Sunteți pe pagina 1din 64

1

UNIVERSITATEA “VALAHIA” DIN TÂRGOVIŞTE


FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONIMICE

LUCRARE DE LICENŢĂ

COORDONATOR:
CONF. UNIV. DR. LEONARDO BADEA

ABSOLVENT:
ZAMFIR D. ION MIHAI

Târgovişte
2009
UNIVERSITATEA “VALAHIA” DIN TÂRGOVIŞTE
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONIMICE
SPECIALIZAREA FINANŢE-BĂNCI

LUCRARE DE LICENŢĂ

Modalităţi, forme şi instrumente de plată la


BCR ERSTE

COORDONATOR:
CONF. UNIV. DR. LEONARDO BADEA

ABSOLVENT:
ZAMFIR D. ION MIHAI
3

Târgovişte
2009
4

CUPRINS

LISTA FIGURILOR ŞI A TABELELOR............................................................................. 2

INTRODUCERE................................................................................................................... 4

CAPITOLUL 1 – ROLUL BCR ERSTE ÎN CADRUL SISTEMULUI BANCAR


ROMÂNESC......................................................................................................................... 6
1.1 Instrumente de plată pe suport de hârtie................................................................ 8
1.1.1 Cambia........................................................................................................ 8
1.1.2. Cecul……………………………………………………………………... 10
1.1.3. Ordinul de plată………………………………………………………… 11
1.1.4. Biletul la ordin…………………………………………………………… 12
1.1.5. Utilizarea instrumentelor de plată în România…………………………... 13
1.2 Cardul instrument de plată modern....................................................................... 16

CAPITOLUL 2 – ACTIVITATEA BCR ERSTE.................................................................. 19


2.1 Indicatori ai activităţii BCR ERSTE..................................................................... 19
2.2 Retail Banking....................................................................................................... 21
2.3 Evoluţia cardurilor la BCR 22
ERSTE......................................................................
2.4 Dezvoltarea pieţei cardurilor. Sondaj.................................................................... 26
2.5 Canale alternative.................................................................................................. 33

CAPITOLUL 3 – REZULTATEA ALE ACTIVITĂŢII BCR ERSTE................................ 36


3.1 Activitatea BCR ERSTE....................................................................................... 36
3.2 Veniturile şi cheltuielile anuale înregistrate de BCR 38
ERSTE...............................

CAPITOLUL 4 – STUDIU DE CAZ – EVOLUŢIA COMERŢULUI ELECTRONIC ÎN 43


ROMÂNIA.............................................................................................................................

CONCLUZII ŞI PROPUNERI.............................................................................................. 52

BIBLIOGRAFIE.................................................................................................................... 55

ANEXE.................................................................................................................................. 56
5

LISTA FIGURILOR ŞI A TABELELOR

Lista figurilor
Figura nr. 1 Etapele derulării unei plăţi prin cambie........................................................... 9
Figura nr. 2 Etapele derulării unei plăţi prin cec................................................................. 11
Figura nr. 3 Circuitul ordinului de plată.............................................................................. 12
Figura nr. 4 Circuitul biletului la ordin................................................................................ 13

Lista tabelelor
Tabelul nr. 1 Evoluţia plăţilor compensate pe suport de hârtie........................................... 14
Tabelul nr. 2 Refuz încasare cecuri...................................................................................... 14
Tabelul nr. 3 Refuz încasare cambie..................................................................................... 15
Tabelul nr. 4 Refuz încasare bilete de ordin......................................................................... 15
Tabelul nr. 5 Numărul de clienţi BCR ERSTE...................................................................... 21
Tabelul nr. 6 Total carduri emise de BCR ERSTE................................................................ 23
Tabelul nr. 7 Total bancomate BCR ERSTE......................................................................... 25
Tabelul nr. 8 Venituri din dobânzi şi alte venituri asimilate la BCR ERSTE....................... 39
Tabelul nr. 9 Dobânzi de plătit şi alte cheltuieli asimilate la BCR ERSTE........................ 40
Tabelul nr. 10 Venituri nete la BCR ERSTE........................................................................ 41
Tabelul nr. 11 Cheltuieli cu comisioane la BCR ERSTE..................................................... 41
Tabelul nr. 12 Cheltuieli administrative BCR ERSTE.......................................................... 42
Tabelul nr. 13 Valoarea tranzacţiilor efectuate în ultimul trimestru al anului 2004.......... 44
Tabelul nr. 14 Situaţia comerţului 3D Secure în 2005......................................................... 45
Tabelul nr. 15 Tranzacţii procesate de RomCard în sistem 3D Secure pe anul 2006.......... 46
Tabelul nr. 16 Tranzacţii procesate de RomCard în sistem 3D Secure pe anul 2007.......... 47
Tabelul nr. 17 Tranzacţii procesate de RomCard în sistem 3D Secure pe anul 2008.......... 48
Tabelul nr. 18 Activitatea de comerţ electronic la BCR ERSTE........................................... 49

Lista graficelor
Graficul nr. 1 Ponderea instrumentelor de plată pe suport de hârtie refuzate, din total
tranzacţii efectuate................................................................................................................. 16
Graficul nr. 2 Evoluţia portofoliului de carduri bancare valide în circulaţie..................... 18

Graficul nr. 3 Evoluţia cardurilor emise de BCR ERSTE..................................................... 23


Graficul nr. 4 Evoluţia ATM-urilor şi a POS-urilor la BCR ERSTE.................................... 25
Graficul nr. 5 Grad de penetrare la nivelul economiei........................................................ 27
Graficul nr. 6 Grad de penetrare în rândul personalului angajat........................................ 28
Graficul nr. 7 Măsuri cu impact pozitiv asupra gradului de utilizare.................................. 29
Graficul nr. 8 Creşterea reţelei de acceptare....................................................................... 29
Graficul nr. 9 Migrarea creditului de consum pe card......................................................... 30
Graficul nr. 10 Înlocuirea completă a cardurilor cu bandă magnetică............................... 31
Graficul nr. 11 Efectele concurenţei nebancare................................................................... 32
Graficul nr. 12 Utilizarea cardurilor ca instrumente de plată............................................. 32
Graficul nr. 13 Obstacole în calea dezvoltării plăţilor 33
electronice......................................
Graficul nr. 14 Evoluţia profitului anual la BCR 37
6

ERSTE.....................................................
Graficul nr. 15 Evoluţia venitului la BCR 38
ERSTE................................................................
Graficul nr. 16 Structura veniturilor la BCR ERSTE........................................................... 39
7

INTRODUCERE

Lucrarea de faţă prezintă schematic caracteristicile şi perspectivele asupra evoluţiei


principalelor instrumente de plată internaţionale utilizate de către agenţii economici din România,
în sfera de abordare, lucrarea în cauză apare în condiţiile în care în ţara noastră organizarea
sistemului de plăţi este în etapa de formare şi dezvoltare. Relaţiile internaţionale de plăţi, ca şi
relaţiile comerciale care stau la baza lor, se desfăşoară pe baza unor acorduri statale şi opozabile
părţilor semnatare sau în cadrul unor relaţii de drept privat, de regulă, contractul de vânzare-
cumpărare de mărfuri sau servicii.
Integrarea României în Uniunea Europeană şi totodată extinderea relaţiilor comerciale cu
ţările membre UE necesită cu prioritate cunoaşterea normelor, mecanismelor şi tehnicii utilizate
în aceste ţări, în cele mai fierbinţi fluxuri ale inter-relaţiilor economice. Utilizarea modalităţilor
de plată şi de garantare în cadrul relaţiilor comerciale internaţionale presupune o temeinică
cunoaştere a acestora, astfel încât riscurile valutare, de preţ sau cele de neexecutare sau executare
defectuoasă a obligaţiilor asumate prin contractul comercial să fie pe cât posibil reduse.
Instrumentele de plată utilizate de persoanele juridice în comerţul internaţional s-au
diversificat continuu în funcţie de mutaţiile ce au avut loc în cadrul economiei mondiale şi a
perfecţionării tehnicilor şi tehnologiilor de trasmitere a mesajelor. Astfel, cele mai utilizate
mijloace, instrumente şi tehnici de plată, în tranzacţiile economice sunt: cambia (trata), biletul la
ordin, cecul, cardul, în ultima perioadă de timp a luat amploare şi plăţile electronice un serviciu
de plată de viitor.
Adaptarea instrumentelor clasice prezentate în capitolul I se doreşte a se realiza odată cu
adoptarea monedei EURO ca monedă naţională şi a implementării sistemului unic european de
plăţi.
Capitolul I face o introducere în sistemul bancar românesc, prezentând şi cele două nivele
din care acesta este compus.
8

De asemenea este prezentat rolul şi impotanţă pe care BCR ERSTE o are în cadrul
sistemului bancar românesc, fiind cea mai impotantă bancă din sistem atât ca număr de clienţi,
cât şi după totalul activelor şi pasivelor pe care le gestionează.
Nu în ultimul rând în capitolul I sunt definite instrumentele de plată folosite în tranzacţiile
econimice, precum şi o scurtă prezentare a evoluţiei acestora de a lungul ultimilor ani
Capitolul II cuprinde indicatori ai activităţii BCR ERSTE în ceeea ce priveşte numărul
clienţilor care apelează la serviciile băncii, numărul de carduri emise, dar şi reţeaua de ATM-uri
şi POS-uri pe care o pune la dispoziţia clienţilor săi.
Tot în capitolul II este realizat şi un sondaj cu privire la dezvoltarea pieţei cardurilor în
România.
Capitolul III este dedicat analizei activităţii BCR ERSTE în ceea ce priveşte profitul
realizat. Tot aici mai sunt prezentate şi veniturile pe care BCR ERSTE le-a obţinut din diverse
activităţi cum ar fi: acordarea de împrumuturi persoanelor fizice şi juridice, venituri din
perceperea de comisioane etc., dar şi cheltuielile pe care BCR ERSTE le-a generat în vederea
obţinerii veniturilor.
Capitolul IV cuprinde un studiu de caz care analizează evoluţia comerţului electronic în
România, încă de la începutul său şi până în prezent.
Acest studiu de caz analizează şi activitatea de comerţ electronic în cadrul BCR ERSTE.
La finalul lucrării sunt prezentate concluziile şi propunerile precum şi ideile principale ale
lucrării practice şi teoretice.
9

CAPITOLUL 1
ROLUL BCR ERSTE ÎN CADRUL SISTEMULUI BANCAR
ROMÂNESC

Sistemul bancar din România este un sistem pe două nivele, cuprinzând Banca Naţională
a României şi instituţiile de credit. Acest sistem a fost introdus în decembrie 1990, fiind primul
pas al procesului de reformă bancară.
Caracteristicile principale ale sectorului bancar românesc sunt (conform datelor la 31
iulie 2008):
• 43 instituţii de credit (3 cu capital majoritar românesc, 2 cu capital de stat, 28 cu capital
majoritar străin, 9 sucursale ale unor bănci străine şi o casă centrală a cooperativelor de
credit);
• 54,7 % din activele bancare sunt concentrate în primele 5 bănci din sistem;
• Cota de piaţă a instituţiilor de credit cu capital majoritar străin este de 87,9 %;
• Cota de piaţă a instituţiilor de credit cu capital majoritar privat românesc este de 6,7%;
• Cota de piaţă a instituţiilor de credit cu capital majoritar de stat este de 5,4%
Pe piaţa românească operează de asemenea instituţii financiare nebancare, precum fonduri
de asistenţă mutuală, case de amanet, societăţi de leasing financiar, societăţi de credite pentru
persoane fizice, societăţi de micro-finanţare, societăţi de credit ipotecar, societăţi care oferă
operaţiuni de factoring, societăţi specializate în finanţarea tranzacţiilor comerciale, şi altele.
Numărul băncilor prezente pe piaţa din România a crescut, în ultimul trimestru al anului
trecut, de la 42 la 43, prin demararea activităţii Depfa Bank în decembrie 2008, a declarat
directorul Direcţiei de Supraveghere din cadrul BNR, Nicolae Cinteză.
"A 43-a instituţie bancară este Depfa Bank. Aceasta a primit autorizarea BNR spre finalul
anului 2007, dar a început să funcţioneze şi să raporteze băncii centrale abia din decembrie
2008", a mai spus Cinteză, citat de Newsin.
10

Pe piaţa românească activau 43 de bănci, inclusiv sucursale ale băncilor străine şi


Creditcoop, la finalul lui septembrie 2008. Dintre acestea, şase sunt bănci cu capital majoritar
autohton (CEC Bank, Banca Transilvania, EximBank, Banca Comercială Carpatica, Libra Bank
şi Creditcoop), restul având capital majoritar străin.
Banca irlandeză Depfa este controlată, din octombrie 2007, de grupul german Hypo Real
Estate, iar pe piaţa autohtonă funcţionează ca sucursală a unei instituţii de credit dintr-un stat
membru al UE, statut pe care îl mai au alte 12 entităţi.
În România, Depfa a fost înmatriculată în registrul instituţiilor de credit pe 20 decembrie
2007, dar data inaugurării sucursalei de la Bucureşti a fost amanată de câteva ori pe parcursul
anului trecut.
Banca Comercială Română, liderul pieţei bancare din România, a fost printre primele
companii din ţara noastră, care au reuşit să integreze activitatea comercială cu conceptul de
responsabilitate socială, îndreptându-şi permanent atenţia spre evaluarea impactului social şi de
mediu al activităţii sale.
În ultimii ani structura acţionariatului BCR ERSTE s-a modificat continuu. În anul 2003
în structura acţionariatului s-a produs modificări importante prin atragerea ca acţionari a băncilor
de investiţii BERD (Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare) şi IFC (Divizia de
Investiţii a Băncii Mondiale), care au achiziţionat câte 12,5% din capitalul social al băncii .
În anul 2004 a fost oferit un pachet de 8% din acţiunile băncii salariaţilor şi pensionarilor
BCR ERSTE.
În cursul anului 2005 Banca Comercială Română a fost din nou scoasă la privatizare. În
cursa pentru achiziţionarea pachetului majoritar de acţiuni s-au înscris un număr impresionant de
bănci impotante de pe piaţa bancară internaţională. În urma negocierilor care au durat mai bine de
6 luni câştigător a fost desemnată banca austriacă ERSTE BANK care a oferit un preţ de 3,75
miliarde EURO (reprezentând 7,65 EURO/acţiune) pentru pachetul de 61,88% scos la vânzare de
statul român. Acest preţ a condus la obţinerea celei mai mari sume încasate de statul român din
privatizarea unei societăţii autohtone.
BCR ERSTE a atins obiectivele stabilite. Profitul anual în 2008 (la nivelul
Grupului BCR ERSTE), înainte de a include costurile cu restructurarea şi
transformarea, a crescut cu 42%, la 362,1 milioane EUR. Obiectivul de
11

creştere a fost confirmat: o creştere anuală a profitului în EUR de 40%, în


perioada 2006-2009 (CAGR).
Cel mai mare profit net anual din istoria BCR ERSTE. Profitul net
raportat, după impozitare şi plata intereselor minoritare, a crescut cu 26,7%,
de la 847,4 milioane lei (240,3 milioane EUR), la 924,8 milioane lei (276,5
milioane EUR). Veniturile operaţionale au crescut cu 21,3%, de la 2.550,1
milioane lei (723,3 milioane EUR), la 3.094,6 milioane lei (925,4 milioane
EUR). Profitul înainte de impozitare a înregistrat o creştere cu 20,8%, de la
927,7 milioane lei (263,1 milioane EUR), la 1.120,9 milioane lei (335,2
milioane EUR). Activele totale au crescut cu 33,5%, de la 47.435,8 milioane
(14.019,7 milioane EUR), la 63.358,8 milioane lei (17.562,1 milioane EUR).
Creştere puternică a afacerilor ca efect al restructurării proceselor şi al
portofoliului de produse. Veniturile nete din dobânzi au crescut cu 16,4%, de
la 1.686,4 milioane lei (478,3 milioane EUR), la 1.962,9 milioane lei (587,0
milioane EUR). Veniturile nete din comisioane au crescut cu 51,4%, de la
566,5 milioane lei (160,7 milioane EUR), la 857,5 milioane lei (256,4 milioane
EUR) [ Raport anual BCR ERSTE 2007].
Procesul de integrare şi-a atins deja cea mai mare parte a obiectivelor,
ceea ce a creat condiţiile adecvate pentru îmbunătăţirea eficienţei.
Rentabilitatea capitalului propriu (ROE) a crescut de la 20,6%, în anul
financiar 2007, la 24,7% la 2008.
Datorită integrării accelerate, cheltuielile administrative generale au crescut
cu 25,5%, de la 1.409,1 milioane lei (399,7 milioane EUR), la 1.768,3
milioane lei (528,8 milioane EUR). Ca rezultat, raportul cost/venituri a
înregistrat o uşoară creştere de la 55,3%, în anul financiar 2006, la 57,1%.
BCR ERSTE contribuie la creşterea economică substanţială din România, colaborând cu
clienţii şi partenerii de afaceri, cu angajaţii, cu comunitatea locală şi cu societatea românească în
general, în scopul îmbunătăţirii condiţiilor generale de viaţă din România.

1.1. Instrumente de plată pe suport de hârtie


1.1.1. Cambia
12

În normele bancare, cambia este definită ca fiind instrument de plată ce exprimă obligaţia
asumată de un debitor de a plăti la vedere sau la scadenţă o sumă de bani în favoarea unui
beneficiar [Alexandru Olteanu, Management Bancar, pag. 138].
În baza legii asupra cambiei şi biletului la ordin, cu modificările ulterioare [Legea
nr.58/1994 asupra cambiei şi biletului la ordin, modificată prin legea nr.83/1994], cambia este
definită ca un titlu de credit, sub semnătură privată, care pune în legătură în procesul creării trei
persoane: trăgătorul, trasul, şi beneficiarul (Anexa 1).
Cadrul legal al utilizării cambiei în România este reprezentat de următoarele acte
normative:
- legea nr. 83/1994 adoptată de BNR a modificat în, mod esenţial, conţinutul Legii nr.
58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin. Astfel, a fost creată baza legală ca acest instrument
de plată să poată fi procesat şi prin activitatea de compensare multilaterală a instrumentelor de
plată pe suport de hârtie;
- pentru compensarea şi decontarea cambiei se aplică prevederile Regulamentului BNR
nr. 10/1994;
- BNR efectuează operaţiuni cu cambii în cadrul propriei sale activităţi, iar prin
intermediul Direcţiei Decontarea Operaţiunilor Bancare a elaborat Normele Cadru privind
comerţul cu cambii realizat de societăţile bancare şi celelalte societăţi de credit.
Etapele derulării unei plăţi prin cambie sunt următoarele:

Casa compensaţii
4
4
Banca centrală
6
6
Banca beneficiar Banca debitor

3 7 5

Beneficiar Debitor (tras)


2

1
1' Creditor (trăgător)
13

Figura nr. 1. Etapele derulării unei plăţi prin cambie

1. Între trăgător (producător şi în acelaşi timp vânzător) şi tras (cumpărător) are loc un
transfer de active, trasul devenind debitor faţă de trăgător; trăgătorul trage o cambie asupra
trasului (cumpărătorului) pentru confirmarea angajamentului de plată rezultat în urma livrării
mărfii; cambia este acceptată de tras şi se returnează trăgătorului.
1’. Între beneficiar şi trăgător a avut loc un transfer de active într-o perioadă precedentă
celei dintre trăgător şi tras, trăgătorul devenind debitorul beneficiarului.
2. În urma celor două tranzacţii, trăgătorul se află atât în poziţia de debitor, cât şi de
creditor şi îşi stinge obligaţia faţă de beneficiar cu creanţa asupra trasului prin transmiterea
cambiei.
3. Beneficiarul transmite cambia băncii sale pentru încasare.
4. Banca beneficiarului prezintă cambia la plată printr-o casă de compensaţii care o
transmite băncii trasului.
5. Banca trasului debitează contul trasului cu suma înscrisă pe cambie.
6. Banca trasului transmite fondurile băncii sale centrale care le transmite băncii centrale
a beneficiarului prin intermediul băncii centrale unde are loc decontarea, şi în continuare
fondurile se transmit la banca beneficiarului.
7. Banca beneficiarului creditează contul acestuia cu suma înscrisă pe cambie şi astfel se
stinge obligaţia trăgătorului faţă de beneficiar şi ale trasului faţă de trăgător.

1.1.2. Cecul
Cecul este cel mai utilizat mijloc de plată, în principal de către titularii de conturi bancare.
Cecul reprezintă un înscris prin care titularul unui cont deschis la o bancă, numit trăgător,
dă ordin necondiţionat acestei bănci, denumită tras, să achite din contul său, la o anumită dată sau
la prezentare, suma înscrisă pe cec unei terţe persoane sau însuşi trăgătorului aflat în calitatea de
beneficiar al sumei [Alexandru Olteanu, Management Bancar, pag. 129] (Anexa 2).
Cadrul legal al utilizării cecului în România este reprezentat de următoarele acte
normative:
Legea nr. 59/1934 asupra cecului, cu modificările şi completările ulterioare, Norma nr.
7/1994 privind comerţul făcut de instituţiile de credit cu cecuri, cu modificările şi completările
ulterioare, Norma tehnică nr. 4/2008, Norma tehnică nr. 9/1994 privind cecul.
14

Pentru plata şi decontarea cecului se aplică prevederile Regulamentului BNR nr. 1/1995;
Etapele derulări unei plăţi prin cec sunt următoarele:

1
Banca Banca
Beneficiarului 2 Plătitorului

Figura nr. 2. Etapele derulării unei plăţi prin cec

1.Instrument de plată
2.Bani

1.1.3. Ordinul de plată


Ordinul de plată reprezintă cea mai simplă modalitate de realizare a unei plăţi, respectiv
încasări [Alexandru Olteanu, Management Bancar, pag. 124]. Ca modalitate de decontare, el
este cel mai apropiat de ceea ce se numeşte plată, întrucât esenţa unui ordin de plată constă în
transmiterea unei sume de bani de la persoana care este titular creanţei respective (Anexa 3).
Ordinul de plată [Regulament BNR nr.2/2005 privind ordinul de plată utilizat în
operaţiunile de transfer de credit]este definit ca o instrucţiune necondiţionată, dată în orice formă
de emitent instituţiei receptoare, în mod direct sau prin intermediul unui sistem de plăţi, în scopul
punerii la dispoziţia unui beneficiar a sumei de plată indicate în ordinul de plată, prin creditarea
unui cont al acestuia deschis la instituţia destinatară sau, după caz, prin eliberarea sumei
respective în numerar, în condiţiile în care:
a. Instituţia receptoare dispune de fondurile corespunzătoare sumei de bani prevăzute în
ordinul de plată fie prin debitarea unui cont al emitentului, fie prin încasarea în numerar a
sumei respective de la emitent;
b. Instituţia nu prevede că plata trebuie să fie efectuată la cererea beneficiarului.
Cadrul legal al utilizării ordinului de plată în România îl constituie Regulamentul nr.
2/2005 al BNR privind ordinul de plată. Acest instrument este irevocabil pentru plăţile în lei
efectuate pe teritoriul României.
15

Circuitul ordinului de plată se prezintă astfel:

PLĂTITOR 1
Alfa SA BENEFICIAR
Beta SRL

2 4

SOCIETATEA BANCARĂ
3 SOCIETATEA BANCARĂ
INIŢIATOARE DESTINATARĂ
Banca X Banca Y

Figura nr. 3 Circuitul ordinului de plată

1 – Între firma Alfa S.A. şi firma Beta S.R.L. se încheie un contract de prestare servicii.
2 – Firma Alfa S.A. (în calitate de plătitor) emite un ordin de plată în favoarea firmei Beta
S.R.L. (în calitate de beneficiar) pe care-l remite băncii sale, Banca X 3 – Banca X, din
ordinul clientului său (Alfa S.A.), debitează contul acestuia şi transmite ordinul de plată
primit către Banca Y unde îşi are deschis contul curent beneficiarul.
4 – Banca Y (societate bancară destinatară) acceptă ordinul de plată şi creditează contul
firmei Beta S.R.L., cu suma reprezentând contravaloarea serviciilor prestate.

1.1.4. Biletul la ordin


Biletul la ordin este o variantă a cambiei care pune în legătură numai două persoane,
debitor şi creditor, spre deosebire de cambie care stabilea relaţii între trei persoane [Alexandru
Olteanu, Management Bancar, pag. 148].
Biletul la ordin este emis şi subscris (completat şi semnat) de emitent, care, în calitatea sa
de debitor se obligă să plătească o sumă de bani beneficiarului în calitate de creditor al
emitentului sau al oricărui posesor legitim al titlului. La emitere, biletul la ordin este o
promisiune scrisă formală (oficială) care se transformă în instrument de plată în momentul
prezentării la plată. Acesta se emite la cererea creditorului ca o recunoaştere a datoriei debitorului
pentru activele transferate (Anexa 4).
16

Din punct de vedere juridic, biletul la ordin este considerat tot instrument de debit ca şi
cambia, şi este compensat şi decontat ca şi aceasta, în conformitate cu regulamentul BNR (Nr.
6/1994).
Circuitul biletului la ordin se prezintă astfel:

2
EMITENT BENEFICIAR
Alfa SA
3 Beta SRL

Figura nr. 4 circuitul biletului la ordin

(1) – Între firma Alfa S.A. şi firma Beta S.R.L. se încheie contractul având ca obiect
construcţia unei hale de producţie.
(2) – Firma Alfa S.A. îm calitate de debitor (emitent) emite biletul la ordin în favoarea
firmei Beta S.R.L. în calitate de creditor (beneficiar).
(3) – La scadenţă, firma Beta S.R.L. prezintă biletul la ordin pentru plată firmei Alfa
S.A.
(4) – Firma Alfa S.A. achită biletul la ordin şi astfel îşi stinge datoria pe care o avea la
firma Beta S.R.L.

1.1.5. Utilizarea instrumentelor de plată în România


Regulamentul BNR Nr.10/1994 privind compensarea multilaterală a plăţilor interbancare
fără numerar, pe suport de hârtie, stabileşte că toate instrumentele de plată (cambie, ordinul de
plată, cecul, biletul la ordin indiferent de valoarea acestora) să se realizeze prin intermediul uneia
din cele 42 de Case de Compensaţie interbancare ale BNR (41 de judeţe plus una din cadrul
centralei BNR).
Evoluţia plăţilor compensate pe suport de hârtie pe perioada 2004 – 2008 indică frecvenţa
sporită cu care acestea sunt utilizate de clienţii bancari, pentru stingerea obligaţiilor pe care le au
unii faţă de alţii.
17

Tabelul nr. 1 Evoluţia plăţilor compensate pe suport de hârtie


Plăţi 2004 2005 2006 2007 2008 Total
Volum instrumente 7,4 7,7 8,3 7,7 8,1 39,2
(mil. instrumente)
Valoare 34.967,3 41.249 49.882 52.022 50.214 228.334,3
(mil. RON)
Valoare medie zilnică 97,13 114,5 196,38 204,81 139,5 752,3
(mil RON)
Sursa: www.bnr.ro

Analiza calitativă şi a funcţionării sistemului de compensare multilaterală a plăţilor,


indică faptul că prin acest sistem s-au compensat un volum total de aproximativ 39,2 milioane
instrumente de plată pe suport de hârtie, valoarea acestor tranzacţii fiind de aproximativ
228.334,3 milioane RON. Media zilnică a volumului instrumentelor de plată compensate se
situează între 100 şi 200 milioane RON.
Pentru a aprecia eficienţa operaţiunilor de compensare se determină un indicator care
exprimă numărul şi valoare instrumentelor de plată refuzate la compensare. Un astfel de indicator
se determină atât în valoare absolută, cât şi în valoare reletivă, prin raportarea numărului şi valorii
refuzurilor la totalul numărului şi valorii instrumentelor de plată compensate.
Refuz încasare cecuri:

Tabelul nr. 2 Refuz încasare cecuri


An Total Din care: motive majore
Număr Sumă (mii lei) Număr Sumă (mii lei)
2008 27.696 87.0937,6 25.755 735.949,8
2007 26.808 804.592,3 24.829 683.245,3
2006 25.321 541.981,3 23.402 482.969,5
2005 22.457 399.197,9 20.394 352.054,6
2004 22.211 408.790,1 20.213 344.359,5
Total 124.493 3.025.499,2 114.593 2.598.578,7

Sursa: www.bnr.ro

Conform datelor din tabelul de mai sus, se constată că pe perioada analizată 2004-2008
ponderea cecurilor refuzate din totalul numărului, şi valorii instrumentelor de plată are o valoare
scăzută, atât ca număr, cât şi ca valoare (0,31% şi respective 1,3% din număr şi valoare totală).
18

Refuz încasare cambie:

Tabelul nr. 3 Refuz încasare cambie


An Total Din care: motive majore
Număr Sumă (mii lei) Număr Sumă (mii lei)
2008 1 28,3 1 28,3
2007 - - - -
2006 2 36,1 2 36,1
2005 4 219,5 2 2,2
2004 2 18,5 2 18,2
Total 9 302,4 7 84,8
Sursa: www.bnr.ro

Conform datelor din tabelul de mai sus, se constată că pe perioada analizată 2004-2008
ponderea cambiilor refuzate din totalul numărului, şi valorii instrumentelor de plată are o valoare
foarte scăzută, chiar nesemnificativă, atât ca număr, cât şi ca valoare (0,00012% şi respective
0,00073% din număr şi valoare totală).
Refuz încasare bilete la ordin:

Tabelul nr. 4 Refuz încasare bilete de ordin


An Total Din care: motive majore
Număr Sumă (mii lei) Număr Sumă (mii lei)
2008 241714 3587721,9 206086 2708490,1
2007 204831 2807840,5 181893 2403831,6
2006 150734 1584971,7 132712 1398204,9
2005 99732 804528,2 88609 708774,3
2004 10457 809874 93114 707364,3
Total 707468 9594936 702414 7926665

Sursa: www.bnr.ro

Ponderea biletelor de ordin refuzate din totalul numărului de instrumente de plată pe


suport de hârtie este de 9,5% iar valoarea acestora este de 23,2%.

Grafic nr. 1. Ponderea instrumentelor de plată pe suport de hârtie refuzate,


19

din total tranzacţii efectuate

2 5 ,0 0 %

2 0 ,0 0 %

1 5 ,0 0 %
b i l e t l a o rd i n
cec

1 0 ,0 0 % c am bie

5 ,0 0 %

0 ,0 0 %
vo l u m va l o a re

Din totalul instrumentelor de plată pe suport de hârtie refuzate o ponderea cea mai mare o
au biletele la ordin atât ca număr cât şi ca valoare.

1.2. Cardul instrument de plată modern.


Cartea de plată sau cardul bancar reprezintă un instrument de decontare, care:
- asigură posesorului autorizat achiziţionarea de bunuri sau servicii, fărî prezenţa efectivă a
numerarului;
- permite legătura financiară între comercianţi şi consumatori (prin acces într-un cont
bancar).
Totodată cardul are caracteristicile unui instrument de plată, permiţând retragerea de
numerar de la ghişeele automate bancare.
Principiile organizării plăţilor cu carduri de către societăţile bancare în România sunt
prevăzute în Regulamentul nr. 6/14.11.1995, care are ca obiectiv stabilirea de reguli aplicate în
activitatea de servicii de transfer de fonduri şi decontare prin cărţile de plată.
Anul debutului cardului bancar în România este 1992, când un grup de bănci: Banca
Agricolă, Banca Comercială Română, Banca România pentru Dezvoltare, Bancorex, Banca
Comercială „Ion Ţiriac”, iar din 1995 şi Banc Post, au pus bazele programelor de carduri în
România. Prin aceasta băncile s-au angajat în emiterea cardurilor cât şi în crearea condiţiilor
pentru acceptarea acestor instrumente de plată ca mijloc de decontare în mediul economic
românesc.
20

Un prim pas al derulării programului a fost aderarea băncilor la sistemele mondiale Visa
International şi Europay, şi crearea unor departamente bancare specializate dedicate operaţiunilor
cu carduri.
Din 1993, băncile au iniţiat programe de procesare a tranzacţiilor derulate prin carduri
emise de sistemul bancar internaţional. În acest scop s-a constituit societatea comercială
ROMCARD, specializată în prelucrarea automată a operaţiunilor derulate prin carduri.
Un alt pas important, l-a constituit emisiunea de carduri în monedă naţională. Odată cu
începutul anului 1996, băncile comerciale româneşti, au demarat procesul de emitere a cardurilor
cu acoperire valorică în depozite exprimate în moneda naţională.
Piaţa românească a cardurilor se caracterizează printr-o diversitate a produselor.
Începând cu anul 1995 pe piaţa de carduri din România s-au pus în circulaţie aproximativ
21,8 milioane de carduri, ceea ce înseamnă aproximativ 109 tone de platic. Din totalul cardurilor
emise, la finele trimestrului III din 2008 erau 13,3 milioane de carduri valide, bancare şi
nebancare, 82% dintre acestea fiind folosite efectiv la tranzacţionare. Cu alte cuvinte,
aproximativ 2,5 milioane de carduri stau în portofolele românilor fără a genera tranzacţii.
În cursul anului 2007, portofoliul de carduri bancare valide în circulaţie a crescut cu 18%,
ceea ce în termeni nominali înseamnă peste 1,65 milioane carduri (de la 9,1 milioane la 10,7
milioane). La aceasta creştere au contribuit în principal emitenţii ale căror portofolii se situează
între 100.000 şi 1.000.000 de carduri.
Cu toate că două noi bănci au început activitatea de emitere, Garantibank şi Millennium
Bank, iar o serie de alte nouă bănci şi-au lărgit oferta de carduri prin lansarea de noi produse,
ritmul de creştere pe ansamblul pieţei este inferior anului precedent când se consemnă o creştere
de 26%. În 2008, alte trei bănci se vor lansa în activitatea de emitere, Royal Bank of Scotland
(fosta ABN Amro Bank), Bank of Cyprus şi Blom Bank în vreme ce Citibank va trece la
emiterea cardurilor de credit pentru persoane fizice – cu intenţia de a fi lider de piaţă în următorii
trei ani. În ciuda acestui interes pentru activitatea de emitere, ritmul de creştere al pieţei
cardurilor se va păstra în continuare inferior faţă de anul precedent (grafic 1), cu tendinţa de a
coborâ sub 10% din 2009.

Grafic nr. 2. Evoluţia portofoliului de carduri bancare valide in circulaţie


21

Evolutia portofoliului de carduri bancare valide in circulatie (m il.)

15 12
10,7
9,12
10 7,17
4,76 5,76
3,83
5 2,15
1,02
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008*
previziune

Sursa: www.no-cash.ro
22

CAPITOLUL 2
ACTIVITATEA BCR ERSTE

2.1. Indicatori ai activităţii BCR ERSTE


În 2008, principala preocupare a constituit-o menţinerea poziţiei de lider a BCR ERSTE
în cadrul sistemului bancar românesc, prin valorificarea potenţialului economiei româneşti, ale
avantajelor competitive ale băncii şi ale schimbărilor generate de Programul de Integrare şi
Dezvoltare. În ceea ce priveşte divizia de corporate banking, s-a manifestat aceeaşi preocupare
pentru realizarea unor oferte personalizate în funcţie de specificul şi potenţialul de dezvoltare a
relaţiei bancă – client. Astfel, a fost îmbunătăţită gama de produse şi servicii oferite clienţilor
corporate, fiind create produse specifice diferitelor segmente de clienţi. În paralel, s-a pus
accentul pe implementarea unei noi organizări a relaţiei cu clienţii, bazate pe o nouă segmentare a
acesteia: clienţi corporativi mari, IMM-uri, municipalităţi şi societăţi imobiliare, la care se adaugă
categoria de clienţi GLC (Group Large Corporate), divizie coordonată de preşedintele executiv,
dar care se bucură de o abordare unitară.
În consecinţă, la nivel central au fost create direcţii noi, al căror rol este de a menţine o
legătura cât mai eficientă cu piaţa şi cu clienţii, inclusiv cu ajutorul reţelei - a managerilor
regionali, a managerilor de relaţii şi a întregului personal din cadrul celor 52 de centre de afaceri
dedicate segmentului IMM. De asemenea, s-a pus accent pe creşterea finanţărilor şi dezvoltarea
sectorului de realestate, pe întărirea competenţelor pentru derularea fondurilor UE post-aderare,
precum şi pe lărgirea ofertei de servicii de consultanţă şi produse de finanţare/cofinanţare
investiţii pentru companii şi comunităţi locale.
În cadrul liniei funcţionale Retail & Private banking, principalele acţiuni au vizat
dezvoltarea mai intensă a activităţii de retail banking, valorificând experienţa BCR ERSTE în
acest domeniu şi cea a Grupului Erste Bank pentru creşterea vânzărilor de produse şi servicii
destinate persoanelor fizice şi pentru promovarea unor oferte de finanţare atractive destinate
micro-întreprinderilor şi micilor întreprinzători. Un obiectiv important în acest domeniu l-a
23

reprezentat adaptarea reţelei teritoriale la noul concept de servire a clienţilor, continuarea


dezvoltării acesteia pe baza unor unităţi de mici dimensiuni, amplasate în spaţii comerciale şi
zone intens populate, precum şi prin crearea centrelor imobiliare.
Din punct de vedere al gamei de produse oferite, s-a urmărit îmbunătăţirea celor existente
- în special în domeniul creditării, al serviciilor şi produselor ataşate contului curent şi oferite prin
electronic banking, precum şi crearea de pachete de produse atractive.
În ceea ce priveşte linia funcţională Operaţiuni, implementarea standardelor ERSTE Bank
în cadrul BCR ERSTE a impus centralizarea activităţii de back-office (separat pentru activităţile
corporate şi retail), acţiune care a condus la crearea unor noi fluxuri de analiză a solicitărilor de
acordare şi rambursare a creditelor, de administrare a clienţilor băncii şi a conturilor deţinute de
aceştia, precum şi a celor necesare gestionării aspectelor excepţionale şi / sau nestandard.
În sectorul retail, majoritatea proiectelor de îmbunătăţire a afacerii sunt implementate:
noile modele de sucursale sunt implementate în teritoriu, s-au deschis centre imobiliare, reţeaua
de sucursale s-a extins cu încă 100 de noi unităţi, a fost lansat pachetul de cont curent, modelul de
micro servicii a fost dezvoltat, iar noile standarde de calitate a servirii sunt puse în practică.
În sectorul operaţiuni, proiectul de integrare a cardurilor s-a încheiat cu transferul
conturilor de card în sistemul informatic al BCR ERSTE. Majoritatea eforturilor privind
reorganizarea IT sunt de asemenea încheiate. În acelaşi timp, s-a produs o masivă centralizare a
activităţilor non-vânzări, atât în sectorul retail, cât şi în sectorul corporate: operaţiunile au fost
centralizate, fiind înfiinţate două centre de prelucrare a datelor în Bucureşti şi Sibiu,
managementul riscurilor a fost centralizat şi organizat ca linie funcţională distinctă.
Contabilitatea şi alte funcţii suport au fost, de asemenea, centralizate.
Datorită modernizării activităţilor sale, a proceselor şi a portofoliului său de produse,
BCR ERSTE se clasează, de asemenea, pe primul loc după numărul de clienţi - aproximativ 4.7
milioane la sfârşitul anului 2008, ceea ce reprezintă o creştere cu 18.2% faţă de finalul anului
precedent, când numărul clienţilor era de 4 milioane, cu 17% mai mulţi decât în anul 2006.
Creşterea s-a înregistrat preponderent pe segmentul de clienţi retail.
24

2.2. Retail Banking


Extinderea reţelei de sucursale - pe tot parcursul anului, BCR ERSTE a
continuat să îşi mărească reţeaua de unităţi. Au fost deschise 72 de noi
sucursale şi reţeaua a ajuns la un total de634 de unităţi.
Centre imobiliare - în octombrie, 22 de centre imobiliare au fost
deschise în toată ţara, beneficiind de o promovare intensă.
Centrele oferă servicii personalizate şi rapide agenţiilor imobiliare,
dezvoltatorilor imobiliari şi persoanelor fizice. Campanii de marketing de
anvergură au completat lansarea centrelor imobiliare, atât în plan local, cât şi
naţional.
Noi produse - BCR ERSTE a introdus un pachet integrat de produse şi
servicii ataşate contului curent, oferite clienţilor la un preţ preferenţial. BCR
ERSTE şi-a dezvoltat capacitatea de servire a clienţilor prin intermediul
funcţionalităţilor îmbunătăţite ale call center, care oferă posibilitatea
efectuării mai multor tranzacţii şi asigură acces la informaţii despre cont. O
nouă platformă de Internet banking a fost lansată în 2008 pentru a
îmbunătăţi în continuare portofoliu de canale alternative disponibile pentru
clienţi.
Numărul de clienţi BCR ERSTE a crescut cu 16.05% în 2008 şi cu
17,08% în 2007, faţă de 2006, ceea ce face ca BCR ERSTE să fie cea mai
importantă bancă din România ca număr de clienţi şi totodată cea mai mare
bancă după valoarea activelor gestionate.

Tabelul nr. 5. Numărul de clienţi BCR ERSTE (mii)


Anul 2006 2007 % 2008 %
Număr clienţi 3.378 3.959 17,08% 4.590 16,05%
Sursa: www.bcr.ro

Clienţilor BCR ERSTE li s-a oferit acces nelimitat la conturile personale,


având posibilitatea de a face tranzacţii de la orice sucursală a băncii. Clienţii
deţin un singur cont curent şi îl pot utiliza pentru orice operaţiune (ATM, POS
25

– pentru accesul la cont sau pentru utilizarea oricărui canal alternativ de


accesare - Internet banking, Phone banking etc).
BCR ERSTE a făcut încă un pas pentru creşterea satisfacţiei clienţilor
săi, prin lansarea unui nou produs, ce le oferă economie de timp şi de bani,
lansând pachetul de produse şi servicii ataşate contului curent.
Pachetul este o combinaţie de produse şi servicii, incluzând cele mai
folosite şi apreciate produse din oferta băncii (cardul de debit - cheia de
acces la contul curent, descoperirea de cont - rezerva financiară potrivită să
acopere cheltuielile neaşteptate, plata facturilor la ATM - una dintre cele mai
comode alternative de a plăti facturile proprii sau ale altor persoane, cardul
de credit - excelent pentru cumpărături), precum şi servicii noi, moderne,
menite să uşureze viaţa clienţilor săi (serviciul de operaţiuni prin telefon şi
Internet, serviciile de plăţi programate - Standing Order şi Direct Debit).
Obiectivul major al proiectului a fost acela de a crea un cadru unitar
aliniat celor mai bune practici şi standarde din cadrul Grupului Erste. În
cadrul noului model de servire, au fost dezvoltate o nouă definire a clienţilor
Private Banking, o unitate centrală dedicată acestor clienţi, au fost
implementate noi standarde de calitate şi au fost dezvoltate noi produse
specifice, respectiv produse investiţionale de tip fondul de fonduri (funds of
funds).

2.3. Evoluţia cardurilor la BCR ERSTE


Numărul cardurilor considerate active a scăzut uşor în trimestul al treilea, coborând la
10,85 milioane de unităţi, după ce făcuse un salt de 34% în trimestrul al doilea.
Cu toate acestea, numărul total de carduri de pe piaţă a continuat să urce, atingând în
septembrie un nou vârf, de 21,78 milioane de unităţi, arată datele BNR. Comparativ cu luna
martie (de când datează prima raportare recentă a BNR privind piaţa cardurilor), numărul
cardurilor emise a urcat cu 15%.
Numărul cardurilor de credit a continuat să crească, ajungând la 2,7 milioane de unităţi,
faţă de 2,2 milioane de unităţi în martie.
26

Banca Comercială Română (BCR ERSTE) a depăşit, în premieră pentru România, nivelul
record de 2.500.000 de carduri active, fiind lider de piaţă cu o cotă de aproximativ 19%.
În 2008, numărul de carduri de debit active nou emise a crescut cu 6,75 procente, faţă de
2007. Au fost emise şi cu 6% mai multe carduri de credit comparativ cu anul precedent. Cele mai
utilizate rămân totuşi cardurile de debit, care reprezintă peste 92% din total cardurilor emise de
BCR ERSTE.
Totodată s-a remarcat o creştere a numărului şi valorii tranzacţiilor efectuate cu cardul la
ATM şi POS în 2008 astfel: numărul de tranzacţii a crescut cu 9%, în timp ce valoarea acestora a
crescut cu 31%, până la peste 4 miliarde de euro.
Ponderea majoritară o reprezintă tranzacţiile la ATM (aproximativ 90%), dar numărul
plăţilor cu cardul la comercianţi a crescut mult mai accentuat, cu 27% faţă de 2007.
“Cel mai mare trafic înregistrat zilnic s-a înregistrat în 22 decembire 2008, când tranzacţiile
efectuate la bancomate s-au ridicat la aproape 140 milioane lei, iar valoarea tranzacţiilor efectuate
la POS a însumat aproape 14 milioane de lei” a declarat Igor Zganjer, director executiv al
Direcţiei Carduri în cadrul BCR ERSTE.
BCR ERSTE îşi va continua în ritm accelerat programul de extindere şi modificare a
sistemului de carduri care vizează creşterea beneficiilor pentru deţinătorii de carduri
(accesibilitate, confort, siguranţă, servicii extinse) şi dezvoltarea tranzacţiilor fără numerar.

Tabelul nr. 6. Total carduri emise de BCR ERSTE


An Card debit (mil.) Card credit Total (mil.)
2008 2,24 184.440 2,5
2007 2,1 174.000 2,3
2006 2,08 166.900 2,2
Sursa: www.bcr.ro

Grafic nr. 3. Evoluţia cardurilor emise de BCR ERSTE


27

3000000

2500000

2000000

2008
1500000 2007
2006

1000000

500000

0
Card debit Card credit Total

BCR ERSTE se prezintă astăzi drept cel mai important grup financiar din România, cu
activităţi în ţară şi în străinatate - prin subsidiare şi reprezentanţe bancare, cu o prezenţă
marcantă, prin societăţile sale de profil, pe piaţa leasingului, în domeniul managementului
activelor, pe piaţa de capital, a pensiilor private, a băncilor de locuinţe, precum şi în asigurări.
Erste Bank este, cu cei peste 54.000 de angajaţi, unul dintre cei mai mari furnizori de
servicii financiare din Europa Centrală, având peste 16 milioane de clienţi în aproape 3.000 de
unitati situate în 8 ţări (Austria, Republica Cehă, Slovacia, România, Ungaria, Croaţia, Serbia şi
Ucraina). La data de 30 septembrie 2008, totalul activelor era de 209,4 miliarde de euro, profitul
net de 1.463,0 milioane de euro, iar rentabilitatea capitalului angajat de 21,7%.
BCR ERSTE membră a grupului Erste, cea mai mare bancă din România după active.
Gestionând active de peste 17,5 miliarde euro. BCR ERSTE are 634 de unităţi retail pentru
populaţie şi microîntreprinderi şi 50 de centre de afaceri corporate.
Reteaua de bancomate şi terminale POS a crescut cu 45%, respectiv
21%.
În prezent cota de piaţă a BCR ERSTE în ceea ce priveşte reţeaua de
POS-uri este de aproximativ 19% în ţară şi 29% în Bucureşti.
28

BCR ERSTE a schimbat procedurile operaţionale pentru a face ATM-urile


disponibile clienţilor 24 de ore din 24. Acest fapt s-a tradus într-o creştere a
disponibilităţilor ATM-urilor cu mai mult de 9%, dar şi cu o creştere cu 33% a
volumului tranzacţiilor.
Pentru a evidenţia disponibilitatea şi rapiditatea bancomatelor sale,
BCR ERSTE a trecut la o infrastructură nouă de comunicare, ceea ce
înseamnă că acum există o nouă infrastructură de siguranţă, care asigură
back-up atât pentru reţeaua de ATM-uri, cât şi pentru cea de POS-uri. Acest
lucru a permis, de exemplu, scurtarea timpilor de tranzacţionare cu mai mult
de 50% pentru terminalele POS, oferind un serviciu mai bun pentru
comercianţii şi utilizatorii de carduri.
În paralel cu îmbunătăţirea serviciilor oferite comercianţilor şi
utilizatorilor de carduri, BCR ERSTE a depus eforturi considerabile pentru a
oferi un nivel sporit de securitate clienţilor săi.
BCR ERSTE a fost prima bancă din România care a implementat
tehnologia EMV, având bancomate şi terminale POS-uri certificate pentru
utilizarea cardurilor cu cip. Aceste măsuri au dus la o securizare sporită a
tranzacţiilor şi un grad ridicat de satisfacţie al clienţilor.

Tabelul nr. 7. Total bancomate BCR ERSTE


An Total ATM POS Cota POS
Debit 9.187.441.600 8.751.853.600 435.588.000 5%
Credit 309.186.560 259.988.060 49.198.500 16%
2006
Total 9.496.628.160 9.011.841.660 484.786.500 5%
Debit 11.937.837.000 11.122.140.000 810.597.000 7%
Credit 462.088.000 328.475.000 133.613.000 29%
2007
Total 12.394.925.000 11.450.715.000 944.210.000 8%
Debit 14.771.789.800 12.244.052.000 2.527.737.800 17%
Credit 521.432.040 451.571.000 69.861.040 13%
2008
Total 15.293.221.840 12.395.623.000 2.897.598.840 19%
Sursa: www.bcr.ro
29

Datorită faptului că BRC doreşte să ofere clienţilor săi o gamă cât mai bună de servicii,
aceasta şi-a mărit numărul de terminale astfel în cât să ofere clienţilor posibilitatea efectuării de
tranzacţii cât mai rapide.
Numărul ATM-urilor înregistrate la sfârşitul anului 2008 este cu aproximativ 8,25% mai
mare faţă de anul precedent când numărul acestora era de 11.450.715.000.
La sfârşitul anului 2008 numărul terminalelor POS a fost de 2.897.598.840. Acestea au
înregistrat o creştere spectaculoasă faţă de anul precedent când numărul acestora era de doar
944.210.000.

Grafic nr. 4. Evoluţia ATM-urilor şi a POS-urilor la BCR ERSTE

18.000.000.000

16.000.000.000

14.000.000.000

12.000.000.000

10.000.000.000 2006
2007
8.000.000.000 2008
6.000.000.000

4.000.000.000

2.000.000.000

0
Total ATM POS
BCR
ERSTE, cea mai mare
bancă din sistem, pariază că îşi va dubla portofoliul de carduri de credit anul acesta, plecând de la
191.000 de unităţi în decembrie.
Pe partea de carduri de debit, unde portofoliul se ridica la peste 2,2 milioane de unităţi în
prezent, banca se aşteaptă la o creştere similară cu cea din 2008, de circa 7%. "Ne aşteptăm ca
2009 să fie cel puţin la nivelul din 2008, nu credem că piaţa va încetini", spune Igor Zganjer,
directorul executiv al Direcţiei Carduri în BCR ERSTE. El îşi bazează optimismul pe o
comparaţie cu piaţa cardurilor din Turcia, care a reuşit să crească puternic între 2002 şi 2004,
chiar în timp ce economia era în recesiune.
În ceea ce priveşte portofoliul BCR ERSTE, Zganjer spune că accentul va fi pus anul
acesta pe vânzările de carduri de credit, în timp ce pe debit se va concentra pe îmbunătăţirea
30

gradului de utilizare. De altfel, banca are în derulare o promoţie prin care oferă clienţilor bonusuri
pentru utilizarea cardurilor la plata la comercianţi. "În 2009 ţintim ca 25% din tranzacţiile pe card
să fie derulate la POS-urile instalate la comercianţi", spune şeful cardurilor de la BCR ERSTE,
notând că ponderea urcase la circa 20% încă de la sfârşitul anului trecut. La nivelul pieţei apetitul
clienţilor pentru numerar se menţine ridicat, iar majoritatea posesorilor de carduri de debit
(utilizate în general pentru plata salariilor) preferă să îşi retragă toţi banii, utilizarea la plată a
cardurilor fiind marginală.

2.4. Dezvoltarea pieţei cardurilor. Sondaj.


Grad de penetrare la nivelul economiei.
Volumul tranzacţionat pe cardurile emise în Romania, a ajuns să deţină 12% din Produsul
Intern Brut (PIB) în 2006. Acest procent este considerat ridicat sau foarte ridicat de numai 7%
dintre cei care şi-au exprimat opinia. Cei mai mulţi dintre ei - 50%, apreciază că este un grad de
penetrare încă scăzut.
Grafic nr. 5 Grad de penetrare la nivelul economiei
Gradul de penetrare a cardurilor în economia rom ânească în condiţiile volum ului
tranzacţiilor pe card de peste 12 % in PIB în 2006

16 14
14
12 11
10
8
6
4
2 1 1 1
0
foarte ridicat ridicat rezonabil scăzut extrem de scăzut

Gradul de penetrare a cardurilor în economia românească

Sursa: www.no-cash.ro

La nivelul anului 2007, volumul generat de cardurile autohtone a crescut spectaculos


(aproximativ 20 miliarde EURO) ajungând să deţină 18% din PIB, în condiţiile în care şi PIB a
înregistrat o crestere de 6%.
31

Grad de penetrare în rândul personalului angajat.


La 12 ani de la emiterea primului card, majoritatea (55%) celor chestionaţi consideră că
ponderea angajaţilor care îşi primesc drepturile salariale pe card este de maximum 70%. Dacă
luăm în calcul faptul că sunt 4,7 milioane de salariaţi în România, aceasta înseamnă că în piaţă se
manifestă încă un potenţial de 1,4 milioane de clienţi pe carduri de debit – exclusiv din rândul
populaţei ocupate.

Grafic nr. 6 Grad de penetrare în rândul personalului angajat


Ponderea angajaţilor care prim esc salariile pe card

25
22

20

15

10 9
8 7

5
2 1
0 0
0
sub 50% între 50 şi 70% între 70 si 90% peste 90%

Urban Rural

Sursa: www.no-cash.ro

Măsuri cu impact pozitiv asupra gradului de utilizare.


Repondenţii sunt de acord că măsura cu cel mai mare impact pozitiv asupra gradului de
utilizare a cardurilor, atât în mediul urban (20 răspunsuri) cât şi în cel rural (15 răspunsuri), este
32

creşterea reţelei de acceptare. Următoarea masură, de asemenea valabilă în ambele medii,


vizează o promovare mai agresivă a produselor de card. Începând cu măsura numărul trei,
opiniile se diferenţiază astfel că pentru mediul urban avem generalizarea programelor de
loialitate pe carduri în vreme ce pentru mediul rural se propune eliminarea comisionului de
retragere us-on-us la ATM/POS.

Grafic nr. 7 Măsuri cu impact pozitiv asupra gradului de utilizare


Măsuri cu im pact pozitiv asupra gradului de utilizare al plaţilor fără num erar

25 20
20 15 16 15
13 13
15 9
8
10 6 4 2 5 6
3
5 1 0
0
altele
plătitorii/acceptat
direct debit-ului

promovarea mai
comisionului de

telefonice prepaid

programelor de
retragere us-on-

facilitati fiscale
ataşate cardului

creşterea reţelei
produselor de
generalizarea

generalizarea

loialitate pe

de acceptare
orii cardului

agresivă a
eliminarea

carduri
cardurile

pentru

bancar
bancar

card
us

Sursa: www.no-cash.ro

Creşterea reţelei de acceptare


Aşa cum am văzut în graficul de mai sus, mărirea reţelei de acceptare reprezintă măsura
cu cel mai mare impact pozitiv asupra creşterii gradului de utilizare a cardurilor. În vreme ce
33

60% dintre cei care au răspuns la chestionar consideră că reţeaua de ATM-uri va creşte cu
maximum 70% în următorii cinci ani, în aceeaşi perioadă de timp, peste 70% dintre repondenţi
apreciază că reţeaua de POS-uri va creşte cu cel puţin 75%.

Grafic nr. 8 Creşterea reţelei de acceptare


Cu cât credeţi că va creşte reţeaua de acceptare în următorii cinci ani?

12 11
10
10

8 7
6
6 5
4 4
4 3
2 2
2

0
sub 50% 50-75% 75-100% 100-150% peste 150%

ATM POS

Sursa: www.no-cash.ro
Migrarea creditului de consum pe card
Cardul va juca un rol din ce în ce mai important în ceea ce priveşte creditul de consum
acordat populaţiei. Peste o treime (38%) dintre cei care au răspuns acestui chestionar sunt de
părere că migrarea creditului de consum pe card în următorii cinci ani este probabilă sau foarte
probabilă. Dacă la această pondere adaugăm şi cele opt răspunsuri care apreciază această migrare
ca fiind destul de probabilă, obţinem o majoritate confortabilă (65,5%).

Grafic nr. 9 Migrarea creditului de consum pe card


34

În urm ătorii cinci ani creditul de consum (nevoi personale) va m igra integral pe card:

10 9
9 8
8
7
6 5 5
5
4
3 2
2
1
0
Foarte probabil Probabil De stul de probabil Puţin probabil Foarte puţin
probabil

Sursa: www.no-cash.ro

Înlocuirea completă a cardurilor cu bandă magnetică


Din 30 de repondenti, 83% previzionează că, la un moment dat, cardurile cu bandă
magnetică de pe piaţa romanească vor fi înlocuite integral de cardurile cu cip sau alte
echipamente (telefon mobil, ceas, etc.) cu cip încorporat. Toţi cei care au răspuns afirmativ la
această întrebare, sunt de acord cu faptul că într-un interval de timp de maxim 20 de ani, cardul
cu cip va înlocui cardul cu bandă magnetică. 65% dintre cei care s-au exprimat cred că acest
lucru se va intampla în următorii 5-7 ani.

Grafic nr. 10 Înlocuirea completă a cardurilor cu bandă magnetică


35

În ce orizont de tim p credeţi că va avea loc înlocuirea com pletă a cardurilor cu bandă
m agnetică?

10 9
8
8

6 5

4
2
2 1
0
0
3-5 ani 5-7 ani 7-10 ani 10-15 ani 15-20 ani peste 20 de ani

Sursa: www.no-cash.ro

Efectele concurenţei nebancare


Apariţia în piaţa cardurilor a tot mai multor jucători nebancari nu este de natură să
îngrijoreze, deşi repondenţii sunt de acord că acest lucru va înăspri concurenţa. Principalul efect
va rămâne cel de dezvoltare a pieţei. Este pentru prima oară când piaţa în ansamblul ei consideră
că prezenţa IFN-urilor nu reprezintă o concurenţă neloială ci din contră, una benefică. Aceasta
este în fapt, urmarea firească a intrării în vigoare a Regulamentului BNR nr. 6/2006 care
prevede aceleaşi condiţii de desfăşurare a activiăţii atât pentru IFN-uri cât şi pentru instituţiile de
credit. De asemenea, 80% dintre repondenţi, apreciază că unul dintre efectele creşterii numărului
de emitenţi nebancari va conduce la o relaxare în relaţia cu clientela: pe de-o parte, faţă de
posesori, vom asista la o relaxare a condiţiilor de emitere iar pe de altă parte, faţă de comercianţi,
vom asista la o diminuare a comisioanelor de acceptare.

Grafic nr. 11 Efectele concurenţei nebancare


36

Cre şterea num ărului de em itenţi nebancari conduce la:

30 26
25
20 16
15 12
9
10
5 1
0
dezvoltarea pieţei relaxarea acordarea de dim inuarea altele
cardurilor condiţiilor de facilităţi com isioanelor de
em itere suplim entare acceptare la
clienţilor com ercianţi

Sursa: www.no-cash.ro

Utilizarea cardurilor ca instrumente de plată


În privinţa creşterii gradului de utilizare a cardurilor pentru efectuarea de cumpărături de
la comercianţi, 40% dintre repondenţi apreciză ca vom ajunge la utilizarea cu preponderenţă a
cardurilor la comercianţi în maxim 7 ani în vreme ce 60% consideră că acest lucru nu se va
obţine decât după şapte ani. Aproape o cincime din cei care şi-au exprimat opinia, este mai
degrabă pesimistă, apreciind că românul va avea un comportament similar cu al unui occidental
la nivelul UE abia după 10 ani.

Grafic nr. 12 Utilizarea cardurilor ca instrumente de plată


Când credeţi că minim 60% din tranzacţiile cu card vor fi efectuate la comercianţi, având în vedere că în 2006 nivelul a fost de 14% ?

12 11

10 9

6 5

4 3

0
în următorii 3-5 ani în urm ătorii 5-7 ani în urm ătorii 7-10 ani peste 10 ani

Sursa: www.no-cash.ro
Obstacole în calea dezvoltării plăţilor electronice
37

Principalul obstacol în dezvoltarea plăţilor electronice continuă să rămână


mentalitatea pronumerar a românului. Pe următoarele două locuri se situează
infrastructura deficitară a terminalelor de acceptare a cardurilor şi procentul foarte mare al
populaţiei care trăieşte în mediul rural – 45%.

Grafic nr. 13 Obstacole în calea dezvoltării plăţilor electronice


Obstacole în calea dezvoltării plăţilor electronice:

25 22 21
20
15 13
11 11 12
10 8
6 5
4 4 4 3 2
5
0 0
0

altele
populaţie rurală
infrastructura

inexistenţa unei
mentalitatea pro

lipsa proiectelor
guvernamentale

peste 45% din

serviciilor legate
tip e-commerce

sistemul bancar
neîncrederea în

externalizarea
deficitară

promovare
entităţi de
tehnică

de carduri
numerar

Sursa: www.no-cash.ro redusă a

2.5. Canale alternative


Conceptul Self Service oferă clienţilor BCR ERSTE o nouă alternativă în materie de
servicii bancare Retail. Folosindu-şi cardul, clienţii BCR ERSTE au acces la 23 de Zone Self
Service, zone de retail deschise non-stop şi dotate cu echipamente precum ATM, FX ATM,
echipamente multifuncţionale, terminale telefonice şi Service Box.
Zonele de Self Service sunt concepute special pentru a oferi clienţilor
posibilitatea de a-şi derula operaţiunile “de casier” într-o manieră mai simplă,
mai prietenoasă şi mai sigură.
Folosind ATM-ul, clienţii pot beneficia de următoarele servicii: retragere
de numerar; plata facturilor (cu invoice, din contul de card, pe baza
contractului dintre BCR ERSTE şi clienţii săi); rate pentru creditele BCR ERSTE
38

(identificare pe bază de card, pe baza contractului dintre BCR ERSTE şi


clienţii săi); reîncărcarea cardurilor preplătite pentru telefoanele mobile
Vodafone; transfer din contul de card în contul Virtuon Card (card de debit
utilizat pentru transferuri prin Internet).
Folosind MFM (echipament multifuncţional), clienţii pot beneficia de
următoarele servicii: depunere de numerar în contul curent cu card de debit
ataşat – carduri BCR ERSTE în RON; plus toate funcţionalităţile oferite de
ATM.
Folosind FX ATM, clienţii pot: să schimbe EUR, USD, GBP şi CHF, HUF în
RON.
Folosind Service Box, clienţii pot să facă ordine de plată în RON, în
limitele contului curent.
Terminalul Phone le asigură clienţilor accesul la Contact Center şi la
toate funcţionalităţile oferite de acest serviciu (inclusiv informaţii
personalizate şi tranzacţii prin serviciul Phone Banking).
Unul dintre cele mai importante servicii oferite deţinătorilor de carduri,
serviciul Asistenţă Carduri a fost integrat în contact Center.
Principalul obiectiv al anului 2008 pentru serviciul de Contact Center a
fost să se dezvolte şi să se redefinească integral conceptul de Contact
Center, îmbunătăţind serviciile existente şi adăugând servicii noi. Luând noul
concept ca punct de reper, a fost derulată o analiză complexă, care a impus
eforturi considerabile. Concluzia acestei analize a fost că, pentru a atinge
obiectivele principale, soluţia optimă era externalizarea activităţii
operaţionale de Contact Center. Unele dintre cele mai importante motive
care au susţinut această decizie au fost viteza de implementare a
funcţionalităţilor dorite, resursele tehnologice şi mai ales costurile şi
rentabilitatea acestei soluţii.
În 2008, principalele servicii oferite prin Contact Center erau:
- informaţii generale privind produsele şi serviciile oferite persoanelor
fizice.
39

- informaţii personalizate şi transfer de fonduri din conturile bancare cu


opţiunea “Phone Banking” activată.
- validarea produselor bancare, la cererea clienţilor (carduri de debit,
credite simple).
- stabilirea unor întâlniri cu consultanţii clienţilor din filiale, pentru a
finaliza vânzările.
- asistenţă pentru deţinătorii de carduri.
- asistenţă tehnică oferită utilizatorilor de servicii BCR ERSTE.
- contactarea clienţilor şi a potenţialilor clienţi, în campaniile Outbound.
- servicii interactive prin IVR (schimbarea parolei pentru utilizatorii
serviciilor bancare Phone, cursuri de schimb valutar actualizate la zi)
În anul 2008, Contact Center a interacţionat la un nivel de înaltă
calitate cu peste 300.000 clienţi, monitorizaţi permanent şi în conformitate
cu standardele industriei.
Un element principal, devenit standard în dezvoltarea serviciilor către
clienţi, a fost implementarea noilor servicii bancare Phone. Astfel, a apărut o
alternativă solidă la varianta clasică a filialei, clientul având acum
posibilitatea să acceseze printr-un simplu telefon toate informaţiile
referitoare la conturile sale bancare, dar şi să solicite efectuarea transferului
de fonduri, fără a fi obligat să se deplaseze la ghişeu. Soluţia alternativă
oferită clientului modern este susţinută şi de politica de comisoane şi taxe a
băncii, cu oferte de costuri atrăgătoare şi competitive pentru serviciile
bancare Phone.
Serviciile oferite prin opţiunea Phone Banking sunt următoarele:
- informaţii personalizate referitoare la conturile bancare pentru care a
fost activată opţiunea acestui serviciu.
- pentru conturi curente cu / fără card de debit ataşat: soldul contului,
extrasul de cont, valoarea fondurilor disponibile, valoarea fondurilor
disponibile aprobate, persoane autorizate.
- pentru credite contractate: soldul creditului, data contractării creditului,
informaţii referitoare la planul de rambursare, ratele lunare de plată.
40

- pentru depozitele la termen SUCCES/MAXICONT: soldul contului,


extrasul de cont, persoane autorizate, data deschiderii depozitului,
durata termenului.
- pentru certificate de depozit cu discount ACTIV: soldul contului,
extrasul de cont, persoane autorizate, termenul, valoarea înregistrată,
valoarea de achiziţie, valoarea de răscumpărare la data respectivă.
Transfer de fonduri: transferuri intra/interbancare în lei, pentru conturi
curente, cu/fără card de debit ataşat şi cont de economii, activate pentru
acest serviciu.
Tranzacţiile efectuate telefonic sunt prelucrate în timp real de către
agenţii din Contact Center, cu impact imediat asupra soldului de cont al
clienţilor, fără posibilitatea de a mai revoca operaţiunile solicitate, după ce au
fost confirmate.
41

CAPITOLUL 3
REZULTATE ALE ACTIVITĂŢII BCR ERSTE

3.1. Activitatea BCR ERSTE


În 2009 ca şi în anii precedenţi BCR ERSTE şi-a concentrat activitatea în
satisfacerea clienţilor, oferindu-le acestora o gamă variată şi avantajoasă de
servicii şi produse.
Valoarea plăţilor realizate cu carduri a fost în trimestrul al treilea de 3,5 miliarde de lei
(978 de milioane de EURO), faţă de 3 miliarde de lei, în trimestrul al doilea.
Apetitul mare pentru numerar se vede însă în creşterea puternică a retragerilor de numerar
de la ATM. Operaţiunile realizate la bancomatele din ţară cu carduri din ţară au urcat la 21 de
miliarde de lei (5,8 miliarde de EURO) în trimestrul al III-lea, în creştere cu 27% faţă de
trimestrul întâi.
În al treilea trimestru, numărul ATM-urilor la nivel naţional a crescut cu 471 de unităţi, la
8.778 de unităţi, în timp ce numărul POS-urilor a ajuns la 84.422 de unităţi, cu 4.086 mai multe
decât numărul POS-urilor existente la finele primului semestru.
În perioada iulie-septembrie au fost efectuate 16,16 milioane de tranzacţii cu carduri la
POS-urile din ţară, în creştere cu 13,32% faţă de nivelul consemnat în al doilea trimestru, acestea
având o valoare de 2,55 miliarde lei, în creştere de la 2,22 miliarde EURO.
Totodată, au fost realizate 52,12 milioane de retrageri de numerar de la ATM-urile din
România, în creştere de la 51,8 milioane de retrageri efectuate în perioada aprilie-iunie. Valoarea
retragerilor de la ATM-uri în al treilea trimestru s-a cifrat la 21,06 miliarde de lei, cu 8,58% peste
nivelul valorii retragerilor efectuate în al doilea trimestru.
Datele BNR arată că valoarea medie a unei plăţi realizate cu cardul de debit a fost în
trimestrul al treilea de 200 de lei, faţă de 185 de lei în trimestrul întâi.
În paralel, valoarea medie a plăţilor făcute cu carduri de credit a fost uşor mai mică: 166
de lei în trimestrul al treilea, de la 130 de lei.
42

Grosul operaţiunilor de plată au fost derulate cu carduri de debit - 2,73 milioane de plăţi,
respectiv 78% din total.
Numărul total al ATM-urilor funcţionale pe plan local a ajuns la 8.778 în septembrie, în
timp ce reţeaua de POS-uri instalate la comercianţi a ajuns la 77.742 de aparate.
Cele mai recente date ale Băncii Naţionale, din septembrie anul trecut,
arată că pe piaţă erau în circulaţie 13,2 milioane de carduri, dintre care 10,5
milioane de debit şi 2,7 milioane de credit. BCR ERSTE a intermediat prin
cardurile proprii tranzacţii de 4 miliarde de EURO anul trecut, în creştere cu
31% faţa de 2007. Numărul tranzacţiilor a crescut mai încet, cu numai 9%.
Igor Zganjer spune că din datele BNR nu reiese o reducere a
consumului la sfârşitul anului trecut, ci dimpotrivă, o creştere. Doar în luna
decembrie s-au făcut 4,2 milioane de tranzacţii pe card, în creştere cu 17%
faţă de decembrie 2007. Valoarea tranzacţiilor a urcat cu circa o treime, la
1,3 miliarde lei (circa 330 miliarde EURO). Plăţile cu carduri la comercianti au
înregistrat o creştere chiar mai mare în volum, de 59%, până la 85 de
milioane de lei. Grosul sumelor au fost însă tranzacţionate la ATM-uri, cu 1,2
miliarde de lei [Raport anual BCR 2007].
Profitul anual înregistrat în anul 2008 ( la nivelul grupului BCR ERSTE,
IFRS), înainte de includerea costurilor cu restructurarea şi transformarea, a
atins o valoare de aproximativ 496,07 milioane Euro, cu aproximativ 37% mai
mult decât în anul precedent. Obiectivul a fost confirmat: o creştere anuală a
profitului în euro de 40% în perioada 2006-2009 (CAGR).

Graficul nr.14 Evoluţia profitului anual la BCR ERSTE


43

600

500

400

2006
300 2007
2008

200

100

0
profit anual (mil Euro)

Sursa: www.bcr.ro
3.2. Veniturile şi cheltuielile anuale înregistrate de BCR ERSTE
Conform datelor statistice din anii trecuţi se preconizează că în anul
2009 profitul băncii va creşte cu 40% faţă de anul 2008 ajungând la o valoare
de 694,5 milioane EURO (CAGR).
Profitul net raportat, după impozitare şi plata intereselor minore a
crescut de la 214,5 milioane Euro în anul 2007, la 321,8 milioane EURO profit
înregistrat la finele lui 2008.
Venitul net înregistrat de BCR ERSTE la finele anului 2008 a fost de
aproximativ 1.034,03 milioane EURO. Acesta a crescut cu aproximativ 190,63
milioane EURO faţă de anul 2007, când venitul înregistrat era de 843,4
milioane EURO.
Din veniturile nete înregistrate în 2008 un procent de 64% îl reprezintă
veniturile din dobânzi (669,18 milioane EURO), iar restul de 36% sunt venituri
realizate din comisioane (364,85 milioane EURO).
44

Graficul nr.15 Evoluţia venitului la BCR ERSTE

1200

1000

800

2006
600 2007
2008

400

200

0
Venituri dobanzi (mil. Venituri comisioane Venituri totale (mil.
Euro) (mil. Euro) Euro)

Sursa: www.bcr.ro

Veniturile nete din dobânzi se compun din:


Venituri din dobânzi de primit şi alte venituri asimilate în sumă de 2.568.245,7 mii lei sunt în
creştere cu 790.888,7 mii lei (44,5%) faţă de primul semestru al anului 2007 şi reprezintă în
continuare principala sursă de venituri.
În structură veniturile din dobânzi şi alte venituri asimilate se compun din:

Tabelul nr. 8 Venituri din dobânzi şi alte venituri asimilate la BCR ERSTE
Semestrul I Semestrul I 2008/2007
2007 2008
% Valoare (mii % Valoare %
lei) (mii lei)
Dobânzi din trezorerie 11,2 198.930,8 9,7 248.294,2 124,8
interbancare
Dobânzi din operaţiuni cu 84,3 1.498.218,9 87,3 2.241.504,4 149,6
clientela
45

Dobânzi din operaţiuni cu titluri 3,3 59.102,7 2,3 59.569,4 100,8

Dobânzi la creditele 0,1 894,8 0,1 2.110,4 235,9


subordonate
Venituri din operaţiuni în afara 1,1 20.209,8 0,6 16.767,3 83
bilanţului
Total 100 1.777.357 100 2.568.245,7 144,5
Sursa: www.bcr.ro

Graficul nr.16 Structura veniturilor la BCR ERSTE


Semestrul I 2008 Valoare (mii lei)

Dobânzi din trezorerie


interbancare
Dobânzi din operaţiuni cu
clientela
Dobânzi din operaţiuni cu
titluri

Dobânzi la creditele
subordonate
Venituri din operaţiuni în
afara bilanţului

Sursa: www.bcr.ro

Creşterea cea mai mare se observă la veniturile din operaţiuni cu clientela care se
datorează pe de o parte măririi volumului creditelor acordate (de la 2.852.605,2 mii lei la
40.386.272,6 mii lei – 41,6% ), iar pe de altă parte creşterii dobânzilor active practicate de bancă
în relaţia cu clientela nebancară (de la 13,33% la 14,82% la creditele în lei şi de la 8, 69% la
9,14% la cele în EURO).
Veniturile din dobânzi aferente operaţiunilor interbancare şi de trezorerie au crescut în
principal ca urmare a majorării plasamentelor la depozitele la vedere şi la termen constituite la
bănci dar şi a creşterii dobânzilor bonificate de BNR pentru rezerva minimă obligatorie (la lei de
la 2,14 % la 3,35%; la EURO de la 0,9% la 1,65%).
46

Veniturile din dobânzi la creditele subordonate au crescut datorită acordării de către BCR
ERSTE a unui împrumut subordonat de 9 milioane lei către Financiara S.A.
Cheltuielile cu dobânzile de plătit şi alte cheltuieli asimilate în sumă de 1.500.077 mii lei
sunt în creştere cu 579.257 mii lei (62,9%) faţă de semestrul 1 2007 şi au cea mai mare pondere
în total cheltuielior băncii.
În structură, dobânzile de plătit şi alte cheltuieli asimilate sunt formate din:

Tabelul nr. 9 Dobânzi de plătit şi alte cheltuieli asimilate la BCR ERSTE


Semestrul I Semestrul I 2008/2007
2007 2008
% Valoare (mii % Valoare %
lei) (mii lei)
Dobânzi din trezorerie şi 27,6 254.458 42 629.345,7 247,3
interbancare
Dobânzi din operaţiuni cu 67 616.708 53,9 808.972 131,2
clientela
Dobânzi din operaţiuni cu titluri 0,9 8.212,9 - 3,2 -

Dobânzi la cdatorii subordonate - - 1,1 16.332,7 -

Dobânzi din operaţiuni în afara - - - 97,6 -


bilanţului
Dobânzi privind obligaţiunile 4,5 41.441 3 45.325,8 109,4
emise
Total 100 920.819,9 100 1.500.077 162,9
Sursa: www.bcr.ro

Veniturile nete din comisioane, în sumă de 572.814,1 mii lei înregistrează o creştere de
46,4% faţă de 30 iunie 2007 şi se compun din:

Tabelul nr. 10 Venituri nete la BCR ERSTE


Semestrul I Semestrul I 2008/2007
2007 2008
% Valoare % Valoare %
(mii lei) (mii lei)
Comisioane din operaţiuni de 3,4 3 18.573,3 128,1
trezorerie şi interbancare 14.494,4
Comisioane din operaţiuni cu 53,9 229.624,4 67 415.878,1 281,1
clientela
Comisioane din operaţiuni de 0,2 778,9 0,3 1.931,4 248
schimb
Venituri din prestări servicii 42,5 180.893,9 29,7 184.141,5 101,8
financiare
Total 100 425.791,6 100 620.524,3 145,7
Sursa: www.bcr.ro
47

Veniturile din comisioane aferente operaţiunilor de trezorerie şi interbancare au crescut în


principal datorită comisioanele percepute pentru tranzacţiile interbancare efectuate în perioada
analizată plaseamente care au înregistrat un volum superior.
Cheltuieli cu comisioane:

Tabelul nr. 11 Cheltuieli cu comisioane la BCR ERSTE


Semestrul I Semestrul I 2008/2007
2007 2008
% Valoare % Valoare %
(mii lei) (mii lei)
Comisioane din operaţiuni de 73,9 25.540,3 64 30.544,1 119,6
trezorerie şi interbancare
Comisioane din operaţiuni cu 16,6 5.739,8 21,5 10.273,9 179
clientela
Comisioane din operaţiuni cu 0,1 49,9 - 348,6 116,9
titluri
Comisioane din operaţiuni de 0,9 298,1 0,7 6.543,6 222,2
schimb
Cheltuieli cu prestări de servicii 8,5 2.944,9 13,8 47.710,2 138
financiare
Total 100 34.573 100
Sursa: www.bcr.ro

Veniturile din titluri, în sumă de 36.277,1 mii lei aferente dividentelor încasate, sunt mai
mici cu 11.819,9 mii lei celor înregistrate la 30 iunie 2007.
În cadrul elemetului Profit sau pierdere netă din operaţiuni financiare, la 30 iunie 2008 se
înregistrează un profit în sumă de 325.807,4 mii lei, având urmatoarea componentă:
- profit din operaţiuni cu titluri: 367,7 mii lei;
- profit din operaţiuni de schimb şi arbitraj: 213.567,2 mii lei rezultat din: venituri în
sumă de 951.140 mii lei şi cheltuieli în sumă de 737.572,8 mii lei;
- profit din operaţiuni financiare derivate: 111.872,5 mii lei.
Cheltuielile administrative generale sunt în sumă de 726.414,4 mii lei, în scădere cu
40.815,6 mii lei faţă de 30 iunie 2007 (-5,3%) formate din:

Tabelul nr. 12 Cheltuieli administrative BCR ERSTE


Semestrul I Semestrul I 2008/2007
2007 2008
% Valoare % Valoare %
(mii lei) (mii lei)
48

Cheltuieli cu personalul din care: 79,1 607.186 75,9 551.681,8 90,9

- cheltuieli cu salariile 63,2 485.046,4 59,8 434.732,8 89,6


- chetuielile asigurările şi 15,6 119.950,6 15,3 111.478,1 92,9
protecţia socială
- alte cheltuieli privind personalul 0,3 2.189 0,8 5.470,9 249
Alte chetuieli asministrative din 20,9 160.044 24,1 174.732,6 109,2
care:
- cheltuieli cu materiale 2,3 17.879,8 2,4 17.185,9 96,1
- obiective de inventar şi alte 0,6 4.536,6 1,3 9.594,1 211,5
stocuri
- cheltuieli cu terţii 15,6 119.335,7 17,7 128.435,5 107,6
Cheltuieli de protocol, reclamă şi 2,4 18.291,9 2 19.517,1 106,7
publicitate
Total 100 767.230 100 726.414,4 94,7
Sursa: www.bcr.ro

Scăderea înregistrată la „Cheltuieli cu personalul” se datorează faptului că în acest


semestru nu s-a mai aplicat programul „retragere de aur”.

CAPITOLUL 4
STUDIU DE CAZ. EVOLUŢIA COMERŢUL ELECTRONIC
ÎN ROMÂNIA
49

Primele semnale ale comerţului electronic românesc au fost date în anul 2000, când
compania netBrdige Investments a lansat portalul OKazii.ro, care permitea consumatorilor finali
contactul în mediul virtual, licitarea online pentru produsul ales şi finalizarea tranzacţiei în lumea
reală. Momentul era, însă, extrem de dificil atât din punct de vedere al numărului mic de
conexiuni la Internet, cât mai ales din punct de vedere al lipsei totale de încredere a utilizatorilor
în participarea la o tranzacţie desfăşurată online.
După 3 ani, comerţul electronic intră într-o nouă etapă în urma implementării standardului
3D Secure, cel mai înalt sistem de securitate al tranzacţionării prin Internet. România a fost
singura ţară din regiunea CEMEA şi printre puţinele din Europa, care a făcut pionierat sub noul
standard promovat de organizaţiile internaţionale emitente de carduri, Visa şi MasterCard. În
ultimul trimestru al anului 2003, RomCard a configurat primele banci în 3D Secure atât pe
activitatea de emitere, cât şi de acceptare (BCR ERSTE, Raiffeisen Bank, Banca Ţiriac) şi Alpha
Bank pe emitere sub sigla Visa. În prezent, numărul băncilor care au implementat 3D Secure a
ajuns la 8 prin aderarea Romexterra şi CEC (emitere) şi a BRD-GSG (emitere şi acceptare),
aflându-se în curs de configurare şi Banca Transilvania (emitere şi acceptare).
În ultimele zile ale lunii februarie 2004 s-au înregistrat primele tranzacţii online cu cardul,
pentru mulţi acesta reprezentând startul propriu-zis al comerţului electronic românesc. Începutul
a fost timid şi în primele 7 luni de e-commerce securizat s-au realizat doar 3.106 tranzacţii, în
timp ce ultimul trimestru al anului a adus un volum semnificativ: 16.304 tranzacţii în valoare de
aproape 3 milioane USD. 2004 se încheia cu un total de 19.410 tranzacţii efectuate în magazinele
virtuale configurate 3D Secure de către RomCard şi cu un bilanţ de aproximativ 3,5 milioane
USD generate de plata online cu cardul.
50

Tabelul nr. 13. Valoarea tranzacţiilor efectuate în ultimul trimestru al anului 2004
Luna Valoare lei vechi Valoare USD Valoare Euro
Octombrie 419.376.301 29.287 6
Noiembrie 501.445.478 701.511 35.422
Decembrie 453.753.235 2.050.949 65.086
TOTAL 1.374.575.014 2.781.747 100.514
Sursa: RomCard

Statisticile RomCard nu surprind, însă, tranzacţiile efectuate de posesorii de card români


în magazinele virtuale din străinătate, nici tranzacţiile efectuate cu carduri non-3D Secure sau cu
carduri emise sub alte sigle decât Visa şi MasterCard (American Express, JCB, Diners Club).
Poate cel mai important aspect, raportările RomCard ne ofera doar o imagine asupra comerţului
electronic cu plata prin card, celelalte modalităţi de plată precum cash on delivery nefiind
contorizate de nimeni, chiar dacă reprezintă, de fapt, aproximativ 95% din valoarea pieţei.
Raportul pentru 2004 făcut public de Visa Internaţional, arată că deţinătorii de carduri
Visa din România au cheltuit mai mult în magazinele virtuale din străinatate decât în cele
româneşti. Din suma totală de 4,6 milioane USD tranzacţionată online de posesorii de carduri
Visa din România, aproximativ 80% au reprezentat cheltuieli în magazinele online din afara ţării.
De cel mai mare succes s-au bucurat magazinele virtuale din SUA unde deţinătorii români de
carduri Visa au cheltuit aproape jumătate (43%) din valoarea totală a tranzacţiilor electronice.
Alte magazine virtuale din care românii au facut cumpărături importante, au fost cele din Italia
(16% din suma totală a cheltuielilor) şi din Marea Britanie (15%).
Nu acelaşi lucru se poate spune despre deţinătorii de carduri Visa din străinătate care au
fost mai puţin atraşi de produsele şi serviciile oferite de magazinele virtuale româneşti, efectuând
cumpărături de doar 1,17 milioane USD comparativ cu 3,68 milioane USD, cât au cheltuit
românii. Faptul demonstrează că posesorii români de card nu sunt reticenţi în a-l folosi pentru a
cumpăra de pe Internet, diferenţa făcând-o doar varietatea ofertei de produse şi servicii care, în
cazul magazinelor virtuale autohtone, este mai mică şi i-a determinat pe străini să cheltuiască mai
puţin.
Bilanţul RomCard pentru anul 2005 a fost de 44.353.145 USD (Tab. nr. 12) cheltuite cu
cardul atât de străini, cât şi de români pe magazinele virtuale româneşti. O valoare impresionantă
generată, însă, în proporţie de 90%, de tranzacţionarea cross border, adică de cumpăraturi online
cu carduri emise în străinătate pe magazine virtuale străine, dar care erau procesate prin băncile
româneşti. Numai pentru luna iulie a anului 2005, RomCard a raportat 53.000 de tranzacţii în
51

valoare de aproximativ 9,5 milioane USD, statistică ce extaziase piaţa. Dar, la scurt timp,
organizaţiile internaţionale emitente de carduri, Visa şi MasterCard, au hotărât restricţionarea
activităţii de cross-border, motivând decizia prin numărul mare de plângeri şi de fraude
înregistrat.
Astfel, ultimul trimestru al anului 2005 aducea comerţul electronic românesc la valori
similare cu cele de la finalul lui 2004, adică mici. Evident, profiturile băncilor de câteva sute de
mii de dolari, înregistrate până în acel moment, s-au transformat în sume infime care le-au
determinat să nu mai acorde aceeaşi atenţie activităţii de e-commerce.
Sfârşitul lui 2005 arata pesimist pentru tranzacţionarea pe Internet cu cardul dar, cel puţin,
indica valoarea reală a comerţului electronic pur românesc.

Tabel nr. 14 Situaţia comerţului 3D Secure în 2005


Banca Nr. Tranzacţii Valoare Comercianţi înrolaţi Carduri activate
BCR ERSTE 124.115 22.780.000 USD 25 580
BCIT 55.747 9.965.145 USD 14 160
RZB 62.138 11.608.000 USD 49 1.200
Total 242.000 44.353.145 USD 88 1.940
Sursa:RomCard

Anul 2006 a început din nou timid, cu doar 2.812 tranzacţii înregistrate în luna ianuarie
dar, surprinzător şi îmbucurător în acelaşi timp, numărul acestora a crescut constant cu o medie
de 15% pe lună, depăşind în octombrie pragul de 12.500 de tranzacţii efectuate pe magazinele
virtuale româneşti, configurate 3D Secure (Conform tabelului numărul 15).
Conform cifrelor şi declaraţiilor RomCard, în anul 2006 peste 65% din tranzacţii au fost
generate de posesorii de card români în magazinele virtuale autohtone. Restul de 35% înseamna
tranzacţii efectuate de deţinătorii unui card străin, emis fie în EURO, fie în USD, care au
cumpărat din magazinele online româneşti.
Chiar dacă românii au generat cele mai multe tranzacţii, valoarea medie a unei tranzacţii
cu un card emis în moneda locală a fost mai mică decât valoarea medie a tranzacţiilor efectuate
cu carduri emise în valută (USD, respectiv EURO). Astfel, românii au cheltuit, în medie, 160
RON per tranzacţie, în timp ce deţinătorii de card din străinătate au cheltuit 180 USD, respectiv
210 Euro – potrivit cifrelor furnizate de RomCard.
Tabel nr. 15. Tranzacţii procesate de RomCard în sistem 3D Secure pe anul 2006
Total
Tranzacţii Tranzacţii Tranzacţii Valoare Valoare Valoare
LUNA tranzacţi
RON USD EUR RON USD EUR
i
52

IAN 2.812 2.622 113 77 339.684,51 12.242,51 11.012,38


FEB 3.113 2.761 179 173 345.764,71 23.583,22 31.197,12
1.318.186,4
MAR 7.718 7.338 186 194 7 26.884,59 28.643,68
APR 5.816 4.531 671 614 634.237,23 216.019,60 22.615,86
MAI 6.668 4.765 1.695 208 724.055,78 315.040,02 21.989,34
IUN 8.119 5.135 2.795 189 913.588,71 499.360,41 24.147,57
IUL 11.677 4.892 6.594 191 875.572,24 1.220.828,72 23.742,17
AUG 12.581 5.967 5.229 1.385 923.157,58 859.110,32 349.195,23
1.220.057,5
SEP 10.161 7.204 316 2.641 6 70.603,08 678.311,25
1.498.448,8
OCT 12.530 8.933 432 3.165 8 66.123.42 828.096,2
7.294.304,7
TOTAL 68.665 45.215 17.778 5.672 9 3.243.672,47 1.190.854,6
Sursa:RomCard

Bilanţul final pentru 2006 fiind estimat de către RomCard la 8-8,5 milioane USD. Adică
de aproape 6 ori mai puţin decât în 2005, când s-au înregistrat peste 44 de milioane USD.
Îmbucurător este, însă, faptul că ecommerce-ul pur românesc a crescut faţă de anul trecut:
dacă în 2005 magazinele virtuale româneşti au generat doar 10% din numărul şi valoarea
tranzacţiilor totale, adică 4,4 milioane USD, în 2006 această valoare tinde să se dubleze către un
volum final de peste 8 milioane USD.
Anul 2007 este primul an în care bilanţul total raportat de RomCard este mai mare decât
cel realizat în 2005. Practic, pentru prima oară, comerţul electronic pur românesc depăşeşte
volumul rezultat în 90% din cazuri, din activitatea de cross-border specifică anului 2005 şi, astfel,
2007 se încheie cu aproximativ 35 de milioane de euro rezultate din tranzacţionarea online cu
cardul în sistemul 3D Secure (Conform tabelului numărul 16).
Interesant de urmărit este trendul ascendent al numărului de tranzacţii lunare, trend care
s-a păstrat şi în anul 2008. Dacă numărul mediu de tranzacţii pe fiecare lună din 2007 era de
aproximativ 37.400 de tranzacţii, în 2008 numărul acestora a crescut la aproape 51.000 de
tranzacţii pe lună. Dacă până în anul 2006 nu putem vorbi de o adevărată evoluţie şi ritmul de
apariţie al magazinelor online era dictat de alte criterii decât cele economice pure, ulterior putem
asistă la o adevărată revoluţie a fenomenului. Odată cu raportarea succeselor financiare a câtorva
jucători de pe piaţă, volumul tranzacţiilor atrase prin mediul Internet a devenit atractiv. La
această explozie a contribuit din plin îmbunătăţirea indicatorilor de dotare cu computere la
populaţie, penetrarea mai amplă a Internetului, lărgirea accesului broadband. Acestea, împreună
53

cu acomodarea psihică a existenţei acestui tip de comerţ, au provocat creşterea spectaculoasă a


interesului pentru acest sector în ultimii 3 ani.

Tabel nr. 16. Tranzacţii procesate de RomCard în sistem 3D Secure pe anul 2007
Total
Tranzacţii Tranzacţii Tranzacţii Valoare Valoare Valoare
LUNA tranzacţi
RON USD EUR RON USD EUR
i
IAN 20.726 14.682 364 5.680 2.930.326,07 59.883,68 1.154.731,56
FEB 17.862 12.069 332 5.461 2.421.185,34 60.991,38 12.006.40,73
MAR 22.395 14.480 372 7.543 2.490.413,40 62.086,67 1.597.943
APR 48.547 41.637 338 6.572 4.434.557,86 48.321,91 1.481.744,37
MAI 56.641 47.513 427 8.701 5.516.990,04 77.778,34 1.922.491,34
IUN 38.835 30.535 369 7.931 4.147.708,71 65.424,93 1.784.850,9
IUL 37.598 30.372 402 6.824 4.306.775 70.754 1.561.503
AUG 36.907 30.052 459 6.396 4.308.712 98.461 1.312.840
SEP 37.407 28.431 238 8.738 4.535.296,9 53.512,68 1.777.605,06
OCT 45.269 33.284 359 11.626 5.191.580,72 79.511,11 2.057.796,85
NOV 43.305 33.363 696 9.246 5.260.168,85 98.074,29 1.821.070,59
DEC 43.287 36.633 795 5.859 5.833.210,14 119.601,02 1.153.854,04
51.376.925,0
TOTAL 448.779 353.051 5.151 90.577 3 894.401,01 18.827.071,44
Sursa:RomCard

Deşi creşterile sunt impresionante per ansamblu, creşterea pe care putem să o remarcăm
este de la anul 2007 la 2008. Conform Trafic.ro creşterea este de 250%. Neajunsul sistemului
folosit de Trafic.ro în 2008 este însă auto-clasificarea companiilor în sistem şi astfel sunt
clasificate aici toate activităţile care au legătură în sensul larg cu comerţul electronic şi nu numai
magazinele online.
Potrivit statisticilor RomCard solicitate de singura publicaţie de comerţ electronic din
România, Link 2 eCommerce, primul semestru al lui 2008 se încheie cu un bilanţ de aproape 26
de milioane euro, sumă rezultată din plata online cu cardul în sistemul de securitate 3D Secure.
Cifra este de aproape 3 ori mai mare decât volumul total realizat pe parcursul anului 2006,
an care s-a încheiat cu un bilanţ de aprox. 9,5 milioane euro. În acelaşi timp, volumul procesat în
primele 6 luni ale anului se apropia vertiginos de bilanţul total al lui 2007 – respectiv aproape 35
de milioane euro. Conform estimărilor Link 2 eCommerce şi RomCard, anul 2008 se va încheia
cu aprox. 60 de milioane EURO rezultate din plata online cu cardul sub 3D Secure.
Cele mai multe tranzacţii sunt generate de cardurile în lei, deşi valoarea medie a acestora
este cea mai mică. Mai exact, în primul semestru al lui 2008 s-au înregistrat 220.384 tranzacţii în
54

lei, cu o valoare medie per tranzacţie de 158 RON. Aproape 75.500 de tranzacţii au fost generate
de carduri în euro, unde valoarea medie per tranzacţie este considerabil mai mare, respectiv 208
EURO. Cardurile în USD au generat 3.081 tranzacţii cu o valoare medie de 249 USD.
Cea mai mare parte a tranzacţiilor online cu carduri emise în lei este generată de plata
facturilor de telefonie mobilă, lucru care explică şi valoarea medie a tranzacţiilor (158 RON –
cifră rezonabilă pentru o factură de telefon). Tranzacţiile efectuate cu carduri emise în valută sunt
atribuite comercianţilor care oferă servicii de turism sau rezervări de bilete de avion. Din această
cauză, valoarea medie a tranzacţiilor este mult mai mare.
Tranzacţiile efectuate cu carduri emise în euro aduc “grosul” în comerţul electronic
românesc. Practic, din cele 26 de milioane de EURO procesate în primul semestru al anului 2008,
aproape 16 milioane de EURO au fost generate de cardurile în euro.

Tabel nr. 17 Tranzacţii procesate de RomCard în sistem 3D Secure pe anul 2008


Total
Tranzacţii Tranzacţii Tranzacţii Valoare Valoare Valoare
LUNA tranzacţi
RON USD EUR RON USD EUR
i
IAN 50.201 39.466 448 10.287 6.708.733,4 101.315,93 1.759.908,6
FEB 48.763 37.089 518 11.156 6.438.564,35 123.824,44 2.212.105,6
MAR 49.959 37.831 689 11.439 5.275.988,76 193.333,64 2.441.571,4
APR 49.431 35.287 549 13.595 5.726.004,28 145.216,78 2.915.693,7
MAI 51.033 35.775 439 14.819 5.349.780,69 96.892,16 3.136.700,
IUN 49.481 34.936 438 14.107 5.399.309,91 108.258,78 3.291.270,5
IUL 53.659 39.019 403 14.237 6.105.928,97 87.239,46 3.470.598,4
AUG 50.149 38.441 546 11.162 5.352.218,52 101.371,73 2.489.309,2
SEP 55.173 41.220 329 13624 5.945.078,69 63.636,03 2.941.139,3
OCT
NOV
DEC
5.2301.607,5
TOTAL 457.849 339.064 4.359 114.426 7 1.021.088,95 24658297,5
Sursa:RomCard

În sectorul comerţului electronic sunt înscrişi aproximativ 150 comercianţi activi,


certificaţi în sistemul 3D Secure. O parte dintre comercianţi au fost eliminaţi din cauza orientării
excesiv pe tranzacţii cu străinătatea (crossborder).
Numărul cardurilor certificate 3D Secure a atins 3,5 miloane de unităţi, şi sunt emise de
BRD SocGen, Banca Comercială Română şi Banca Transilvania, dintre care doar 10.000 sunt
active.
55

Cinci bănci din România au fost certificate până în prezent în sistemul de plăţi electronice
3D Secure: BRD, BCR, Banca Transilvania, Raiffaisen Bank România şi UniCredit Ţiriac Bank.
În ceea ce priveşte produsele comercializate, topul vânzărilor a rămas relativ neschimbat
anul trecut faţă de 2007, produsele telecom ocupând primul loc, cu o pondere de 35%, categorie
urmată de turism şi transporturi - 26%. GECAD ePayment este integrator de soluţii pentru comerţ
electronic. Compania este deţinuta de omul de afaceri Radu Georgescu. "Anul trecut, companii şi
instituţii precum Vodafone, ID Sarrieri, Say Shops, World Vision, Primăria Timişoara sau
Hostway România au decis sa abordeze internetul ca şi canal de vânzare/colectare sau au operat
investiţii pentru a-şi îmbunătăţi şi consolida poziţia pe acest segment", au spus reprezentanţii
Gecad ePayment [www. ePayment.ro]. Ei au adaugat că în 2008 compania a câştigat 270 de
clienţi noi. RomCard este procesatorul tranzacţiilor cu carduri în România.

Tabel nr. 18 Activitatea de comerţ electronic la BCR ERSTE


Tranzacţii e-commerce iul. 2006 Tranzacţii e-commerce iul. 2007 Tranzacţii e-commerce iul. 2008
Valoare Nr. Valută Valoare Nr. Valută Valoare Nr. Valută
Tranzacţii cont Tranzacţii cont Tranzacţii cont
248.740,1
1 1.718 USD 300.975,4 2.056 USD 331.072,5 2.621 USD
762.997,6
8 6.345 RON 923.226,37 6.845 RON 1.015.548,6 7.456 RON
95.111,95 542 EUR 115.084,3 596 EUR 126.592,4 821 EUR
8.605 9.497 10.898
Tranzacţii e-commerce aug. 2006 Tranzacţii e-commerce aug. 2007 Tranzacţii e-commerce aug. 2008
Valoare Nr. Valută Valoare Nr. Valută Valoare Nr. Valută
Tranzacţii cont Tranzacţii cont Tranzacţii cont
252.247,1
6 2.032 USD 300.173,93 2.409 USD 330.190,3 2.615 USD
796.269,5
9 7.479 RON 963.485,49 7.891 RON 1.059.833,5 8.896 RON
100.625,0
3 613 EUR 121.756,25 703 EUR 133.931,6 758 EUR
10.124 11.003 12.269
Tranzacţii e-commerce sep. 2006 Tranzacţii e-commerce sep. 2007 Tranzacţii e-commerce sep. 2008
Valoare Nr. Valută Valoare Nr. Valută Valoare Nr. Valută
Tranzacţii cont Tranzacţii cont Tranzacţii cont
215.034,2
3 1.963 USD 258.040,8 2.365 USD 283.844 2.658 USD
838.350,8
6 7.969 RON 1.006.020 9.592 RON 1.106.622 9.853 RON
1.056.672,
96.124,97 647 EUR 1.153.448,8 895 EUR 6 831 EUR
10.579 12.952 13.342
Tranzacţii e-commerce oct. 2006 Tranzacţii e-commerce oct. 2007 Tranzacţii e-commerce oct. 2008
56

Valoare Nr. Valută Valoare Nr. Valută Valoare Nr. Valută


Tranzacţii cont Tranzacţii cont Tranzacţii cont
205.387,3
1 2.014 USD 236.195,05 2.692 USD 259.814,5 3.047 USD
953.138,6
9 9.859 RON 1.086.577,3 10.874 RON 1.195.234,7 11.562 RON
103.297,5
5 852 EUR 118.791,55 1.328 EUR 124.730,55 1.408 EUR
12.725 14.894 16.017
Sursa : www.bcr.ro
Cifrele aferente BCR ERSTE sunt un exemplu foarte bun pentru a exprima dimensiunea
importantă a volumului de comerţ electronic care se realizează în afara RomCard. La nivelul lunii
septembrie 2008 de exemplu, BCR ERSTE a raportat un volum de 283.844 USD generat de
2.700 de tranzacţii, în vreme ce la RomCard – în aceeaşi perioada – este înregistrat un volum de
numai 63.636,03 USD, generat de 329 de tranzacţii.
Oricum, îmbucurător este faptul că se înregistrează o creştere constantă atât a numărului
de carduri activate cât şi a comercianţilor care aderă la sistemul 3D Secure. Situaţia de la finele
lunii octombrie 2008 arată ca au fost activate aproximativ 7.000 de carduri pentru a tranzacţiona
pe Internet (faţă de 2.000 la sfarşitul anului 2005) în vreme ce numărul contractelor semnate cu
comercianţii în vederea configurării 3D Secure a magazinelor virtuale proprii a depăşit cifra de
540, dintre care 120 chiar tranzacţionează. Cifra este comparabilă cu cea a numărului de site-uri
româneşti care aceptă plata online, dar tranzacţiile sunt procesate printr-un procesator extern în
sistemul SSL de tip PayPal, moneybookers, 2checkout, etc. Atragerea şi acestor comercianţi în
sistemul 3D Secure ar însemna o dublare imediată a volumului de tranzacţionare.
În prezent, doar două banci au lansat produse dedicate exclusiv tranzacţionării în mediul
virtual: Bancpost cu MasterCard Taifun Virtual şi BCR ERSTE cu Visa Virtuon. Între timp,
primul produs a devenit istorie, fiind scos din portofoliul băncii în iulie/august 2004. La acel
moment, Bancpost înregistra 16.800 de carduri MasterCard Taifun Virtual în circulaţie şi circa
2.000 de tranzacţii pe luna pe acest produs. La BCR ERSTE, Visa Virtuon înregistra la 31
octombrie 4.845 de posesori şi este încă un produs activ deşi prin implementarea standardului 3D
Secure, BCR ERSTE oferă posibilitatea tranzacţionării pe Internet, în condiţii de siguranţă,
tuturor posesorilor de carduri emise de BCR ERSTE, inclusiv celor de tip Electron sau Maestro.
BCR Visa Virtuon este un card de debit fără bandă magnetică şi fără PIN, ataşat unui
cont curent în USD, destinat strict tranzacţiilor pe internet. Cardul Virtuon este adresat oricărui
deţinător de card de debit BCR, fie că este persoană fizică sau juridică.
57

Alimentarea cardului se poate face oricând, 24 de ore din 24, de la orice ATM din ţară
(funcţia Transfer fonduri) sau prin telefonul mobil (serviciul Mobile Banking BCR) prin
transferul sumelor din oricare dintre conturile curente care au ataşate carduri de debit menţionate
de către deţinător.
În cazul transferului efectuat prin intermediul ATM-ului, deţinătorul va tasta, în mod
obligatoriu, suma în cauză, în lei, indiferent de moneda contului curent de destinaţie, care are
ataşat card de debit.
Pentru operaţiunile efectuate prin intermediul cardului de debit BCR Visa Virtuon, se
utilizează rata de schimb valutar practicată de BCR, în sensul utilizării ca bază pentru executarea
schimburilor valutare a ratei de schimb BCR de vânzare/cumpărare, în funcţie de sensul
operaţiunii, stabilită şi comunicată zilnic/ori de câte ori evoluţia pieţei o impune de către Direcţia
Pieţe Financiare.
Alimentarea contului va fi executată înainte de momentul efectuării tranzacţiei de
cumpărare bunuri/servicii pe Internet. După realizarea efectivă a operaţiunilor, deţinătorul este
obligat să transfere, în cel mai scurt timp posibil, eventuala sumă rămasă în oricare alt cont curent
la care are ataşat un card de debit pe care îl deţine la BCR.
Cardul poate fi utilizat pe orice site pe internet, din ţară sau străinătate, care acceptă
carduri VISA.
Avantaje:
- alimentarea contului curent ataşat cardului BCR VISA Virtuon se poate face oricând, 24
de ore din 24, de la orice ATM din ţară, sau prin telefonul mobil (Mobile Banking BCR);
asocierea cardului BCR VISA Virtuon, în mod automat şi fără formalităţi suplimentare,
- limitarea la maximum a fraudei la tranzactiile efectuate prin intermediul Internet-ului;
- bonus de 0,3% pentru orice cumpărătură efectuată cu cardul până la 30.09.2009.
58

CONCLUZII

BCR ERSTE este cea mai importantă bancă din sistemul bancar românesc, atât după
activele pe care le gestionează cât şi după numărul de clienţi. Odată cu achiziţionarea de către
banca austriacă ERSTE Bank a pachetului majoritar de acţiuni BCR capitalul acesteia a dvenit
majoritar străin. Privatizarea BCR ERSTE a adus în visteria statului român suma de 3,75 miliarde
euro (reprezentând 7,65 euro/acţiune), cea mai mare sumă pe care statul român a încasa-o ca
urmare a privatizării unei societăţi autohtone.
BCR ERSTE pune la dispoziţia clienţilor săi o gamă variată de intrumente de plată, atât
pe suport de hârtie cât şi pe suport de nonhârtie.
Din punct de vedere al caracteristicilor legale, orice instrucţiune de transfer de fonduri
face parte din următoarele două categorii:
- ordin de transfer credit;
- ordin de transfer debit.
În cazul ordinelor de transfer credit – denumite şi instrucţiuni giro (de ex. ordinul de
plată) – plătitorul este cel care instructează un intermediar să transfere fonduri către beneficiar.
În cazul ordinelor de transfer debit (de ex. cecul) decontarea este solicitată de către
beneficiar.
Din punctul de vedere al tehnologiei implicate, transferurile de fonduri pot fi clasificate
fie după modul în care sunt prezentate instrumentele de plată – pe support de hârtie sau fără
support de hârtie – fie după canalele de transmisie ale acestora – manual, telefonic, telex,
electronic sau prin alte forme de telecomunicaţii.
Distincţia dintre instrumentele de plată pe suport de hârtie şi instrumentele de plată pe alte
suporturi nu este întotdeuna foarte clară, anumite instrumente putând să aparţină ambelor
categorii. În acest sens poate fi evocat exemplul cărţilor de credit pentru care iniţial toate plăţile
implicau completarea cu informaţiile necesare a unui formular pe suport de hârtie şi care mai
curând, sunt procesate de terminale electronice care citesc aceste informaţii de pe o bandă
magnetică.
59

În linii generale însă, cu cele două tipuri de suporturi sunt asociate următoarele
instrumente de plată:
- instrumente de plată pe suport de hârtie - cele mai multe ordine de transfer credit, cecurile
şi anumite plăţi prin carduri;
- instrumente de plată pe suport de nonhârtie – câteva tipuri de ordine de transfer credit,
debitele directe, cele mai multe plăţi prin carduri şi cele privind activitatea bancară electronică.
O dispoziţie este ordin de plată numai dacă plătitorul dispune de fondurile băneşti
necesare efectuării operaţiunilor de transfer a fondurilor băneşti, şi nu prevede ca plata să fie
făcută la ordinul beneficiarului.
O filă de cec se va plăti întotdeauna numai de unitatea bancară care l-a vândut.
Cambia este atât titlu de credit negociabil cât şi instrument de plată.
Propun, pentru ocolirea oricăror situaţii purtătoare de germeni de criză, ca cercurile
bancare de pretutindeni să îşi orienteze preocupările pentru întărirea controlului prudenţial.
Cardul, cel mai modern instrument de plată a cunoscut de a lungul existenţei sale o
evoluţie spectaculoasă. Dacă în 1992, anul de debut al cardului în România, doar câteva bănci
foloseau acest instrument de plată (Banca Agricolă, Banca Comercială Română, Banca România
pentru Dezvoltare, Bancorex şi Banca Comercială „Ion Ţiriac”), în prezent toate băncile din
sintemul bancar românesc pun la dispoziţia clieţilor lor acest instrument de plată.
BCR ERSTE a ajutat la creşterea numărulzui de carduri aflate pe piaţa din România, prin
emiterea de noi carduri din ce în ce mai avantajoase pentru clienţi. Astfel în 2008 numărul
cardurilor emise de BCR ERSTE era de 2,5 milioane, dintre care 2,2 milioane carduri de debit.
În 2009 Banca Comercială Română va pune accentul pe vânzarea de carduri de credit, în
timp ce pe debit se va concentra pe imbunătăţirea gradului de utilizare.
De asemenea cardul va juca un rol din ce în ce mai important în ceea ce priveşte creditul
de consum acordat populaţiei.
Din sondajul realizat de Nocash reiese că repondenţii sunt de acord că măsura cu cel mai
mare impact pozitiv asupra gradului de utilizare a cardurilor atât în mediul urban cât şi în cel
rural este creşterea reţelei de acceptare.
BCR ERSTE doreşte ca în viitor să reducă cheltuielile adimistrative, dorind astfel ca
majoritatea clienţilor săi să apeleze la servicii precum Homebanking, Internetbanking,
Phonebanking, etc.
60

Tranzacţiile prin intermediul internetului au luat amploare în ultimii ani în România,


românii alegând să facă tranzacţii online.
Primele semnale ale comerţului electronic românesc au fost date în anul 2000, când
compania netBrdige Investments a lansat portalul OKazii.ro, care permitea consumatorilor finali
contactul în mediul virtual, licitarea online pentru produsul ales şi finalizarea tranzacţiei în lumea
reală.
În primele trei trimestre ale anului 2008 numărul utilizatorilor de comerţ electronic era de
457.849, acest lucru datorându-se în principal implementării standardului 3D Secure cel mai înalt
sistem de securitate al tranzacţiilor prin internet.
În viitor se doreşte ca tranzacţiile cu numerar să aibă o pondere cât mai scăzută în totalul
la tranzacţiilor efectuate.
Primele semne ale faptului că se doreşte să se renunţe la numerar au apărut încă de anul
trecut.
Tot mai multe bănci pun la dispoziţia clienţilor lor diverse servicii prin care aceştia îşi
plătii facturile fără a mai venii la ghişeul băncii şi fără să mai utilizeze numerar, folosindu-se de
conturile deschise la bănci.
Clienţii BCR ERSTE pot beneficia de Internet Banking, PhoneBanking, servicii prin care
aceştia îşi pot achita diverse facturi fără să mai utilizeze numerar.
Tot în vederea renunţării la numerar în tot mai multe magazine au fost instalate POS-uri,
cu ajutorul cărora clienţii pot efectua plăţi direct cu cardul.
În ceea ce priveşte instrumentele de plată, cardul cu cip începe să fie tot mai acceptat către
populaţia din România. Pe baza sondajului realizat de NoCash reiese că majoritatea repondenţilor
(60%) au răspuns că în 5-7 ani cardul cu banda magnetică va fi înlocuit cu cel cu cip.
Cardurile cu cip conferă mai multă siguranţă decât cardurile tradiţionale cu bandă
magnetică, dar şi un timp mai scurt pentru efectuarea tranzacţiilor.
Eu cred că peste câţiva ani plăţile cu numerar vor avea o pondere foarte scăzută, deoarece
populaţia începe să se acomodeze cu noile modalităţi de plată, şi vor căpăta tot mai multă
încredere în ele.
61

BIBLIOGRAFIE

Cărţi:
- Dardac Nicolae, Vâşcu Teodora – Monedă. Credit, ed. ASE, Bucureşti, 2002;
- Dănilă Nicolae, Berea Octavian – Managementul bancar- Fundamente şi orientări, ed.
Economică, Bucureşti, 2000;
- Diaconescu Mariana – Bănci, sisteme de plăţi şi riscuri ed. Economică, Bucureşti, 2000;
- Georgescu-Goloşoiu Ligia – Mijloace, modalităţi şi instrumente de plată, ed. ASE,
Bucureşti, 2003;
- Olteanu Alexandru– Management Bancar, ed. Dareco, Bucureşti, 2003
- Olteanu Alexandru, Drăgoi Violeta – Monedă şi credit, ed. Biblioteca, Târgovişte, 2006;
- Poanta Dorina – Instrumente de plată fără numerar, Operaţiuni prin carduri. ed. Cartea
Universitară, Bucureşti, 2005;

Surse internet:
- www.bcr.ro;
- www.biblioteca.ase.ro;
- www.bnr.ro;
- www.financiarul.com;
- www.ghiseulbancar.ro
- www.no-cash.ro;
- www.piatafinanciara.ro;
- www.romcard.ro;
- www.sfin.ro;
- www.wall-street.ro;
- www.zf.ro.
62

CONCLUZII

BCR ERSTE este cea mai importantă bancă din sistemul bancar românesc, atât după
activele pe care le gestionează cât şi după numărul de clienţi. Odată cu achiziţionarea de către
banca austriacă ERSTE Bank a pachetului majoritar de acţiuni BCR capitalul acesteia a dvenit
majoritar străin. Privatizarea BCR ERSTE a adus în visteria statului român suma de 3,75 miliarde
euro (reprezentând 7,65 euro/acţiune), cea mai mare sumă pe care statul român a încasa-o ca
urmare a privatizării unei societăţi autohtone.
BCR ERSTE pune la dispoziţia clienţilor săi o gamă variată de intrumente de plată, atât
pe suport de hârtie cât şi pe suport de nonhârtie.
Din punct de vedere al caracteristicilor legale, orice instrucţiune de transfer de fonduri
face parte din următoarele două categorii:
- ordin de transfer credit;
- ordin de transfer debit.
În cazul ordinelor de transfer credit – denumite şi instrucţiuni giro (de ex. ordinul de
plată) – plătitorul este cel care instructează un intermediar să transfere fonduri către beneficiar.
În cazul ordinelor de transfer debit (de ex. cecul) decontarea este solicitată de către
beneficiar.
Din punctul de vedere al tehnologiei implicate, transferurile de fonduri pot fi clasificate
fie după modul în care sunt prezentate instrumentele de plată – pe support de hârtie sau fără
support de hârtie – fie după canalele de transmisie ale acestora – manual, telefonic, telex,
electronic sau prin alte forme de telecomunicaţii.
Distincţia dintre instrumentele de plată pe suport de hârtie şi instrumentele de plată pe alte
suporturi nu este întotdeuna foarte clară, anumite instrumente putând să aparţină ambelor
categorii. În acest sens poate fi evocat exemplul cărţilor de credit pentru care iniţial toate plăţile
implicau completarea cu informaţiile necesare a unui formular pe suport de hârtie şi care mai
curând, sunt procesate de terminale electronice care citesc aceste informaţii de pe o bandă
magnetică.
63

În linii generale însă, cu cele două tipuri de suporturi sunt asociate următoarele
instrumente de plată:
- instrumente de plată pe suport de hârtie - cele mai multe ordine de transfer credit, cecurile
şi anumite plăţi prin carduri;
- instrumente de plată pe suport de nonhârtie – câteva tipuri de ordine de transfer credit,
debitele directe, cele mai multe plăţi prin carduri şi cele privind activitatea bancară electronică.
O dispoziţie este ordin de plată numai dacă plătitorul dispune de fondurile băneşti
necesare efectuării operaţiunilor de transfer a fondurilor băneşti, şi nu prevede ca plata să fie
făcută la ordinul beneficiarului.
O filă de cec se va plăti întotdeauna numai de unitatea bancară care l-a vândut.
Cambia este atât titlu de credit negociabil cât şi instrument de plată.
Propun, pentru ocolirea oricăror situaţii purtătoare de germeni de criză, ca cercurile
bancare de pretutindeni să îşi orienteze preocupările pentru întărirea controlului prudenţial.
Cardul, cel mai modern instrument de plată a cunoscut de a lungul existenţei sale o
evoluţie spectaculoasă. Dacă în 1992, anul de debut al cardului în România, doar câteva bănci
foloseau acest instrument de plată (Banca Agricolă, Banca Comercială Română, Banca România
pentru Dezvoltare, Bancorex şi Banca Comercială „Ion Ţiriac”), în prezent toate băncile din
sintemul bancar românesc pun la dispoziţia clieţilor lor acest instrument de plată.
BCR ERSTE a ajutat la creşterea numărulzui de carduri aflate pe piaţa din România, prin
emiterea de noi carduri din ce în ce mai avantajoase pentru clienţi. Astfel în 2008 numărul
cardurilor emise de BCR ERSTE era de 2,5 milioane, dintre care 2,2 milioane carduri de debit.
În 2009 Banca Comercială Română va pune accentul pe vânzarea de carduri de credit, în
timp ce pe debit se va concentra pe imbunătăţirea gradului de utilizare.
De asemenea cardul va juca un rol din ce în ce mai important în ceea ce priveşte creditul
de consum acordat populaţiei.
Din sondajul realizat de Nocash reiese că repondenţii sunt de acord că măsura cu cel mai
mare impact pozitiv asupra gradului de utilizare a cardurilor atât în mediul urban cât şi în cel
rural este creşterea reţelei de acceptare.
BCR ERSTE doreşte ca în viitor să reducă cheltuielile adimistrative, dorind astfel ca
majoritatea clienţilor săi să apeleze la servicii precum Homebanking, Internetbanking,
Phonebanking, etc.
64

Tranzacţiile prin intermediul internetului au luat amploare în ultimii ani în România,


românii alegând să facă tranzacţii online.
Primele semnale ale comerţului electronic românesc au fost date în anul 2000, când
compania netBrdige Investments a lansat portalul OKazii.ro, care permitea consumatorilor finali
contactul în mediul virtual, licitarea online pentru produsul ales şi finalizarea tranzacţiei în lumea
reală.
În primele trei trimestre ale anului 2008 numărul utilizatorilor de comerţ electronic era de
457.849, acest lucru datorându-se în principal implementării standardului 3D Secure cel mai înalt
sistem de securitate al tranzacţiilor prin internet.
În viitor se doreşte ca tranzacţiile cu numerar să aibă o pondere cât mai scăzută în totalul
la tranzacţiilor efectuate.
Primele semne ale faptului că se doreşte să se renunţe la numerar au apărut încă de anul
trecut.
Tot mai multe bănci pun la dispoziţia clienţilor lor diverse servicii prin care aceştia îşi
plătii facturile fără a mai venii la ghişeul băncii şi fără să mai utilizeze numerar, folosindu-se de
conturile deschise la bănci.
Clienţii BCR ERSTE pot beneficia de Internet Banking, PhoneBanking, servicii prin care
aceştia îşi pot achita diverse facturi fără să mai utilizeze numerar.
Tot în vederea renunţării la numerar în tot mai multe magazine au fost instalate POS-uri,
cu ajutorul cărora clienţii pot efectua plăţi direct cu cardul.
În ceea ce priveşte instrumentele de plată, cardul cu cip începe să fie tot mai acceptat către
populaţia din România. Pe baza sondajului realizat de NoCash reiese că majoritatea repondenţilor
(60%) au răspuns că în 5-7 ani cardul cu banda magnetică va fi înlocuit cu cel cu cip.
Cardurile cu cip conferă mai multă siguranţă decât cardurile tradiţionale cu bandă
magnetică, dar şi un timp mai scurt pentru efectuarea tranzacţiilor.
Eu cred că peste câţiva ani plăţile cu numerar vor avea o pondere foarte scăzută, deoarece
populaţia începe să se acomodeze cu noile modalităţi de plată, şi vor căpăta tot mai multă
încredere în ele.