Sunteți pe pagina 1din 38

SANATATEA ORGANIZATIONALA

Domeniul general

Puncte cheie

Ce este sanatatea? Nevoia unei perspective cross-cultural Ce este Sanatatea Organizationala si Psihologia Sanatatii? Psihologia Sanatatii domeniu interdisciplinar Teorii relevante in domeniu Sanatatea Organizationala in context social 4 abordari de dezvoltare Sumarizare

Ce este sanatatea?

Sanatatea descrisa si explicata in diverse discursuri construite social construct social Conceptul de sanatate variaza de-a lungul timpului si este depndent de conditii

Ce este sanatatea?

In 1946, Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) ofera o definitie generala: stare de bine completa fizica, sociala si spirituala.NU simpla absenta a bolii

Ce este sanatatea?

Definitia OMS oarecum idealista (exista stare de bine completa?) neglijeaza variabile importante cum ar fi: cultura, factorii psihologici si econimici care impacteaza sanatatea. Luand in considerare aceste aspecte, sanatatea poate fi definita ca: acea stare de bine fizica, culturala, psihosociala, econimica si spirituala, NU simpla absenta a bolii

Cu ce se ocupa specialistii in sanatate?

Definirea sanatatii are implicatii asupra: teoriei, practicilor, politicilor si sistemului de promovare a sanatatii. Specialistii in sanatate pot avea urmatoarele roluri: conduc cercetari ofera si imbunatatesc serviciile de sanatate conduc servicii de promovare a sanatatii in cadrul comunitatii actioneaza ca agenti/ facilitatori ai schimbarii menite sa imbunatateasca conditiile sociale

Nevoia unei perspective cross-cultural

Teorii provind sanatatea, dar mai ales a psihologiei sanatatii tari vorbitoare de engleza (USA, UK cea mai puternica legislatie) si Europa Exista o lipsa de intelegere a diferentelor intre culturi diferite la nivelul urmatorelor concepte: sanatate si boala + metode de preventie si conservare a starii de bine (precum si tratatea bolii)

Ce este psihologia sanatatii?

Psihologia sanatatii este un domeniu interdisciplinar care are ca obiectiv aplicarea cunostintelor si tehnicilor psihologice in sanatate, boala si grija fata de sanatate

Ce este psihologia sanatatii?

Dezvoltarea rapida a domeniului poate fi atribuita:


Cresterea nivelului de constientizare privind numeroasele boli si a mortabilitatii care este determinata de comportament; O intarire a conceptiei ca indivizii sunt responsabili de propria lor sanatate mai ales in USA si statele vestice ale EU; O revigorare + imbunatatire a sistemului medical !!!

Definitia lui Matarazzo (1982)


Psihologia Sanatatii reprezinta agregatul de contributii educationale, stiintifice si profesionale din cadrul psihologiei ca ramura; are ca obiect promovarea si mentinerea sanatatii, preventia si tratamentul bolii, identificarea si diagnosticarea corelatelor care tin de sanatate, boala si disfunctii relationate si imbunatatirea sistemului si politicilor de sanatate, precum si a formarii in domeniul sanatatii (Matarazzo, 1982, p. 4)

Codul etic

Specialistii in psihologia sanatatii cod etic national sau regional cazul Romania: cod etic EU 4 principii cheie ale codurilor etice:
Respectul pentru drepturile si demnitatea unei persoane Competenta Responsibilitatea Integritatea

Psihologia Sanatatii si Santatea organizationala domenii interdisciplinare


Sanatatea concept multifateta abordare multidisciplinara Psihologia sanantatii si Sanatatea organizationala ia in considerare aspectele psihologice legate de sanatate, boala ia in considerare factori: sociali, biologici, de sanatate fizica + managementul resurselor umane

Teorii relevante

3 tipuri de abordari:
Abordarea cadru o reprezentare generala care ajuta la conceptualizarea domeniului de cercetare Modelele o reprezentare abstracta a relatiilor dintre diverse procese care se presupune ca sunt interconectate Teorii o abordare generala a relatiilor dintre procese care se presupune ca influenteaza, provoaca schimbari sau chiar controleaza fenomenul. a general account of relationships between processes believed to influence, cause changes in, or control a phenomenon.

4 abordari cheie

Cele 4 sunt:
Abordarea clinica Abordarea publica Abordarea comunitara Abordarea critica

Abordarea clinica

Sursa: biomedicina modele biopsihosociale Valoarea abordarii cresterea sau mentinerea autonomiei individului prin interventii etice Contextul, grupul tinta si focalizarea mediul clinic spital

Abordarea publica

Abordare inrudita cu cea epidemiologica Se focalizeaza pe promovarea sanatatii Nu se axeaza pe o singura teorie Valorea sa consta in: maparea acurata a sanatatii publicului ca baza pentru politicile de promovare, comunicare si interventie in sanatate Contextul, grupul tinta si focusul populatia vulnerabila la anumite probleme de sanatate

Abordarea comunitara

Abordare strans legata de teoria relevanta tinde sa fie constructivista si pragmatica Valoarea sa consta in: construitea/ dezvoltarea autonomiei inivizilor dezavantajati de anumite actiuni sociale Contextul, grupul tinta si focusul: indivizi sau grupuri de indivizi care sunt in general sanatori, insa sunt si vulnerabili sau usor de exploatat

Abordarea critica

Abordare focusata pe teorie si stiintele sociale Valoarea sa consta in intelegerea naturii umane, libertatea in gandire si compansiune pentru ceilalti Contexul structurile sociale si focalizarea pe factorii de decizie Grupul tinta variaza in functie de problemele specifice ale fiecarui individ

SANATATEA ORGANIZATIONALA

Starea de bine

Introducere

Ultimele patru decenii ale secolului 20 natura muncii a suferit schimbri majore pentru unii indivizi Anii 60-70 introducerea de noi tehnologii, utilizarea calculatoarelor la locul de munca Anii 80 marcati de fenomenul globalizarii, n care multe companii au fost cumparate, au semnat aliante strategice, au fuzionat sau au fost privatizate

Cresterea competitivitatii economice pe piata international (Cooper & Jackson, 1997, apud Kobanoff & Griffin, 2003)

Restructurari

Noi metode/ forme de munca

Starea de bine Calitatea vietii

Calitatea vietii concept multidimensional ce trateaza aspecte care tin de:


contextul in care o persoana traieste conditiile de viata obiective bunastarea subiectiva perceptiile referitoare la societate

Calitatea vieii = suma percepiilor subiective ale unui individ n legatura cu pozitionarea lui in societate, implicand standarde personale si asteptari de nivel economic (financiar), cultural, fizic (absenta durerii, mobilitatea), social (relatiile interpersonale, comunicarea, rolurile sociale) si politic (Organizaia Mondiala a Sanatatii, OMS - World Health Organisation - WHO, 1993).

Stare de bine de ce ne intereseaza?


Constientizarea importantei resurselor umane pentru indeplinirea eficienta a obiectivelor si pentru rezistenta pe o piata in continua competitie si dezvoltare
GLOBALIZAREA
Se schimba condiTiile de lucru, Presiunea devine mai mare Cantitatea si complexitatea informational cresc Indeplinirea sarcinilor presupune eficienta si viteza mai mari in realizarea sarcinilor (Guest, 2002)

Schimbari rapide la nivel tehnologic, legislativ, profesional, al comunicarii, ce asigura o evolutie puternica si benefica

Stare de bine de ce ar trebui sa ne intereseaza?

Sunt afectate:
Sanatatea angajatilor Mediul social in care acestia isi desfasoara activitatea

Procesul muncii mai complex se iau in considerare mai multe aspecte


Mediul de lucru Recompensele feedback-ul pozitiv Comunicarea Starea de bine a angajatului Aspecte care influenteaza statutul organizatiei in termeni de performanta si productivitate

Lipsa sanatatii la nivelul personalului a adus i aduce costuri ridicate firmei, datorate cheltuielilor medicale (tratamente, concedii platite, salarii compensatorii), in tarile dezvoltate acestea ajungAnd chiar la 12-15% din PIB

Starea de bine analiza si factori


Analiza calitativa Factori:


Existena unor relatii pozitive cu ceilalti Acceptarea de sine Gradul de autonomie si control asupra vietii Existenta unui sens si tel in viata Dorinta de dezvoltare personala

Starea de bine corelatii!


Sanatatea este puternic relationata cu viata sociala a unui individ (Meyer, 1940) Mediul social poate declansa sau vindeca stresul, insecuritatea, calitatea vietii, neexistand boli, ci doar bolnavi (Cristea, 2001, pag. 443)

Starea de bine factorii socioorganizationali cu impact negativ


Birocratizarea excesiva a institutiilor

Performanta

Depersonalizare Anxietate
Stres Epuizare fizica si psihica Dezorganizare Lipsa de coerenta

Grad ridicat de insecuritate


Lipsa de motivatie la nivelul angajatilor Stil de conducere nepotrivit cu organizatia

Starea de bine preocupare la nivel international

Organizatii care promoveaza si protejeaza sanatatea si siguranta in munca a angajatilor:


Organizatia Mondiala a Muncii (International Labour Organisation ILO) Asociatia Internationala de Asigurare Sociala (International Social Security Association - ISSA) Organizatia Mondiala a Sanatatii (World Health Organisation WHO), Comisia International de Sanatate Ocupationala (International Commision on Occupational Health - ICOH). Printre organizatiile non-guvernamentale (ONG-uri) se numara, Asociatia Internationala de Igiena Ocupationala (International Occupational Hygiene Association - IOHA) Italia, Asociaia Internationala de Ergonomie (International Ergonomics Association - IEA) Australia

Starea de bine Declaratia de la Geneva si de la Seul


1994 Geneva 2008 Seul

Accent pe accidentele de munca si efectele acestora Accent pe preventia bolilor profesionale

Optimizarea starii de bine = Productivitate + Dezvoltare sociala si economica

Starea de bine - Strategia Globala pentru Sanatatea Ocupationala


Initiata de OMS Dezbatuta in Italia 2006 Ce?


Diferentele legislative inechitati intre tari

Vizeaza: imbunatatirea conditiilor de munca la nivel international, obiectivul principal fiind asigurarea sanatatii mentale si fizice a angajatilor Cum?
Analiza riscurilor la care sunt expusi angajatii Starea lor de sanatate Gradul de acces la serviciile de sanatate

Starea de bine Fundaia Europeana pentru Imbunatatirea Conditiilor de Viata si de Munca


2004 2006 Chestionarul European de Calitate a Vieii (din englez European Quality of Life Survey - EQLS) 28 tari 3 dimensiuni:
condiiile de viata obiective starea de bine subiectiva a locuitorilor perceptiile despre societate (calitatea societatii)

Romania:
Sub media europeana Gradul de ocupare al fortei de munca: 58% fata de 34% (EU) Angajatii lucreaza mult peste program Indivizii unii au doua locuri de munca Program de lucru inflexibil Protectia sociala/ lesgislativa referitor la numar ore lucrate redusa Perspective de promovare scazute

STAREA DE BINE PSIHOLOGICA

Din engleza: psychological well-being (PWB)

PWB = suma perceptiilor pozitive fata de calitatea vietii personale, ce presupune o evaluare cognitiva, dar si afectiva (Russell, 2008)

STAREA DE BINE OCUPATIONALA


Fizica Psihologica cognitiv + emotional Ergonomica

Tine de: LEADERSHIP + CULTURA + CLIMAT

Starea de bine ocupationala

STAREA DE BINE OCUPATIONALA


Contextul optim de lucru viziunea lui Warr (1987, apud Russell, 2008: autonomie, claritate sau lipsa ambiguitatilor, oportunitatea de a folosi competentele profesionale ale indivizilor, existenta unor scopuri stabilite din afara si securitatea psihica
Henry (2004, apud Russell, 2008) adauga si promovarea unei culturi organizationale deschise, suportul din partea supervizorilor, feedback-ul, strategiile de motivare si responsabilizarea angajatilor

L
E A D E R S

T R A N S F O R M A T I O N

H
I P

A
L

Starea de bine ocupationala si leadership-ul transformational

Starea sanatate + starea de bine + starea de bine psihologica + starea de bine ocupationala

Cum si de ce?

Cine?

S-ar putea să vă placă și