tarifare
Gradul comisioanelor și taxelor stabilite de către Banca Transilvania pentru
operațiunile cu carduri de credit sunt specificate clientului în momentul în care acesta
solicită sub forma listei de comisioane și taxe pentru persoane fizice, cardul de credit.

Banca Transilvania își rezervă dreptul, conform propriei politici, să modifice

taxele, dobânzile, comisioanele, spezele pentru serviciile pe care le oferă clienților.

13
Aceasta își va anunța clienții cu privire la modificările realizate prin clauzele și termenii
specificați în condițiile generale și prevăzuți în legislația în vigoare.

Comisioanele percepute de către bancă se vor deosebi față de cele înscrise în

lista pentru servicii specifice în situația în care s-a încheiat un contract în care sunt
prezentate total alte comisioane decât cele standard. Comisioanele specifice vor intra în
vigoare numai în cazul în care vor fi acceptate în scris de către client.

Clientul nu va avea obiecții și va fi de acord să plătească băncii taxele, spezele și

comisioanele conform serviciilor primite, percepându-i-se în mod automat în contul său
curent în cazul în care acestea nu au fost specificate în contract.

În situațiile în care există o diferențiere între contul și numele beneficiarului, o

diferențiere între valuta trimisă și contul acestuia sau necesitatea de a se efectua
modificări, banca va reține un comision suplimentar pentru plățile valutare.

Clientul va suporta cheltuielile în cazul în care va solicita radierea, administrarea,

monitorizarea, emiterea și constituirea garanțiilor, precum și analizele unor plăți
incorecte, neprivilegiate sau eronate. Alături de cele menționate anterior, clientul va
suporta cheltuielile extraordinare, ca de exemplu pe cele ce includ cheltuielile de
informare prin intermediul documentelor transmise pe cale telegrafică, telefonică sau
poștală.

2.2.2. Condiții de utilizare

Conform condițiilor generale de utilizare a cardurilor de debit sau de credit pentru
persoanele fizice, clienții vor respecta următoarele clauze stabilite de Banca
Transilvania:

- clientul va trebui să semneze cardul care este nominal și netransmisibil;

- clientul va ști că respectivul card emis se află sub tutela băncii și va putea fi
retras de aceasta oricând, fără a se justifica vreun motiv, pe tot parcursul
valabilității cardurilor;
- cardurile vor putea fi folosite începând cu data eliberării acestora, până la ultima
zi afișată pe fața cardului;
- pentru a putea fi folosite și pe alte teritorii ale altor țări, cardurile de debit sau de
credit vor avea atribuții doar pentru dobândirea de numerar în moneda națională,
euro, precum și pentru achiziționarea de servicii și bunuri de la vânzători vizați,
tot în monedă națională, în cadrul siglei VISA, MasterCard sau VISA
ELECTRON;
- clientul va putea folosi cardurile de debit sau de credit și pentru tranzacții prin
intermediul internetului, tot în cadrul acelorași sigle;
- pe teritoriul românesc, clienții persoane fizice vor putea folosi cardurile de credit
sau de debit pentru a cumpăra bunuri sau servicii în lei de la persoane juridice

14
 române autorizate prin intermediul cardurilor cu sigla VISA, MasterCard sau
VISA ELECTRON, prin tastarea de cod PIN sau prin operațiuni de contactless,
pentru a obține numerar din ATM-urile sau POS-urile ce prezintă aceeași
emblemă, precum și pentru a plăti pentru beneficiarii afișați pe ecranele
bancomatelor, la ATM-urile din bancă.
Conform operațiunilor efectuate de către client, acesta se va obliga:

- să solicite chitanțele sau bonurile de vânzare de la vânzător, respectiv din ATM-

uri, pentru a justifica operațiunile efectuate;
- să semneze chitanțele eliberate de către POS, doar în situația în care datele de
pe hârtie corespund cu tranzacția efectuată;
- să păstreze bonurile ca dovadă a operațiunilor desfășurate, în cazul verificării
unui extras de cont, precum și a soluționării mai rapide a situațiilor în care acesta
nu consideră că a efectuat o eventuală operațiune.

Clientul se va obliga să păstreze cardul cu grijă, în condiții bune, împiedicând

deteriorarea, pierderea sau afișarea informațiilor de pe acesta, altor persoane. Clientul
își va nota sau salva datele de pe card în locuri sigure și doar la îndemâna sa, pentru a
putea preveni anumite situații. În cazul în care clientul va pierde sau i se va fura
respectivul card de debit sau de credit, acesta va informa Serviciul de Credite al Băncii
Transilvania. Banca va bloca definitiv cardul utilizatorului pentru a nu se ajunge la
situații mai grave. Dacă va exista situația în care clientul va găsi cardul raportat ca
pierdut, va anunța și îl va returna băncii, primind un proces verbal de predare-primire.

În situația în care utilizatorul cardului de debit sau de credit va efectua tranzacții

la terminalele Băncii Transilvania, efectuarea operațiunilor de retragere sau alimentare
va avea loc în timp real. Operațiunile desfășurate de client se vor actualiza în contul
acestuia cu data exactă.

2.2.3. Angajamente reciproce

Potrivit concepțiilor legale privind adaptarea sau prelucrarea datelor cu caracter
personal ale clienților, Banca Transilvania va oferi informații reprezentanților legali ai
persoanei vizate, clientului vizat, societății de asigurare și de reasigurare, organizațiilor
de cercetare a pieței, mass-mediei, agențiilor de colectare a debitelor sau agențiilor de
colectare a creanțelor, instanțelor judecătorești, în scopul prelucrării datelor în mod
legal.

Relațiile între bancă și client vor fi strict profesionale, la subiect, discuțiile și

activitățile desfășurându-se într-un cadru amical, evitându-se un comportament
neadecvat, violent sau jignitor. Banca se va angaja să nu divulge, privind codul de etică,
datele cu caracter personal altor clienți, decât celor în cauză.

15
 Clientul:

- va avea dreptul să fie informat cu privire la drepturile sale, la scopul sau

identitatea operatorului care îi va prelucra datele, drepturi ce sunt prevăzute în
Legea nr.677/2001;
- va avea dreptul să obțină, fără un cost anume, actualizarea, completarea,
ștergerea, blocarea, modificarea sau animizarea datelor care nu se supun legii;
- va avea dreptul să se opună oricând datelor prelucrate de către bancă,
bineînțeles cu motive întemeiate și justificative în mod legal;
- va avea dreptul să solicite și să obțină informații o dată pe an, de la operatorul de
date, pentru a verifica legalitatea acestora;
- va avea dreptul să se adreseze justiției sau Autorității Naționale de
Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, pentru a-și păstra
drepturile ce i-au fost nerespectate.
Între client și bancă se va încheia pe lângă contract și un manual de instrucțiuni
și îndatoriri reciproce numit “Condiții generale”. Clientul va citi aceste condiții și își va
confirma sau nu, acordul asupra acestor clauze, justificând într-o semnătură acțiunea
sa.

2.3. Diferitele tipuri de conturi pentru persoane fizice și persoane

juridice
2.3.1. Conturile pentru persoane fizice
Privind condițiile generale pentru persoane fizice, conturile de credite pentru
persoane fizice sunt regăsite astfel:

MasterCard MasterCard Forte pentru Medici

Star Forte
VISA Star Gold
Star Platinum
VISA Gold BT-ROTARY
VISA Centrafarm BT
BT Flying Blue Classic
BT Flying Blue Premium
Sursa: https://www.bancatransilvania.ro/files/oug113-2009oug50-2010/CGA_PF_RO.pdf

2.3.2. Contul profesional

În cadrul Băncii Transilvania, privind conturile profesionale, vom putea discuta
despre Divizia pentru medici.

16
Tipul cardului Credit
Numele cardului STAR FORTE Divizia pentru medici
Deschiderea de cont Gratuit
Emiterea de card 20lei /card
Alimentarea cardului Gratuit
Administrarea anuală a contului Între 20-30 lei
Extrasul de cont 1leu/ extras
Numărul de tastări PIN 3 ori
Dobânda anuală Fixă de 24%
Închidere cont Gratuit
Sursa: https://www.bancatransilvania.ro/files/star-forte-pentru-medici/taxe_și_comisioane_star_forte__divizia_medici.pdf

2.4 Dreptul la cont și dreptul la refuz al deschiderii contului bancar

Potrivit dreptului de cont, banca are obligația de a informa corect și
corespunzător clientul cu privire la serviciile oferite. Aceasta își va promova materialul
informațional prin intermediul angajaților, reclamelor, pliantelor, afișelor, internetului,
precum și prin alte metode. În momentul în care clientul, care și-a prezentat interesul cu
privire la deschiderea unui cont, este informat corespunzător, acesta ori optează pentru
emiterea contului bancar, ori refuză procedura de inițiere din motive strict personale.

2.5. Diferitele fișiere care trebuie consultate

Potrivit fișierelor ce trebuie verificate sau consultate vom regăsi două structuri de
baze de date, cele ale Centralei Riscului de Credit și cele ale Centralei Incidențelor de
Plăti.

Fig.1. sursa: http://www.bnr.ro/Centrala-Riscului-de-Credit-(CRC)--2107.aspx

După cum se poate observa în Fig.1., Centrala Riscului de Credit conține patru
fișiere împărțite în: Fișierul Creditelor Restante, Fișierul Grupuri, Fișierul Central al

17
Creditelor și Fișierul Fraudelor cu Carduri. Toate aceste fișiere au rolul de a colecta,
centraliza sau stoca informații cu privire la persoane care au prezentat comportamente
frauduloase cu carduri, persoane care au deținut și beneficiat de conturi de credite,
precum și acele persoane ce au avut obligații cumulate ce au depășit suma de 20.000
lei.

Fig.2. sursa: http://www.bnr.ro/Centrala-Incidentelor-de-Plati-(CIP)-718.aspx

Structura bazei de date a CIP este organizată în două mari fișiere: Fișierul
național al persoanelor cu risc și Fișierul național de incidente de plăti. După cum se
observă în figura alăturată, Fișierul național de incidente de plăti conține alte trei fișiere
și anume: Fișierul National de Cecuri, Fișierul National de Bilete la Ordin și Fișierul
National de Cambii.

2.5.1. Fișierul Conturilor Bancare și Asimilate

Acest fișier stochează informații, în cadrul băncii, ce țin de istoricul clientului, cu
rol de a stabili în mod clar acordul sau dezacordul deschiderii unui nou cont. Fișierul
Conturilor Bancare și Asimilate evaluează prin istoricul de plată a clientului, capacitatea
de achitare a sumelor contractuale sau solvabilitatea acestuia, întârzierile și existenta
altor conturi la bănci. Prin această evidentă internă, Banca Transilvania previne un risc
în funcție de situația identificată.

2.5.2. Fișierul național al incidentelor de rambursare a creditelor către

populație
În cadrul acestui fișier vom putea discuta despre Centrala Riscului de Credit.
Aceasta reprezintă o structură sau o baza de date ce include informații, documente cu
privire la creditele acordate debitorilor, obligații, date de identificare, precum și informații
referitoare la evaziunea sau fraudele de carduri produse de clienți.

18
2.5.3. Fișierul Central al Cecurilor
Fișierul Central al Cecurilor a făcut parte din Centrala Incidentelor de Plăti, dar în
prezent nu se mai regăsește în structura acesteia.

2.5.4. Fișierul National al Cecurilor Neregulamentare

Fișierul National de Cecuri Neregulamentare face parte din structura Centralei
Incidentelor de Plăti, din Fișierul National de Incidente de Plăti mai exact. Acesta are
rolul de a colecta într-o bază de date informații cu privire la persoanele juridice și fizice
care s-au înregistrat în jurnalul incidentelor de plăti privind cecurile. Informațiile
referitoare la incidentele de plăti sunt păstrate în acest fișier într-un interval de doi ani,
urmând ca apoi să fie arhivate. Acest document prezintă și oferă informații cu privire la
motivul respingerii cecurilor la plată, cum ar fi: lipsa de lichiditate, emiterea neautorizată
a cecurilor sau declararea cecurilor ca fiind anulate, distruse, pierdute sau furate.

2.6. Procura
Procura este reprezentată de un act prin care o persoană, care deține deja un
cont la bancă, poate împuternici o persoană terță în vederea folosirii contului aflat în
proprietate. Mandatarul va primi unul sau mai multe drepturi juridice, cum ar fi: virarea
unor sume de bani în alte conturi bancare din țară sau străinătate, anularea unui cont
sau închiderea acestuia, retrageri de numerar, precum și alte operațiuni. În vederea
emiterii actului de procură se va avea în vedere actul de identitate în original al
mandatului, precum și copia actului de identitate al împuternicitului.

2.7. Tarifarea bancară

Gradul comisioanelor și taxelor stabilite de către Banca Transilvania pentru
operațiunile de carduri de credit este specificat clientului în momentul în care acesta îl
solicită ori de la sediile băncii, ori online:

Clienți Gestiune Extras de Extras Deschidere Închidere

poprire cont electronic de cont de cont
PF Între 10 - 1 Ron 1 Ron gratuit gratuit
31 Ron
PJ Între 10- gratuit 3,5 Ron gratuit gratuit
60 Ron
Sursa: https://www.bancatransilvania.ro/files/brosura-comisioane/Brosura_Comisioane_PJ.pdf

https://www.bancatransilvania.ro/files/brosura-comisioane/Brosura%20Comisioane_PF.pdf

Exemple de carduri pentru persoane fizice și juridice:

19
Client PF PJ
credit credit
Tipul cardului
MASTERCARD FORTE VISA BUSINESS ELECTRON
Denumirea cardului
0 LEI 0 LEI
Deschidere de cont
20 LEI 5 LEI
Emitere card
0 LEI 0 LEI
Alimentare cont
0 LEI 0 LEI
Închidere cont
0,3 LEI/ INTEROGARE între 2-4 LEI/INTEROGARE
Interogare sold
LEI LEI
monedă
INTRE 15-25 LEI 5 LEI
Administrarea anuală
a contului de card
3 3
Număr maxim de
încercări
ATM+POS 9000 LEI /MAX 10 TRANZACTII 5000 –> CARD
Limita de tranzacții POS20000 LEI/MAX 10 TRANZACTII 10000 –> ATM + POS
INTERNET5000 LEI/MAX 10 TRANZACTII
PE ZI
POS+INTERNET20000 LEI/MAX 10 TRANZACTII
ATM+POS+INTERNET20000 LEI/ MAX 10
TRANZACTII
Sursa : https://www.bancatransilvania.ro/uploads/contract_MasterCard_Forte-feb11.pdf

2.8. Popririle și sechestrele de cont

Poprirea este o operațiune efectuată de către bancă cu scopul de a determina
clientul să își stingă datoriile față de agenții economici, față de stat sau față de alte
entități. Această operațiune presupune blocarea autorizației clientului, dată de către
bancă, în vederea accesării contului său, mai exact în vederea utilizării disponibilului,
precum și a încasărilor viitoare, până la achitarea obligațiilor.

La fel ca și clientul, din momentul blocării contului clientului, banca nu va avea

nici ea acces asupra disponibilului acestuia, din momentul aplicării operațiunii de
poprire, până la stingerea datoriilor.
În acest cadru, excepție vor face salariile, indemnizațiile sau pensiile ce îi asigură
modul de trai individului, banca neavând dreptul de a restricționa aceste sume. Alte

20
excepții sunt reprezentate de alocații, ajutoare în situații de deces, burse de studiu sau
indemnizații pentru copii, acestea neputând fi poprite sub nici o formă.

Privind sechestrele de cont, Banca Transilvania se va obliga să suspende orice

tranzacție sau operațiune la depozit, contul de împrumut sau contul curent al clientului,
acestuia fiindu-i interzisă retragerea de numerar sau acțiunile de plată. Această
operațiune se aplică titularilor de cont în situația în care aceștia prezintă datorii față de
entități sau stat, precum și abateri de la legislație.

2.9. Incapacitățile privind minorii și majorii

Potrivit deschiderii unui cont de către Banca Transilvania pentru persoane fizice
sau juridice, clauza cea mai importanta este constituită de capacitatea de exercițiu a
persoanei solicitante. Aceasta clauză este mai importantă deoarece persoanele ce
prezintă incapacitate, au o influenta vizibilă și majoră asupra acțiunii de deschidere a
unui cont.

2.9.1.Minorii
Conform Băncii Transilvania, deschiderea unui cont pentru o persoana minoră
poate fi efectuată de către tutorii sau reprezentanții legali ai acestuia, pe baza actului de
identitate și a certificatului de naștere ce aparțin minorului, precum și actul de identitate
al reprezentanților legali. În situația în care minorul are o vârstă nu mai mare de
paisprezece ani, contul va fi deschis pe numele acestuia și va fi administrat de către
reprezentanții legali. În condițiile în care minorul are vârsta cuprinsă între paisprezece și
optsprezece ani, acesta va participa la emiterea contului, având și el drept de
semnătură.

2.9.2.Majorii
În această categorie de clienți este menționată orice persoană care a împlinit
vârsta de optsprezece ani, are capacitate civilă și prin urmare are drept de cont. În urma
pierderii capacității civile a persoanelor deținătoare de cont, dreptul posedării și utilizării
unui cont este eliminat. În categoria persoanelor ce și-au pierdut capacitatea civilă se
regăsesc deținuții sau persoanele ce au fost condamnate și persoanele care au devenit
inalienare de pe baza unor boli, accidente sau alte cauze. Aceste persoane inalienare
sunt verificate de către doctori psihologi specialiști, iar pe baza acestei verificări,
pacienții vor primi un rezultat cu privire la starea lor. În situația în care respectivele
persoane sunt depistate cu boli psihice, atunci vor fi trecute sub supravegherea unor
persoane vizate sau a unor tutori care vor prelua și utiliza contul, în numele pacienților.

21
2.9.3.Majorii protejați
Majorii protejați sunt reprezentați de orice persoană care a împlinit vârsta de
optsprezece ani, are capacitate civilă, dar suferă de un anumit handicap sau
dizabilitate. Conform drepturilor persoanelor cu handicap, regăsite în Legea nr.
448/2006, Banca Transilvania se va obliga să trimită un angajat la cererea persoanei cu
handicap, deoarece acesteia îi este imposibilă deplasarea, pentru orice operațiune a
contului pe care îl deține, pentru orice document sau semnarea acestuia.

2.10. Închiderea contului

Închiderea contului clienților Băncii Transilvania este reprezentată de încetarea
sau încheierea amiabilă a colaborării între client și bancă. Banca va oferi un preaviz cu
un termen de treizeci de zile înainte de a încheia contul curent al clientului. Excepție în
privința neoferirii de către bancă a preavizului va face comportamentul neadecvat,
abuziv și exagerat al clientului.

Conform procedurii de închidere de cont, vor exista trei situații care vor duce la
efectuarea acestei operațiuni, astfel închiderea de cont se va realiza în cazul solicitării
de către client, bancă sau în caz de deces a clientului.

2.10.1.Închiderea la inițiativa băncii

Potrivit condițiilor generale, închiderea de cont care se va face din inițiativele
băncii, va consta în situațiile în care clientul:
- are un comportament neadecvat și nu respectă clauzele de conduită, afectând
imaginea băncii;
- nu a prezentat nici un fel de activitate în cadrul a șase luni consecutive în contul
sau curent sau a prezentat un cont deschis neautorizat ce a rezultat din
neachitarea în decursul a șase luni a taxelor și a comisioanelor;
- a cauzat operațiuni de spălare de bani, este implicat sau susține financiar
activități teroriste, nu a depus documentele sau actele solicitate de către bancă
în timp util, a oferit informații eronate, a cauzat probleme băncii și așa mai
departe.

2.10.2.Închiderea la inițiativa clientului

Prescripțiile Băncii Transilvania prezintă faptul că împuterniciții sau titularul de
drept al contului deschis poate solicita oricând operațiunea de închidere a acestuia.
Condițiile pentru efectuarea acestei operațiuni constau în:
- prezentarea unei solicitări în scris a închiderii de cont, cu treizeci de zile înainte;

22
 - achitarea integrală a sumelor datorate băncii;
- prezentarea CUI-ului sau a cardului de identitate;
- declarația conform căreia nu există cambii, cecuri, bilete la ordin, împuterniciri,
precum și titluri care să fie deja emise și introduse în circuitul bancar.

2.10.3.Operaţiuni de îndeplinit
Privind operațiunile pe care Banca Transilvania trebuie să le îndeplinească, cu
privire la închiderea unui cont, aceasta se va asigura că:

- va opri creditarea cu dobândă a contului persoanei în cauză, suma din contul

acesteia fiind păstrată și mutată într-un cont special, ce nu va putea fi afectat de
nici un fel de taxă;
- respectivul client nu are emis nici măcar un instrument de plată care să fie deja
introdus în circuitul bancar;
- respectivul client nu are datorii fată de alte instituții, de stat sau chiar la banca
unde își are deschis contul;
- fostul titular de cont nu are puse sechestre sau popriri pe cont, contul neputând fi
închis dacă acestea nu sunt soluționate;
- contul fostului titular nu este suspectat de acțiuni de spălare de bani.

2.10.4. Decesul clientului

În situația în care clientul băncii va fi declarant decedat, iar banca va fi înștiințată
cu acest aspect, orice document sau contract încheiat între cele două pârți va înceta.
Banca va oferi posibilitatea, doar cu acordul tuturor moștenitorilor, să se efectueze în
continuare operațiuni în contul fostului utilizator. Moștenitorii vor avea acces la contul
curent al fostului utilizator printr-un certificat de moștenitor eliberat de un notar public
sau pe baza unei decizii judecătorești. Documentele ce vor fi emise trebuie redactate
strict în limba română.

2.10.5. Gratuitate
Referitor la condițiile generale, clientul va putea beneficia de gratuitate în
următoarele situații:

- clientul va putea primi gratuit consultanta în privința utilizării cardurilor din partea
Băncii Transilvania;
- în cazul în care clientul constată blocarea, deteriorarea, furtul, apariția erorilor,
nefuncționarea, înregistrarea neautorizata a unor operațiuni pe cardul său,
acesta va putea anunța gratuit Centrala Băncii Transilvania pentru soluționarea
cât mai eficientă a problemei depistate;

23
 - în situația în care clientul nu este de acord cu noile modificări contractuale din
notificările primite, acesta poate denunța gratuit abonamentul în care este
înregistrat, în termen de treizeci de zile, până la intrarea în vigoare a clauzelor
modificate;
- clientul va beneficia de gratuitate privind blocarea, modificarea, actualizarea,
ștergerea sau convertirea în date anonime a informațiilor ce nu sunt autorizate
conform legii;
- clientul va beneficia gratuit și lunar de notificări referitoare la extrasele de cont, în
care vor fi precizate toate tranzacțiile efectuate, toate dobânzile, spezele și
taxele, precum și sumele ce sunt reținute de bancă.

2.10.6. Prescriere
Termenii de prescriere din condițiile generale afișate de Banca Transilvania
prezintă faptul că:

- banca se va obliga să verifice datele de identificare ale potențialilor client înainte

de a stabili o relație de afaceri;
- banca va avea posibilitatea să deschidă conturi în lei, fără a fi obligată de clienți;
- banca va oferi fiecărui cont emis un număr de cont sau un cont IBAN, pentru a
se păstra identitatea activității clientului din cont;
- banca va administra taxe și comisioane în funcție de abonamentele și serviciile
stabilite cu clientul în cauza;
- banca va verifica istoricul clientului sau pentru a se proteja împotriva riscurilor;
- banca se va obliga să informeze clientul, printr-o notificare, cu privire la toate
modificările pe care aceasta are de gând să le implementeze;
- banca va verifica clienților săi capacitatea civilă, pentru a ști daca este sau nu
posibila acțiunea de deschidere a unui cont.

2.10.7.Notificări
Potrivit condițiilor generale și a informațiilor oferite clienților de către Banca
Transilvania, se vor avea în vedere următoarele :
Banca va informa clientul cu privire la modificările ce se vor produce în cadrul
prezentului contract, prin intermediul afișării informațiilor în cadrul sediilor băncii sau a
unui extras de cont.

Clientul va considera suficiente informațiile primite și se va prezenta la sediul

băncii pentru a solicita noile condiții generale și pentru a-și notifica, justifica opinia cu
privire la documentul modificat de către bancă. În caz contrar, în care clientul nu se va
prezenta, condițiile generale vor intra în vigoare de la data înscrisă pe acestea.

24
 Informațiile afișate de către bancă și puse la dispoziția utilizatorilor băncii
cuprind: lista cu taxe și comisioane, spezele bancare, condițiile generale, dobânzile
administrate, limita minimă de disponibil prin care banca poate întrerupe contractele
încheiate.

Clientul se va obliga să informeze banca în situația în care acesta întâmpină

modificări în venitul său sau orice altă modificare care ar putea afecta contractul
încheiat între cele două pârți. Acesta va informa banca din venitul său, prin documente
justificative sau în scris, într-un interval de cincisprezece zile din momentul apariției
problemei.
În situația în care clientul își va schimba datele de contact, acesta va trebui să
anunțe banca pentru a se modifica baza de date în care este înregistrat. Notificările vor
fi transmise de către bancă printr-o scrisoare recomandată, prin SMS sau prin email, iar
banca va lua în considerare că mesajul va fi primit de către client într-un interval de
cinci zile lucrătoare, începând de la data ilustrată pe ștampila oficiului de expediere
poștală.

25
3. Gestiunea instrumentelor de plată
3.1 Diferitele instrumente de plată
Plata constituie transferul unor fonduri prin care se stinge o obligație din partea
plătitorului către beneficiar. Instrumentele de plată sunt reprezentate de dispozitive
și/sau seturi de proceduri prin care se realizează transferul de fonduri de la ordonator la
beneficiar.

Cele mai utilizate instrumente de plată de Banca Transilvania sunt: cecul, cardul,
cambia, biletul la ordin, ordinul de plată

3.1.1 Tipurile de cecuri

Cecul este un instrument de plată care pune în legătură trei persoane și anume:
trăgătorul, trasul și beneficiarul. Instrumentul este creat de trăgător care pe baza unui
predisponibil exigibil și cert dă ordin băncii sale, și anume trasului să plătească o
anumită sumă beneficiarului. Trebuie precizat faptul că în ipostaza beneficiarului se
poate afla chiar trăgătorul.

Pe scurt: trăgătorul emite cecul, trasul îl plătește iar beneficiarul îl încasează.

Cecurile pot fi de mai multe feluri și anume:
Cecul barat

Bararea reprezintă înscrierea a două linii paralele sau oblice pe fața cecului.
Bararea poate fi de două tipuri:

 Barare generală – atunci când nu este făcută nici o mențiune între cele două linii
 Barare specială – atunci când între cele două lunii este trecută denumirea băncii
de unde poate fi încasat cecul; această presupune existența unui cont la
respectivă banca de unde va fi încasat cecul

Posesorul unui astfel de cec o să trebuiască să recurgă la serviciile unei bănci

pentru încasarea sumei înscrise pe cec, încasarea în numerar de la banca deținătorului
contului nefiind posibilă.

Pentru clienții care se află în interdicție bancară banca nu va elibera formulare de

cec barat. Banca are dreptul să elibereze un număr limitat de instrumente de debit, asta
în funcție de istoricul și de vechimea pe care o are clientul în relația cu Banca.
Cecul la purtător

26
 Cecul la purtător este acel cec care nu indică numele beneficiarului în momentul
emiterii ori prezintă mențiunea “la purtător”. Acesta poate fi transmis de la un beneficiar
la altul, fără a fi necesare alte formalități.
Cecul de călătorie

Este utilizat pentru plățile ocazionale de o călătorie în străinătate. Acesta se

tipărește că și bancnotele în moneda proprie ori în valută.
Cecul circular

Titlu de credit la ordin plătibil la vedere în termen de 30 de zile de la emitere.

Cecul circular este emis de o banca asupra unităților sale sau asupra altei bănci.

3.1.2 Mențiuni obligatorii

- se scrie doar cu albastru și cu negru
- se scrie citeț
- nu se acceptă mâzgălituri, pete
- existența semnăturii trăgătorului
- suma în cifre și în litere
- nume, cod unic de identificare emitent (codul de înregistrare fiscală a firmei sau
codul numeric personal dacă e vorba de persoane fizice)
- denumire instrument de plată
- locul și data emiterii: ziua, luna și anul
- numele celui care trebuie să plătească (tras)
- locul plății

În cazul în care, în calitate de emitent nu aveți suficient disponibil în cont, trebuie

adusă cât mai repede diferența pentru a evita un posibil incident de plată. Refuzurile de
plată se realizează la ora 15.

Dacă instrumentul de debit nu poate fi decontat în condițiile legale prin circuitul

electronic, lipsindu-i ștampila emitentului, neavând IBAN-ul posesorului etc, decontarea
instrumentul se va face prin sistemul de decontare pe suport hârtie.

Pentru că instrumentul de debit să fie acceptat sau decontat, clientul trebuie să

se asigure că acesta este completat complet și corect, cu mențiunile obligatorii conform
legilor specifice aplicabile.

3.1.3 Termenele de prescriere

Conform legii cecului 69/1934, cecul care este emis și plătibil în România trebuie
prezentat la plata în 15 zile de la data emiterii, sub sancțiunea pierderii dreptului de

27
regres împotriva garanților și garanțiilor. Dacă cecul este plătibil în localitatea în care a
fost emis acesta trebuie să fie prezentat la plată în termen de 8 zile.

Cecul emis în străinătate trebuie prezentat la plata în termen de 30 de zile, iar cel
emis în afară Europei în termen de 70 zile.

Când cecul este plătibil în străinătate, termenul de prezentare va fi cel arătat de

legea locului în care se efectuează plata.
Dacă cecul este tras între două locuri având calendare diferite, ziua emiterii e
înlocuită cu aceea corespunzătoare a calendarului locului de plata

Atunci când se prezintă la plată un cec înaintea zilei arătate că dată a emiterii
este plătibil în ziua prezentării.

Prezentarea unui cec la un oficiu de compensații este același lucru cu

prezentarea la plată.

Ordinul de a plăti suma din cec nu are efect decât după ce expirară termenul de
prezentare.
În lipsa unui astfel de ordin, trasul poate plăti și după expirarea termenului.

Momentul prezentării la plată este considerat acela în care instituția de credit

plătitoare recepționează informațiile relevante pentru imaginea electronică a respectivul
cec.

Cambia la vedere este plătibilă la prezentare. Această trebuie prezentată la plata

în termen de un an de la dată sa.
Conform legii cambiei 68/1934, deținătorul unei cambii care e plătibilă fie la o zi
fixă, fie la un anumit termen de la dată emisiunii trebuie să o prezinte la plată în ziua în
care această este plătibilă ori una din următoarele două zile lucrătoare ale băncii.

În schimb, în cazul ordinelor de plata, transferurile intra-bancare se efectuează în

aceeași zi dacă clientul s-a prezentat la ghișeu în timpul programului de lucru cu
respectivul ordin de plată.

Dacă momentul primirii ordinului de plată nu este o zi lucrătoare bancară, acesta

se consideră primit în următoarea zi lucrătoare. De altfel, clientul poate stabili de comun
acord cu banca ca executarea ordinului de plata să se desfășoare într-o anumită zi,
astfel momentul primirii se consideră ziua convenită.

3.1.4 Cardul bancar (de retrageri, de plăți, de credit, cadou, cobrand)

Cardul bancar permite deținătorului acestuia să utilizeze disponibilitățile bănești
proprii dintr-un cont deschis pe numele său. Fiind un instrument de plată electronic,

28
este permisă efectuare unui număr nelimitat de tranzacții, asta spre deosebire de
instrumentele de plată pe suport hârtie.

Cardul de retrageri este utilizat în special atunci când este vorba de cheltuieli
zilnice sau atunci când este necesară o tranzacție care nu poate fi onorată printr-un alt
mijloc de plată decât prin numerar. Retragerea de numerar se poate realiza în fiecare zi
a săptămânii de la ATM uri.

Cardul de credit este un card pentru cumpărături destinat persoanelor fizice ce

permite efectuarea de tranzacții cu utilizare internațională. Fiecare client are pună la
dispoziție o limită de credit accesibilă prin cardul de credit care este aprobată de Bancă
și acceptată de client odată cu semnarea contractului. Specific cardului de credit este
faptul că deținătorul poate efectua plăti chiar dacă n-are disponibilități în cont. Există un
procent mic din credit care trebuie rambursat lunar iar dobânda se plătește doar pentru
sumele care au fost efectiv folosite.

Cu alte cuvinte, cardul de credit este alimentat de bănci la dobânzi foarte mari.
Printre cardurile de credit de care dispune Banca Transilvania putem enumera: BT
Flying Blue, STAR Card, STAR Forte pentru Medici.
Cardul de plată este acel card care le permite posesorilor săi să efectueze plăți
fără numerar la comercianți pentru bunuri și servicii prin intermediul unui terminal.

Cardurile cobrand este emis de o bancă în colaborare cu un comerciant și are

înscris pe el logo-urile ambilor parteneri. Acestea sunt dedicate clienților unui anumit
comerciant.

Pe cardul de debit ții banii tăi, adică salariul, pensia, economiile. Alimentarea
este făcută de către angajatori alte persoane sau instituții de la care urmează să se
încaseze sume de bani. Alimentarea cardurilor de debit cu anumite sume de bani este
oricând posibilă la orice agenție sau sucursală. Printre cardurile de debit oferite de BT
se enumeră: Visa Electron, MasterCard Mondo, MasterCard Gold Debit, MasterCard
Direct, BT - OmniPass.

Banca Transilvania dispune de mai multe tipuri de carduri:

• de cumpărături (BT Flying Blue, STAR Card, STAR Forte pentru Medici)
• de debit
• carduri BT Pay.

Cardul de cumpărături BT Flying Blue există în două variante BT Flying Premium

și Classic.

Informații suplimentare privind acest card:

· Împrumutul poate fi până la de 5 ori venitul lunar

29
 · Perioada creditării este de 5 ani
· Dobânda este fixă - 24% pe an

La programul Flying Blue participă liniile aeriene AIR FRANCE, KLM, TAROM
Flying Blue îi răsplătește pe clienții săi cu Mile, cu cât un client călătorește mai
mult cu atât plătește mai puțin .
STAR Card este structurat astfel:

· STAR Forte
· STAR Gold
· STAR Platinum
Plata cu cardul STAR Forte aduce puncte STAR în funcție de valoarea
cumpărăturilor.
1 punct Star = 1 leu
Cardul de credit STAR Gold

Printre avantajele Star Gold se numără:

· În calitate de deținător al acestui produs se poate beneficia de o linie de credit

a cărei valoare poate ajunge până la 50.000 Lei
· Perioada este de 5 ani;
· Dobânda este 24% pe an;
· Există posibilitatea de a oferi celor dragi permisiunea la contul de card, prin
emiterea de carduri suplimentare.

În posesia unui astfel de card se poate intra dispuneți de un venit de minim 4000
de lei, nu aveți restante la credite și sunteți cetățeni români cu vârstă cuprinsă între 18
și 60 de ani.
STAR Platinum

· Că deținător al acestui produs, linia de credit de care se poate beneficia

cantitativă poate ajunge până la 150.000 lei
· Perioada creditului e de 5 ani
· Emitere carduri suplimentare pentru soț, soție, copii majori

Pentru emiterea cardului taxa este de 350 lei, iar taxa de administrare anuală a
contului, este de 350 lei.
STAR Forte pentru Medici

30
 STAR Forte pentru Medici e un card special creat pentru medici care oferă
siguranță în utilizarea lui prin prisma tehnologiei cip încorporată

· Se poate împrumută până la 5000 euro echivalent în lei; cel mult de 5 ori
venitul lunar
· Se rambursează cel puțin 10% din valoarea creditului între 1 și 25 ale lunii
· Perioada creditului = 5 ani
· Dobânda = 24% pe an
Carduri de debit

Visa Electron este un card exclusiv în lei ușor de folosit și convenabil. Comisionul
este 0 pentru cumpărăturile plătite cu acest card.
MasterCard Mondo

· Poți plăti cumpărăturile oriunde în lume

· Poți plăti facturile direct cu cardul la orice bancomat BT
· Poate fi folosit pentru a primi salariul
· Poți avea acces la banii din contul curent online
· Poți primi un credit de până la 6 ori mai mare decât salariul
· Comisionul este zero.
MasterCard Gold Debit

Pe lângă avantajele pe care le are MasterCard Mondo, acest card oferă

posibilitatea de a desemna mai multe persoane care să aibă acces la cont și fiecare va
primi câte un MasterCard Gold.

Taxa de emitere a cardului este de 50 de lei iar cea de administrare a contului e

de 80 lei pe an
MasterCard Gold Contactless

Cu MasterCard Gold BT Contactless se pot achita cumpărăturile de până în 100

lei, doar apropriind cardul de aparatul contactless.
MasterCard Direct

Este un card de debit în EURO foarte avantajos în special pentru cumpărăturile

făcute în străinătate.
MasterCard Direct BT Contactless

Nu mai este necesară introducerea pinului dacă valoarea este până în 100 lei ci
doar apropierea cardul de aparatul contactless. Comisionul de emitere este de 4 euro

31
 BT OmniPass

Card de debit, în lei.

BT Pay include sticker de plată, ceas de plată, brățară de plată.

Stiker ul de plată reprezintă o modalitate de a face cumpărături care înlocuiește

cardurile STAR Forte, STAR Gold și Flying Blue Premium. Ideal și practic pentru o plata
rapidă, acesta ajută la transformarea telefonului ori portofelului în mijloc de plata prin
simplă folosire a stickerului pe acesta.

Cardurile cadou reprezintă: instrumente de plată și achiziție care se bazează pe

plata în avans a unor sume a căror decontare se face ulterior prin intermediul livrării
unor bunuri/prestării unor servicii care vor fi achiziționate în cadrul unor sisteme de
retail, de regulă, de către o altă persoană decât cea care a achitat sumele inițiale.

3.1.5 Autorizațiile de extrageri

Aici vorbim de instrucțiunile de folosire a ATM urilor băncii Transilvania

ATM-urile sunt automatele bancare care oferă servicii de ridicare numerar pentru
posesorii de carduri, emise de banca, precum și obținerea de informații privind situația
conturilor și alte servicii conexe
În cadrul bancomatelor butoanele sunt numerotate astfel:

 În dreapta ecranului, de sus în jos: 1, 2, 3, 4

 În stânga ecranului, de sus în jos: 3, 4, 5, 6
Pentru extragerea numerarului este necesară cunoașterea următorilor pași:
1. Se introduce cardul în bancomat
2. Se alege limba română prin apăsarea tastei 1 din partea dreapta a ecranului
3. Introducerea codului pin
4. Se apasă iar tasta 1 pentru a extrage numerar
5. Pentru a alege altă suma se apasă tasta 8
6. Se scrie suma de la blocul numeric de unde s-a tastat și pinul
7. Dacă suma introdusă este corectă se apasă tasta 3, în caz contrar se apasă
tasta 4 și se introduce din nou suma
8. Dacă dorești chitanță trebuie apăsată tasta 3, dacă nu tasta 4
9. Se apasă tasta 3 sau 4 dacă este acceptat sau nu comisionul. Pentru că
operațiunea să fie finalizată trebuie apăsată tasta 3
10. Se ia cardul și banii

32
3.1.6 Viramentul (rolul băncii și diverse tipuri de viramente)

Viramentul este acea operațiune prin care o sumă de bani trece dintr-un cont în
altul fără a mai fi nevoie de numerar. Viramentul se poate realiza atât în lei cât și în
valută.

Atunci când viramentul se realizează între bănci din același stat este un virament
național iar dacă se realizează între bănci din state diferite se vorbește despre virament
internațional.

Pentru plata prin virament se plătește comision. Acesta este diferit de la o bancă
la altă. Astfel, plătitorul va trebui să aibă în cont o suma mai mare decât cea de plata.
Viramentul bancar poate fi realizat:

 Dintr-un cont propriu într-un alt cont care îți aparține

 Din contul tău în contul altei persoane care fie are cont la aceeași banca, fie între
conturi de la bănci diferite
Transferul realizat prin virament poate fi:

 Ocazional: o singură dată

 Permanent: transferul unei sume fixe periodic, aceleiași persoane
Viramentul interbancar – între două conturi deschise la bănci diferite

Viramentul de credit – După emiterea ordinului de plată de emitent și executarea

acestuia de către banca plătitoare se înregistrează suma respectivă în contul
beneficiarului de banca beneficiară. Este specific operațiunilor de transfer de fonduri. Se
clasifică în transfer ordinar și transfer bugetar.
Viramentul ordinar – poate fi inițiat și de client și de bancă și se utilizează pentru
efectuarea plăților care nu se referă la bugetul public național
Viramentul de debit – care se efectuează în baza cererii dispoziției de plată

Pentru orice fel de transfer trebuie să cunoști:

 Codul BIC al beneficiarului, care arată banca unde are deschis contul
 Codul IBAN, numărul de cont al beneficiarului

Atât timp cât transferul bancar n-a fost inițiat poate fi modificat sau anulat în orice
moment.

Taxele pe care le pot aplica băncile pentru plata prin transfer bancar depind de
locul sau locația unde se află contul: la aceeași bancă sau la bănci diferite; în interiorul
sau în afară zonei euro

33
3.1.7 Efecte de comerț (cambia, biletul la ordin)
Banca poate executa cu efecte de comerț (cambii și bilete la ordin) operațiuni de
încasări, plăti, avalizări și girări.

Efectele de comerț sunt înscrisuri pe baza cărora persoană care le posedă în

mod legitim este îndreptățită să primească o sumă de bani.

Cambia – reprezintă un instrument de plată prin care trăgătorul dă ordin altei

persoane, numită tras, să plătească unui beneficiar o sumă fixă de bani, la o dată fixă și
un loc prestabilit.
Cambia are 3 funcții: instrument de credit, de instrument de plată, de instrument
de schimb valutar.
Potrivit legii 58/1934, art. 1, cambia trebuie să conțină obligatoriu denumirea de
cambie în titlul acesteia, numele celui ce trebuie să plătească, data scadenței, locul
unde trebuie făcută plata, numele beneficiarului, semnătura emitentului cât și dată și
locul emiterii.
Cambia poate fi transmisă prin gir.

Biletul la ordin presupune raporturi juridice doar între două persoane: emitentul și
beneficiarul. Cu alte cuvinte, prin acest înscris emitentul se obligă să plătească o sumă
de bani la scadență unei alte persoane, numită beneficiar. (ori la ordinul acesteia)
Cambia sau biletul la ordin se execută silit în caz de neplată.

3.1.8 Plata fără contact (tele plata, telefonul mobil)

Plata fără contact sau plata contactless este o tehnologie care permite unui card
special ori unui telefon mobil să se conecteze wireless cu un cititor electric, pentru
efectuarea unor plăti.

Altfel spus, este un card dotat cu un cip cu ajutorul căruia poți face plăți prin
simplă apropriere de un POS contactless, fără a mai fi necesară introducerea cardului
în POS și nici tastarea pinului, în cazul plăților de maxim 100lei. Astfel, comparativ cu
plata cu un card normal sau cu numerar, plățile contactless de realizează mult mai
rapid.
Un alt avantaj este acela că permite efectuarea plăților cu telefoanele mobile, la
fel cum se realizează plățile cu un card contactless. Telefoanele de ultimă generație și
nu numai cele smartphone dotate cu cip NFC se apropie de un POS și plata se face
automat, cu ajutorul unei aplicații existente în telefon.

34
3.1.9 Cifre cheie (date statistice privind plățile interbancare)
• 54,9 miliarde RON – activele totale, sunt creștere cu 6% comparativ 2016.
• 29,9 miliarde RON – soldul creditelor totale, este în creștere față de anul
2016.
• 44,9 miliarde RON – depozitele clienților, fiind în creștere cu 7% față de 2016.
• 138.000 – numărul de credite noi acordate persoanelor fizice, IMM-urilor și
celor din zona Corporate (în perioada ianuarie-septembrie 2017), valoarea
totală depășind 9 miliarde RON
• 2,3 miliarde de RON – taxele și alte contribuții la bugetul de stat ale BT în
ultimii 5 ani
• O treime din firmele nou înființate în 2017 au ales să lucreze cu Banca
Transilvania.
• 245.000 – numărul de clienți companii – IMM, micro-companii și Corporate.
• 2.000 – numărul de micro-întreprinderi care au primit finanțări prin BT Mic,
companie dedicată susținerii afacerilor mici și înființată la începutul acestui
an.
• 160 – numărul de bancomate multifuncționale BT Expres Plus.
• 470 – numărul de automate BT Expres.
• 1100 – numărul de bancomate din rețeaua băncii.
• 12.200.000 – numărul tranzacțiilor realizate prin BT24 Internet Banking, în
creștere cu 16% față de 2016.
• 2.000.000 – numărul tranzacțiilor prin Mobile Banking, în creștere cu 130%,
față de 2016.
• 350.000 – numărul de utilizatori al aplicației BT24 Mobile Banking.
• 8.000 – numărul de împrumuturi ipotecare sau imobiliare oferite de Banca
Transilvania în primele 9 luni ale anului.
• 3.000.000 – numărul de carduri BT emise, cu care au loc peste 1 milion de
tranzacții/zi

Recent, Banca Transilvania a anunțat că intenționează să cumpere 39% din

acțiunile Victoriabank.

3.2 Incidentele de plată

3.2.1 Incidentele legate de cecuri
Unul dintre cele mai importante elemente ale unei afaceri este calitatea
partenerilor comerciali. Înaintea începerii colaborării cu diverși parteneri trebuie
verificată situația economico-financiară și juridică a acestora.

35
 O firmă poate consulta baza de date a Centralei Incidentelor de Plăti – CIP
înainte de a încheia o afacere cu un partener. Prin consultarea acestei baze de date se
poate verifică dacă pe numele potențialului partener sunt înregistrate diverse incidente
cu cecuri, cambii ori bilete la ordin. Astfel, ținând cont de răspunsul primit de la CIP,
firma respectivă poate decide dacă va mai colabora sau nu cu acel partener.

CIP are că scop oferirea de informații, în special negative, despre o anumită

persoană juridică sau o anumită firma, evitându-se astfel producerea unor situații
neplăcute pentru cel puțin una din părțile contractuale.

Înainte de a primi un cec de la client sau în schimbul mărfurilor pe care le-a

vândut comerciantul poate consulta acea baza de date. Astfel, comerciantul are
posibilitatea de a află dacă cecul este avizat de BNR sau dacă a fost declarat la CIP că
fiind furat, pierdut, distrus ori retras din circulație.
O firmă poate fi considerată ca având o bonitate mai ridicată dacă nu are
incidente sau nu este înregistrată în Centrală Incidentelor de Plăti în ultimii 7 ani. Cu cât
incidentele sunt mai recente cu atât riscul de neplată este mai mare. Astfel, faptul că
partenerul este trecut în CIP poate fi considerat un factor de risc foarte important în
relația comercială cu acesta.
Din Fişierul Naţional de Incidente de Plăţi (FNIP) fac parte:

 Fişierul naţional de cecuri (FNC),

 Fişierul naţional de cambii (FNCb),
 Fişieul naţional de bilete la ordin (FNBO)
Informațiile înscrise în FNPR – Fișierul Național al Persoanelor cu Risc, alături de
analizele specifice efectuate, pot contribui la luarea deciziei de colaborare cu partenerii
de afaceri.
FNPR colectează informațiile privind incidentele de plăți majore, cecuri care au
fost emise fără autorizarea trasului și astfel refuzate la plată, lipsa totală sau parțială de
disponibil, prezentarea la plata înainte să expire termenul de prezentare, cecuri emise
cu o dată falsă sau faptul că cecul a fost emis de un trăgător aflat în interdicție bancară.

Interdicția bancară constă în interzicerea de către o instituție de credit unui titular

de cont de a emite cecuri timp de un an de la data înregistrării în CIP a unui incident de
plată major.
Incidentul de plată este dat de neîndeplinirea obligațiilor titularului de cont.

Obligatul de plata este în cazul cecului trăgătorul, cel ce trebuie să își onoreze
obligația asumată odată cu emiterea/acceptarea unui instrument de plata

36
 Transmiterea informației la Centrală Incidentelor de Plăti se face electronic, prin
utilizarea Rețelei de Comunicații Interbancare ce leagă centrală BNR cu centralele
tuturor băncilor.

3.2.2 Incidentele legate de credite

Centrală Riscului de Credit – CRC colectează informații privind acele persoane

care au credite mai mari decât limita de raportare (20.000 lei) precum și informații
referitoare la fraudele cu carduri produse de posesori.
Baza de date a Centralei Riscului de Credit conține 4 fișiere:

1. Fișierul central al creditelor - FCC: informații de risc de credit raportate de

persoane declarante
2. Fișierul creditelor restante – FCR: abateri de la graficele de rambursare din
ultimii 7 ani
3. Fișierul grupuri – FG: informații referitoare la grupurile de persoane care
reprezintă un grup de client aflați în legătură
4. Fișierul fraudelor cu carduri – FFC: informații privind fraudele cu carduri
comise de posesori

3.3 Contestațiile
3.3.1 Contestațiile referitoare la cecuri
În urma incidentelor de plăti majore produse de titularii de cont la plata cu cecuri,
cambii și bilete la ordin aceștia vor fi înscriși în Fișierul Național al Persoanelor cu Risc.
În plus, celor care au produs incidente majore cu cecuri li se aplică interdicția bancară
care constă în imposibilitatea de a mai emite cecuri pe o perioadă de un an de la data
înscrierii la Centrala Incidentelor de Plăti.

3.3.2 Contestarea unui card

Dacă utilizatorul cardului constată desfășurarea unei operațiuni care n-a fost
autorizată de acesta, are dreptul să conteste oricare dintre aceste operațiuni.
Contestațiile se pot depune la oricare din unitățile băncii sau prin serviciul Call Center.
Contestațiile vor cuprinde obligatoriu numărul cardului, numele utilizatorului acestuia,
suma care este contestată, dată extrasului în care este cuprinsă această suma.

3.4. Terminalele de plăti și funcțiile unui POS

POS înseamnă Point Of Sale și reprezintă un terminal prin care are loc un
transfer electronic al unei sume de bani din contul clientului, prin intermediul cardului, în
contul vânzătorului.

37
 Acesta reprezintă un serviciu avantaj pentru client, oferit de către bănci,
restaurante, magazine și așa mai departe, prin care se transmit, prelucrează, stochează
și se recepționează informații prin intermediul plății cu cardul. Prin intermediul POS-ului,
clientul poate beneficia de o plată mai rapidă, securizată. Plata se poate efectua prin
tastarea PIN-ului sau prin tehnologia implementată cu contactless, în cazul în care
suma nu depășește 100 lei. Folosirea POS-ului îl fidelizează pe client, creste volumul
cumpărăturilor efectuate de acesta, oferă publicitate organizației sub numele căruia a
fost emis cardul etc.

3.4.1 Contractul POS

Conform contractului POS, instalarea terminalului se va efectua de către B.T. în
mod gratuit, banca acoperind costurile de instalare, transport și achiziție. Agenții Băncii
Transilvania vor instrui gratuit utilizarea terminalelor, garantând flexibilitate maximă și
participare automată la instituțiile MasterCard și VISA. Contractul POS are inclus,
potrivit B.T., un program care poate oferi potențialilor client ocazia de a achita în rate,
fără o posibila dobânda, produsele selecționate din mediul online, fiind premiați cu
puncte POS de fidelitate conform tabelului de mai jos.

Magazine din programul STAR Alte magazine

1 Ron = 1 punct 0,3% din valoarea cumpărăturilor din
Romania
0,1% din valoarea cumpărăturilor din
afara

3.5 Vanzarea la distanta

E-commerce este o platforma elctronică pe care se desfăşoară operaţii de
vânzare-cumpărare a diferitelor produse si sevicii pe Internet, desigur prin intermediul
cardului bancar. Avantajele acestei platforme sunt diverse de la economisirea timpului
pâna la incasarea sumelor intr-un cont curent in mod automat.

Platforma E-comerce are la baza un sistem securizat de procesare a tranzactiilor

online,ce ofera confidentialitate si sigurantă deplină in comercilizarea diferitelor produse
si servicii.

Platforma oferă un suport tehnic atât online precum si telefonic 7/24, acestea
oferind instrucţii de utilizare a platformei electronice precum si recomandări.

38
3.6 Noua forma SEPA (Single Payments Area - Zona Unica de
Plati in euro)
SEPA este un sistem de plăti interbancare, scopul acestui sistem de virament
SEPA, este de a imbunătaţi eficienta plăţilor transfrontaliere, acesta a stabilit un set de
reguli si procese ce sunt aplicabile in cazul viramentelor ce folosesc moneda euro.
„SEPA se realizează prin:

• adoptarea unui singur set de instrumente de plată pentru plăţi în euro

(transfer credit, debitare directă şi plăţi inițiate prin intermediul cardului);
• implementarea unor infrastructuri de procesare eficiente pentru plăţile în euro
(denumite generic mecanisme de compensare şi decontare);
• adoptarea unor standarde tehnice comune pentru procesarea tranzacțiilor de
plată;
• adoptarea unor practici comerciale comune de către prestatorii de servicii de
plată;
• crearea unui cadru legal armonizat pentru serviciile de plată (inclusiv prin
transpunerea la nivel naţional a noii directive privind serviciile de plată în piaţa
internă);
• dezvoltarea continuă de noi servicii orientate spre client.”5

Sistemul de plăţi SEPA se regăseşte pe teritoriul României ca optiune de

virament din anul 2008, acesta fiind definitivat si aprobat un an mai tarziu,in 2009.

3.6.1 Viramentul SEPA

Acesta apare in schimburi comerciale, sau de servicii, pentru a stinge creanta.
Unul dintre participanti transfera o sumă de bani prin SEPA, pentru a folosi acest
virament participanţii trebuie sa se regăsească in tările membre SEPA. Momentan
SEPA este format din 34 de tări, 27 tări UE, si 7 tări din afara UE.

3.6.3 Plata prin card SEPA

SEPA Cards Framework – SCF reprezinta un set de principii si reguli ce trebuie
respectate atât de banca emitentă cât si de banca acceptantă, schema de carduri cât si
procesatorii.
Cu ajutorul acestui card pot fi efectuate plăti comerciale si retrageri de numerar
in euro, bineinţeles acesta trebuie sa respecte cele doua conditii, operaţiile trebuie să
se efectueze in spaţiu SEPA, si cardurile trebuie să fie emise de băncile SEPA .

5
http://www.bnr.ro/Zona-unica-de-plati-in-euro-(SEPA)-3104.aspx)

39
4. Creditul pentru persoane fizice
4.1. Inițierea în matematica financiară
Matematica financiară în cazul creditelor se referă la structura componentelor ce
stau la baza funcționalității acestora, modul prin care se aplica aceste componente în
structura creditării și cum influențează .

4.1.1. Tipuri de dobânzi

În componența unui credit există un cost numit dobândă, acest cost reprezintă
suma de bani pe care trebuie plătită în plus față de valoarea de baza a unui credit,
pentru a dobândi dreptul de folosință a capitalului acordat prin creditare pe o anumită
perioadă de timp, această sumă de bani reprezintă de fapt chiria plătită pentru folosirea
unei sume de bani încredințate prin credit . Dobânda este prezentă în toate tipurile de
creditare și se aplică la o anumită rată în funcție de gradul de risc a creditării .
Dobânzile se pot împărți în mai multe forme, precum ar fi :
1) Dobânda simplă, reprezintă forma cea mai simplă îmbrăcată de dobândă, adică
aceasta se calculează doar o singură dată la suma de baza a creditului și se
aplică treptat pe toată durata rambursărilor.
2) Dobânda compusă, repriză o formă puțin mai complexă a dobânzii, și anume
aceasta nu este aplicată o singură dată și împărțită treptat, ci în cazul în care
dobânda rămâne neplătită, aceasta se va adăuga la suma de bază iar la
următoarea plată se va recalcula dobânda aceasta fiind puțin mai mare în
general, prin urmare această dobândă se va recalcula mereu la suma dobânzii
rămase .
3) Dobânda fixă, această formă a dobânzii va rămâne neschimbată pe toată
perioada creditului, ea se stabilește contractual la începerea creditării și nu poate
avea modificări pe parcurs.
4) Dobânda variabilă, această dobândă la fel ca și dobânda fixă se stabilește
contractual și nu este fixă deoarece ea se poate modifica în funcție de alt criteriu
important precum o rată de creditare interbancară numită pentru Leul Românesc
ROBOR, iar pentru alte valute deține o altă denumire în funcție de valută .
Dobânda variabilă nu se poate modifica în totalitate, ci aceasta păstrează o
anumită rată de bază stabilită contractual, iar la care se va adăuga rata ROBOR-
ului, care poate varia în funcție de mai mulți factori economico-financiari prezenți
pe piață .

40
4.1.2. Rata unui credit
Rata unui credit reprezintă efectiv suma de bani care a fost calculate și trebuie
să fie plătită lunar sau la termenul stabilit pentru rambursarea creditului în cauză,
această rată cuprinde și suma de bani care este datorată ca drept chirie, adică dobânda
aferentă creditului .

Rata unui credit este stabilită contractual în etapa de negociere a creditului și

poate îmbrăca următoarele forme :

1) Rata proporțională, reprezintă suma de bani cu tot cu dobânda ce trebuie

plătită la termenul stabilit (de obicei este plată lunară), această rata este
proporțională și egale la toate transele de plată . Rata proporțională mai
poate viza utilizarea unei rate a dobânzii care se împarte la o anumită
perioadă de timp în tranșe egale. De regulă lunar sau semestrial.

2) Rata actuarială este rata dobânzii utilizată de companiile de asigurări când

se fac previziuni privind evoluția medie a plasamentelor fondurilor de
pensii. Este o rată a dobânzii care ia în considerare evoluția ratei inflației
pe termen mediu și lung.

4.1.3. Metodele de rambursare a unui credit

Rambursarea unui credit se referă plată sumelor de bani datorate, a sumei
principale a creditului, cât și a dobânzii datorate, termenul de rambursarea este stabilit
contractual, acesta poate fi lunar sau la o altă scadență, însă există și alte metode de
rambursare care pot avea diferite efecte pozitive sau nu asupra sumei de plată, și
anume :

1) Rambursarea în avans, constă în plată înainte de termenul de scadență a ratei

creditului, sau chiar plata în avans parțial sau totală a creditului, această metodă
este bună doar în cazul în care plată în avans este scutită de plata dobânzii,
ceea ce nu se întâmplă în cazul creditelor de valori medii și mari, acestea având
clauză de plată în avans princiare se va percepe și dobânda sau un comision de
plată în avans .

2) Rambursare prin amortismente constant, această metodă constă în împărțirea

sumei de bani ce trebuie restituite ( adică a principalului creditului ) în părți egale
la care se calculează și se adună dobânda aferentă acelei părți a creditului,
aceasta sume scăzând constant până la finalul rambursări creditului, având un
efort mai mare inițial dar acesta devenind mai mic odată cu rambursarea părților
stabilite .

41
 3) Rambursarea prin anuități constant, aceasta constă în calcularea unor anuități
constante care au aceeași valoare pe toată perioada rambursării, această
valoare are inclus atât principalul cât și dobânda aferentă . efortul rambursării
fiind egal pe toată perioada creditului .

4) Rambursarea la scadență, este cea mai des întâlnită și utilizată formă de plată a
unui credit, aceasta constă în rambursarea sumei de bani exact în ziua stabilită
scadentă, mai exact ziua plății, la această data se percepe doar suma de bani
datorată plus dobânda aferentă.

5) Rambursarea prin scutire, această formă de rambursare reprezintă de fapt o

scutire temporară de la rambursarea ratelor creditului pe o anumită perioadă de
timp, sumele de bani datorate se vor plăti ulterior, principalul ratei v-a rămâne la
fel, dar în schimb dobânda aferentă se bonifică în suma principalului, la care se
va percepe dobândă și pentru perioada scutită .
Scutirea este o situație specială în rambursarea unui credit ce se aplică în cazul
persoanelor cu handicap. Conform Legii 448/2006 privind persoanele cu handicap o
persoană cu dizabilități poate să beneficieze de scutire de la plata dobânzii aferente
unui credit contractat pentru achiziționarea unui mijloc de transport special sau pentru
amenajarea locuinței.

4.2. Creditul de consum

4.2.1. Reglementările creditului de consum
Creditul de consum precum și orice alt tip de credit trebuie să respecte
reglementările legale aplicate oricărei persoane juridice ce oferă credite de orice natură,
un credit de consum se v-a încheia întotdeauna pe baza unui contract de credit prin
care se vor stabili toate condițiile și toți termenii ce vor trebui să fie respectați de ambele
părți contractante, adică de către persoana juridică ( banca ) care acordă creditul și
contractantul creditului, numit în continuare consumatorul direct al creditului .

4.2.2. Tipuri de credite de consum ( Banca Transilvania )

Creditul de consum reprezintă un împrumut de bani, care urmează să fie folosit
cu scopul de a fi transformat în bunuri sau service de orice natură, pentru satisfacerea
unei nevoi generale la un moment dat, acesta trebuie răscumpărat împreună cu o sumă
de bani plătită ca o chirie asupra dreptului de folosință a capitalului utilizat, creditul de
consum cuprinde prin definiția sa mai multe tipuri de credite ( în cazul nostru a Băncii
Transilvania), precum ar fi :
a) Creditul de nevoi personale, acest tip de credit de consum este cel mai
general folosit de către orice instituție de credit universală de pe teritoriul

42
 României, acest lucru se regăsește și în cadrul Băncii Transilvania sub
numele de „Practic BT”, acest tip de credit poate fi personalizat în funcție
de cerințele clientului, dar are câteva limitării în ceea ce privește suma
maximă de bani care poate fi împrumutată durata maximă de ani și costul
relativ mai ridicat față de alte tipuri de credite ( ipotecare, imobiliare și alte
tipuri ), dar prezintă și avantaje, precum ar fi nivelul garanțiilor să fie mai
redus, fără ipotecă sau alte tipuri de garanții, gradul de accesibilitate
ridicat și cerințele sunt minime .

b) Creditul de nevoi personale cu asigurare de viață și de șomaj, acest tip de

credit este similar în mare parte cu cel de nevoie personale simplu,
prezentat anterior, diferitele principale între cele două fiind, prezența
asigurării de viață și de șomaj care poate aduce unele beneficii dar și
dezavantaje precum ar fi costul puțin mai ridicat și blocarea unei asigurări
pe o anumită perioadă, iar o altă diferență principal față de creditul simplu
ar fi că rata dobânzii este puțin mai mica deoarece și riscurile asociate
acestui tip de credit sunt puțin mai mici.

c) Creditul de nevoi personale garantat cu ipotecă, acest tip de credit de

consum, la fel ca si celelalte două, fiind similar ca baza de plecare, dar
acesta având diferența semnificativă prezenta garanției cu ipotecă , adică
acest credit trebuie să fie obligatoriu garantat cu un bun imobiliar,
avantajul principal al acestui tip de credit îl reprezintă rata dobânzii puțin
mai scăzută față de celelalte două tipuri.

Dar un dezavantaj principal este chiar garanția, deoarece nu orice persoană dispune de
un imobil pe care îl poate utiliza ca o garanție și nu toată mea dorește asigurarea unui
credit de valoare mică cu un bun de valoare mare .

d) Creditul de nevoie personale cu destinație imobiliară, acest tip de credit se

aseamănă ca bază de plecare cu celelalte tipuri de credite personale, dar
oferă un avantaj principal, Acela că nu este necesară o garanție ipotecară,
chiar daca destinația creditului este direct construirea unui imobil .
Dezavantajul principal a acestui tip de credit este faptul că valoarea
maximă care poate fi contractată nu este foarte mare, comparative cu un
imobil, iar rata dobânzii față de un credit ipotecar este puțin mai mare .

e) Creditul prima mașină BT, acest tip de credit este specific achiziției unui
automobil, principalul avantaj față de alt tip de credit este că pentru
achiziția primului automobil, dobânda percepută mai fi mai mică față de
celelalte tipuri de credite, iar dezavantajele principale sunt că creditul este
acordat strict pentru acest tip de achiziție pe baza unui act doveditor sau a

43
 unei facturi de la vânzător, sumele de bani și durata creditului sunt relative
mici .

f) Creditul auto Formula BT, acest tip de credit este similar creditului prima
mașină deoarece are ca țintă achiziția unui automobile, avantajul principal
al acestui tip de credit este că sumele de bani pe care se acordă creditul
pot fi mult mai mari și în alte valute ( EURO ), iar dezavantajul acestui tip
de credit este rata dobânzii, aceasta fiind mai mare decât la prima mașină
și apropriat celorlalte tipuri de credite .

g) Leasing auto BT, acest tip de credit este și el similar creditului auto sau
prima mașină, având dezavantajul că autoturismul cumpărat nu este în
proprietatea persoanei fizice, ci mai exact a bănci pe toată perioada
contractului, la final devenind al persoanei în cauză .

4.3. Abordarea și gestionarea riscului

Abordarea riscului este luată mereu în calcul de către băncile comerciale și nu
numai, deoarece principala lor caracteristică ca instituții de creditare este de a examina
riscurile pieței și de a gestiona aceste riscuri, în scopul principal de a obține profit, dar și
în scopul social de a crea un mediu prielnic progresului economico-financiar, tehnologic
și social din cadrul unei societăți.

Gestionarea acestui risc de către bănci este luat în considerare și acest risc este
prezent inclusive în prețul produsului final, adică a creditului sau a serviciilor financiare,
cu cât riscul este mai mare, cu atât și prețurile produsului, cât și procedurile de
securitatea a operațiunilor va fi mai riguros . Principala misiune a unei bănci ar trebui să
fie abordarea și gestionarea corectă a riscurilor ce influenţează acest sector al unei
economii, deoarece menținerea unui sistem operațional eficient este datorat în prin fapt
gestionării corecte a riscurilor și mai puțin gradului de servicii acordate, adică un grad
ridicat dar riscant al unui sistem bancar nu este atât de bun față de un grad mai mic de
activitate dar în condiții de siguranță.

4.4. Creditul imobiliar

4.4.1. Reglementările creditului imobiliar
Creditul imobiliar conform legii creditului imobiliar Legea 190/1999, reprezintă un
serviciu principal prestat de o banca prin care, aceasta oferă o sumă de bani pentru
achiziționarea unui imobil unei persoane, pe baza unui contract stabilit de comun acord
în care sunt trecute toate condițiile și obligațiile ambelor părți, contract prin care se va
lua în garanție acel imobil până la terminarea rambursării acelui credit .

44
 În acest tip de credit sunt implicați mai multe persoane precum ar fi cele mai
importante, destinatarii, adică persoana care va primi suma de bani pentru a face acea
achiziție, persoana juridică care acorda creditul, și alte persoane care pot interveni în
această operațiune de creditare precum ar fi persoane care sunt aduse ca o garanție (
fidejusor ) . Toate aceste părți implicate în creditare vor fi trecute într-un contract de
credit care conține toate condițiile, termini și obligații, iar aceștia vor semna acel
contract de credit de comun acord .

În cazul în care acest contract nu va fi onorat, persoana care a contractat creditul

va putea pierde garanțiile depuse, adică imobilul achiziționat, iar în cazul unui fidejusor,
acesta va plăti și el în locul persoanei principale a creditului, deoarece banca are
dreptul prin contract și prin aceste garanții să le utilizeze când condițiile contractului nu
au fost respectate ( adică nerespectarea plății ), pentru a recupera sumele de bani
creditate .

4.4.2. Împrumuturile sectorului reglementat

Sectorul creditelor pentru locuințe precum banca pentru locuințe este reprezentat
de un împrumut reglementat pe sectorul locuințelor, chiar de către stat, această
reglementare a constat în modificarea creditului ipotecar printr-un program
guvernamental de credite ipotecare, pe baza căruia statul a reglementat și a format o
noua categorie de credite ipotecare numit prima casa prin care sponsoriza creditarea
acestui sector prin oferire unor prime asupra unui fond deținut de un client care
economisea pentru a beneficia ulterior de un credit ipotecar cu anumite avantaje față de
creditul ipotecar simplu, adică o rată a dobânzii puțin mai mică, un avans din credit mai
mic și acele prime acordate pe baza unei economisiri constate în timp .

Acest tip de credit a fost oferit de către toate băncile importante de pe teritoriul
României împreună cu inițiativa statului, dar la momentul actual aceste fonduri ( în cazul
Băncii Transilvania ) sunt epuizate .

4.4.3. Creditele ipotecare pentru sectorul liber

Pentru restul sectorului liber există oportunitatea de a primi credite ipotecare .
Banca Transilvania oferă un produs complex atât persoanelor fizice cât și juridice
pentru procurarea de resurse pentru achiziționare unui imobil, și anume un credit
ipotecar care poate fi personalizat după cerințele și nevoile clientului. Acest tip de credit
nu este influențat de către stat prin nici un program, iar din această cauză există o
diferență între creditul ipotecar simplu și cel pentru prima casa ( banca pentru locuințe ).

Creditul ipotecare este reprezentat de un serviciu de creditare pentru

achiziționarea unui imobil, ce poate fi acordat fie unei persoane fizice sau unei
persoane juridice, după caz, acest credit se stabilește tot contractual, în acesta fiind

45
prezentate toate condițiile și obligațiile tuturor părților implicate în creditare, iar garanția
acestui tip de creditare o constituie ipoteca asupra imobilului achiziționat sau a unui altui
imobil, după caz .

În cazul în care nu se respectă termenii de rambursare, banca v-a executa

garanțiile personale apoi cele reale, după caz, până când valoarea creditului acordat va
fi răscumpărată.

Principala forma a creditului ipotecar este reprezentată de creditul ipotecar

clasic, acesta având ca o caracteristică principal faptul că ipoteca este pusă asupra
imobilului nou cumpărat, în cazul cumpărării unui nou și unic imobil fără ca persoana în
cauză să aibă în proprietate alt imobil, iar în cazul în care este pus alt imobil ipotecă,
creditul se poate numi și credit punte, adică ipoteca nu este pusă asupra imobilului
direct achiziționat, ci asupra altuia .

4.5. Diferitele moduri de achiziționare

4.5.1. Vânzarea în stare de finalizare viitoare
Această modalitate de achiziționare se referă la acea achiziție care se va face
asupra unui bun care urmează să fie finalizat ulterior, asupra cărora se va întocmi un
proiect de lucru, iar pe baza acestuia se poate acorda un credit pentru finalizarea
proiectului în cauză.

4.5.2. Contractul de construire

Această modalitate de achiziționare se referă la contractarea unui constructor,
care va trebui să realizeze un proiect de construcție și să efectueze această operațiune
până la terminarea acestui proiect, în vederea realizării în condiții de siguranță se vor
putea lua mai mulți pași precum, verificarea prudentă și înaintea contractării acelui
constructor propriu zis, apoi în cazul în care se observă modificări în timp ale prețurilor
se pot realiza revizuiri ale prețurilor finale ,se pot eșalona plățile ce trebuie făcute, iar nu
în ultimul rând se semnează contractul iar după finalizarea lucrărilor se finalizează
plățile finale.

4.6. Diferite rate ale dobânzii pentru împrumuturi

4.6.1. Dobânda anuală efectivă
Dobânda reprezintă suma de bani plătită ca o chirie asupra dreptului de folosință
a unei sume de bani împrumutate, aceasta chirie, numită și dobândă este standard
calculată și utilizată în practică ca pe o dobândă anuală efectivă, adică este stabilită o

46
rată fixă ce este aplicată anual sumei de bani împrumutate, aceasta este apoi împărțită
cu ajutorul unei formule a dobânzii, în semestre, trimestre, luni, și chiar zile .

4.6.2. Rata dobânzii legale

Rata dobânzii legale reprezintă o rata a dobânzii stabilită de către Banca
Națională a României ( BNR ) în funcție de politicile monetare ale acesteia și intențiile
sale în ceea ce privește creditarea în general pe teritoriul României, această rata a
dobânzii reprezintă de fapt rata la care băncile comerciale din sistemul bancar
Românesc se pot împrumuta direct la Banca Națională a României . Această rată este
stabilită de BNR și de obicei ea este baza tuturor celorlalte dobânzi din întregul sistem,
această rată, conform BNR, pe data de 8 noiembrie 2017 a avut o valoare de 1.75%,
valoare ce intră în compoziția legală a tuturor dobânzilor din interiorul sistemului și
reprezintă un minim.

4.6.3. Rata dobânzii cămătărească

Această rata a dobânzii, numită și dobândă cămătărească, reprezintă de fapt un
prag al ratei dobânzii generale, prag după care perceperea ascetei rate a dobânzii
reprezintă o infracțiune și se poate sancționa prin lege, acest prag al dobânzii este de
50% peste dobânda de referință a Băncii Naționale a României .

4.6.4. EURIBOR ( Euro Interbank Offered Rate )

Această rată a dobânzii reprezintă o rată de împrumut interbancar la nivel
European, prin care cele mai mari bănci de pe teritoriul Uniunii Europene se pot
împrumuta unele de la altele și care sunt ratelela care aceste se pot împrumuta între ele
. Acesta este de fapt un indicator care ne arată acest nivel de împrumut interbancar la
nivel European, acesta fiind o medie calculate a tuturor ratelor la care se pot împrumuta
marile bănci europene între ele. Acest indice stă la baza calculului ratelor dobânzilor
variabile în euro, acesta poate influența direct aceste costuri de finanțare prin creditare
deoarece daca crește indicele EURIBOR, crește și rata dobânzii la creditele în euro, iar
daca acest indice scade, scade si rata dobânzii .

47
Datele din tabel au fost preluat și prelucrat de pe www.euribor-rates.eu

4.6.5. EONIA ( Euro Overnight Index Average )

Acest indicator seamănă cu EURIBOR-ul prin faptul că reprezintă tot rata la care
băncile din sistemul European se pot împrumuta una de la cealaltă, doar că acest
indicator se folosește doar pe termen de o zi, mai bine spus împrumuturi interbancare
pe termen de o zi și o noapte, cu scopul de a avea lichiditate sporită pe termen foarte
scurt.

Tabele preluate și prelucrate de pe site-ul : http://www.euribor-rates.eu/eonia.asp

48
4.6.6. ROBOR (Romanian Interbank Offered Rate)
Acest indicator are multe asemănări cu EURIBOR-ul, și anume acești doi
indicatori ne arată același lucru doar ca ROBOR-ul ne arată rata la care se împrumută
bancile din sistemul bancar Românesc intre ele și numai în lei, acest indicator este
reprezentat de media tuturor împrumuturilor interbancare de pe teritoriul României.

Acest indicator poate influența ratele dobânzilor variabile și anume dacă acesta
crește, vor crește și ratele dobânzilor în general și invers . Valorile acestuia vor depinde
și de termenul de timp pentru care vor fi aplicate și anume, o zi, o săptămână, o lună,
trei luni, șase luni, douăsprezece luni .

Tabel preluat de pe site-ul BNR : http://www.bnr.ro/ROBID-ROBOR-5672.aspx

4.7. Diferitele garanții la rambursarea creditelor

4.7.1. Garanțiile personale
Garanțiile personale reprezintă totalitatea formelor de garanții care se vor asigura
prin intermediul unor persoane sau a unor instituții de credit, acestea asigurând plata

49
obligațiilor unei persoane fizice sau juridice, pentru care acestea au semnat, care a
contractat un credit și se află în incapacitate de plată .
Acestea pot fi de două feluri :

a) Fidejusiune ( fideiusiune sau cauțiune ), această garanție consta într-o garanție

personala prin care o persoană fidejusoare și-a luat obligația de a plăți în locul
altei persoane în cazul în care acesta nu poate rambursa creditul său.
b) Scrisoare de garanție bancara ( SGB ), în acest caz garanția SGB-ul este data
de către o bancă care urmează să suporte plata obligațiilor în cazul în care
persoana care deține creditul nu mai poate plăti .

4.7.2. Garanțiile Reale

Aceste garanții reprezintă direct un bun fizic care va fi folosit drept garanție în
cazul creditării, iar în cazul de neplată aceste bunuri vor fi vândute de către bancă, iar
creditul va fi acoperit .
Acestea pot avea mai multe forme precum ar fi :

a) Ipoteca reprezintă o formă a garanției reale prin care un bun imobiliar va fi cedat
în favoarea băncii ca și garanție, iar în caz de neplată acesta va fi executat silit
iar apoi vândut pentru a se putea recupera valoarea creditului . Exemple (
Imobile, terenuri, etc, )
b) Gajul cu amanet reprezintă tot o formă reală de garanție prin care se lasă un bun
de valoare în custodia băncii, iar în cazul în care nu se poate rambursa plata se
vinde acele bunuri gajate iar creditul va fi sau nu rambursat în totalitate .
Exemple ( Picture de artă, aur, lingouri, bijuterii, etc, )

c) Gajul fără deposedare reprezintă tot o formă de garanție reală prin care bunul
care va fi constituit ca și garanție nu va fi lăsat la bancă, ci folosit în continuare
de către cel caria contractat creditul, în caz de neplată acestea se vor executa
silit iar creditul va fi rambursat din valoarea acestora . ( mașini, utilaje,
echipamente, etc, )

d) Iar ca alte două tipuri de garanții putem spune despre, gajul general, adică darea
în garanție a celorlalte bunuri negajate și despre depozitele bancare, cale pot și
acestea să fie date spre garanție .

50
4.8. Asigurările împrumuturilor
4.8.1. Riscurile acoperite
În mare parte la creditele de valoare mare și cele cu dobânzi mai mici, adică cu
un risc mai mic, se va percepe obligatoriu o asigurare, fie ea de viață sau fie ea de
bunuri, împrumuturile sunt asigurate și prin intermediul așa ziselor asigurări deoarece
prin acestea se pot evita unele riscuri iar în cazul manifestării acestora se pot recupera
banii foarte ușor .

În cazul un credite de nevoi personale se pot cere ca și formă suplimentară de

garanție și o asigurare de viață sau de șomaj, în cazul un credit ipotecar se va cere
obligatoriu asigurare obligatorie asupra bunului imobiliar dar și o asigurare de viață .
Prin urmare banc ava încerca să diminueze apariția și să evite orice risc existent
și care poate fi prevenit, pentru a evita pierderi ulterioare sau doar ca o precauție, care
va duce pe viitor la buna funcționare a sistemului de lichidități .

4.8.2. Contractul și partea interesată

Asigurarea bunei funcționări a unui împrumut se va și existenta unor asigurări
suplimentare ca de exemplu cea de viață sau asupra unor bunuri, vor fi impuse prin
contractul creditului, acolo stabilindu-se toate și aceste condiții de siguranță, benefice
ambelor părți ale contractului .

4.8.3 Punerea în practică a garanției

Evitarea manifestării unor riscuri de neplată vor fi înlăturate de bancă prin
constituirea garanțiilor principale ale creditării respective, adică garanții personale sau
reale, ce vor fi folosite pentru evitarea unui incident neplăcut în vederea nerambursării
unui credit .

4.9. Tratamentul supraîndatorării

Conform legii Nr. 151 din 18 iunie 2015 privind procedura insolvenței persoanelor
fizice, instituțiile de creditare și nu numai trebuie să urmeze unele proceduri legate de
insolvența unei persoane fizice care se află în incapacitate de plată dar se poate
negocia cu aceasta amiabil. Băncile au obligația legală de a acorda sprijin debitorului
aflat în incapacitate prin renegociere a rambursări și oferirea unei șanse acestuia de a-
și îmbunătăți situația financiară și de a rambursa creditul, și sprijinul acestuia din toate
punctele de vedere pentru a facilita o reintegrare în societate și de a motiva pe acești
debitori să își îmbunătățească situația financiară .

51
5. Creditul pentru firme (IMM)
5.1 Creditele pentru investitii pe termen mediu sau lung
Banca Transilvania pune la dispozitia IMM-urilor diferite tipuri de credite, de la
credite de finanţare, pana la credite de leasing, precum şi credite destinate dezvoltării
companiei cum ar fi achiziţionarea diferitelor materiale, echipamente.

In ultimii ani Banca Transilvania a acordat o mare atenţie clientilor IMM, aceasta
acordând 18 de credite noi in anul 2016, credite ce insumează 4,9 miliarde de lei.

Banca Transilvania ofera credite de investiţii preferenţiale, acele IMM-uri ce

folosesc 70% din valoarea investiţiei pentru a achiziţiona diferite echipamente, utilaje
etc. ce au fost produse in România, precum si servicii ale firmelor românesti vor
beneficia de:

• dobândă diminuată pentru creditul de investitii: ROBOR 6M* + 2,5%

• comision de acordare redus la 0,5%
• comision de gestiune lunară redus la 0,05%6

5.2. Imprumutul pentru infiinţarea intreprinderii

In cadrul Băncii Transilvania imprumutul pentru infinţarea intreprinderii se
numeste Start-Up Nation. Acest program Start-Up Nation vine in ajutorul
antreprenorilor ce au un bun plan de afaceri insa nu au un capital pentru a porni
afacerea.

5.3 Leasing-ul
BT Leasing Transilvania vine in ajutorul IMM-urilor cu diferite forme de finantare,
ce le ajuta intr-un mod simplu si rapid. Pana in prezent BT Leasing a intrat in contact cu
aproximativ 7000 de clienti, clienti ce se bucura de produsele din gama BT Leasing.

BT Leasing se regaseste in centrele economice importante din toata tara. O

caracteristica a gamei de produse de leasing oferite de catre BT Leasing este Leasing-
ul personalizat, pachet ce va usura demersul IMM-urilor.

66
www.bancatransilvania.ro/pentru-companii/imm/credite-imm/investeste-romaneste

52
 Auto
Leasing-ul Echipamente
Imobiliare

Take&Go
Leasing-ul personalizat Leasing interactiv
Leasing Sale & Lease Back

BT Leasing Auto oferă o gamă largă de autotorisme de la camioane, autoutilitare

pâna la tractoare sau ori care alte autovehicule. Valoare minimă fiind de 5000 lei,
perioada acordării leasing-ului este intre 12 si 60 de luni,BT Leasing Auto oferind
posibilitatea unui avans, acesta pornind de la 10% si poate ajunge pâna la 50%.

Leasing-ul de echipamente din cadrul BT este asemănator Leasing-ului Auto

singura diferenţă fiind că avansul este negociabil, de asemenea echipamentele si
utilajele din cadrul Leasing-ului pentru echipamente fac parte din diferite domenii
precum domeniul medical, de construcţii, industrial, forestier precum si alte domenii.

Leasing-ul imobiliar vine in ajutorul acelor IMM-uri ,ce işi doresc o hală pentru
desfăşurarea unui proces de productie , sau o clădire de birouri. Perioada de timp a
unui leasing imobiliar se situează intre 12 si 60 de luni, avansul este negociabil.

De asemenea BT leasing oferă o gamă de leasing-uri personalizate precum:

Take&Go, Leasing interactiv, Leasing Sale & Lease Back.

O caracteristică interesantă a Leasing-ului Sale & Lease Back, este că tu

transferi bunurile, autotorismele, imobilile ce le ai in proprietate băncii, primind in schimb
o sumă de bani, la sfaârşitul perioadei specificate in contract tu redevii proprietar al
bunului pe care l-ai lăsat băncii.

5.4. Imprumuturile de Exploatare

5.4.1 Creditele de trezorerie
Linii de credit - capital de lucru

Banca Transilvania vine in ajutorul IMM-urilor prin Linia de credit- capital de

lucru, astfel firmele ce duc lipsă de capital pentru finanţarea activitaţii curente apelează
la acest credit.

Caracteristici ale liniei de credit: are caracter revolving, plătesti dobândă doar
pentru partea consumată din imprumut, perioada creditului este de 24 de luni iar suma
maximă ce poate fi imprumutată este 500.000 lei.

53
5.4.2 Garanţiile
Garantia bancara este un angajament pe care institutia bancara si-l asum in
favoarea unui beneficiar de a plati acestuia o suma de bani, daca ordonatorul nu
reuseste sa onoreze obligatia asumata in contract fata de beneficiarul garantiei.
Garantia cuprinde trei parti:

• Ordonatorul (este cel care cere emiterea garantiei)

• Beneficiarul
• Garantul( este banca care emite garantia)
Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii
(FNGCIMM)
Programul de garantare a creditelor pentru IMM-uri

„I.M.M.-urile sunt eligibile în cadrul programului dacă, îndeplinesc cumulativ următoarele

criterii:

a) se încadrează în categoria întreprinderilor mici şi întreprinderilor mijlocii, în

condiţiile Legii nr. 346/2004;
b) nu se află în dificultate în sensul pct. 9 din Comunicarea Comisiei - Liniile
directoare comunitare privind ajutorul de stat pentru salvarea şi restructurarea
întreprinderilor aflate în dificultate (2004/C 244/02;
c) nu se află în litigiu, în calitate de pârâți, cu Ministerul Finanțelor Publice şi/sau
instituţia de credit parteneră;
d) nu figurează cu credite în baza de date a Centralei Riscurilor de Credit
(C.R.C) sau figurează cu credite de categoria A sau B;
e) nu figurează cu incidente majore cu cecuri şi bilete la ordin în ultimele 12 luni
în baza de date a Centralei Incidentelor de Plăţi (C.I.P.);
f) împotriva lor nu s-a deschis procedura insolvenţei, în temeiul prevederilor
Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei;
g) prezintă instituției de credit finanțatoare garanţii colaterale, care împreună cu
garanția de stat acordată prin prezentul Program, acoperă în proporție de cel
puțin 100% valoarea finanțării;
h) au cel puțin 3 ani de la înființare și au realizat bunuri și/sau servicii și au
întocmit bilanțuri contabile în ultimele două exerciții financiare consecutive
încheiate;
i) înregistrează profit din exploatare în ultimul exercițiu financiar încheiat;

54
 j) nu înregistrează restanțe la plata impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor
sume datorate bugetului general consolidat;``(
www.fngcimm.ro/index.php?page=program-garantare-beneficiari-eligibili)7

FNGCIMM emite o garanţie ce poate fi maxim 50% din valoarea finanţării,

desigur exceptând diferitele comisioane si dobânzi bancare. Cei ce participă la acest
fond trebuie să plăteasca o primă de garantare, aceasta fiind 1,99% pe an din valoarea
garanţiei aprobate.

FNGCIMM SA - IFN acoperă riscul de nerambursare in limita maximă de 80%,

astfel băncile comerciale sunt protejate, ele inregistrând pierderi insă nu la fel de mari,
precum ar fi cele in lipsa FNGCIMM.

5.5 Finanţarea gestiunii clienţilor

5.5.1 Scontul comercial
Scontul comercial este acel credit oferit IMM-urilor ce duc lipsa de cash-flow,
insă urmează să incaseze facturi de la clienţi in perioada următoare, astfel IMM-ul
contractează acest imprumut. Beneficiarul poate incasa, cecuri, bilete la ordin inainte de
scadenţă. Valoarea maximă a creditului in cazul Băncii Transilvania este de 750.000
lei, acest credit dureaza 24 de luni insă poate fi prelungit cu incă 12 luni.
Pentru a te bucura de avantajele acestui credit trebuie sa indeplinesti
urmatoarele conditii:

• firma ta nu este in interdictie de a emite cecuri bancare

• la creditele pe care le ai deja, nu figurezi in Centrala Riscurilor de Credit cu
intarzieri mai mari de 15 zile
• firma ta nu inregistreaza popriri active sau suspendate pe cont
• firma ta nu are inregistrari active in Buletinul Procedurilor de Insolventa
• firma ta sa nu constituie grup cu clientul8

5.5.2 Factoring
Operaţiunile documentare pe care Banca Transilvania le pune la dispoziţia
clienţilor săi sunt: Acreditivul documentar, Scrisoarea de Garanţie, Acreditivul stand-by,
Incasso-ul documentar.

Acreditivul documentar este un angajament pe care şi-il ia banca, că va plăti o

suma de bani in momentul prezentării documentelor justificative.

7
www.fngcimm.ro/index.php?page=program-garantare-beneficiari-eligibili)
8
https://www.bancatransilvania.ro/pentru-companii/imm/credite-imm/factoring-si-scontari-de-instrumente-
la-incasare/scontare-100-/

55
 Scrisoarea de Garanţie

Scrisoarea de garantie reprezintă inscrisul unei garanţii emisă de obicei de către

o bancă clientului său ce efectuează tranzacţii comerciale internaţionale, şi se află in
calitatea de debitor.

Acreditivul stand-by este un instrument de protecţie impotriva riscurilor

comerciale internaţionale, acesta cuprinde caracteristici atât ale acreditivului
documentar cât si a scrisorii de garanţie

Incasso-ul documentar reprezintă o modalitate de plată prin care documentele

financiare(cambii, ordin de plată, cec) sunt remise prin intermediul băncii de către
exportator spre banca importatorului, acestea fiind eliberate importatorului doar dacă
acesta efectuează o plată sau acceptă plata la scadenţă.

5.5.3 Comerţul Internaţional

Comertul International este realizat de catre exportatori si importatori, institutia
bancara avand un rol de punte intre cei doi. Prin intermediul bancii, mai bine spus cu
ajutorul instrumentelor de plata precumsi diferitele operatii pe care banca le ofera
„comerciantilor” acestia isi pot duce la capat tranzactia.
Cel mai comun instrument de plata folosit de catre exportatori este Acreditivul.

56
6. Răspunderea băncii (secret bancar, deontologie, cod
etică)
6.1 Neconformitatea
Neconformitatea reprezintă încălcarea codului de etică bancară și poate fi
interpretată că o violare a violare a principiilor și regulilor din acest cod.

Este considerată o incalcara gravă a normalor Codului de etică bancară:

încălcarea repetată a codului sau determinarea altor persoane să facă acest lucru,
refuzul de a înștiința Juriul de Onoare dacă se cunosc informații referitoare la cazuri de
încălcare a normelor codului sau intimidarea persoanelor care au dezvăluit Juriuliu de
Onoare astfel de fapte.

6.1.1 Obiective și rezultate

Prevenirea și combaterea spălării banilor și a criminalității financiare.
Internațional Compliance Association (ICA) a fost înființată în 2001 și îşi dedică
întreaga activitate dezvoltării nivelului de aptitudini, cunoştințe şi profesionalism în sfera
serviciilor financiare din toată lumea.

6.1.2 Consecințele riscului de neconformitate

După ce se analizează fapta semnalată și se constată o încălcare a prevederilor
codului, Juriul de Onoare va formula o notificare insstitutiei de credit prin care o să i se
solicite să înceteze comportamentul care reprezintă o încălcare a Codului de etică
bancară.

Dacă instituția respectivă împotriva căreia s-a făcut plângerea nu încetează

acest comportament atunci decizia Juriul de Onoare va fi adusă la cunoștință ARB și a
tuturor instituțiilor de credit membre.
BNR poate aplică următoarele sancțiuni:
a) Avertisment dat băncii în scris;
b) Amendă între 0,05% și 1% din capitalul social al băncii,
c) Amendă aplicabilă administratorilor ori conducătorilor între 1-6 salarii medii
nete/bancă, conform situației salariale din luna precedentă datei la care s-a
constatat fapta. Amenzile încasate devin venit la bugetul de stat;
d) Retragerea aprobării date conducătorilor și/sau administratorilor băncii sau
chiar retragerea autorizației băncii

57
Neconformitatea poate duce la:

 instabilitate financiară
 reducerea profitului
 aplicarea de clauze legale împotriva băncii

6.1.3 Domenii acoperite de conformitate

Prin respectarea secretului bancar și a eticii bancare, Banca asigură:

 protecția datelor și a informațiilor referitoare la activitatea desfășurată de clienți

aflate la dispoziția unei instituții de credit
 promovarea unei conduite adecvate a angajaților instituțiilor de credit fată de
clienți, colegi, mediul bancar, autorități
 încurajarea și promovarea unei bune cooperări între băncile membre
 promovarea respectului reciproc în cadrul comunității bancare

6.2 Răspunderea civilă și penală a băncii

Răspunderea civilă are că scop repararea prejudiciilor cauzate pe nedrept
persoanelor fizice sau juridice iar răspunderea penală are scopul de a-i pedepsi pe cei
care au încălcat normele legale.

6.2.1 Elementele constitutive ale răspunderii civile

Răspunderea civilă a băncii este dată de activitatea culpabilă desfășurată de
angajatul său

Răspunderea față de client acesta răspundere este contractuală deoarece își

are izvorul în neîndeplinirea clauzelor contractului încheiat între bancă și client.
Printre obligațiile băncii nerespectate prin contract se enumeră:

- Anularea sau reducerea fără motiv a unui credit acordat

- Cazul în care banca nu verifică un efect de comerț înainte de a-l plăti
- Banca refuză să plătească un cec cu acoperire suficientă
- Banca plătește un cec deși s-a efectuat o opoziție legală pentru furt, pierdere sau
faliment

Conform articolului 25 al Legii 58/1998 BNR stabilește reguli și norme etice și

profesionale pentru calitatea și activitatea personalului bancar precum și a
conducătorului de bancă.

Clauzele contractuale de neresponsabilizate produc efecte doar în cazul în care

este vorba de culpă lejeră.

58
 Culpă gravă se referă de exemplu la întreruperea nejustificată a unui credit,
întârzierea efectuării operațiunii de virament, întârzierea la plată a unei cambii.

Răspunderea băncii nu este doar față de client cât și față de terțe

persoane. Această răspundere se poate manifesta pentru fapta proprie, fie pentru fapta
altei persoane.

Răspunderea pentru fapta proprie a băncii este atunci când fie din neglijență, fie
din intenție provoacă un prejudiciu unei persoane, prin fapte cum ar fi:

- Oferirea unor date greșite cu privire la solvabilitatea unui client

- Complicitatea la un act ilegal al clientului sau
- Executarea unei dispoziții a clientului deși această prezintă neregularități
- Menținerea deschisă a contului clientului deși acesta se află în stare de faliment,
favorizând insolvabilitatea acestuia

Banca nu este răspunzătoare pentru faptele ilegale ale clienților săi deoarece
această nu este obligată să îi supravegheze sau să le dea sfaturi.

6.2.2 Condiții de aplicabilitate a răspunderii civile

Răspunderea civilă se aplică dacă banca n-a respectat prevederile emise de
BNR, nu a raportat, a raportat cu întârziere, sau a raportat niște date eronate.

6.2.3 Condiții de aplicabilitate a răspunderii penale

Răspunderea penală se aplică în cazul în care funcționarul băncii a fost complice
al unor infracțiuni de evaziune fiscală, înșelăciune al cărei autor poate fi un client al
băncii. De altfel, autorul infracțiunii poate fi chiar funcționarul băncii prin săvârșirea unor
fapte precum: divulgarea fără drept a secretului profesional. Obligația băncii de a păstra
confidențialitatea informațiilor cu privire la clienți este normă legală a art. 35 al Legii nr.
58/1998

6.2.4 Cazuri de derogare de răspundere

Conform art.15 din OUG 99/2006, nu se consideră încălcări ale obligației de
păstrare a secretului bancar:

- oferirea unor informații agregate care să nu facă posibilă identificarea clientului

sau a activității acestuia
- furnizarea de date structurilor precum: CRB, CIP, organizate în condițiile legii
- furnizarea de date auditoriului financiar al băncii
- furnizarea de informații instituțiilor de credit corespondențe, numai în cazul în
care informațiile acestea au legătură cu operațiunile derulate prin conturile de
corespondent;

59
 - furnizarea de date și informații necesare pentru supravegherea pe bază
consolidată și pentru combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului;
- transmiterea de către Centrală riscurilor bancare a BNR a informațiilor existente
în baza să de date instituțiilor de credit.

Răspunderea penală poate fi angajată doar celor care au participat la săvârșirea

unei infracțiuni în calitate de autor, instigator sau complice.

6.3 Deontologia
Deontologia sau Codul Deontologic reprezintă un cod de conduită a angajaților
dintr-o instituție financiar bancară, in prezent toate persoanele ce lucrează in bănci
respecta codul de conduita adoptat de către ARB.

6.3.1 Principalele obligații

In desfășurarea activităților sale băncile trebuie respecte normele si regulile
emise de către BNR si celelalte organisme profesionale precum ARB, Institutul Bancar
Român etc.

Banca trebuie să își organizeze întreaga activitate in conformitate cu normele și

reglementările Băncii Naționale Române.

Printre principalele obligații ale băncii se regăsește Principiul confidențialității.

Instituția bancara nu are dreptul sa divulge informații cu caracter personal ale clienților
săi, excepție făcând persoanele împuternicite de către titular.

Instituția bancara trebuie să fie foarte prudentă in orice activitate sau operațiune
desfășoară, respectând de altfel normele in vigoare.

6.3.2 Loialitatea fată de angajator

La semnarea contractului de muncă, viitorul salariat își asumă responsabilitatea
de a fi loial angajatorului. Acesta nu trebuie să desfășoare sau să comită fapte ce ar
putea dauna intereselor instituției precum și a angajatorului. La semnarea contractului
de munca viitorul salariat semnează și un acord de confidențialitate prin care acesta
se vede obligat să nu divulge orice informație ce are legătura cu modul de desfășurare
a activităților din instituție.

Banca Transilvania este o instituție in care discriminările privind religia,

culoarea pielii precum și naționalitatea nu se regăsesc, aceasta promovează un cadru
familial , bazat pe respect reciproc și onestitate.

60
6.3.3 Respectarea legilor și regulamentelor, și vigilența deosebita in ceea
ce privește spălarea banilor
Prin termenul de „spălare de bani” înțelegem orice acțiune ce are drept scop
împiedicarea identificării originii ilicite, a dreptului de proprietate sau alte drepturi
referitoare la un bun.

Datorită amplorii de care această activitate se bucură, atât pe plan național cât și
pe plan internațional, au fost create organe specializate pentru a combate acest
fenomen. Astfel a fost creata Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea, sancționarea
spălării banilor.
Conform Legii nr. 656/2002 următoarele activități sunt considerate ilegale:
• Deși se cunoaște proveniența ilicita a unor bunuri, acest lucru este ascuns, și
bunurile sunt incluse in relații de schimb, cu scopul de a le pierde urma
• Nedenunțarea unor fapte ilicite
• Încercarea de atribuire de drepturi, sau de proveniență a unor activități deși
se cunoaște că acestea provin din fapte ilicite.

6.3.4 Concluzie

In opinia mea atât legislația civilă cât si cea penală au un rol extrem de important
si anume protejarea tuturor relațiilor fie ele economice fie financiare, precum și
protejarea tuturor relațiilor de schimb.

Legislația îndeplinește doua funcții principale o funcție de prevenire și o funcție

de combatere. Persoanele ce au săvârșit o faptă ilicită intră sub incidența legislației,
fiind sancționată conform normelor in vigoare.

6.4. Secretul profesional

Secretul bancar se aplica fata de toata lumea mai puțin fata de organele de
control ANAF și fata de BNR.

Banca trebuie să păstreze confidențialitatea informațiilor care țin de conturile

clientului și operațiunile efectuate de acesta, neavând dreptul de a le divulga fata
acordul acestuia. Aceasta va lua toate masurile care sunt necesare pentru păstrarea
confidențialității clientului. Aceasta nu va fi răspunzătoare decât dacă se stabilește că
lipsa confidențialității se datorează neglijentei băncii.

Etica se manifesta în raport cu clienții, angajații cât și în raport cu alte bănci.

Principalele valori ale eticii bancare sunt: integritatea morala, imparțialitatea și
neconformitatea, profesionalismul și transparenta, respectarea prevederilor legislației în
vigoare, confidențialitatea etc.
61
 Loialitatea angajaților se reflecta prin stabilitatea la locul de munca.
Conformitatea este reprezentata de adaptabilitatea la legislație.

Deontologia se refera la acea parte a eticii care studiază normele și obligațiile

activității profesionale bancare.

6.5. Lupta împotriva spălării banilor

Potrivit Legii nr 656/2002, spălarea banilor reprezintă o infracțiune ce se
pedepsește și care ca urmare o sentința de la trei la zece ani de închisoare. Aceasta
acțiune, pe lângă faptul ca este producătoare de profit anonimat, infracțional, reprezintă
și un proces prin care infractorii ajung să ascundă adevăratele venituri, fără a fi
suspectați, anchetați sau pedepsiți, acest lucru încurajându-i să continue.
Spălarea de bani presupune, conform articolului 29 din Legea nr 656/2002,
disimularea ilicita a originii veniturilor obținute pe seama unor activități infracționale. În
situația în care spălarea de bani a fost efectuata de către persoane juridice, acestea vor
fi pedepsite conform articolului 136, aplicându-se și amenzile aferente acestor activități.

6.5.1. Cele trei etape ale spălării banilor din venituri provenite din activități
criminale
Potrivit fig.3. de mai jos, etapele spălării banilor sunt poziționate exact în aceasta
ordine: plasarea, stratificarea și integrarea.

Fig.3 .Sursa:
http://www.onpcsb.ro/pdf/L%20656%20din%202002%20forma%20in%20vigoare%20de%20%20la%2009.06.2017%
20.pdf

Plasarea

62
 Plasarea, fiind prima etapa, prezinta transferarea veniturilor obținute din activități
infracționale în mai multe conturi bancare, împărțite în sume mici, pentru a se acoperi
urmele de evaziune fiscala și pentru a se evita supravegherea de către organele care
aplica legi. Fiind cea mai vulnerabila etapa pentru clienții ce sunt capabili să efectueze
astfel de strategii, băncile au devenit foarte preventive, obținând toate informațiile ce țin
de clienții înregistrați în baza lor de date și înlăturându-i pe cei suspecți.

Stratificarea
Vorbind despre cea de-a doua etapa a spălării banilor, stratificarea nu reprezintă
decât o serie de mutări repetate și intercalate a sumelor care sunt deja infiltrate în
diferitele conturi din diferite bănci. Aceasta operațiune este efectuata pentru a se pierde
originea sau proveniența sumelor. În anumite situații, clienții, ce sunt “spălători de bani”,
au posibilitatea de a disimula sau deghiza respectivele transferuri sub o aparenta
legitima, în plăti ce au fost efectuate în achiziționarea de servicii și bunuri.

Integrarea
Ultima etapa a spălării banilor este integrarea. Aceasta se refera la situația în
care după ce “spălătorul de bani” a reușit să treacă prin primele doua etape sumele de
bani, acesta reușește să transforme fondurile sale în sume obținute în mod legal, în
sume curate și normale, de pe urma activităților comerciale.

6.5.2. Obligațiile instituțiilor de credit

Instituțiile de credit vor avea următoarele obligații:

- să dețină sisteme informaționale care să afișeze actualele informații cu privire la

serviciile oferite sau diverșilor indicatori, potențialilor clienți;
- să dețină clase și diverse politici de soluționare a eventualelor riscuri, pentru a
preveni agravarea unor situații sau proceduri;
- să identifice ușor nivelul riscurilor, să le administreze și monitorizeze în mod
adecvat;
- să stabilească în mod evident obligațiile și drepturile clienților și ale băncii;
- să ofere clauze de încetare a eventualelor contracte ;
- să ofere posibilitatea denunțării contractului de credit de către client;
- să pună la dispoziție orice ajutor sau informație clienților;
- operatorii de credite să înțeleagă și să știe totalitatea informațiilor cu privire la
sistemul de finanțare, pentru a se reduce riscul de lichiditate.

6.5.3. Organismele de control

Potrivit organismelor de control în vederea operațiilor de spălare a banilor,
organul cel mai reprezentativ este Oficiul National de Prevenire și Combatere a Spălării

63
Banilor. Acest organ respecta valori precum: stabilitatea, imaginea sistemului bancar,
precum și integritatea de care se da dovada. Membrii acestui oficiu sunt: Ministerul
Afacerilor Interne, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Justiției, Banca Naționala a
României, Curtea de Conturi, Asociația Romana a Băncilor, Parchetul de lângă Înalta
Curte de Justiție.

64
Bibliografie
http://www.bnr.ro/apage.aspx?pid=404&actId=324573

http://www.bnr.ro/Centrala-Incidentelor-de-Plati-(CIP)-718.aspx

http://www.bnr.ro/Centrala-Riscului-de-Credit-(CRC)--2107.aspx

http://www.bnr.ro/Centrala-Riscului-de-Credit-(CRC)--2107.aspx

http://www.bnr.ro/ROBID-ROBOR-5672.aspx

http://www.euribor-rates.eu/eonia.asp

http://www.jesushuertadesoto.com/wp-content/uploads/2014/04/cap-41.pdf

http://www.math.uaic.ro/~stoleriu/MF2015last.pdf

http://www.onpcsb.ro/pdf/L%20656%20din%202002%20forma%20in%20vigoare%20de%20
%20la%2009.06.2017%20.pdf

https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Lege_151_2015.pdf

https://www.bancatransilvania.ro/files/brosura-comisioane/Brosura_Comisioane_PJ.pdf

https://www.bancatransilvania.ro/files/brosura-comisioane/Brosura%20Comisioane_PF.pdf

https://www.bancatransilvania.ro/files/oug113-2009oug50-2010/CGA_PF_RO.pdf

https://www.bancatransilvania.ro/files/star-forte-pentru-
medici/taxe_si_comisioane_star_forte__divizia_medici.pdf

https://www.bancatransilvania.ro/uploads/contract_MasterCard_Forte-feb11.pdf

https://www.ecb.europa.eu/ecb/legal/pdf/ro_geo_99.2006.pdf

www.euribor-rates.eu

Vasile C., Dan C., Economie Bancara-Principii si tehnici bancare,editia a 11a, Iasi
,Universitatea Alexandru Ioan Cuza, 2016

65