ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE ECONOMIE

PROIECT

REALIZAT SUB COORDONAREA:

PREP.UNIV.DRD. GEORGIANA BALABAN

DE CATRE:

COMAN ANCA
STRILCIUC ELENA

Bucuresti
2009
 Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

CUPRINS

INTRODUCERE ……………………………………………………………………………..2

CAPITOLUL 1
INVESTITIILE STRAINE DIRECTE ……………………………………………………..3

CAPITOLUL 2
EFECTELE INVESTITIILOR STRAINE DIRECTE ……………………………………5
2.1 Efectele ISD la nivel macroeconomic …………………………………………………….6
2.1.1 Rolul ISD în susţinerea creşterii economice ……………………………………6
2.1.2 Impactul ISD asupra balanţei de plăţi …………………………………………..7
2.1.3 Influenţa ISD asupra veniturilor şi cheltuielilor bugetare ………………………7
2.1.4 Impactul ISD asupra investitiilor de capital …………………………………….8
2.1.5 Rolul ISD in imbunatatirea standardului de viata ………………………………….8
2.2 Efectele ISD la nivel microeconomic ……………………………………………………...9
2.2.1 Impactul ISD asupra forţei de muncă ……………………………………………...9
2.2.2 Efectele ISD asupra restructurarii ………………………………………………9
2.2.3 Efectele ISD asupra tehnologizării ……………………………………………….10
2.2.4 ISD şi activitatea de cercetare-dezvoltare (C&D) ………………………………...10
2.2.5 Rolul ISD în economia cunoaşterii
………………………………………………..11

CAPITOLUL 3
IMPACTUL INVESTITIILOR STRAINE DIRECTE ASUPRA
ECONOMIEI ROMANESTI ………………………………………………………………11
3.1 Impactul ISD asupra cresterii economice …………………………………………….11
3.2 Impactul ISD asupra investitiilor de Capital ………………………………………...12
3.3 Impactul ISD asupra balantei de plati ……………………………………………..…13
3.4 Impactul ISD asupra cheltuielilor si veniturilor bugetare ..........................................13
3.5 Impactul ISD asupra fortei de munca ...........................................................................14
3.6 Impactul ISD asupra productivitatii, eficientei si competitivitatii economice ……..14

CAPITOLUL 4
IMPACTUL CRIZEI ACTUALE ASUPRA ISD ………………………………………...15

CAPITOLUL 5
ATRACTIVITATEA ROMANIEI IN FATA INVESTITORILOR STRAINI ………...18

BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………………………23

2
 Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Introducere

Problematica investitiilor straine directe (ISD) a fost si este intens dezbatuta, existând,
în acest sens, preocupari atât la nivel national cât si international.
La nivel macroeconomic, am aratat ca ISD au sustinut cresterea economica atât direct,
prin suplimentarea capitalului intern destinat achizitionarii de active fixe cât si indirect, prin
stimularea investitiilor autohtone, contribuind, prin efecte de antrenare, la dezvoltarea
activitatilor productive,
În plus, investitiile straine au reprezentat o sursa importanta de finantare a deficitului
de cont curent, efectul financiar net (calculat ca diferenta între intrarile si iesirile de capital)
accentuându-se odata cu cresterea intrarilor de capital strain.
De asemenea, am subliniat ca ISD au influentat semnificativ nivelul de trai al
populatiei si au demarat cercetari in nenumarate domenii tocmai pentru a obtine un nivel de
cunoastere tot mai inalt.
Totodata ne-am propus sa analizam si impactul crizei actuale asupra investitiilor
straine, indreptandu-ne atentia catre Romania, dar in lipsa unor date concrete straduinta
noastra a avut ca rezultat un material care instiinteaza despre anumite evenimente ce au avut
loc in Romania in domeniul investitiilor straine, incepand cu anul 2007 si pana in prezent.
De asemenea, în spiritul unei abordari riguroase au fost utilizate informatii si date
statistice furnizate de Institutul National de Statistica, Comisia Nationala de Prognoza, Oficiul
National al Registrului Comertului si Banca Nationala a României.

3
 Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

CAP. 1

INVESTITIILE STRAINE DIRECTE

Investitiile straine reprezinta acea componenta a fluxurilor internationale care reflecta

scopul unei entitati(persoana fizica sau juridica) rezidente intr-o tara, de a obtine un interes
(pe termen scurt sau lung) intr-o companie rezidenta in alta tara.
Investitia internationala presupune existenta a cel putin doi agenti economici, agentul
economic emitent si agentul economic receptor, situati în spatii nationale diferite.
În functie de raportul stabilit între emitentul si receptorul investitiei se disting doua
categorii de investitii internationale: investitiile straine directe (ISD) si investitiile straine de
portofoliu (ISP). Din punct de vedere istoric, investitiile straine de portofoliu preced
investitiile straine directe.
Astfel, spre deosebire de investitia straina de portofoliu, investitia straina directa
“presupune transferarea de catre agentul emitent a controlului si deciziei asupra activitatii
receptorului”.
În cazul investitiilor straine directe interesul investitorului strain si, în consecinta,
implicarea acestuia se manifesta pe termen lung, ceea ce exclude posibilitatea desfasurarii
unor activitati speculative posibile în situatia investitiilor straine de portofoliu.
Spre deosebire de ISP care reprezinta externalizarea unor active financiare (actiuni si
obligatiuni), investitiile straine directe genereaza un flux investitional internalizat care include
atât active de capital (tangibile), cât si active intangibile (cunostinte manageriale, de
marketing, know-how).

* În acceptiunea UNCTAD, fondurile de investitii colective (collective investment funds)

includ, printre altele, firme private de investitii (private equity firms) si diverse fonduri de
investitii financiare (fonduri mutuale si fonduri de risc).
O definitie posibila ar fi aceea ca „Investitia straina directa este o categorie a
investitiilor internationale care reflecta scopul unei entitati rezidente într-o tara (investitorul

4
 Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

direct) de a obtine un interes de durata într-o companie rezidenta într-o alta tara (investitia
directa).”
O alta definitie ar fi: „investitiile straine directe constau în transferul unui pachet
industrial în care sunt cuprinse capital, tehnologii, metode de organizare industriala, expertiza
manageriala, cunostinte de marketing etc., ce permite investitorului sa exercite dreptul de
control asupra investitiei”(Negritoiu, 1996, pag.53).
Investitia straina directa presupune internalizarea unor active tangibile si intangibile în
urmatoarele conditii:
• agentii economici implicati sa fie situati în spatii nationale diferite, si anume: investitorul
direct (persoana fizica sau juridica) este rezident în tara de origine, iar investitia directa se
regaseste în tara gazda sau tara receptoare;
• interesul investitorului sa se manifeste pe termen lung;
• investitorul sa exercite controlul asupra activelor în care s-a realizat investitia.
Majoritatea autorilor si organismelor interne si internationale considera ca fluxurile de
investitii straine directe se compun din:
• actiuni: participarea la capitalul social al unei firme noi sau existente, ceea ce presupune
crearea, extinderea unei societati sau achizitionarea unei firme deja existente;
• împrumuturi intracompanie: includ fondurile împrumutate între investitorul direct si
filiale, sucursale si firme asociate;
• profituri reinvestite: acele venituri pe care le primeste investitorul direct si care nu au
fost distribuite ca dividende sau venituri pe care sucursala nu le-a remis investitorului
direct.
Investitiile directe depind de o serie de factori, cum ar fi:
 Costul marginal al accesului pe o piata straina trebuie sa fie mai mic decat venitul
marginal obtinut din aceasta operatiune
 Existenta unor conditii ce fac ca productia in strainatate sa fie mai putin
costisitoare decat exportul aceluiasi produs
 Productia proprie in strainatate este mai profitabila decat exportul sau vanzarea
licentelor

Concluzii:

Sub aspect conceptual, investiţia străină directă presupune internalizarea unor

active tangibile şi intangibile în următoarele condiţii: agenţii economici implicaţi să fie situaţi
în spaţii naţionale diferite; interesul investitorului să se manifeste pe termen lung; investitorul
să exercite controlul asupra activelor în care s-a realizat investiţia.
Prin investiţiile străine directe realizate, firmele urmăresc obţinerea celui mai mare
câştig posibil din valorificarea „avantajelor” proprii. Drept urmare, acestea internalizează
pieţele externe, generând fluxuri interne (în cadrul structurilor lor organizatorice) de bunuri,
servicii, cunoştinţe etc.. Aşadar, firmele realizează ISD atunci când dispun de “avantaje” ce
pot fi valorificate cu rentabilitate mai mare în afara graniţelor naţionale, ceea ce implică, în
opinia noastră, faptul că s-a atins un anumit nivel de dezvoltare economică al ţărilor sursă.
Nivelul de dezvoltare economică influenţează atât volumul cât şi structura fluxurilor
de ISD generate şi receptate de o ţară. În acest sens, analizele efectuate au demonstrat că
există o relaţie bidirecţională între nivelul de dezvoltare economică al ţărilor central şi est
europene şi volumul fluxurilor de investiţii străine directe receptate de către acestea. Astfel,
decalajele iniţiale existente sub raportul volumului ISD atrase s-au reflectat asupra nivelului
de dezvoltare al ţărilor din CEE care a influenţat, la rândul lui, volumul intrărilor de capital
străin.

5
 Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Decizia de a investi într-o anumită ţară se bazează pe o analiză amănunţită a factorilor

locali (avantajele ţării gazdă), corelaţi cu necesităţile de rentabilitate ale agenţilor economici
şi mărimea (intensitatea) riscului aferent operării într-un mediu străin. Ponderea fiecărui factor
în stabilirea deciziei de a investi depinde de motivaţia investitorului străin. În contextul
actual, al economiei de piaţă globale, în care orice avantaj propriu se poate eroda foarte rapid,
aceste motivaţii capătă o semnificaţie deosebită.
Deşi mărimea pieţei şi costul factorilor de producţie sunt principalele motivaţii ale
companiilor multinaţionale de a investii în Europa Centrala şi de Est, o importanţă din ce în
ce mai mare este acordată mediului economic şi politic (stabil), calităţii instituţiilor
guvernamentale, sistemului juridic (stabil şi transparent), nivelului de acces la informaţii şi
gradului de dezvoltare al infrastructurii (de transport, de comunicaţii etc).

CAP. 2

EFECTELE INVESTITIILOR STRAINE DIRECTE

Din punct de vedere conceptual, implicaţiile pozitive la nivel macroeconomic se

referă, în principal, la următoarele aspecte:
Susţin creşterea economică, fapt ce se realizează diferenţiat funcţie de forma pe care o
îmbracă investiţia străină directă. În cazul unei investiţii „pe loc gol” (greenfield), creşterea
economică se datorează creării unei noi capacităţi de producţie, locurilor de muncă
suplimentare, apariţiei unui nou consumator şi plătitor de taxe. În cazul participării la
privatizare, efectele pozitive apar în situaţia eficientizării activităţii agentului economic şi
creşterii competitivităţii acestuia, permiţând supravieţuirea pe termen lung a întreprinderii
privatizate.
Stimulează investiţiile interne, întrucât producătorii autohtoni vor fi interesaţi în
creşterea eficienţei activităţii şi îmbunătăţirea calităţii output-urilor fie pentru a face faţă
concurenţei datorate prezenţei investitorilor străini în sectorul de activitate respectiv, fie
pentru a dobândi calitatea de furnizori ai investitorului străin. În plus, firmele locale pot
dobândi acces la canalele de distribuţie ale investitorului străin, caz în care vor fi interesate în
creşterea producţiei şi a calităţii bunurilor realizate.
Sprijină restructurarea şi privatizarea, aspect care prezintă o importanţă deosebită în
cazul statelor central şi est europene, în special în cazul firmelor care necesită un volum mare
de capital şi capacitatea de a reorganiza şi eficientiza activitatea. Astfel, investitorii
străini pot contribui nu numai cu resursele financiare necesare privatizării, în măsura în
care efectuează ulterior investiţii în vederea eficientizării rapide a activităţii firmei.
Susţin creşterea investiţiilor de capital, datorită accesului investitorilor străini la
sursele externe de capital. În cazul în care pieţele locale de capital nu dispun de resurse
financiare pentru finanţarea unor proiecte importante, investiţiile străine pot acoperi acest
deficit deoarece reprezintă o sursă directă de capital străin. Astfel, pot avea efecte pozitive
asupra balanţei de plăţi externe, prin finanţarea deficitului de cont curent.
Generează efecte pozitive asupra balanţei comerciale, dacă investitorul direct
produce prioritar pentru export sau în cazul producţiei destinate pieţei interne care substituie
importurile.
Susţin creşterea veniturilor la bugetul statului datorită apariţiei de noi contribuabili în
economia ţării gazdă. Chiar şi în cazul în care se acordă anumite stimulente fiscale, veniturile
bugetare cresc ca urmare a creşterii încasărilor din impozitele pe salarii.

6
 Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Deşi investiţiile străine directe pot genera o serie de efecte pozitive la nivelul ţării de
implantare, nu este exclusă posibilitatea apariţiei unui impact negativ atât la nivel
macroeconomic, cât şi la nivel sectorial.
O parte dintre aceste efecte negative sunt inerente şi se manifestă, în general, pe
termen scurt, apariţia lor fiind strâns legată de implementarea investiţiei şi/sau eficientizarea
acesteia, ca de exemplu:
Creşterea importurilor, reflectată negativ asupra soldului balanţei comerciale, se
datorează importului de maşini şi utilaje finanţat de investitorul străin, fără de care
implementarea investiţiei nu ar fi posibilă. Pe termen lung, în măsura în care retehnologizarea
activităţii se concretizează în creşterea productivităţii şi competitivităţii, se poate înregistra o
diminuare a deficitului comercial, în principal, atunci când investitorul străin este
orientat preponderent către export sau substituirea importurilor.
Creşterea şomajului datorită restructurării întreprinderilor privatizate cu scopul
eficientizării rapide a activităţii. Este evident că, în acest caz, se poate înregistra o reducere a
numărului locurilor de muncă în întreprinderile privatizate. În opinia noastră, pe termen
lung, acest dezavantaj este nesemnificativ în situaţia în care întreprinderile restructurate
beneficiază de creşterea eficienţei şi competitivităţii activităţii, caz în care, prin efecte de
antrenare, pot genera noi locuri de muncă (prin dezvoltarea unor activităţi aflate în amonte sau
în aval).
Impact negativ asupra bugetului datorat, pe de o parte, facilităţilor fiscale acordate
investitorilor străini (politica de stimulente) care au ca efect imediat reducerea veniturilor
bugetare. Pe de altă parte, creşterea numărului şomerilor ca urmare a privatizării şi
restructurării întreprinderilor de stat generează cheltuieli suplimentare la buget, întrucât
forţa de muncă disponibilizată de sectoarele restructurate nu este imediat absorbită de
activităţile aflate în dezvoltare. Pe termen lung, pe măsură ce investiţiile realizate ajung la
maturitate, se poate înregistra o creştere a veniturilor la bugetul statului datorită impozitelor şi
taxelor plătite de noii contribuabili (firme şi salariaţi).
Aşadar, impactul ISD asupra economiei ţării gazdă este diferit de la o ţară la alta, în
funcţie de condiţiile concrete existente la nivel economic, social şi politic şi de gradul de
pătrundere a capitalului străin.

2.1 Efectele ISD la nivel macroeconomic

2.1.1 Rolul ISD în susţinerea creşterii economice

Relaţia bidirecţională dintre investiţiile străine directe şi creşterea

economică se datorează pe de o parte, impactului acestora asupra mediului
economic din fiecare ţară şi pe de altă parte, influenţelor pozitive pe care
creşterea economică susţinută şi durabilă le are asupra fluxurilor de capital
străin receptate. Potrivit specialiştilor în domeniu, pentru o ţară dată, perioadele
de creştere economică intensă sunt caracterizate prin atragerea unor fluxuri
importante de investiţii străine directe (Lipsey, 2000, pag.72).
România deşi a cunoscut ritmuri înalte de creştere economică, aceasta nu a fost
susţinută în aceeaşi măsură de investiţii străine directe. La nivelul anului 2005, ponderea
stocului de investiţii străine directe în PIB reprezenta 24,2% , valoare situată sub media
europeană UE-25 (31,7%).
În consecinţă, în contextul globalizării şi al integrării economice
concretizate, în principal, în internaţionalizarea producţiei, investiţiile străine susţin creşterea

7
 Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

economică, într-o măsură mai mare sau mai mică, în funcţie de condiţiile concrete existente în
fiecare ţară.

2.1.2 Impactul ISD asupra balanţei de plăţi

Efectele investiţiilor străine directe asupra balanţei de plăţi sunt numeroase şi,
uneori, contradictorii, fiind determinate de o serie de factori, dintre care cei mai importanţi
sunt: tipul investiţiei, eficienţa economică, domeniul de activitate, accesul la resurse, costurile
tranzacţiilor clasice şi intervenţiile ţării gazdă.
Analiza impactului ISD asupra balanţei de plăţi trebuie să aibă în vedere atât fluxurile
comerciale (balanţa comercială), cât şi „posibilele ieşiri semnificative de capital sau
deturnarea unor fluxuri potenţiale din partea altor investitori” (Dăianu&Vrânceanu, 2002,
pag.188). În acest sens, cel mai bun exemplu îl constituie cazul companiei de telefonie fixă
Romtelecom, la privatizarea căreia, investitorului străin i s-a garantat monopolul pe piaţă pe o

durată de 5 ani (1998-2003), timp în care tarifele au crescut semnificativ. Aceste profituri mai
mari obţinute ca urmare a unor tehnici anti-concurenţiale se pot transforma în ieşiri de capital,
sub forma salariilor excesive ale expatriaţilor şi a taxelor de redevenţă ridicate, influenţând
negativ balanţa de plăţi. În cazul ţărilor în tranziţie la economia de piaţă, situaţiile de acest
gen nu sunt singulare, dacă avem în vedere concentrarea ISD pe pieţele de tip
oligopol.
O altă problemă pe care o ridică analiza impactului investiţiilor străine directe este cea
a modalităţii de finanţare, care influenţează direct nivelul datoriei private externe. Efectele
negative asupra balanţei de plăţi apar în cazul companiilor străine care se împrumută în
străinătate şi se concentrează ulterior asupra recuperării rapide a investiţiei prin utilizarea unor
tehnici de eludare fiscală (preţuri de transfer sau redevenţe mari).
Un alt aspect al analizei impactului ISD asupra balanţei de plăţi vizează urmărirea în
timp a efectelor generate de proiectele investiţionale, astfel: în prima fază (realizarea
investiţiei), intrările de capital se înregistrează în contul financiar, constituind un mijloc de
echilibrare a balanţei de plăţi, prin finanţarea deficitului de cont curent; în faza a doua
(implementarea investiţiei) datorită importurilor masive realizate de firmele străine
(echipamente, utilaje, materii prime etc) se înregistrează un efect negativ asupra balanţei
comerciale;
In faza a treia (maturitatea investiţiei) efectele asupra balanţei de plăţi, respectiv
balanţei comerciale sunt diversificate. Efecte pozitive asupra contului curent apar atunci
când profiturile obţinute se reinvestesc în ţara gazdă, iar ieşirile de capital sub forma
dobânzilor, redevenţelor şi cele generate de sistemul preţurilor de transfer administrative
nu sunt semnificative.
Aşadar, există o multitudine de canale prin care investiţiile străine directe pot afecta
pozitiv sau negativ balanţa de plăţi externe a ţării receptoare.

2.1.3 Influenţa ISD asupra veniturilor şi cheltuielilor bugetare

Un alt efect agregat al investiţiilor străine directe este cel asupra bugetului, impact ce
se poate manifesta atât sub forma unor contribuţii pozitive, cât şi negative. În esenţă,
specialiştii consideră că într-o primă fază impactul asupra bugetului este negativ pentru ca
ulterior, odată cu dezvoltarea activităţilor şi crearea de noi locuri de muncă, acesta să devină
pozitiv.
Contribuţii pozitive şi negative asupra bugetului:

8
 Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Contribuţii negative
Faza iniţială (de implantare a investiţiei)
 Reducerea veniturilor bugetare datorită facilităţilor fiscale acordate investitorilor
străini (politica de stimulente fiscale)
 Cheltuieli suplimentare la buget, de natură socială, datorită creşterii numărului
şomerilor ca urmare a privatizării şi restructurării întreprinderilor de stat

Faza ulterioară (de maturitate a investiţiei)

 Pot micşora taxele şi impozitele plătite statului gazdă prin utilizarea mecanismului
preţurilor de transfer şi a altor mecanisme.
Contributii pozitive (apar numai in faza de maturitate)
 Venituri suplimentare la bugetul statului constând în taxe şi impozite plătite de
noi contribuabili (salariaţi şi agenţi economici)

2.1.4 Impactul ISD asupra investitiilor de capital

Dimensiunea cantitativă a aportului de capital al influxurilor de investiţii străine

directe este exprimată de raportul procentual dintre fluxurile de ISD primite şi formarea
brută a capitalului fix (FBCF). Investiţiile străine suplimentează capitalul intern fie atunci
când se realizează „pe loc gol” conducând la dezvoltarea unei noi activităţi, fie în cazul
schimbării formei de proprietate (privatizări sau preluări de firme) dacă firma astfel
achiziţionată ar fi fost închisă sau dacă, prin realizarea investiţiei străine, sunt îmbunătăţite
performanţele acesteia. Evident că, din acest punct de vedere, impactul intrărilor de capital
străin este mai puternic în cazul investiţiilor de tip „greenfield”.

2.1.5 Rolul ISD in imbunatatirea standardului de viata

Unul dintre cele mai importante efecte ale ISD, resimţit direct de către consumatorii
locali, îl reprezintă reducerea preţurilor bunurilor şi serviciilor cu impact pozitiv asupra
standardului de viaţă al populaţiei autohtone. Prin pătrunderea în economia locală a firmelor
străine preţurile scad, ca urmare a accentuării concurenţei .
Desigur, în situaţia în care investitorul străin reuşeşte să acapareze piaţa şi să deţină o
poziţie de monopol, efectele sociale şi economice sunt negative datorită creşterii preţului
bunului sau serviciului respectiv în vederea obţinerii unor câştiguri suplimentare. Un exemplu
în acest sens îl constituie privatizarea companiei româneşti de telefonie Romtelecom
urmată de creşterea semnificativă a tarifelor, ca urmare a poziţiei de monopol deţinută de
investitorul grec şi garantată de statul român pentru o perioadă de 5 ani (1998-2003).
În consecinţă, impactul net al ISD asupra standardului de viaţă al
populaţiei autohtone este dificil de cuantificat. Dacă avem în vedere numai aspectul legat
de reducerea preţurilor este evident că standardul de viaţă se îmbunătăţeşte întrucât
consumatorii locali vor beneficia atât de noile preţuri, mai mici, cât şi de o diversitate mai
mare de produse. Dacă avem, însă, în vedere aspectele mai complexe, respectiv efectele
directe şi indirecte pe termen lung, situaţia se schimbă, întrucât pot apărea fenomene
nedorite la nivel economic şi social. Cu alte cuvinte, creşterea standardului de viaţă ca urmare
a investiţiilor străine directe care vizează piaţa locală (market-seeking) are un preţ
concretizat, în esenţă, în adâncirea decalajelor dintre membrii societăţii.

9
 Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

2.2 Efectele ISD la nivel microeconomic

2.2.1 Impactul ISD asupra forţei de muncă

Efectele investiţiilor străine directe asupra forţei de muncă locale depind substanţial de
următorii factori: mărimea şi tipul investiţiilor; modalitatea de intrare a investitorului străin;
domeniul vizat; strategia firmelor investitoare; condiţiile specifice din ţara gazdă.
Mărimea investiţiei (firmei) afectează forţa de muncă locală atât din punct de
vedere cantitativ cât şi calitativ. Sub aspect cantitativ, societăţile transnaţionale, deşi reduse
ca număr (aproximativ 2% din numărul de societăţi cu capital străin) atrag cea mai mare parte
a forţei de muncă (peste 60% din angajaţii firmelor cu capital străin), comparativ cu
investitorii mici şi mijlocii care predomină ca număr, dar atrag numai o mică parte a
angajaţilor locali (circa 35%). Din punct de vedere calitativ, mărimea şi forţa financiară a
firmei determină măsura în care aceasta se implică în procesul de pregătire şi formare
profesională a angajaţilor săi. Acesta este principalul motiv pentru care activităţile de
„training” sunt mult mai numeroase în cazul marilor societăţi transnaţionale (ca de exemplu
cele de telefonie mobilă, societăţile financiare etc.) comparativ cu firmele mici şi mijlocii. În
acelaşi timp, companiile transnaţionale, datorită comportamentului competitiv şi
tehnologiilor deţinute generează, de cele mai multe ori, mai puţine locuri de muncă decât
firmele locale de aceeaşi mărime.
Tipul investiţiei, respectiv motivaţia acesteia, reprezintă un alt determinant major
al impactului ISD asupra resursei umane. Astfel, în cazul investiţiilor străine motivate de
costul scăzut al forţei de muncă (pentru ramurile intensive în muncă) şi/sau calitatea forţei de
muncă, caracteristicile resursei umane autohtone influenţează semnificativ decizia de a
investi, constituind principalul avantaj de localizare al ţării gazdă.
Modalitatea de intrare a investitorului străin influenţează cantitativ structura
populaţiei active. Astfel, prin investiţiile de tip „greenfield” se creează noi locuri de muncă cu
efecte pozitive asupra ocupării. Situaţia este complet diferită în cazul ISD atrase în procesul
de privatizare, întrucât întreprinderile achiziţionate se confruntă, în general, cu reduceri
dramatice de personal, ca urmare a restructurării activităţii, cu impact negativ asupra pieţei
muncii. Cu toate acestea, în contextul în care investitorul străin reuşeşte, prin eficientizarea
activităţii, să salveze de la faliment compania în cauză, pe termen lung, efectul înregistrat este
benefic, datorită conservării unor locuri de muncă.
Domeniul de activitate al firmei influenţează atât cantitativ cât şi calitativ forţa de
muncă locală.Astfel, în funcţie de tipul de produse realizate (intensive în muncă, în capital sau
în cunoştinţe) poate predomina unul dintre factorii de producţie. În situaţia în care factorul
predominant este munca, investiţiile străine directe au un impact cantitativ semnificativ
asupra forţei de muncă.
Strategia firmei investitoare are efecte directe asupra forţei de muncă locale, sub
aspect cantitativ. Astfel, în situaţia în care compania multinaţională produce direct în ţara
gazdă impactul este cu mult mai semnificativ decât în cazul în care înfiinţează doar filiale
(reţele) de distribuţie. De remarcat că, în România, ca şi în celelalte ţări central şi est
europene au fost adoptate ambele strategii - producţie directă, respectiv reţele de distribuţie.

2.2.2 Efectele ISD asupra restructurarii

10
 Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Societăţile transnaţionale susţin restructurarea economică a ţării gazdă atât în mod

direct, cât şi indirect. Efectele directe se datorează: introducerii de noi tehnologii şi/sau
modernizării celor deja existente, în interes propriu; dezvoltării unor activităţi noi; stimulării
furnizorilor locali în vederea integrării verticale în sistemul corporatist. Impactul indirect
este generat de intensificarea concurenţei dintre firmele străine şi cele autohtone. Astfel,
pentru a putea concura cu producătorii străini, firmele locale sunt interesate să-şi restructureze
şi modernizeze activitatea.
In funcţie de nivelul la care se realizează restructurarea, literatura de specialitate
identifică următoarele tipuri:
 restructurare intersectorială: reflectă parţial revoluţia informaţională şi constă în
restructurarea tututor sectoarelor de activitate ale economiei, tendinţa fiind aceea de
creştere a ponderii serviciilor în detrimentul agriculturii;
 restructurarea intrasectorială: presupune trecerea, în cadrul fiecărui sector, de la
activităţi caracterizate prin productivitate scăzută (intensive în muncă) la activităţi
înalt productive, generatoare de valoare adăugată mare, intensive în cunoştinţe şi
tehnologie;
 restructurarea firmei: prin utilizarea unor tehnologii noi, moderne şi realizarea unor
activităţi generatoare de valoare adaugată mare.

2.2.3 Efectele ISD asupra tehnologizării

Specialiştii consideră că una dintre cele mai importante contribuţii ale investiţiilor
străine directe o reprezintă transferul de tehnologie, un rol deosebit revenind, în acest sens,
societăţilor transnaţionale.
Din punctul de vedere al ţării receptoare, transferul tehnologic prin ISD, prezintă o
multitudine de avantaje, dintre care cele mai importante sunt:
 utilizarea unor tehnologii noi, a căror implementare presupune îmbunătăţirea
cunoştinţelor şi abilităţilor muncitorilor;
 difuzia de tehnologie, cunoştinţe şi capabilităţi se repercutează pozitiv şi asupra
agenţilor economici cu care ST intră în relaţii de afaceri (furnizori,
subcontractori, firme concurente), reflectându-se asupra costurilor şi calităţii
bunurilor şi serviciilor furnizate;
 dezvoltarea relaţiilor dintre ST şi instituţiile locale (institutele de cercetare,
universităţile, institutele de standardizare şi controlul calităţii, centrele de pregătire
profesională);
 stimularea concurenţei şi impulsionarea firmelor autohtone să-şi direcţioneze
eforturile pe linia tehnologizării activităţii;
 prin atragerea angajaţilor ST de către firmele locale apare un fenomen de dispersie a
practicilor tehnologice şi manageriale.

2.2.4 ISD şi activitatea de cercetare-dezvoltare (C&D)

Evoluţiile din ultimul deceniu au demonstrat că, urmare a accentuării presiunilor

concurenţiale pe plan internaţional şi dezvoltării tehnologice rapide, tot mai multe societăţi
transnaţionale îşi sporesc permanent cheltuielile de cercetare-dezvoltare pentru a-şi
menţine avantajele competitive generate de inovarea tehnologică.
În esenţă, societăţile transnaţionale care dezvoltă activităţi de C&D în străinătate se
înscriu în una din următoarele categorii:

11
 Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

 ST care urmăresc exploatarea activelor (assets exploiting): acestea sunt, în

general, originare în ţările dezvoltate şi îşi internaţionalizează producţia
pentru a avea acces la resurse naturale sau la forţă de muncă ieftină, astfel încât
situează activităţile de C&D pe un plan secundar;
 ST care urmăresc sporirea activelor (augmenting exploiting): sunt, de cele mai
multe ori, originare în economiile în curs de dezvoltare şi caută ca prin
realizarea de ISD să câştige acces la capabilităţile de cercetare-dezvoltare
locale (cu scopul creşterii competitivităţii prin inovare tehnologică) motiv
pentru care situează în centrul activităţii lor activităţile de C&D.

2.2.5 Rolul ISD în economia cunoaşterii

Construirea economiei cunoaşterii presupune trecerea de la „abordarea industrială” a

economiei la „abordarea informaţională” a cărei caracteristică principală o reprezintă viteza
schimbărilor.
În consecinţă, concurenţa acerbă la nivel global a transformat „cunoştinţele” în
forţa vitală a economiei, astfel încât pentru a supravieţui, societăţile transnaţionale sunt
obligate să aloce resurse importante în vederea obţinerii de cunoştinţe.
Importanţa cunoştinţelor în noua economie mondială a fost recunoscută oficial la
nivelul Uniunii Europene odată cu adoptarea Agendei Lisabona care a stabilit ca prioritate
pentru statele membre construirea economiei bazate pe cunoştinţe în vederea asigurării
creşterii competitivităţii şi a unei dezvoltări economice susţinute.

Efectele investiţiilor străine directe diferă de la o ţară la alta, în funcţie de condiţiile

concrete existente la nivel economic, social şi politic, gradul de pătrundere a capitalului străin
şi structura influxurilor de ISD.

CAP. 3

IMPACTUL INVESTITIILOR STRAINE DIRECTE ASUPRA

ECONOMIEI ROMANESTI

3.1 Impactul ISD asupra cresterii economice

Comparativ cu situatia înregistrata la nivel national, la nivelul regiunilor de dezvoltare

nu se constata o corelatie directa si puternica între fluxurile de capital strain atrase si nivelul
de dezvoltare decât în cazul regiunii Bucuresti-Ilfov . Datele empririce cu privire la
contributia fiecarei regiuni de dezvoltare la realizarea PIB evidentiaza existenta unor decalaje,
în special între zona cu cea mai mare pondere,respectiv Bucuresti-Ilfov care detine peste 19%
din PIB, si regiunea cea mai putin reprezentativa, si anume zona de Sud-Vest care contribuie
numai cu 9% la formarea PIB. De remarcat faptul ca aceste doua regiuni detin prima si
respectiv penultima pozitie în ceea ce priveste ponderea în fluxurile de ISD atrase, decalajul
existent fiind, însa, cu mult mai accentuat.
Astfel, regiunea Bucuresti-Ilfov a atras peste 60% din intrarile de capital strain în timp ce
zona de Sud-Vest care înregistreaza cel mai scazut nivel de dezvoltare economica a receptat
numai 3,4% din fluxurile de ISD.În acelasi timp, regiunea Nord-Est care detine cea mai
scazuta pondere în stocul de ISD receptate la nivel national (1,3%) contribuie semnificativ la

12
 Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

realizarea PIB (12,5%). De asemenea, zonele de Sud, Centru si Nord-Vest desi detin o
pondere relativ ridicata în PIB, situata la nivelul de peste 12% ca si în cazul regiunii Nord-Est,
atrag numai o parte nesemnificativa a intrarilor de ISD, respectiv sub 7,5%, valoare mai
scazuta decât cea înregistrata de regiunea de Sud-Est (8,4%) a carei contributie la formarea
PIB este de 11,3%.În consecinta, datele de mai sus sugereaza faptul ca nivelul de dezvoltare
regionala desi influenteaza intrarile de capital strain nu reprezinta singurul criteriu în
stabilirea deciziei de a investii într-o anumita zona.
Alegerea amplasamentului de catre investitorii straini a fost influentata de o
multitudine de factori, dintre care cei mai importanti sunt:existenta fortei de munca calificate
si a personalului cunoscator de limbi straine; nivelul de dezvoltaredin punctul de vedere al
industriei respective; existenta unor centre universitare si a unei infrastructuri fizice
dezvoltate; apropierea de un aeroport, precum si apropierea de furnizori si de clienti. În opinia
noastra, acesti factori în ansamblul lor ar putea explica preferinta investitorilor straini pentru
regiunea Bucuresti-Ilfov care beneficiaza nu numai de un nivel de dezvoltare mai ridicat, dar
si de existenta fortei de munca calificate si a infrastructurii fizice necesare dezvoltarii
afacerilor,comparativ cu regiunile de Nord-Est si Sud-Vest defavorizate sub aceste aspecte.
Asadar, analizele efectuate au evidentiat dezechilibrul înregistrat în dezvoltarea
economiei românesti, concretizat în existenta unor decalaje accentuate între diferitele regiuni,
sugerând, în acelasi timp, posibilitatea atenuarii acestora prin participarea capitalului strain
sub forma investitiilor directe.
Dat fiind faptul ca o crestere economica sustinuta si durabila este posibila numai în
conditiile unei dezvoltari armonioase, care sa includa toate zonele tarii, în opinia noastra,
atenuarea decalajelor regionale, inclusiv prin participarea capitalului strain, ar trebui sa
reprezinte o prioritate reala afactorilor de decizie. În acest sens, având în vedere aspectele
prezentate pe parcursul elaborarii lucrarii, consideram ca primii pasi ar trebui sa vizeze câteva
directii principale, si anume:
1. Cresterea semnificativa a gradului de absorbtie a fondurilor europene si utilizarea
eficienta si eficace a acestora (în 2007 absorbtia de fonduri europene a fost sub 1%, aproape
de 0% , datorita, de exemplu, lipsei proiectelor fezabile de investitii), ceea ce ar genera o
dezvoltare a infrastructurii fizice si institutionale cu impact pozitiv asupra fluxurilor de ISD
atrase. Analizele efectuate au demonstrat importanta infrastructurii fizice si institutionale în
atragerea investitorilor straini, motiv pentru care consideram ca esentiala fructificarea
oportunitatilor care au aparut în acest sens odata cu integrarea României în Uniunea
Europeana.
2. Aplicarea mai eficienta a politicii UE în domeniul ajutoarelor de stat (acordate
astfel incat sa se evite crearea unor distorsiuni ale mediului concurential; se acorda pe
sectoarele care au potential de dezvoltare), inclusiv a celor privind investitiile (straine si
autohtone), prin eliminarea ajutoarelor de tip „salvare-restructurare” si directionarea acestora
cu prioritate catre obiectivele care vizeaza efectele benefice pe termen lung, cum ar
fi:dezvoltarea regionala, dezvoltarea activitatilor de inovare si C&D, cresterea nivelului de
pregatire a fortei de munca, sustinerea întreprinderilor mici si mijlocii care constituie coloana
vertebrala a economiei românesti.
3. Implicarea mai activa a agentiilor de dezvoltare si a agentiei pentru investitii straine
(ARIS) în promovarea regiunilor tarii ca zone investitionale prin elaborarea unor proiecte
concrete si identificarea si abordarea potentialilor investitori straini. Atragerea unor investitori
straini prin proiecte punctuale care urmaresc specificul zonei si valorificarea la maximum a
potentialul acesteia, în special în zonele defavorizate sub aspectul dezvoltarii economice, ar
putea contribui la reducerea decalajelor regionale.

3.2 Impactul ISD asupra investitiilor de capital

13
 Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Una dintre caile prin care investitiile straine directe influenteaza indirect cresterea
economica este formarea capitalului autohton, întrucât ISD au efect multiplicator asupra
investitiilor interne. Prin efecte de antrenare, investitiile straine directe au stimulat investitiile
autohtone, a caror dinamica a fost superioara comparativ cu cea a fluxurilor de capital strain,
contribuind astfel, indirect, la dezvoltarea activitatilor productive, în principal, a celor aflate
în amonte sau în aval fata de obiectul de activitate al filialei straine.
Un alt efect pozitiv al influxurilor de capital strain consta în suplimentarea resurselor
interne contribuind, astfel, la reducerea deficitului între economiile interne si necesarul de
investitii si, în consecinta, la cresterea formarii brute a capitalului fix. Initial,fluxurile de ISD
au înregistrat niveluri relativ reduse si au fost îndreptate preponderent catre procesul de
privatizare, ceea ce a minimizat impactul pozitiv al intrarilor de capital strain constând în
dinamizarea achizitionarii de active fixe. Ulterior, se înregistreaza treptat o crestere a ISD
atrase concomitent cu o modificare sensibila a structurii acestora în favoarea investitiilor de
tip“greenfield”, astfel încât impactul intrarilor de capital strain asupra FBCF se manifesta din
ce în ce mai puternic. incepând cu anul 2004 se înregistreaza niveluri superioare ale ponderii
ISD în FBCF, cuprinse între 23% si aproximativ 32%, datorate, în opinia noastra, atât
preocuparii investitorilor straini pentru modernizarea activitatii si cresterea competitivitatii
produselorrealizate pentru a face fata concurentei de pe Piata Unica, cât si intensificarii
investitiilor straine de tip “greenfield” în vederea consolidarii pozitiei pe piata regionala, în
contextul integrarii României în Uniunea Europeana.
Asadar, impactul fluxurilor de ISD asupra investitiilor de capital se concretizeaza în
efecte pozitive reprezentate atât de suplimentarea capitalului intern destinat achizitionarii de
active fixe, cât si în stimularea investitiilor autohtone, cu influente favorabile evidente, directe
si indirecte, asupra cresterii economice.

3.3 Impactul ISD asupra balantei de plati

Impactul cantitativ si calitativ al investitiilor straine directe asupra balantei comerciale

este negativ, atât datorita dinamicii mai accentuate a importurilor firmelor straine decât cea a
exporturilor realizate de catre acestea, cât si ca urmare a faptului ca s-au importat cu
precadere bunuri cu valoare adaugata mare si s-au exportat, în cea mai mare parte, produse cu
un grad de prelucrare scazut. În opinia noastra, aceasta evolutie nefavorabila s-a datorat, în
principal, unor cauze legate de implementarea investitiilor straine, orientarea preponderenta
catre activitatile de comert si lipsa capabilitatilor autohtone necesare dinamizarii avantajelor
comparative prin ISD.

Investitiile straine directe au reprezentat o sursa importanta de finantare a deficitului

de cont curent, în special începând cu anul 1997 când sau receptat fluxuri mai mari de capital
strain. De asemenea, analizele efectuate au demonstrat ca, pe ansamblul economiei,
companiile straine „extrag mai putin decât introduc”, efectul financiar net (calculat ca
diferenta între intrarile si iesirile de capital) accentuându-se odata cu cresterea influxurilor de
ISD. În acest context, apreciem ca intrarile masive de capital strain constând, în principal, în
participatii si profit reinvestit, în defavoarea creditelor externe, ar putea contribui semnificativ
la echilibrarea balantei de plati externe, prin diminuarea deficitului de cont curent.

3.4 Impactul ISD asupra cheltuielilor si veniturilor bugetare

Efectele investitiilor straine directe atrase s-au reflectat asupra deficitului bugetar,
capitalul strain influentând atât direct cât si indirect evolutia acestuia. Pâna la nivelul anului

14
 Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

2002, ISD îndreptate preponderent catre procesul de privatizare si aflate, în cea mai mare
parte, în faza de implementare, au contribuit la adâncirea deficitului bugetar. Ulterior, ca
urmare a intensificarii preocuparii investitorilor straini pentru dezvoltarea unor activitati „pe
teren gol” si atingerii fazei de maturitate în cazul majoritatii investitiilor implementate în
perioada anterioara, investitiile straine directe au avut o influenta benefica asupra deficitului
bugetar concretizata în cresterea veniturilor din taxe si impozite si diminuarea cheltuielilor de
natura sociala (crearea de noi locuri de munca cu impact pozitiv asupra ratei somajului).

3.5 Impactul ISD asupra fortei de munca

Apreciem ca impactul investitiilor straine directe asupra calitatii fortei de munca

consta atât în contributii benefice, concretizate în dinamica pozitiva a câstigurilor salariale si
îmbunatatirea pregatirii angajatilor, cât si în efecte economice si sociale negative, pe termen
lung, datorate cresterii dramatice a numarului cazurilor de îmbolnaviri profesionale. În plus,
ca urmare a faptului ca cea mai mare parte a capitalului strain a fost îndreptata catre activitati
intensive în munca, în detrimentul celor bazate pe cunostinte si tehnologie, contributiile
pozitive sunt relativ reduse, fiind limitate la câteva domenii de activitate din sectorul
serviciilor (intermedieri financiare si telecomunicatii).

3.6 Impactul ISD asupra productivitatii, eficientei si competitivitatii economice

Investitiile straine directe au generat efecte semnificative la nivel microeconomic

reflectate asupra productivitatii, eficientei si competitivitatii activitatilor care au beneficiat de
intrari mai mari de capital strain. În acest sens, analizele efectuate permit evidentierea
urmatoarelor modificari favorabile si nefavorabile, asociate investitiilor straine directe.

Prin efectele reflectate asupra productivitatii, eficientei si competitivitatii activitatilor

economice, investitiile straine directe au contribuit la restructurarea economiei românesti, în
sensul dezvoltarii anumitor domenii de activitate din industria prelucratoare (ca de exemplu
industria mijloacelor de transport rutier) sau din sectorul serviciilor (comert, telecomunicatii
si intermedieri financiare) concomitent cu restrângerea activitatii în alte domenii industriale
(ca de exemplu industria materialelor de constructii).
Romania, aflata în prezent în stadiul doi al ciclului dezvoltarii investitionale,
patrunderea masiva a capitalului strain orientat, într-o mai mare masura, catre activitatile care
încorporeaza un continut ridicat de resurse locale si, în principal, de tehnologie si cunostinte,
ar putea favoriza ameliorarea calitatii factorilor de productie existenti si crearea unor factori
de productie specializati. În acest sens, atât teroria cât si practica economica, inclusiv
experienta celorlaltor state central si est europene, demonstreaza ca pe masura ce fluxuri din
ce în ce mai mari de ISD vor patrunde în economie, impactul acestora asupra mediului
economic, social si natural va depinde semnificativ de politicile guvernamentale aplicate.
Drept urmare, strategia de dezvoltare pe termen lung a României trebuie sa se axeseze cu
prioritate pe îmbunatatirea capabilitatilor umane si tehnologice, singura optiune viabila în
vederea reducerii decalajelor fata de celelalte state membre ale Uniunii Europene, prin
aplicarea unor masuri care sa vizeze:
 îmbunatatirea calitatii resursei umane, prin cresterea investitiilor în educatie,
inclusiv a celor care urmaresc formarea continua a fortei de munca, întrucât
construirea unei societati bazate pe cunoastere nu este posibila în conditiile în care
educatia reprezinta numai un obiectiv marginal;
 stimularea activitatilor de cercetare-dezvoltare, inclusiv prin realizarea unor
parteneriate între sectorul public si cel privat;

15
 Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

 încurajarea initiativei locale, prin reducerea birocratiei si crearea unui cadru

administrativ eficient;
 încurajarea firmelor investitoare sa-si dezvolte activitatile generatoare de valoare
adaugata mare si sa investeasca în acele activitati care sporesc avantajele
comparative ale resurselor autohtone;
 stimularea formarii clusterelor bazate pe activitati înrudite, inclusiv prin implicarea
mai activa a administratiei locale în solutionarea problemelor si doleantelor
investitorilor (exemplul Ungariei si al Poloniei este relevant în acest sens).
În vederea reducerii decalajelor fata de celelalte state europene, România are în mod
obiectiv nevoie de investitii straine directe care sa completeze si potenteze efortul autohton,
sustinând cresterea competitivitatii si eficientei resurselor, activelor si capabilitatilor. Având
în vedere atât experienta proprie cât si exemplele pozitive ale unor state central europene
apreciem ca maximizarea raportului dintre contributiile pozitive si negative ale investitiilor
straine directe impune promovarea unor politici guvernamentale adecvate,orientate catre
utilizarea inteligenta a fluxurilor de capital strain ca instrument al strategiei de dezvoltare.

CAP. 4

IMPACTUL CRIZEI ACTUALE ASUPRA ISD

In cele ce urmeaza vom face o analiza asupra investitiilor straine directe din Romania,
din perioada 2003-2007, pentru a observa nivelul acestora pe regiuni de dezvoltare nationale,

milioane euro
2003 2004 2005 2006 2007
VALOAR % DIN VALOAR VALO VALO VALO
% % % %
E TOTAL E ARE ARE ARE
BUCUREST
5236 54,2 8426 56,0 13 264 60,6 22205 64,3 27516 64,3
I
SUD-EST
1041 10,8 1752 11,6 1 838 8,4 2653 7,7 2448 5,7

CENTRU
629 6,5 1038 6,9 1 610 7,4 2559 7,4 3541 8,3

VEST
744 7,7 1093 7,3 1 491 6,8 1948 5,6 2365 5,5

SUD
798 8,2 1273 8,5 1 388 6,3 2228 6,5 2942 6,9

NORD-
648 6,7 1035 6,9 1 257 5,8 1570 4,6 1907 4,5
VEST
SUD-VEST
355 3,7 405 2,7 745 3,4 938 2,7 1379 3,2

NORD-EST
211 2,2 18 0,1 292 1,3 411 1,2 672 1,6

TOTAL
9662 100,0 15040 100,0 21 885 100,0 34512 100,0 42770 100,0

Sursa: Banca Nationala a Romaniei - directia Statistica

16
 Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Evolutia investitiilor in perioada

2003-2007

50000
40000
totalul 30000
42770
investitiilor 20000 34512
100009662 15040
0 0
2003 2004 2005 2006 2007
anul

Volumul investitiilor

Milioane euro

Investitiile straine directe in Romania au scazut anul trecut cu 22,3% pana la 7,069
miliarde euro, si au acoperit deficitul balantei de plati in proportie de 41,9%, a anuntat banca
centrala.
Fara a lua in calcul suma de 2,2 miliarde euro platita de Erste Bank pentru actiunile
Bancii Comerciale Romane (BCR) in urma preluarii pachetului majoritar din octombrie 2006,
nivelul investitiilor straine directe din 2006 se ridica la aproximativ 6,9 miliarde euro. In
aceste conditii, in 2007 se remarca o crestere usoara - cu 2,4% - a investitiilor straine directe.
In 2006, investitiile straine directe de 9,1 miliarde euro au acoperit aproape in
totalitate (89,6%) deficitul de cont curent din acel an, de 10,156 mld euro.
BNR a revizuit in crestere deficitul de cont curent din 2006, de la 9,97 miliarde euro
cat anuntase la inceputul anului trecut, astfel ca ponderea in PIB a acestuia, estimata initial la
10,3%, a urcat la 10,4% in 2006, la un PIB calculat de Eurostat la 97,718 miliarde euro.
Gradul de acoperire a deficitului contului curent prin investitii straine directe a scazut usor in
decembrie, de la 43% in primele 11 luni din 2007.
Creditele intragrup au reprezentat peste jumatate (54,1%)din investitiile straine directe in
2007, diferenta constand in participatiile la capital si profitul reinvestit (45,9%), potrivit BNR.

Pentru acest an, banca centrala estimeaza o plafonare a deficitului de cont curent ca
pondere in PIB la nivelul anului trecut sau chiar o usoara scadere, in timp ce observatorii
internationali sunt mka pesimisti. Agentia de rating Fitch a avansat chiar o estimare de
crestere a deficitului de cont curent al Romaniei pana la 17,5% din PIB in acest an.

Criza financiară mondială taie din investiţiile străine directe în România. Potrivit
estimărilor oficiale, acestea se vor înjumătăţi în acest an şi vor ajunge la 4,7 miliarde de euro,
faţă de nouă miliarde de euro investite în 2008. Cu toate acestea, se prevede ca în 2010
investiţiile străine să ajungă la valoarea de 5,4 miliarde de euro.
„Componenta mai puţin afectată se aşteaptă să fie investiţiile străine din profitul
reinvestit, dacă se ia în considerare că în principal este vorba de distribuirea între dividende şi
investiţii a profitului obţinut în anul 2008. Această tendinţă va fi sprijinită şi de măsura

17
 Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

prevăzută în Programul de guvernare, privind scutirea de la impozitare a profiturilor

reinvestite”, se arată în Programul de convergenţă 2008, pentru perioada 2008 – 2011, potrivit
Mediafax. Estimările privind relansarea economiei arată că pentru 2010 investiţiile străine vor
fi de 5,4 miliarde de euro.

În 2008, acestea au fost de 9,024 miliarde de euro, în creştere cu 25% faţă de 2007, iar
deficitul de cont curent a fost acoperit în proporţie de 53,5% de aceste intrări de capital.
„Finanţarea deficitul extern se va realiza într-o proporţie semnificativă, pe seama surselor
autonome negeneratoare de datorie externă, ajungând la finele anului 2011 la circa 65%”, se
arată în programul de convergenţă, care va fi trimis la Comisia Europeană. (A.G.)

Compania Enel a anunţat că are în plan pentru următorii cinci ani investiţii de 700 de
milioane de euro pentru reţelele de distribuţie a energiei electrice pe care le deţine în
România, în regiunile Muntenia, Banat şi Dobrogea. Proiectele de investiţii se referă la
introducerea unor tehnologii avansate, modernizarea staţiilor electrice şi înlocuirea
echipamentelor. Potrivit datelor proprii, Enel are o cotă de piaţă de 30% şi deţine fostele
companii Electrica Dobrogea, Electrica Banat şi Electrica Muntenia Sud. Compania are o
reţea de 93.000 de kilometri, 2,5 miloane de clienţi şi un număr de aproximativ 5.500 de
angajaţi, fiind cel mai important investitor privat din sectorul energiei electrice din Romania.
(A.G.)

Fondul britanic de investiţii Fabian România a obţinut autorizaţia de construire pentru

proiectul de locuinţe din Timişoara, pentru a menţine valoarea terenului, chiar dacă lucrările
de construcţie nu vor fi demarate în acest an. „Având în vedere condiţiile curente ale pieţei,
am obţinut aceste autorizaţii pentru a menţine valoarea terenului. Vom analiza condiţiile de pe
piaţă la începutul anului viitor şi vom stabili care este cel mai bun moment pentru a iniţia
lucrările de construcţie”, a declarat, într-un comunicat, Mark Owen, property director al
fondului. La sfârşitul lunii trecute, Fabian a anunţat amânarea dezvoltării rezidenţiale din
Timişoara, Satu Mare şi Oradea, cu un total de 900 de unităţi locative, estimând la acea dată
că acestea vor fi finalizate în perioada 2011-2012. Această strategie a fost modificată pentru a
reduce riscurile operaţionale şi financiare.
Proiectul din Timişoara va fi dezvoltat în două etape în parteneriat cu firma Coltex
Construct şi va avea 429 de locuinţe cu un total de 38.812 metri pătraţi şi 540 de locuri de
parcare. La Oradea şi Satu Mare, fondul va dezvolta, în parteneriat cu firma ungară SCD
Group, un număr de 388, respectiv 165 de locuinţe. Lucrările de execuţie pentru acestea două
urmau să fie iniţiate în primul trimestru al lui 2009. (A.G.)

Investiţiile străine directe au însumat în luna ianuarie 912 milioane euro, în creştere cu
51,2% faţă de nivelul înregistrat în luna corespunzătoare din 2008, de 603 milioane euro,
potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).
Din totalul de 912 milioane euro investite de nerezidenţi în prima lună a anului,
participaţiile la capital au reprezentat 49,6%, creditele intra-grup 36,2% şi profitul reinvestit
14,2%, se arată într-un comunicat al BNR remis agenţiei MEDIAFAX.
BNR a modificat în scădere nivelul investiţiilor străine directe pentru ianuarie 2008,
cifra publicată anterior fiind de 695 milioane euro.
Deficitul de cont curent a scăzut în ianuarie cu 54,6% faţă de prima lună din 2008, la
525 milioane de euro, în principal ca urmare a reducerii deficitului balanţei comerciale cu
66,4%, la 385 milioane de euro.

18
 Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

În aceste condiţii, deficitul contului curent al balanţei de plăţi a fost finanţat integral
prin investiţii directe ale nerezidenţilor în România, comparativ cu un nivel de 52,1% în
luna ianuarie 2008.
Investiţiile străine directe s-au ridicat anul trecut la 9,02 miliarde euro, în creştere cu
24,5% faţă de 2007, şi au acoperit în proporţie de 53,5% deficitul de cont curent, situat la
16,87 miliarde euro.

CAP. 5

ATRACTIVITATEA ROMANIEI IN FATA INVESTITORILOR

STRAINI

ANALIZA SWOT
(PUNCTE TARI ŞI PUNCTE SLABE, OPORTUNITĂŢI, RISCURI)
PUNCTE TARI
COTA UNICA
Cota unica de impozitare presupune acelasi
rang de impozitare pentru persoane fizice si
companii, deci un sistem de impozite
corelate, cu rata unica de impozitare, pentru
toate tipurile de venituri obtinute din
diferite activitati.
Succesul regimului cotei unice de
impozitare depinde, se pare, de nivelul
acestei rate: cu cat aceasta este mai mica, cu
atat este mai eficienta colectarea ei. Desi s-a
constatat ca o rata mai mica de impozitare
conduce, in general, la sporirea gradului de
plata a taxelor respective, impozitele mai
scazute pot conduce, dupa stabilizarea
apetitului de plata al celor impozitati, la
scaderea veniturilor la Bugetul de stat.
De la 1 ianuarie 2005 si in tara noastra,
toate impozitele au devenit 16% -
impozitele pe venitul global, la dobanzile
bancare (la dobanzile platite de banci
clientilor pt depozite la termen), castigurile
la bursa si castigurile din tranzactiile
imobiliare ale firmelor si particularilor.
Romania s-a inscris astfel printre primele
tari membre UE care au marsat la cota unica
de impozitare europeana.
SALARII MICI
PUNCTE SLABE
INFRASTRUCTURA
Romania are de recuperat un decalaj foarte
mare in domeniul infrastructurii, fata de
restul tarilor UE. De exemplu, din reteaua
de aproape 80 de mii de kilometri de
drumuri, doar 20% reprezinta drumuri
nationale. Lungimea cailor ferate a ramas
neschimbata de ani de zile. In 2005 se
inregistrau 21.228 de kilometri de cai ferate.
"Infrastructura feroviara romaneasca poate
atinge standardele europene de calitate peste
10 ani, intrucat, pana acum, nu s-au realizat
aproape deloc investitii in acest sector", a
afirmat ministrul transporturilor, Ludovic
Orban.
Potrivit ambasadorului Cehiei la Bucureşti,
Petr Dokládal, singura barieră în
dezvoltarea investiţiilor din ţara noastră
rămâne infrastructura. Investitorii isi
exprima nemultumirile cu privire la timpul
indelungat pe care il petrec in asteptarea
unei decizii a autoritatilor.
Infrastructura feroviara publica prezinta
urmatoarele caracteristici generale: lungime
retea (km) -11.380; lungime totala a liniilor
de cale ferata (km) - 22.247; lungime totala
a liniilor electrificate (km) - 8.585; tuneluri
(numar/km) - 211/63; poduri (numar)
-4.236;
BIROCRATIA

19
 Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Costurile reduse ale salarizarii si cresterea
productivitatii vor continua sa atraga
investitorii straini in Romania, declara
economistul sef al Bancii Comerciale
Romane, Lucian Anghel.
Salariile sunt de 2,5 ori mai mici, iar
productivitatea de doar 0,5 mai mica fata de
tarile din regiune. Asta inseamna ca
Romania este bine pozitionata si ca va
atrage in continuare investitii straine
directe. Vor veni in continuare investitori,
dar in dorinta de a deveni competitiv in
mediul international, care se focalizeaza din
ce ince mai mult pe reducerea costurilor,
Romania poate deveni in urmatorii ani sursa
cresterii eficientei pentru mariiinvestitori.
MEMBRA UE
Potentialul de crestere a productivitatii si
apartenenta la Uniunea Europeana.
Calitatea de membru al UE benefica si
necesara pentru stabilitatea politica si
sociala a spatiului in care se desfasoara o
(potentiala) afacere.
Intrarea in Uniunea Europeana a fost
insotita, fara exceptie, de cresteri ale
pietelor financiare si, in general, ale
economiilor noii tari membre
Aderarea la Uniunea Europeana este
asociata cu cresterea investitiilor straine
directe,prin cresterea nivelului de
predictibilitate,stabilitate legislativa si nu in
ultimul rand prin reducerea continua a
costului finantarii.
Statutul de membru aduce in primul rand un
plus de incredere in randul investitorilor
straini, dar si autohtoni.
Aderarea la Uniunea Europeana este
asociata cu cresterea investitiilor straine
directe, prin cresterea
nivelului de predictibilitate, stabilitate
legislativa si nu în ultimul rând prin
reducerea continua a costului finantarii.
POTENTIAL TURISTIC
Ritmul de creştere a investiţiilor străine se
va reduce, pe fondul crizei, însă România
va continua să reprezinte o destinaţie
profitabilă pentru investitori, anunţă
Agenţia Română pentru Investiţii Străine.
Carpatii Românesti, atât prin desfasurarea
20
Fluidizarea mecanismelor birocratice,
eradicarea coruptiei si stabilitatea legislativa
si financiara sunt problemele aduse din nou
in discutie de investitorii straini in Romania.
o Cozi la ghisee
o Geam de sticla intre om si functionar
o “curse” de la un ghiseu la altul
o Intarzieri si greseli in redactarea
documentelor notariale.
o Zone de asteptare la diferite institutii
in conditii greu de suportat
o Insuficientă transparenţă.
o Slaba dezvoltare a parteneriatului
public-privat.
VALORIZARE POPULATIE
SI RESURSE UMANE
Sporul natural este negativ, populatia tanara
avand o rata descrescatoare in timp.
Cresterea substantiala in ultimii ani a
numarului de absolventi, conduce la
suprasaturarea pietei fortei de munca.
Diferenta mica intre ajutorul de somaj si
salarii incurajeaza somajul mascat si munca
la negru.
Insuficienta armonizare a sistemului
educaţional postgimnazial cu cerinţele
pieţei muncii şi dezvoltării viitoare a
societăţii.
Decalaj între pregătirea oferită de şcoală
şi cerinţele pieţei muncii
Migrarea, în ultimii ani a tinerilor(si nu
numai) în alte tari, dar care le oferă
mai multe oportunităţi.
CALITATEA VIETII
Comparativ cu alte tari europene, media
calitatii vietii in Romania nu este deloc
satisfacatoare. Aceasta se datoreaza faptului
ca familiile din zonele rurale ale tarii au
ramas in urma cu ceea ce reprezinta conditii
de viata adecvate(ca sa nu mai spunem
 Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
lor, pe circa o treime din suprafata tarii
(66.303 kmp), cât si prin pozitia centrala,
configuratia generala si altitudinala, se
impun ca un component de baza în structura
geografica si peisagistica a României. Cu
aceeasi importanta se înscriu si în
activitatea de turism prin bogatia si
varietatea potentialului lor turistic.
Se pot practica mai mult de zece forme de
turism, dupa cum urmeaza: drumetie,
odihna, sporturi de iarna, tratament balnear,
de interes stiintific, pentru cunoastere,
pentru alpinism si speoturism, vânatoare si
pescuit sportiv, pentru agrement nautic,
foto-safari, sporturi de aventura etc.
-Existenta reservelor de materii prime
pentru anumite sectoare economice
(prelucrarea lemnului, constructii)
-Traditie indelungata in anumite
sectoare – prelucrarea lemnului,
industria alimentara, industria textile,
constructii, constructii de masini
-Pozitie geografica buna ca si granita
de est a Uniunii Europene
21
moderne). Infrastructura extrem de scazuta
nu atrage investitorii si prin urmare
posibilitatea de dezvoltare a calitatii vietii
este extrem de scazuta.
Mai mult de jumatate din populatia tarii
apreciaza locuinta personala ca fiind buna,
restul indreptandu-se catre clasificari
precum satisfacatoare, proasta sau foarte
proasta.
Peste 70% din populatie nu reuseste sa faca
economii, iar o mare parte dintre ei detin un
raport venit-consum subunitar.
Un total de 90% din populatie detine
propria locuinta, in timp ce mai putin de
20% dintre acestia detin afaceri profitabile.
Accesibilitatea învăţământului, cu valori
pozitive modeste
Remarcăm nivelul deosebit de modest al
evaluării gradului de respectare a
drepturilor personale
Temerile populaţiei aduc în atenţie
probleme sociale importante, mai ales cele
referitoare la preţuri şi impozite.
Satisfacţia faţă de viaţa politică şi evaluarea
conducerii ţării rămân în zona
deficitară,
-Nivel ridicat al importului de produse de pe
Piata Europeana – fenomenul globalizarii
SISTEMUL EDUCATIONAL
In Romania, in ultimii ani nivelul sistemului
educational a scazut in comparatie cu
perioada imediata revolutiei. Se vorbeste tot
mai mult de o diminuare a numarului de ani
de studiu in speranta de a concentra in
splanul de invatamant numai acele notiuni
extrem necesare. Problema grava insa, este
aceea ca institutiile de invatamant din
Romania nu dispun de toate aparaturile
necesare studiului elevilor si chiar si in
universitati de renume din tara studentii
folosesc utilaje demult scoase din uz din
domeniul din care provin. Aceasta nu
conduce decat la o neconcordanta a ceea ce
este pe piata si ce invata elevul ca este. Prin
urmare, mana de lucru a absolventilor unor
studii superioare nu mai are randament
maxim(cel putin pentru o perioada de
acomodare cu noile utilaje).
 Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

BENEFICII ADUSE DE IMM-uri

Apar anumiti factori cu impact pozitiv
generate de integrarea europeana asupra
IMM(intreprinderi mici si mijlocii)cum ar
fii :-acces mai bun la piete;
- angajeaza “multa” forta de munca
- sunt flexibile
- ajuta la intensificarea concurentei
-legislatie si regulamente imbunatatite;
-furnizori potentiali mai ieftini si mai buni
-cooperarea mai buna spre inovare;
-acces mai bun la noile tehnologii;
-proceduri de achizitie mai corecte;
-accesul la fonduri structurale
OPORTUNITATI RISCURI
Modernizarea drumurilor nationale, - Emigrarea forţei de muncă calificată
judetene si constructia autostrazilor. - Instabilitatea legislativă;
Restaurarea si reconstructia cailor ferate si - Lipsa credibilităţii mediului de afaceri
de telecomunicatii necesare. - Desfiinţarea multor centre de cercetare
- Valorificarea superioară a potenţialului - Corupţia
turistic - Creşterea preţurilor la serviciile de
telecomunicaţii şi transport
- Stabilirea unor obiective comune şi a unui - Lipsa unei coordonări a acţiunilor de
parteneriat între instituţiile de instruire şi atragere de investitori străini
angajatori. -Pierderea pana si a capitalului roman
- Dezvoltarea de parteneriate între mediul investit in favoarea investirii lui in tari
academic şi mediul de afaceri, în vederea straine.
satisfacerii cerinţelor pieţei -Renuntarea agentilor straini de a investi in
- Colaborarea şi stabilirea de parteneriate Romania datorita lipsei infrastructurii.
între centrele locale de instruire şi
instituţiile similare din UE.
- Asigurarea utilităţilor (apa, canalizare, -Scaderea nivelului de trai din Romania
gaz, telefon, curent electric, drumuri) în datorita lipsei investitiilor in crearea de
zonele noi in care sunt planificate a se firme mici si mijlocii care ar reprezenta o
construi noi locuinţe, pentru a atrage oferta de locuri de munca pentru populatia
investitorii in acele locuri. tarii.
- Asigurarea unei colaborări şi coordonări -Formarea unei rate a somajului extrem de
între regiile de interes public ce asigură ridicata care ar duce economia nationala in
repararea şi asfaltarea drumurilor, “faliment”.
înlocuirea conductelor de gaz şi celor de -Slaba dezvoltare a ariilor(zonelor)
apă şi canalizare, în vederea eficientizării industriale
procesului de modernizare şi a evitării
viitoarelor blocaje şi disfuncţionalităţi.
- Dezvoltarea de structuri specializate
pentru atragerea de investiţii străine.
- Crearea de facilităţi pentru investitori
- Incurajarea exportului de produse cu
valoare adăugată mare.
- Dezvoltarea antreprenoriatului

22
 Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

- Cooperarea cu alte ţări în domeniul

educaţiei şi formării.
- Posibilitatea de promovare a produselor şi
serviciilor datorită existenţei celor mai
variate căi de publicitate şi a firmelor
specializate în acest domeniu.
- Dezvoltarea firmelor specializate în studii
de piaţă, consultanţă în afaceri, consultanţă
financiară, proiecte etc.
- Atragerea de studenţi din alte ţări
- Dezvoltarea de parteneriate cu universităţi
de prestigiu din alte ţări
- Creşterea numărului de burse oferite în
străinătate pentru studenţii români.
- Îmbunătăţirea sistemului educaţional
- Continuarea proceselor de modernizare şi
dotare a şcolilor şi liceelor
- Preocuparea tot mai accentuată pentru
colaborarea cu şcoli şi licee din străinătate
în vederea organizării de acţiuni comune

Concluzii:

In prezent Romania este tara membra a Uniunii Europene, insa in postura de ultima
venita,cu cele mai mari decalaje economice si sociale fata de ceilalti europeni.PIB-ul/locuitor,
productivitatea muncii, exportul, salariul mediu din Romania sunt printre cele mai scazute din
Uniunea Europeana. De aici deriva o singura concluzie importanta: eforturile pe plan
economic ale Romaniei nu trebuie sa scada, ci dimpotriva, sa fie amplificate. Nu exista
obiectiv mai important pentru Romania decat dezvoltarea economiei, bazate pe valorificarea
la maximum a oportunitatilor oferite de integrarea in Uniunea Europeana ce face din ea un
adevarat “magnet”pentru investitorii straini.
Aderarea la Uniunea Europeana a adus o imbunatatire a mediului de afaceri romanesc,
imbunatatire care a inceput sa se faca simtita in ceea ce priveste un cadru legislativ mai stabil
si existenta unor practice de afaceri mai transparente. Au fost deja eliminate sau sunt in curs
de eleiminare barierele in calea liberei circulatii a serviciilor si a marfurilor. Un cadru
legislative comun furnizat de Piata Unica va creste eficienta generala a economiei romanesti
prin imbunatatirea alocarii resurselor, cresterea gradului de specializare si incurajarea
concurentei. In conditiile imbunatatirii mediului de afaceri, Romania este deja o tinta atractiva
pentru investitiile straine. La aceasta va contribui in continuare si statutul de economie de
piata functionala obtinut de Romania. Atragerea unui volum mare de investitii straine va
asigura rapid si direct accesul la management eficient, la tehnologii moderne, precum si la noi
segmente de piata.
Impactul integrarii va fi benefic economiei in ansamblu: acesta va fi cel mai probabil
distribuit inegal, iar unele categorii (de exemplu intreprinderile mari aflate in proprietatea
statului,intreprinderile industriale care lucreaza in pierdere) vor beneficia mai mult decat
altele cum ar fii intreprinderile mici si mijlocii din sectoarele productive. Rezultatul va fi
pozitiv numai daca procesul integrarii va fii condus intr-o asemenea maniera asa incat sa tina
cont de nevoile diferitelor categorii.

23
 Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

BIBLIOGRAFIE

1. Florea Staicu, Dumitru Pirvu, Maria Dumitru, Marian Stoian, Ion Vasilescu, Eficienta
economica a investitiilor, Editura Didactica si Pedagogica, R.A., Bucuresti 1995.
Pag. 5-24, 33-56.
2. Ioan Denuta, Investitiile straine directe ( in tarile est si central-europene), Editura
Economica- 1998.
Pag. 135-173.
3. Ion Vasilescu, Alexandru Gheorghe, Claudiu Cicea, Catalin Dobrea, Eficienta si
evaluarea investitiilor, Editura Eficon Press, 2004.
Pag. 27-32, 65-66, 129-137, 215-219, 146-158,
4. ASE-Facultatea de Management-Catedra de Eficienta Economica, Investitiile si noua
economie-Lucrarile celui de-al optulea simpozion international-“Investitiile si relansarea
economica”-Bucuresti 23-24 Mai 2008, Editura ASE.
Pag. 76-82, 82-90.
5. Frank K. Reilly, Edgar A. Norton, Bernard J. Hank, Investments- Seventh Edition,
Editura Thomson South-Western 2006.
Pag. 15-16, 49-70.
6. Dan Marius H. Voicilas, sub coordonarea Prof. univ. dr. Letiţia Zahiu, Teza de
doctorat-Investitii straine, Bucuresti 2005.
7. Lupasc Ioana, sub coordonarea Prof. Univ. Dr. Marcel Stoica- Teza de doctorat:
Eficienta investitiilor atrase de intreprinderile mici si mijlocii in contextul integrarii
Romaniei in Uniunea Europeana, Bucuresti 2007.
8. Alexandru Barbacaru, sub coordonarea Prof. Dr. Marcel Stoica. Teza de doctorat:
Eficienta investitiilor in conditii de risc valutar, ASE-2005.
* * *
Publicatii:
1. Autor: Laurenţiu Popa, Articol: BERD vrea să investească în acest an 300 milioane euro
în România- 12 Martie 2009, Revista CAPITAL.
2. Consultanta FONDURI EUROEPENE NERAMBURSABILE, Articole online.ro
* * *
Surse Web:
1. Baza de date Agenţia Română pentru Investiţii Străine (ARIS), Raport de activitate
2004, România: www.arisinvest.ro;
2. Baza de date Asociaţia Mondială a Agenţiilor de Promovare a Investiţiilor Străine
www.waipa.org;
3. Baza de date Consiliul Investitorilor Străini (CIS), România: www.fic.ro;
4. Baza de date Uniunea Europeană (UE): www.europa.eu.int;
5. Rapoartele de progrese pe tari ale UE:
www.europa.eu.int/comm/enlargement/romania/index.htm
6. Rapoarte despre progrese pe ţări pe calea aderării
http://europa.eu.int/comm/enlargement/report_2003/index.htm
7. Pagina de internet a Agentiei Romane de Investitii Straine: www.arisinvest.ro
site-ul Bancii Mondiale: www.worldbank.org
8. site-ul UNCTAD: www.unctad.org
9. site-ul Institutului National de Statistica: www.insse.ro

24
 Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

10. site-ul Oficiului National al Registrului Comertului: www.onrc.ro

11. site-ul UNDP in România: www.undp.ro
12. site-ul Institutului European din România: www.ier.ro
13. site-ul Bancii Nationale a României: www.bnro.ro
14. site-ul Agentiei Române pentru Investitii Straine: www.arisinvest.ro
15. site-ul Consiliului Concurentei: www.consiliulconcurentei.ro
16.site-ul de rapoarte statistice internationale: www.factbook.net/statsmap.htm
17. site-ul de raportari statistice europene: www.eurostat.com

25