ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREȘTI

Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică

Analiza legăturii dintre Produsul Intern Brut și

Investițiile Străine Directe

Student:

Grupa 1031, seria A, an II

Profesor:Bratu Giorgiana

2018
Cuprins
Introducere.................................................................................................................................... 3
Produsul Intern Brut...................................................................................................................... 4
 Definiție. Metode de calcul................................................................................................
Investiții străine directe..................................................................................................................5
 Definiție și Forme.............................................................................................................
 Rolul potenţial al investiţiilor străine directe. ..................................................................
Analiză grafică a variabilelor studiate în perioada de analiză........................................................ 7
Modele de studiere a impactului ISD asupra economiei naționale a României............................. 8
Analiză Econometrică.....................................................................................................................11
Concluzii.........................................................................................................................................14
Bibliografie.....................................................................................................................................15
Anexă.............................................................................................................................................. 16

2
Introducere

În zilele noastre se acordă din ce în ce mai mult importanță problemei investițiilor străine
directe(ISD), investiții ce constituie un factor principal de stimulare a creșterii economice.La nivel de
stat, atragerea ISD a devenit o preocupare majoră de cele mai multe ori fiind bazată pe prezumţia că
fluxurile mai mari de ISD aduc anumite beneficii economiei ţării primitoare. Ele contribuie la
Produsul Intern Brut (PIB), la formarea brută de capital fix (total investiţii în economia gazdă) şi la
balanţa de plăţi.
De-a lungul timpului a existat o serie de studii empirice care au demonstrat o legătură pozitivă
între niveluri mai mari ale PIB-ului şi fluxurile de ISD, chiar dacă această legătură nu rămâne valabilă
pentru toate regiunile. Impactul ISD depinde major de condiţiile oferite de economia gazdă, de nivelul
autohton de investiţie/economisire, de modalitatea în care acestea intră în economie (fuziuni și
achiziţii) şi sectorul vizat, precum şi de capacitatea unei ţări de a reglementa investiţiile străine directe.
Astfel că, obiectivul acestei lucrări îl reprezintă studierea relației dintre nivelul PIB – ului și
cel al investițiilor străine directe, prin analiza statistică a datelor disponibile pentru România în ultimii
ani, alegând pentru estimarea modelului de regresie un număr de 21 de observații, corespunzătoare
intervalul 1995 – 2015 și realizând în prealabil o analiză descriptivă a datelor. În cazul obținerii unui
model valid, vom realiza o prognoză privind evoluția PIB – ului în viitor.
În prima parte a proiectului vom defini noțiunile teoretice legate de variabilele studiate,
evoluția lor în perioada considerată și consideraţiile teoretice şi empirice care au avut ca obiect
analizarea relaţiei dintre ISD şi creșterea economică, pe baza diverselor modele reprezentative. În
completarea proiectului, vom încerca să demonstrăm relaţia teoretică dintre ISD şi PIB,pe baza unei
analize econometrice, parcurgând pașii menționați mai sus (estimare și validare model de regresie,
respectiv realizarea unei previziuni).

3
Produsul Intern Brut
Definiție.Metode de calcul
Produsul Intern Brut este un idicator macroeconomic, care reprezintă valoarea de piață a tuturor
bunurilor și serviciilor destinate consumului final din cadrul granițelor unei țări dintr-o anumită
perioadă de timp, inclusiv producția companiilor străine care își desfașoară activitatea pe teritoriul
țării, dar exclusiv producția companiilor autohtone în afara țării.

PIB-ul indică puterea unei economii prin afișarea valorii de piață a bunurilor și serviciilor
produse în cadrul unei economii într-un anumit an. Principalele componente ale PIB sunt consumul,
investițiile, exporturile nete, cheltuielile și bunurile guvernamentale, din care consumul individual
reprezintă circa două treimi din PIB. Indicele deflator PIB este folosit adesea în legatură cu PIB-ul
pentru a masura modificările în costul nominal al bunurilor și serviciilor dintr-o țara.

Calculul P.I.B. se realizează, în general, pornind de la trei metode:

 metoda valorii adăugate (metoda producției) prin însumarea valorilor adăugate brute create în
sectoarele sau ramurile economiei se obține valoarea adăugată brută la nivelul economiei VAB =
∑ 𝑉𝐴𝐵𝑖, unde VABi– valoarea adăugată brută în sectorul i. Valoarea adăugată brută se exprimă în
prețurile de bază (ale factorilor de producție), care includ subvențiile pe produs dar exclud impozitele
pe produs și taxa pe valoarea adăugată. Pentru a obține PIB, care se exprimă la prețurile pieței, se
folosește relația:

PIB = VAB + IP +TV – SV, unde:

VAB – valoarea adăugată brută (la prețurile pieței)

IP – impozite pe produs, inclusiv taxa pe valoare adaugată

TV – taxe vamale

SV – subvenții pentru produs și pentru import

 metoda cheltuielilor (metoda utilizarii producției finale) presupune evidențierea cheltuielilor

pentru bunurile și serviciile finale în funcție de destinația acestora: consumului (privat) (CP),
consumul public (CPL), formarea brută a capitalului (FBC) și exportul net (EXN). Valoarea PIB la
prețurile pieței se obține însumând toate aceste cheltuieli, conform relației următoare:
PIB = (CP + CPL )+ FBC + (E- I)

sau, altfel structurat

PIB = CF + FBCF + ΔS + EXN

unde: CF – consumul final; FBCF – formarea brută a capitalului fix; ΔS – variaţia de stoc;
I – importul;E – exportul;

 metoda veniturilor constă în însumarea elementelor care exprimă compensarea factorilor de

producţie concretizată în veniturile primite de proprietarii acestora (sub formă de salarii, dobânzi,
rente, profituri), în alocaţiile pentru consumul de capital fix, amortismente şi în impozite. Relația de
calcul este următoarea:

PIB = R + EBE + IPRI – SV, unde:R – remunerarea muncii; EBE – excedentul brut de
exploatare; IPRI – impozitele legate de producţie şi de import; SV – subvenţia de exploatare;

4
Investiții străine directe
Definiții. Forme
În prezent există mai multe definiţii cu privire la investiţiile străine directe.
Investiţiile străine directe reprezintă fluxuri financiare şi de resurse, care traversează graniţele
juridice şi economice ale statelor. Criteriul care deosebeşte investiţiile străine de cele interne este că
investitorul şi receptorul au rezidenţe în diferite ţări. La fel reprezintă fluxuri financiare, ştiinţifice,
tehnologice, informaţionale, echipamente, utilaje, experienţă managerială şi organizaţională, care se
plasează de către investitori în diferite ţări, receptoare de investiţii. Scopul investiţiilor străine este
obţinerea venitului. Prin urmare, investiţia străină directă reprezintă o relaţie investiţională de durată,
între o entitate rezidentă şi o entitate nerezidentă; de regulă, implică exercitarea de către investitor a
unei influenţe manageriale semnificative în întreprinderea în care a investit.
În materialele Fondului Monetar Internaţional, investiţiile străine directe sunt definite ca fiind
investiţiile efectuate pe termen lung de rezidentul unei ţări într-o întreprindere – rezident al altei ţări.
Investiţiile pe termen lung presupun existenţa relaţiilor de lungă durată între investitor şi întreprindere
şi influenţa considerabilă a investitorului asupra conducerii acestei întreprinderi.
Conform definiţiei date de UNCTAD investiţia străină directă (ISD) reprezintă o relaţie pe
termen lung, care reflectă interesul de durată al investitorului şi posibilitatea sa reală de a controla
entitatea situată în ţara străină, unde se investeşte.
Investitorul străin direct reprezintă persoana juridică, persoana fizică sau grupul de persoane ce
acţionează împreună, care deţine cel puţin 10% din capitalul social subscris sau cel puţin 10% din
voturi, într-o întreprindere situată în afara propriei ţări de rezidenţă.
Întreprinderea investiţie străină directă este o întreprindere cu sau fără personalitate juridică, în
care un investitor străin deţine cel puţin 10% din capitalul social subscris sau din voturi. Investiţia
străină directă se determină prin cumularea cotei părţi din capitalurile proprii ale societăţii primitoare
de investiţie, care revine investitorului străin direct, cu creditul net primit de către întreprindere de la
acest investitor.
În ceea ce priveşte formele ISD, în abordarea lui Dunning, pornind de la obiectivele de
investire, se disting: ISD în căutare de resurse, ISD în căutare de pieţe, ISD în căutare de
eficienţă,respectiv în căutare de active strategice, precum şi alte ISD care nu se încadrează în tipologia
celorlalte.Privind formele de cooperare, sunt de reţinut următoarele: societăţile mixte (joint
venture),subproducţia internaţională (de capacitate sau de specialitate), coproducţia (între societăţi
cuactivităţi în ţări diferite), franciza, respectiv buy back-ul (livrarea de echipamente şi utilaje pe
creditrambursabil în produse).

Rolul potenţial al investiţiilor străine directe

Problematica influenţelor investiţiilor străine directe (ISD) asupra ţării gazdă este nu numai
delicată, dar şi interpretabilă, datorită atât diversităţii efectelor posibile cât şi potenţialităţii generării de
efecte benefice sau negative în funcţie de caracteristicile fluxurilor de ISD şi condiţiile concrete
existente în economia receptoare. Astfel, practica a demonstrat că ţările dezvoltate, în calitate de
principale receptoarede ISD, obţin beneficii semnificativ mai mari decât cele în curs de dezvoltare,
ceea ce justifică rezerva specialiştilor în a judeca apriori caracterul negativ sau benefic al fluxurilor de
investiţii străine directe receptate de o anumită ţară.
Din punct de vedere conceptual, implicaţiile pozitive la nivel macroeconomic se referă, în
principal, la următoarele aspecte:
 susţin creşterea economică, fapt ce se realizează diferenţiat, în funcţie de forma pe care o
îmbracă investiţia străină directă. În cazul unei investiţii „pe loc gol” creşterea economică se datorează
creării unei noi capacităţi de producţie, locurilor de muncă suplimentare, apariţiei unui nou
consumator şi plătitor de taxe. În cazul participării la privatizare, efectele pozitive apar în situaţia
eficientizării activităţii agentului economic şi creşterii competitivităţii acestuia, permiţând
supravieţuirea pe termen lung a întreprinderii privatizate.

5
 Deși conform specialiștilor, rezultatele la nivel macroeconomic din perioadele de expansiune
economică sunt datorate măririi fluxurilor de investiții străine directe, acest lucru nu este întotdeauna
valabil. Un exemplu în acest sens îl reprezintă chiar România care, deși, a avut ritmuri ridicate de
creștere economică acest lucru nu s-a datorat în prea mare măsură nivelului ISD. Astfel, în anul 2005,
ponderea ISD în PIB era de aproximativ 25% (sub media de la nivelul UE- 32%).
 stimulează investiţiile interne întrucât producătorii autohtoni vor fi interesaţi în creşterea
eficienţei activităţii şi în îmbunătăţirea calităţii output-urilor, fie pentru a face faţă concurenţei datorată
prezenţei investitorilor străini în sectorul de activitate respectiv, fie pentru adobândi calitatea de
furnizori ai investitorului străin. În plus, firmele locale pot dobândi acces la canalele de distribuţie ale
investitoruluistrăin, caz în care vor fi interesate în creşterea producţiei şi a calităţii bunurilor realizate;
 sprijină restructurarea şi privatizarea, aspect care prezintă o importanţă deosebită în cazul
statelor central şi est europene, în special în cazul firmelor care necesită un volum mare de capital şi
capacitatea de a reorganiza şi eficientiza activitatea. Astfel, investitorii străini pot contribui nu numai
cu resursele financiare necesare privatizării, în măsura în care efectuează ulterior investiţii în vederea
eficientizării rapide a activităţii firmei;
 susţin creşterea investiţiilor de capital, datorită accesului investitorilor străini la sursele
externe de capital. În cazul în care pieţele locale de capital nu dispun de resurse financiare pentru
finanţarea unor proiecte importante, investiţiile străine pot acoperi acest deficit deoarece reprezintă o
sursă directă de capital străin.
 generează efecte pozitive asupra balanţei comerciale, dacă investitorul direct produce
prioritar pentru export sau în cazul producţiei destinate pieţei interne care substituie importurile;
 susţin creşterea veniturilor la bugetul statului datorită apariţiei de noi contribuabili în
economia ţării gazdă. Chiar şi în cazul în care se acordă anumite stimulente fiscale, veniturile bugetare
cresc ca urmare a creşterii încasărilor din impozitele pe salarii;
 prin contribuţiile pozitive mai sus menţionate susţin îmbunătăţirea standardului de viaţă.
Acesta este cel mai important efect al investiţiilor străine resimţit în mod direct de către consumatorii
locali. În esenţă, standardul de viaţă creşte prin reducerea preţurilor bunurilor şi serviciilor ca urmare a
accentuării concurenţei prin pătrunderea pe piaţă a noi firme. Astfel, consumatorii locali vor beneficia
nu numai de preţuri mai reduse la majoritatea produselor şi serviciilor, dar şi de o gamă mai
diversificată de produse, pe măsură ce firmele străine intră în ţara gazdă;
Deşi investiţiile străine directe pot genera o serie de efecte pozitivela nivelul ţării de implantare,
nu este exclusă posibilitatea apariţiei unui impact negativ ,atât la nivel macroeconomic, cât şi la nivel
sectorial.O parte dintre aceste efecte negative sunt inerente şi se manifestă, în general, pe termen scurt,
apariţia lor fiind strâns legată de implementarea investiţiei şi/sau eficientizarea acesteia, ca de
exemplu:
 creşterea importurilor, reflectată negativ asupra soldului balanţei comerciale, se datorează
importului de maşini şi utilaje finanţat deinvestitorul străin, fără de care implementarea investiţiei nu
ar fi posibilă. Pe termen lung, în măsura în care retehnologizarea activităţii se concretizează în
creşterea productivităţii şi a competitivităţii, se poate înregistra o diminuare a deficitului comercial, în
principal, atunci când investitorul străin este orientat preponderent către export sau substituirea
importurilor;
 creşterea şomajului în urma restructurării întreprinderilor privatizate cu scopul eficientizării
rapide a activităţii. Este evident că, în acest caz, se poate înregistra o reducere a numărului locurilor de
muncă în întreprinderile privatizate. Pe termen lung, acest dezavantaj este nesemnificativ în situaţia în
care întreprinderile restructurate beneficiază de creşterea eficienţei şi competitivităţii activităţii, caz în
care, prin efecte de antrenare, pot genera noi locuri de muncă (prin dezvoltarea unor activităţi aflate în
amonte sau în aval);
 impact negativ asupra bugetului, cauzat, pe de o parte, de facilităţile fiscale acordate
investitorilor străini (politica de stimulente),facilităţi care au ca efect imediat reducerea veniturilor
bugetare. Pe de altă parte, creşterea numărului şomerilor, ca urmare a privatizării şi restructurării
întreprinderilor de stat, generează cheltuieli suplimentare la buget, întrucât forţa de muncă
disponibilizată desectoarele restructurate nu este imediat absorbită de activităţile aflate în dezvoltare.
Pe termen lung, pe măsură ce investiţiile realizate ajung la maturitate, se poate înregistra o creştere a

6
veniturilor la bugetul statului datorită impozitelor şi taxelor plătite de noii contribuabili (firme şi
salariaţi).

Pe lângă aceste efecte negative, inerente pe termen scurt, ISD pot avea un impact negativ de
durată, în special în acele ţări care nu dispun de o politică economică clară şi coerentă. De exemplu,
într-o economie în care au efectuat investiţii un număr de societăţi transnaţionale este foarte puţin
probabil ca optimul fiecărei societăți în parte să coincidă cu optimul economiei ţării receptoare şi, mai
ales, ca rezultul acestor decizii luate de societăţi diverse, din domenii diverse, să corespundă
optimului de ansamblu al economiei ţării gazdă. În aceste condiţii, chiar dacă toţi actorii implicaţi ar fi
de bună credinţă, în lipsa unei politici economice clare, ţara în cauză se poate confrunta cu distorsiuni
economice în urma acţiunii investitorilor străini. O altă situaţie posibilă este cea a investitorului străin
care achiziţionează o poziţie de monopol, ceea ce îi va oferi acestuia avantaje sub forma câştigurilor
suplimentare, dar va genera efectesociale şi economice mai accentuat negative decât cele înregistrate
în cazul monopolurilor de stat. Dacă această poziţie de monopol este completată de existenţa unor
măsuri protecţioniste, atunci efectele negative (sociale, economice, asupra mediului etc.) se amplifică.

Analiză grafică a variabilelor studiate în perioada de analiză

Figura 1. Evoluţia ISD în România în perioada 1995 – 2015

Analizând evoluția investițiilor străine directe în România, putem remarca atât zone de creștere,
cât și perioade de diminuare a volumului acestora, fără a fi prezente în schimb, fluctuații pronunțate.
Se remarcă un trend asecendent începând cu anul 1996 până în 1998 și o evoluție aproximativ
constantă în următorii 3 ani.
Putem afirma însă cu siguranţă că, începând cu anul 2002, acestea au avut un trend pozitiv,
datorat în principal creşterii fluxului de ISD dinspre UE către România, ca şi consecinţă a faptului că
momentul aderării se apropia, dar şi îmbunătăţirii ratingului de ţară şi a performanţelor economice ale
acesteia. De asemenea un rol important în atragerea de investitori străini, înainte de criză, l-au avut
cota unică, procesul de convergenţă la UE, piaţa de desfacere mare şi forţa de muncă ieftină.
După anul de graţie 2008, când investiţiile străine au atins un maxim de 14 mld.dolari, au urmat
patru ani de căderi continue, pe fondul apariției crizei economice. Deşi economia a revenit pe creştere
în 2011, după doi ani de recesiune, investitorii străini nu s-au grăbit să vină în România.În plus, în
această perioadă Romania s-a confruntat cu plecări ale unor companii recunoscute, precum Nokia şi
Tnuva (în 2011), iar pe lista veştilor rele mai pot fi amintite mutarea centrului de servicii ING de la
Cluj în Ungaria, relocarea fabricilor Coca-Cola din Iaşi în Moldova sau ale Nestlé şi Kraft în Bulgaria.
Totodată, la deciziile de plecare a nerezidenţilor se adaugă şi eşecul atragerii mai multor investitori
străini.

7
 Volumul mic al investiţiilor străine arată că infrastructura deficitară, birocraţia, corupţia şi
nereușita eficientizării şi restructurării sectorului public au avut un impact negativ semnificativ, după
cum susţin analiştii. Dar înrăutăţirea activităţii investiţionale în România este corelată şi cu
amplificarea aversiunii faţă de risc la nivel internaţional.

Figura 2-Evoluția PIB în perioada 1995-2015

Modele de studiere a impactului ISD asupra economiei naționale a României

Considerații teoretice.

Studiile macroeconomice – utilizând date agregate pentru fluxurile de ISD pentru o paletă largă
de ţări- au sugerat la modul generalun rol pozitiv al ISD în generarea de creştere economică, mai ales
în anumite conjuncturi. Borensztein, De Gregorio şi Lee (1998) argumentează că ISD au un efect de
creştere pozitiv atunci când ţara se bucură de o forţă de muncă cu un nivel înalt de educaţie, capabilă
să exploateze efectele de tip spillover pe care le aduc ISD. Blomström, Lipsey şi Zehan (1994) nu
găsesc că nivelul de educaţie ar fi conjunctura esenţială, ei argumentând că ISD au un effect pozitiv în
condiţiile în care ţara este suficient de bogată. La rândul lui, Alfaro et al. (2003) consideră că ISD
promovează creşterea economică în economiile care au pieţele financiare sufficient de dezvoltate. La
această concluzie ajunge de asemenea Carkovic şi Levine (2000), în timp ce Balasubramanyam, Salisu
şi Sapsford (1996) observă că gradul de liberalizare al comerţului este crucial pentru obţinerea unor
efecte pozitve ale ISD.

Cercetătorii economici, de-a lungul timpului, au fost interesați să elaboreze și să concretizeze

modele fiabile, pentru a studia impactul ISD asupra economiei naționale. În continuare, se vor
prezenta pe scurt câteva modele de studiere a impactului ISD asupra economiei românești.

8
Modelul lui Dunning

Economistul britanic John Dunning, ce a avut o contribuție importantă în studierea influenței

ISD asupra producției, a dezvoltat un model, numit si paradigma eclectică (OLI- Ownership, Location
and Internalization) ce are ca scop evidențierea a trei avantaje, acestea fiind: de localizare, de
internaționalizare si de proprietate. Pentru a înțelege mai bine aceste noțiuni este necesar a prezenta pe
scurs un concept important în teoria ISD. În anii ’80, în plină dezvoltare a teoriilor legate de ISD s-a
concretizat unul dintre cele mai importante concepte, si anume:matricea avantaje specifice firmei–
avantaje specifice țării de provenință. Rolul acestei matrice este de a evidenția relațiile internaționale si
de a reflecta o imagine asupra avantajelor specifice din țara de proveniență (mărimea forței de muncă,
resurse, politicile administrative etc.).

Modelul lui Dawn Holland si Nigel Pain

Într-o primă fază, Dawn Holland si Nigel Pain, au elaborat 2 modele pentru 8 țări aflate în
tranziție printre care și România. Unul din modele ia în considerarefactorul ISD în aceste țări, iar
celalalt reflectă impactul ISD. Modelul, responsabilcu redarea impactului ISD asupra cresterii
economice este dat de funcția de producție CES(Constant Elasticity of Substitution) aceasta fiind
reprezentativă în cazul acestor țări. Astfel, conform funcției CES, dată de relația (1), atunci când
nivelul forței de muncă crește, progresul tehnic trebuie să crească:

Pornind de la faptul că modelul elaborat pentru studierea impactului ISD asupra economiei
naționale are în componența sa cererea de factori de producție(în condițiile în care costul marginal este
egal cu prețul output-ului) si programul tehnologic este dat, se poate spune că impactul ISD asupra
economiei naționale este influențat de mărimea stocului agregat real al activelor aflate în proprietatea
investitorilor străini, dar si de un element exogen aproximat ca având un trend determinist în timp.

Modelul lui Konings

Un alt model pentru examinarea impactului ISD pentru România siBulgaria este cel elaborat de J.
Konings. Cercetătorul a realizat un model în carevariabila exogenă ar putea fi un indicator
macroeconomic sau chiar nivelul ISD, iarîn categoria variabilelor exogene sunt cuprinsi diversi factori
cum ar fi: capitalul,ponderea producției firmelor investitorilor străini în totalul producției pe ramură

9
etc. Ecuația de regresie ce ar putea fi asociată acestui model este dată de relația (2).

Modelul a avut la bază două obiective, si anume: găsirea si fundamentarea unor relații între
firmele străine si cele locale, precum și studierea externalitățiifirmelor locale.În urma studiului
efectuat în cazul României, Konings a ajuns la concluzia că procesul de reorganizare la nivelul țării
noastre nu era prea avansat, iar competiția domina procesul tehnologic.

Modelul Voinea

Pornind de la paradigma OLI(Dunning), Liviu Voinea descrie trei tipuride medii de afaceri,
clasificare rezultată din politicile țării de proveniență cu privirela ISD: anti-concurențiale, pro-
competitive si ostile. În cazul în care țara gazdă acordă stimulente de „putere de piață” la anumiți
deținători de ISD, se creează un mediu anti-competitiv pentru alți potențiali investitori. Când ISD sunt
atrase de oferte de privatizare, avantajele de proprietate nu pot rezulta de pe urma inovațiilor, ci
datorită stimulentelor acordate de către piața energetică de stat în procesul de vânzare
directă.Analizând intrările de ISD în economia țării noastre, Voinea demonstreazăcă ISD poate
provoca cresterea eficienței la nivel de ramură(sector), cresterea avantajelor comparative si nu numai.
În acelasi timp, ISD pot avea si efecte negative, în sensul că acestea poate induce o scădere a
numărului de locuri demuncă.Pentru a arăta cum influențează ISD economia românească, economistul
aelaborat un model bazat pe o regresie liniară luând ca variabilă independentăprocentul ISD în totalul
cifrei de afaceri în sectorul analizat și ca variabilădependentă, cresterea productivității la nivelul acelui
sector. Sectorul pentru care ela analizat această relație este sectorul manufacturier. În urma studiului
econometric, Voinea a constatat că există o corelație pozitivă între puterea explicativă a variabilei
independente, redată de ponderea ISD în cifra de afaceri la nivelul sectorul manufacturiei, dar si în alte
sectoare de producție si cresterea productivității la nivel de sector.

Modelul de regresie elaborat de Liviu Voinea poate fi descrisă de relația (3):

unde:

Totodată, el mai evidențiază că relația existentă între aceste două variabile este limitată.
Explicațiile ce stau la baza acestei restricționări la nivelul relației de regresiei pot fi:
 firmele străine ar putea avea tendința de a se stabili în sectoare industriale cu o productivitate
mare;

10
  structura economică moștenită de la regimul comunist a generat sectoare subdezvoltate,
aceasta ducând la o perioadă lungă de adaptarea acestora în perioada postdecembristă, când au început
să pătrundă ISD-urile în România.

Analiză Econometrică
În continuarea proiectului, vom realiza o analiză econometrică, determinând un model de regresie
privind legatura dintre PIB și ISD, alegând ca orizont de timp perioada 1995 – 2015.
Forma acestuia este următoarea:
PIB= β0+ β1*X , unde:
X – variabila independentă, adică ISD
PIB – variabila dependentă, adică Produsul Intern Brut.
Pentru a analiza corelațiile dintre variabilele selectate, am folosit date cu o frecvență anuală,
preluate de pe site-ul EUROSTAT, Banca Națională a României și din cercetări anterioare(Revista
Română de Statistică nr. 12 /2012). PIB-ul este exprimat în valoare reală, anul de referință fiind
anul 2000. Ambele variabile sunt exprimate în milioane de dolari.
Cu ajutorului softului Eviews, am estimat modelul, folosind metoda celor mai mici pătrate și
am testat validitatea modelului, gradul său de bonitate, ipotezele modelului unifactorial de regresie
precum și semnificația statistică a parametrilor incluși în model.
Mai întâi vom determina nivelul corelației dintre cele două variabile. Pentru a determina
intensitatea relaţiei dintre variabile (cât de bine este reprezentat setul de date cu ajutorul funcţiei
de regresie) se stabileşte nivelul corelaţiei dintre acestea. Corelaţia indică intensitatea legăturii
dintre variabile prin măsurarea gradului de împrăştierea a datelor înregistrate în jurul dreptei de
regresie. Raportul de corelaţie va avea semnul parametrului 𝛽1 din ecuaţia de regresie. Vom
calcula în acest sens coeficientul de corelaţie Pearson (coeficient de corelație liniară) care măsoară
gradul de legătură dintre cele două variabile considerate în analiză:𝑟𝑥𝑦 = √𝑅 2 = 𝑅 = 0,6631,
care indică o legătură directă, de intensitate medie între cele două variabile. Tipul (direcția) relației
este dat de semnul coeficientului calculat, punând în evidență faptul că variabilele corelate variază
în același sens (când una creşte, şi cealaltă creşte, respectiv când una scade, şi cealaltă scade).
Valoarea numerică oferă informații despre instensitatea legăturii, rezultatul obținut indicând o
legătură de intensitate medie între PIB și ISD la nivelul României. Relația dintre cele două
variabile poate fi reprezentată grafic cu ajutorul unui scatter plot, astfel:

Figura 3. Scatter Plot

11
 Analiza organizării și formei norului de puncte obținut poate oferi indici importanți privind
relația dintre variabilele studiate, dând posibilitatea stabilirii atât a existenței legăturii dintre două
variabile, cât și a sensului și intensității acestei, dacă este prezentă. Pe axa orizontală este
reprezentată variabila independentă (explicativă) – Investițiile străine directe, iar pe cea verticală,
variabila dependentă – Produsul Intren Brut. Graficul pune în evidență puncte, ce reprezintă
intersecția valorilor de pe cele două variabile, pentru fiecare caz (fitted values). Dacă punctele
rezultate sunt relativ grupate în jurul unei drepte imaginare, ascendentă sau descendentă, înseamnă
că există o legătură între variabile, care poate fi testată ulterior. În exemplul considerat, observăm
că multe dintre valori sunt aproximativ distribuite în jurul unei drepte ascendente, astfel că pe
măsură ce ISD cresc, va crește și PIB. Dreapta trasată pe grafic este dreapta de regresie care dă
tendinţa relaţiei și aproximează cel mai bine variaţia perechilor de valori. Traiectoria acestei linii
se fixează pe baza unui model matematic, numit „metoda celor mai mici pătrate”, care asigură
minimizarea distanţelor dintre punctele reale. Prezintă interes sporit panta dreptei de regresie,
întrucât prin semnul și valoarea sa numerică oferă informații despre tipul și intensitatea legăturii.
În continuare vom estima parametrii modelului. Analiza seriilor de date considerate, precum şi
estimarea parametrilor modelului de regresie au fost realizate cu ajutorul pachetului de programe
infromatice specializate Eviews, prin aplicarea M.C.M.M.P, ducând la obţinerea următoarelor
rezultate:

Tabelul 1. Estimarea parametrilor prin MCMMP

Ecuaţia modelului unifactorial este următoarea:

𝑃𝐼𝐵 = 𝛽0 + 𝛽1 ∗ 𝐼𝑆𝐷
𝑃𝐼𝐵 = 90849.4956487 + 4.82342655878 ∗ ISD

Coeficientul de regresie 𝛽̂1 vine să completeze coeficientul de corelaţie Pearson şi arată faptul
că legătura dintre cele două variabile este una directă, deoarece 𝛽 ̂1 este pozitiv. De asemenea, se
poate afirma că o creştere a investițiilor străine directe cu un dolar va conduce la o majorare a
PIB – ului cu 4.82 dolari.
Valoarea termenului liber 𝛽 ̂0 = 90849.4956487 arată nivelul PIB - ului, atunci când ISD
este 0. Interpretăm termenul liber ca fiind efectul mediu al tuturor factorilor nespecificaţi în
modelul de regresie asupra evoluţiei variabilei rezultative (PIB) și putem remarca faptul că aceștia
au un impact mare asupra variabilei dependente, concretizat prin valoarea numerică mare a
termenului liber.
Coeficientul de determinație (R-squared =0.439703) arată că aproximativ 43,9703% din variaţia
PIB – ului este explicată de ISD, restul variaţiei fiind explicată de alți factori care nu sunt incluşi
în model.

12
 Raportul de corelație (R =0,6631) demonstrează că modelul de regresie estimat aproximează
bine datele de observație, având o bonitate ce sugerează că modelul poate fi dezvoltat și
aprofundat în viitoare cercetări pentru obţinerea unor rezultate mai bune.

Testarea semnificației statistice a parametrilor modelului:

În continuarea vom verifica semnificaţia parametrilor cu ajutorul testului t:

𝐻0 : 𝛽0 = 0; 𝛽1 = 0 (parametrii nu sunt semnificativi, modelul nu este valid)

𝐻1 : 𝛽0 ≠ 0; 𝛽1 ≠ 0 (parametrii sunt semnificativi din punct de vedere statistic, modelul este valid
statistic)
Dacă | t calc | t critic  t  atunci respingem H 0 la un nivel de semnificaţie de  % .
;n  2
2
Pentru un prag de semnificație de 5%, valoarea lui t critic va fi egală cu t0,025;17 = ttab = 2.093.
Pentru parametrul𝛽1 , tcalc =3,652, iar pentru termenul de interceptare tcalc =16, 129.
Deoarece | t calc | t tab (2,093) pentru fiecare dintre cei 2 parametri  respingem H0  acceptăm
H1  toți parametrii βi sunt semnificativi statistic la pragul de semnificaţie de 5% (i=0,1). Acest
lucru este întărit și de valorile lui Prob. pentru fiecare parametru al modelului care sunt mai mici
decât 0,05.

De asemenea, putem determina, pentru fiecare parametru, intervale de încredere, rezultatele

garantându-se cu o probabilitate de 95% (am stabilit pragul de semnificație de 5%).

Pentru parametrul 𝛽0 , intervalul de încredere se determină astfel:

a – tcrit*se(a) ≤ 𝛽0 ≤ a + tcrit*se(a)

Și obținem 79060,82 ≤𝛽0 ≤ 102635,17

Remarcăm că termenul liber este pozitiv și semnificativ diferit de 0, întrucât intervalul de
încredere pentru acesta nu cuprinde valoarea 0.
Fiind dat un coeficient de încredere de 95%, pe termen lung, în 95 din 100 de cazuri, intervalul
[79060,82;102635,17] va include valoarea reală a lui  0 .

Analog, se obține intervalul de încredere pentru parametrul 𝛽1 :

b – tcrit*se(b) ≤𝛽1 ≤ b + tcrit*se(b)

Și ajungem la următorul rezultat: 2,06 ≤𝛽1 ≤ 12,46

Se observă că intervalul construit nu conține valoarea 0, fapt ce indică că parametrul este
semnificativ diferit de 0 și totodată putem remarca că acesta înregistrează valori pozitive. Fiind dat
un coeficient de încredere de 95%, pe termen lung, în 95 din 100 de cazuri, intervalul [2,06;12,46]
va include valoarea reală a lui 𝛽1 .

Testarea validității modelului:

Pentru testarea validității modelului de regresie, ipotezele sunt:
𝐻0 : modelul nu este valid statistic (MSR=MSE)
𝐻1 : modelul este valid statistic (MSR>MSE)
Fcritic = Ftabelat = Fα;1,n-2 = F0,05;1,17 = 4, 38
Putem afirma cu siguranță că modelul este semnificativ statistic în urma testului F (F-statistic =
13.34106 > F critic, deci se respinge ipoteza 𝐻0 și se acceptă 𝐻1 ), fiind valid pentru un nivel de
semnificație Prob. (F-statistic) egal cu 0,001917, mai mic față de 5%.

13
 Concluzii
Trebuie precizat faptul că neexistând în analiză serii statistice cu un număr mare de observaţii (se
recomandă să existe un minim de aproximativ 40 de observaţii), demersul ştiinţific este lovit de unele
imprecizi şi carenţe, care însă nu invalidează calitatea acestuia.
În urma prelucrărilor efectuate asupra datelor s-a obținut un model econometric de regresie liniară
cu o bonitate medie care reușește să surprindă modul în care ISD reuşeşte sa influenţeze variaţia PIB-
ului real, existând o relație directă și de intensitate medie între valorile înregistrate între anii 1995 –
2015.Se poate afirma că o creştere cu un dolar a ISD conduce la o majorare cu aproximativ 3 dolari a
valorii Produsului Intern Brut. Astfel putem afirma că fluxurile de ISD influenșează valoarea Produsul
Intern Brut, lucru demonstrat totodată pe baza diverselor modele și a considerațiilor teoretice.
Investiţiile străine directe au avut şi au un rol important în stabilizarea proceselor
macroeconomice din ţara noastră şi în relansarea creşterii economice, cu toate că efectele de antrenare
şi propagare nu au fost valorificate pe deplin, existând unele puncte cheie asupra cărora se impune să
se acţioneze în continuare.În scopul valorificării potenţialului investiţiilor străine directe de a stimula
şi intensifica procesele de creştere şi dezvoltare economică sustenabilă se apreciază ca factori de
creştere a eficienţei: stimularea atragerii de investiţii străine directe de nivel tehnologic superior;
stimularea formării unui antreprenoriat inovativ, valorificarea oportunităţilor economice create de
apartenenţa la Uniunea Europeană – maximizarea gradului de absorbţie a fondurilor structurale și de
coeziune și utilizarea eficientă şi eficace a acestora, contribuind în acest sens semnificativ la
dezvoltarea infrastructurii fizice şi instituţionale, asigurarea sustenabilităţii sistemului de educaţie şi
formare profesională pe termen lung în scopul flexibilizării şi dinamizării forţei de muncă.

14
Bibliografie
„Studii Financiare - Probleme financiare actuale, Rolul investițiilor străine directe în condițiile
obligativității îndeplinirii criteriilor de convergență”, dr. Mihail Vincenţiu IVAN, dr. Viorela
IACOVOIU.

„Fluxuri ale investiţiilor străine directe din România - modele de analiză”, Drd. Marinela
GEAMĂNU

Anghel Ion E. (2002). „Investiţiile străine directe în România”, Bucureşti, Editura Expert
https://hummer9999.files.wordpress.com/2010/09/indicatori-macroeconomici-de-rezultate.pdf
„Lucrare de cercetare - Impactul investițiilor străine directe asupra economiei naționale a
României”, Profesor univ. dr. Stelian STANCU
„Investițiilor străine directe – determinant principal al creșterii sustenabile în România?”Prof. univ.
dr. Marilen PIRTEA – Publicație în Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria
Economie, Nr. 3/2009
http://www.zf.ro/special/cum-au-evoluat-investitiile-straine-in-ultimii-ani-11342142

http://www.zf.ro/analiza/schimbarea-economiei-romaniei-in-ultimii-zece-ani-ce-modificari-a-adus-
criza-si-ce-va-urma-10764247

15
Anexă
Anul PIB (milioane de dolari) ISD (milioane de dolari)

1995 35400 419

1996 35300 263
1997 35200 1215
1998 38100 2031
1999 35600 1027
2000 37000 1057
2001 40100 1158
2002 45800 1141
2003 56900 2196
2004 73100 6436
2005 98600 6483
2006 121900 11367
2007 166000 9921
2008 200000 13910
2009 161100 4847
2010 161600 3573
2011 182800 2557
2012 169400 2629
2013 189500 4108

2014 123500 1984

2015 167560 2859
Sursă : EUROSTAT, Banca Națională a României

16