Sunteți pe pagina 1din 12

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DEPARTAMENTUL PENTRU PREGATIREA PERSONALULUI DIDACTIC

CONFLICTUL
DINTRE

GENERATII

Bucuresti 2012

Conflictul dintre generatii

Cuprins

Introducere.................................................................................................................3 Conflictul dintre generatii............................................................................................4 Etimologie................................................................................................................5 Categorii de generatii...............................................................................................7 Rzboiul dintre \X\.....................................................................................................7 Teoria Strauss-Howe.............................................................................................7 Relatia profesor-elev din perspectiva raportului dintre generatii..............................8 Concluzii...................................................................................................................11 Bibliografie................................................................................................................11

Conflictul dintre generatii

Introducere

Literatura psihologic, social i psihopedagogic este bogat n lucrri pe tema generaiilor, a succesiunii lor i a raportului dintre ele. Cu toate acestea, subiectul este generos i poate constitui de fiecare dat o tem interesant de tratat, datorit multitudinii de perspective din care poate fi analizat. n lucrarea de fa am ncercat s definim conceptul de generaie pornind de la etimologia cuvantului, pe care am dezvoltat-o apoi din perspectiva psihologica, s trecem n revist trsturile principale ale categoriilor de generaii, , pentru ca n final s dezvoltam subiectul raportului dintre generatii, insistnd pe efectele acestuia asupra relaiei profesor-elev . Vom vedea ca abordarea problematicii relaiei profesor-elev n cadrul cerinelor nvmntului formativ este necesar cu att mai mult cu ct, n practica instructiv-educativ, mai persist nc unele atitudini caracteristice nvmntului tradiional, de a trata elevul ca pe un obiect pasiv al educaiei implicat numai unilateral n asimilarea ca atare a informaiilor transmise de profesor.

Conflictul dintre generatii

Conflictul dintre generatii


ntr-o societate modern, aflat n continu schimbare i dezvoltare, educaia ocup un rol primordial. Ea i propune s formeze i s dezvolte indivizi de un nivel cognitiv, moral i civic necesari construirii unei societi democratice prospere (Videanu G, 1988)

n trecut, copilul trecea de la copilrie la btrnee; tinereea nu era o treapt n sine. Se poate observa, n cazul triburilor aborigenilor din rile srace, copii de cinci ori ase ani care muncesc cot la cot cu adulii. La apte-opt ani sunt deja ngropai n griji. Ei nu vor avea ansa de a-i tri copilria. Prin urmare, n trecut, nu exista vreo diferen ntre generaii. Diferena dintre generaii este un fenomen nou, unul foarte semnificativ. Este pentru prima oar cnd el se manifest, pentru c este pentru prima dat cnd ne permitem acest lucru. Fenomenul depinde de o societate bogat, care se afl la un anumit nivel, iar atunci, apare diferena ntre generaii. Toti spun ca diferenta intre generatii e numai un cliseu si ca parintii sau bunicii trebuie sa te inteleaga mereu. Dar ajungi intr-un moment cand descoperi ca ai tai nu te cunosc deloc si nu stiu nimic despre visele si dorintele tale, despre ceea ce esti, despre ceea ce vrei sa ajungi in viata. Sunt mai multe categorii de parinti: parinti absenti, sunt parinti sufocanti si parinti indiferenti. Cred ca cel mai rau este sa ai parinti indiferenti pentru ca nu esti niciodata sigur; ori le pasa ori nu le pasa. Intr-adevar, sunt acolo cand ai nevoie de bani, cand ai nevoie de un sfat sau de o mancare calda ori cand vrei sa discuti ceva cu ei, dar nu sunt acolo sa te cunoasca, sa te inteleaga, sa-ti puna intrebari despre tine, sa vrea sa te cunoasca si sa descoperiti impruna cele mai bune cai pe care le-ai putea urma. In publicistica exilului romnesc, apar din cnd n cnd comentarii privitor la deosebirile ce se observ ntre generatiile componente ale acestui exil, deosebiri inerente i inevitabile, provocate de grmada anilor care s-au scurs. Fr ndoial c exist un grunte de adevr in aceste consideratii asupra modului deosebit de orientare al noilor generatii, poposite n Occident, fat de btrnii care i-au precedat, dar a le exagera, a le da o amploare istoric, a le atribui un caracter esential i ireversibil, este o grava eroare de perspectiv.
4

Conflictul dintre generatii Pentru a ne pronunta asupra acestei probleme, trebuie s plecm de la faptul simplu i elementar al ideii de generatie, ce este o generatie, cutnd s o definim i s-i descoperim sensul real. Din punct de vedere biologic, o generatie nou ar aprea cam odat la 15 - 20 de ani in viata unui neam. E vorba de tineretul care se nate i creste n decursul acestui interval de timp. Dar o natiune nu este numai o structur biologic, cu rndurile de oameni cari se nasc i mor. Este ceva mai mult. Este o entitate istorico-spiritual. O natiune este nzestrat cu un suflet colectiv, cu o contiint proprie, care se propag dincolo de ritmul biologic al vietii i dinuete peste veacuri. Este acel ceva care determin pe unul s spun c e romn sau neamt sau francez. Acest factor colectiv provoac procesul de diferentiere al natiunilor i le defineste personalitatea.
GEtimologie

eneratie: dintre toti termenii folositi in publicistica romaneasca din ultimii zece ani, nu e nici unul care sa aiba valoarea de circulatie a acestui cuvant. 1. In sens biologic, cuvantul "generatie" insemneaza progenitura, adica: "totalitatea descendentilor imediati dintr-un autor comun"; 2. In sens sociologic, el insemneaza: "grup de oameni de aceeasi varsta", categorie sociala diferentiata prin faptul identitatii de varsta a celor ce o compun; 3. In sens statistic, el insemneaza: "perioada medie de reinnoire naturala a membrilor unui grup social", perioada de schimbare a materialului biologic al unei societati date; 4. In sens istoric, el desemneaza un "grup de oameni a caror unitate si semnificatie sociala vine din faptul participarii lor la un anumit eveniment istoric", adica petrecut si individualizat in timp; 5. In sens psihologic, el desemneaza un "grup de oameni cam de aceeasi varsta, care se simt solidari in manifestarile lor sociale si care atribuie aceasta solidaritate apropierii lor de varsta" si in acelasi timp mai desemneaza "comunitatea psihologica rezultata din influenta acelorasi imprejurari asupra unor constiinte aflate in perioada de formatie"; 6. In sens cultural si politic, adica in sens de "categorie de manifestare sociala", cuvantul "generatie" desemneaza un "grup de oameni ale caror manifestari sociale converg sau se aseamana, care adica simt, cred, stiu si vor cam aceleasi lucruri si iau atitudini identice fata de probleme similare"; 7. In sfarsit, in sens economic, cuvantul "generatie" desemneaza un "grup de oameni de aceeasi varsta a carui unitate sufleteasca sau de manifestare culturala ori politica, se explica prin identitatea situatiei si a functiei economice a celor care-l compun si in special prin faptul incadrarii sau neincadrarii lor in ierarhia sociala existenta".

Pentru a dezvolta ceva mai mult latura psihologica a etimologiei acestui cuvant, vom spune despre influenta unui eveniment care, este cu atat mai mare cu cat omul nu-i poate opune functiunile lui neutralizante, de asimilare, de reducere a ineditului din el la cunoscut, de utilizare.
5

Conflictul dintre generatii Dar ansamblul acestor functiuni constituie conformatia mintala a unui anumit ins. Cu cat deci un om are o mentalitate mai formata, cu atat influenta evenimentelor e mai mica asupra lui; cu atat capacitatea lui de reducere a intamplarilor e mai intensa si plasticitatea lui intelectuala mai redusa. Omul e insa in asa fel constituit, incat aceasta conformatie mintala a lui nu se consolideaza, nu se osifica, intr-un sens, decat catre o anumita varsta. E aci una din formele cele mai elementare care exprima echilibrul vietii. Este deci firesc ca varsta, conditie a fixarii mentalitatii, sa conditioneze indirect gradul de inraurire al unui eveniment istoric. Se intelege ca, exceptional, un eveniment istoric poate da peste un om in varsta, dar cu personalitatea inca neconsolidata; dupa cum iarasi se intelege ca, in anumite cazuri, un eveniment istoric poate sa dea ca un val peste un om format si sa-l rastoarne, adica sa determine o zdruncinare a personalitatii lui deja consolidate. Dar acestea nu sunt decat exceptii si aceste exceptii nu tulbura cu nimic adevarul fundamental de ordin statistic ca majoritatea celor care sufera inraurirea maxima a unui eveniment nou fac parte din grupul de varsta care corespunde perioadei in care mentalitatea nu e inca definitiv formata, dar care au totusi intelegerea si curiozitatea destul de ascutite ca sa perceapa evenimentul. Altfel spus, majoritatea celor ce sunt in mod normal schimbati sufleteste, calitativ, de un anumit eveniment istoric, sunt cei aflati la producerea lui in perioada adolescentei. Sau mai simplu: influenta maxima a istoriei se resimte in perioada adolescentei.

Conflictul dintre generatii Categorii de generatii n acest moment, putem vorbi despre trei generaii n activitate. Prima, cea a indivizilor nscui ntre anii 1943 i 1960, se retrage discret, cutnd tihna pensionrii. Cu prea puini membri activi, aceasta nu mai conteaz ca parte beligerant n rzboiul dintre generaii. Rmn, n schimb, generaiile tinere: cei nscui n perioada 1961-1981 i denumii de sociologi Generaia X" i cei care i-au urmat imediat, nscui ntre 1982 i 2001 i botezai Generaia Y". Rzboiul dintre X" i Y" Potrivit istoricilor americani William Strauss i Neil Howe, Generaia X" este marcat de o perioad de declin a natalitii, ceea ce a fcut ca numrul membrilor ei s fie semnificativ mai mic n comparaie cu generaia premergtoare i cu cea care i-a urmat. n general, membrii Generaiei X" sunt educai, independeni, descurcrei. De partea cealalt, Y" a fost poreclit Cea mai rea generaie" sau Generaia MTV". Marcat de creterea fr precedent a natalitii din anii 1990, Y" este de aproape dou ori mai numeroas dect X". Membrii ei - care s-au autodenumit, tocmai pentru a nu fi confundai cu cei din Generaia X" - sunt caracterizai de sociologi prin adaptabilitate i creativitate.

Teoria Strauss-Howe Istoricii americani William Strauss i Neil Howe susin c de-a lungul istoriei apar i se repet cicluri generaionale care dureaz aproximativ 90 de ani. La rndul lui, fiecare ciclu este mprit n patru puncte critice" de cte 22 de ani - contientizare de sine", nelegere", criz" i apogeu".

Conflictul dintre generatii

Potrivit teoriei Strauss-Howe, exist patru mari categorii de generaii. Prima este generaia profetic/idealist", alctuit din indivizii care s-au nscut n apogeu". Membrii acestei generaii sunt cerebrali i principiali. A doua este generaia nomad/reactiv", cu indivizi nscui n perioada de contientizare de sine" i caracterizai prin iretenie i realism. Generaia eroic/civic" este cea de-a treia categorie. Membrii ei s-au nscut n perioada de nelegere", sunt energici, competeni i siguri de sine. A patra categorie este generaia artistic/adaptabil", cu indivizi nscui n timpul crizei" i definii prin echitate i toleran.

Categorii de generatii
Generatia artistica/adaptab ila

Generatia profetica/idealista

Generatia nomada/reactiva

Generatia eroica/civica

Relatia profesor-elev din perspectiva raportului dintre generatii Orice nou generaie motenete o sum de valori care sintetizeaz experiene, eecuri, erori, drame, tragedii umane i sociale. Ele sunt oglinda epocilor trecute i un ghid al devenirii personale. Sunt mrturia naintailor i exprim spiritualitatea unei comuniti umane. Asimilarea acestui fond de cunotine i valori, transpunerea lui n atitudini, comportamente profesionale, culturale i cotidiene, impune raporturi cu celelalte generaii i n primul rnd cu generaia imediat precedent, cea care transmite primele cunotine despre lume i via.
8

Conflictul dintre generatii Dup prerea unor autori, generaiile coexist fr ns a tri mpreun (Schifirne Constantin, 1985). Totui, nu se poate face abstracie de tensiunile sociale ce intervin aici. Ele devin din ce n ce mai limitative, distructive, inacceptabile ca stare normal. Paradoxal, tensiunile constituie una din prghiile cele mai eficace ale progresului. Cu toate acestea, cercettorii n acest domeniu afirm necesitatea constituirii unui echilibru social ntre generaii, a unei solidariti ntre indivizi aparinnd unor generaii diferite (Schifirne Constantin, 1985). coala este instituia creia societatea i-a ncredinat sarcina pregtirii generaiilor ce se succed n devenirea istoric a colectivitii umane. Generaiile ptrund n coal printr-un flux continuu, fiind supuse unui proces de modelare, menit s asigure continuitatea istoric a valorilor umane i pregtirea fiecrei generaii pentru creaii autentice n sfera civilizaiei. ntr-o societate modern, aflat n continu schimbare i dezvoltare, educaia ocup un rol primordial. Ea i propune s formeze i s dezvolte indivizi de un nivel cognitiv, moral i civic necesari construirii unei societi democratice prospere (Videanu G, 1988, p 43). n procesul de formare a generaiilor, personalitatea copilului, dat ca potenialitate la venirea lui n coal, se construiete treptat n cadrul activitilor instructiv-educative desfurate n clasa de elevi, suportnd influene multiple i ntmpinnd numeroase dificulti. Activitatea de modelare a personalitii copilului, nceput n familie, nc din primii ani de via, nu poate face abstracie de rolul primordial al factorului clas. Fenomenele de grup ce se petrec aici, interaciunile dintre elevi, relaiile educator - clas i stilul de conducere al clasei, influeneaz n mod specific conduita elevilor. Aspectele relaionale din grupul clasei constituie una dintre variabilele majore ale performanelor obinute de elevi. Cuplul educator-educat nu poate fi neles, n toat complexitatea sa, dect dac este privit ca o unitate. Fiecare dintre cei doi termeni ai cuplului poate fi gndit doar raportat la cellalt. n acelai timp, nici cuplul nu poate exista prin el nsui, ci numai integrat ntr-un sistem social, ntr-o organizaie, coala, n comunitatea pe care o formeaz profesorii i elevii. Relaia profesor-elev reprezint una dintre problemele majore ale nvmntului contemporan, ce a preocupat adesea gndirea pedagogic mondial, ca i pe cea din ara noastr. n
9

Conflictul dintre generatii plan istoric, att n literatura de specialitate ct i n practica educativ, s-au conturat dou puncte de vedere opuse privind relaia profesor-elev: unul caracteristic pedagogiei tradiionale, bazat pe o comunicare unilateral de la profesor la elev, iar cellalt modern, care consider elevul exclusiv ca subiect al educaiei, n afara oricrei dirijri din partea educatorului. Ambele puncte de vedere (primul punnd accent pe autoritatea profesorului, iar cel de-al doilea pe libertatea deplin a elevului) sunt ns unilaterale, respingnd posibilitatea realizrii unei comunicri reale ntre cei doi poli ai actului educativ. n accepiunea pedagogiei contemporane, relaia profesor-elev este privit ca o relaie de mare profunzime, n care ambii parteneri colaboreaz permanent i n cadrul creia este bine precizat statutul fiecruia: profesorul ca factor educativ, iar elevul ca obiect i subiect al educaiei. Astfel, profesorul, pentru a-i ndeplini menirea de organizator i factor de decizie n stabilirea strategiilor educative, de mediator al accesului la informaii i de evaluator al randamentului colar, trebuie s cunoasc psihologia elevului, s se transpun n modul de a fi, de a simi i de a aciona al acestuia. El trebuie s urmreasc schimbarea locului i a rolului elevului n actul educaional, s stimuleze activitatea i angajarea lui n procesul propriei formri. n ce privete elevul, ntre calitatea sa de obiect al influenei educative i cea de subiect al propriei sale formri, trebuie s existe un raport dialectic, eficiena aciunii educative fiind dependent de gradul su de angajare i participare la demersurile instructiv-educative. In urma unei cercetari efectuate in cadrul unei teze de doctorat apartinand Istrate Gh. Mihaela Nicoletai pe tema raportului dintre generatii, pe un lot de subiecti constituit din 236 de subiecti adulti si 572 de subiecti apartinand lotului de elevi. Din prezentarea rezultatelor analizei realizate, pornind de la baza de date aduli, au fost descoperite urmtoarele diferene importante ntre rspunsurile profesorilor i cele ale prinilor:

prinii discut mai mult cu copiii despre probleme din afara mediului colar dect profesorii; profesorii consider c la baza conflictelor, disputelor, diferenelor de preri dintre ei i elevi stau n primul rnd nendeplinirea obligaiilor colare i limbajul folosit de ctre cei din urm, n timp ce prinii consider c relaiile tensionate pe care le au cu copiii lor sunt generate de reacia acestora din urm n faa sarcinilor; n caz de conflict, disput, ceart, profesorii folosesc cel mai adesea ironia n timp ce prinii recurg cu predilecie la ameninri sau ascult fr s spun nimic; n caracterizarea elevului ideal profesorii preuiesc mai mult calitatea de a fi bun la nvtur, iar prinii prefer s aib un copil descurcre.

Analiznd aceste diferene s-a constatat c ele apar n mod natural, fiind generate de tipul de relaie specific profesor-elev pe de o parte, printe-copil pe de alt parte, ca aspecte particulare ale relaiei adolescent-adult n ansamblu.
10

Conflictul dintre generatii

Concluzii

Orice nou generaie motenete o sum de valori care sintetizeaz experiene, eecuri, erori, drame, tragedii umane i sociale. Ele sunt oglinda epocilor trecute i un ghid al devenirii personale. Sunt mrturia naintailor i exprim spiritualitatea unei comuniti umane. Generaiile dau natere altor generaii, tot ele le educ i le conduc, pn la un anumit punct, n care noul produs se revolt n faa tutelei i vrea s preia el nsui controlul asupra propriului destin. De aici diferene de preri, dispute, certuri i nu neaprat eternul conflict ntre generaii, att de mediatizat. ntre vechi i nou se instituie o lupt pentru supravieuire, ca i cnd tot ce nu mai este de actualitate trebuie strpit fr mil, iar tot ce este nou trebuie valorificat ca i cum termenul nou este sinonim absolut cu bun, valoros, corect. Cum vedem, nasterea unei generatii nu e numai o problema de varsta si nici numai o problema de influenta istorica. Ci intalnirea amandurora intr-o psihologie vie. Lipsa oricaruia dintre aceste elemente poate rapi unei generatii orice inteles precis. Asa trebuie inteleasa generatia. Ca lucru contingent, intamplator, lipsit de necesitate. Ca aventura. Ca lucru care poate fi sau nu, dupa imprejurari. Nu trebuie nici s-o negam, nici s-o universalizam. Ci atenti, s-o intelegem, surprinzand imprejurarile care-i provoaca aparitia sau i-o inlatura: conjunctura sociala dintre istorie si psihologie. Exista asadar unii oameni, unele evenimente si unele vremi explicabile prin actiuni de generatie. Dar exista si altele in care generatia nu aduce nici o explicatie. Lucrurile nu pot fi spuse a-priori, ci trebuiesc examinate caz cu caz. Se poate afirma c interaciunea profesor-elev este influenat de sistemul relaional existent la nivelul grupului-clas. Climatul socio-afectiv existent aici influeneaz comportamentul elevilor, imaginea lor de sine. n acest sens, procesul de nvare, pe lng aspectul cognitiv, presupune cooperare i sociabilitate. Acestea se formeaz pe fondul relaiilor specifice grupuluiclas i pot favoriza i stimula sau dimpotriv, frna sau inhiba comunicarea deschis, liber ntre profesor i elev.

Bibliografie

11

1. http://www.publishyourarticles.org/knowledge-hub/essay/essay-on-generation-gap.html 2. http://www.bookrags.com/essay-2005/12/19/144025/50 3. www.koed.hu/medit/orinta.pdf (Generation Gap: Resolving Conflicts Between Generations) 4.


5. 6.

http://funnyblog.ro/alfabetul-diferenta-dintre-generatii/ http://www.osho.ro/inspiratia.aspx?idArticol=34 www.uaic.ro/uaic/bin/download/Academic/Doctorate_februarie_2010/IstrateGh.MihaelaNicoleta cs.Prvu.pdf+diferente+intre+generatii http://www.scritube.com/jurnalism/TINERII-SI-MASSMEDIA1841110512.php http://www.horiasima.ro/articol_7.htm

7. 8.

9. http://www.adevarul.ro/life/viata/Criza_generatiilor_0_592141281.html 10. http://www.crestinortodox.ro/editoriale/tanara-generatie-mircea-vulcanescu-70294.html 11.http://www.pagini-scolare.ro/Alte-articole-scolar-adolescenti-tehnici-predare/DARUIRE-PROIECTEDUCATIONAL-DE-ACTIUNE-COMUNITARA/menu-id-63.html