EEG

Seminar 9

Investițiile directe în
România. Atractivitatea
României.
Decembrie 2021

OVERVIEW
Astăzi vom discuta despre investițiile directe și despre atractivitatea României dpdv al investitorilor
străini.

Discuție
1. Ce este investiția străină directă?
2. Care sunt determinanții ISD?
Noi reguli în materia investițiilor străine directe
de Eliza Baias, Roxana Diaconu - Filip & Company

Miercuri, 14 octombrie 2020, 12:32 Dosare Juridice - Opinia specialistilor Filip & Company

Începând cu data de 11 octombrie 2020, a devenit direct aplicabil în Statele Membre Regulamentul
(UE) 2019/452 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unui cadru pentru
examinarea investițiilor străine directe în Uniune, adoptat în data de 19 martie 2019. Regulamentul
ISD are în vedere crearea unui mecanism de cooperare între Statele Membre, precum și între
Statele Membre și Comisia Europeana, în ceea ce privește investițiile străine directe care sunt de
natură să afecteze securitatea sau ordinea publică.

ISD reprezintă una dintre principalele surse de dezvoltare ale unei economii și de aceea este important
modul în care statele se raportează la ele. În context de criză, devine și mai importantă abilitatea unei
economii de a atrage investiții străine sănătoase.

La nivel național, se află în proces legislativ un proiect de ordonanță de urgență privind măsurile de
punere în aplicare a Regulamentului ISD, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței
nr. 21/1996, care este avut în vedere să intre în vigoare până la sfârșitul acestui an.

Ce înseamnă investiție străină directă conform Regulamentului ISD și cum se stabilește

dacă o astfel de investiție este supusă examinării
Conform Regulamentului ISD, investițiile străine directe sunt acele investiții de orice natură care
îndeplinesc următoarele condiții:
 ● sunt efectuate sau se intenționează o fi efectuate de către un investitor străin, adică o persoană
fizică sau juridică dintr-o țară terță;

● presupun desfășurarea unei activități economice într-un stat membru, inclusiv investițiile care
permit o participare efectivă la administrarea sau la controlul unei întreprinderi care desfășoară o
activitate economică (de ex., achiziția părților sociale sau a acțiunilor într-o societate dintr-un stat
membru al UE); și

● sunt efectuate cu scopul de a stabili sau de a menține legături durabile și directe între investitorul
străin și antreprenorul sau întreprinderea cărora le sunt destinate aceste fonduri.

Potrivit Regulamentului ISD, criteriul esențial pentru a stabili dacă o ISD face obiectul unei examinări,
este caracterul său de natură să afecteze securitatea sau ordinea publică. Acest criteriu este delimitat mai
bine printr-o serie de indicii prevăzute de Regulamentul ISD, cum ar fi acela că investiția străină directă
poate avea efecte, printre altele, asupra (i) infrastructurii critice, inclusiv infrastructura din domeniul
energiei, al transporturilor, al apei sau al sănătății; (ii) aprovizionării în ceea ce privește factorii de
producție critici, inclusiv energia sau materiile prime, sau (iii) accesului la informații sensibile. De
asemenea, faptul că investitorul străin este controlat direct sau indirect de guvernul unei țări terțe sau dacă
există un risc serios ca investitorul străin să desfășoare activități ilegale sau infracționale, pot să indice că
o investiție străină directă este de natură să afecteze securitatea sau ordinea publică.

Cine examinează o ISD?

Fiecare Stat Membru este competent să examineze ISD. Regulamentul ISD pune, însă, bazele unui
mecanism de cooperare între Statele Membre, respectiv între Statele Membre și Comisie, prin care
celelalte State Membre și/sau Comisia, să aibă acces la ISD în curs de examinare și să poată interveni în
cazul în care securitatea sau ordinea publică din aceste alte State Membre ar fi afectate.

Astfel, Statele Membre vor trebui să transmită o notificare Comisiei și celorlalte State Membre cu privire
la orice ISD de pe teritoriul lor care face obiectul examinării, precum și o listă a Statelor Membre a căror
securitate sau ordine publică se consideră că este de natură a fi afectată.

Celelalte State Membre vor putea să solicite informații cu privire la respectiva investiție, și să transmită
observații. Comisia, de asemenea, va putea să solicite informații și/sau să emită un aviz Statului Membru
care efectuează examinarea, în cazul în care consideră că respectiva ISD este de natură să afecteze
securitatea sau ordinea publică în mai multe State Membre sau are informații relevante în legătură cu ISD
respectivă.

Mai mult, aceste drepturi ale celorlalte Statele Membre și/sau Comisiei pot fi exercitate și cu privire la
acele ISD dintr-un stat membru, care nu fac obiectul examinării de către Statul Membru respectiv.

Cum adresează România în prezent ISD?

România nu este străină de conceptul de verificare a unei ISD și la acest moment examinarea se face
conform procedurilor stabilite de Legea Concurenței nr. 21/1996. La informarea venită din partea
Consiliului Concurenței, Consiliul Suprem de Apărare a Țării este entitatea competentă să analizeze
operațiunile care sunt susceptibile să afecteze siguranța națională.

În situațiile în care o operațiune de preluare a controlului asupra unor întreprinderi sau a unor active
prezintă riscuri pentru siguranța națională, Guvernul, la propunerea Consiliului Suprem de Apărare a
Țării, va emite o hotărâre prin care aceasta să fie interzisă.

Pentru aplicarea acestor prevederi, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a emis hotărârea nr. 73/ 27
septembrie 2012 prin care sunt enumerate domeniile în care operațiunile de preluare a controlului asupra
unor întreprinderi sau active, respectiv de concentrare economică, sunt supuse controlului, și anume:

● securitatea cetățeanului și a colectivităților, securitatea frontierelor, securitatea energetică,

securitatea transporturilor, securitatea sistemelor de aprovizionare cu resurse vitale, securitatea
infrastructurii critice, securitatea sistemelor informatice și a celor de comunicații, securitatea
activității financiare, fiscale, bancare și de asigurări, securitatea producerii și circulației
armamentului, munițiilor, explozibililor, substanțelor toxice, securitatea industrială, protecția
împotriva dezastrelor;

● protecția agriculturii și a mediului înconjurător;

● protecția operațiunilor de privatizare a întreprinderilor cu capital de stat sau a

managementului acestora.

Ce propune Proiectul de OUG?

Condițiile pentru examinarea investițiilor străine directe

Proiectul de OUG prevede că ISD care îndeplinesc următoarele condiții, vor fi notificate Consiliului
Concurenței: (i) au o valoare care reprezintă cel puțin echivalentul în lei a 2 milioane de euro și (ii)
obiectul lor de activitate se circumscrie unuia dintre domeniile prevăzute în Hotărârea CSAT.

Mai mult, vor putea fi supuse examinării și alte ISD decât cele prevăzute mai sus, dacă se consideră că
sunt de natură să afecteze securitatea națională sau ordinea publică.

De asemenea, Proiectul de OUG lărgește definiția ISD prevăzută de Regulamentul ISD și include aici și
investițiile care îi permit investitorului străin să obțină, prin intermediul entității economice în care
investește, acces la informații, sisteme sau tehnologii relevante ce sunt de natură să impacteze sub orice
formă securitatea sau ordinea publică a României. Sunt excluse, însă, în mod expres de la aplicarea
Proiectului de OUG, investițiile de portofoliu.

Noțiunea de investitor străin

Proiectul de OUG lărgește inclusiv sfera investitorilor străini prevăzută de Regulamentul ISD și include
aici, pe lângă persoanele fizice sau juridice dintr-o țară terță, și (i) persoanele juridice al căror sediu social
se află într-un stat membru al Uniunii Europene, dar care sunt controlate în mod direct sau indirect de
către o persoană fizică, o persoană juridică sau o entitate fără personalitate juridică dintr-un stat terț; dar și
(ii) administratorii fiduciari ai unei entități fără personalitate juridică sau persoane aflate într-o poziție
similară, dacă aceștia nu sunt persoane fizice sau juridice din Uniunea Europeană.

Calificarea ISD pe criteriul controlului nu este surprinzătoare și a fost anticipată și prin abordarea mai
recentă a Băncii Naționale a României, de interpretare a statisticilor ISD prin prisma destinației finale a
investițiilor.

Procedura de examinare a ISD

Investitorul străin (sau ambele părți implicate în tranzacție, în cazul unei fuziuni) va transmite o notificare
Consiliului Concurenței, indiferent dacă investiția străină directă în cauză reprezintă sau nu o concentrare
economică. Cu toate acestea, în cazul în care este vorba și despre o concentrare economică, se va depune
o singură notificare.

Consiliul Concurenței va transmite notificarea către comisia pentru examinarea investițiilor străine directe
(CEISD), care ar trebui să finalizeze examinarea în maximum 45 de zile de la data la care notificarea a
devenit efectivă.

În situația în care CEISD consideră că există riscuri majore în ceea ce privește securitatea sau în situația
în care voturile membrilor CEISD nu întrunesc majoritatea necesară emiterii avizului conform, Consiliul
Concurenței va putea solicita avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Acest aviz va fi emis în
termen de cel mult 90 de zile de la solicitarea acestuia.

În urma examinării sale, CEISD va emite un aviz conform pentru autorizare (care va fi urmat de o decizie
a Prim-Ministrului), autorizare condiționată, interzicere sau anulare a investiției străine directe.

Impactul noului cadru legislativ asupra investițiilor străine și sancțiunile aplicabile

Proiectul de OUG schimbă regimul de aprobare a ISD în România, iar definiția largă a acestora face ca
incertitudinea notificării să planeze asupra oricăror investiții străine.

În acest context, investitorii străini (și nu numai) trebuie să efectueze o analiză atentă a tuturor
particularităților investiției pe care o intenționează, pentru a stabili dacă li se aplică sau nu obligația de
notificare.

Încălcarea obligației de a notifica punerea în aplicare a unei ISD sau furnizarea de informaţii inexacte,
incomplete sau care induc în eroare într-o cerere, o confirmare, o notificare sau o completare la aceasta,
constituie contravenţie şi se sancţionează de către Consiliul Concurenței cu amendă de la 1% la 5% din
cifra de afaceri totală din anul financiar anterior sancţionării.

Baias, E., & Diaconu, R. (2020, October 14). Noi reguli în materia investițiilor străine directe. Hotnews.
https://www.hotnews.ro/stiri-specialisti_filip_company-24351537-noi-reguli-materia-investitiilor-straine-
directe.htm
 Studiu de caz

Studiu de atractivitate EY România: Investitorii revin în 2021. România

trebuie să se pregătească pentru un mediu de afaceri reconfigurat

Comunicat de presă

16 iun. 2021

● 66% dintre investitori plănuiesc să înființeze sau să își extindă operațiunile din România în
următoarele 12 luni (peste media europeană de 41%), față de doar 27% în 2020
● București, Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov și Iași, cele mai atractive destinații din România
pentru investiții străine
● Infrastructura, strategia de gestionare a crizelor și nivelul de adoptare a tehnologiilor,
principalii factori urmăriți de investitori

Pandemia provocată de COVID-19 a afectat investițiile străine directe (ISD) în întreaga lume. În 2020,
investitorii au fost interesați de modul în care a fost gestionată pandemia în țările de destinație, pe lângă
stabilitatea socială și politică, oferta de forță de muncă și competitivitatea țării în materie de costuri. În
România, scăderea ISD a fost semnificativă, dar capacitățile României în sectorul IT, proiectele de
logistică și proiectele de dezvoltare în comerțul cu amănuntul au atras investitorii, înregistrându-se 57 de
proiecte în 2020, care au generat aproape 2000 de noi locuri de muncă, conform studiului EY Romania
Attractiveness Survey, studiu de atractivitate dedicat pieței din România.

„România a înregistrat cea mai mare creștere a PIB-ului din Uniunea Europeană în primul trimestru al
anului 2021, însă provocarea nu este încă depășită. Pandemia a avut un impact puternic asupra tendințelor
economice globale, provocând modificări ale planurilor investiționale și schimbând factorii pe care liderii
de afaceri îi iau în considerare atunci când evaluează destinațiile de investiții. Pentru a genera o creștere
economică durabilă și sănătoasă, România trebuie să fie percepută ca o destinație de investiții stabilă și
atractivă. ”

Bogdan Ion

EY Romania & Moldova Country Managing Partner | EY CESA Chief Operating Officer

Pentru 2021, cea mai mare parte a investitorilor sondați (75%) au declarat că planurile lor de investiții
pentru 2021 nu mai sunt influențate de pandemia provocată de COVID-19, în timp ce doar 5% consideră
că investițiile lor sunt încă afectate de pandemie. Prin comparație, în 2020, 43% dintre investitori au
declarat că au fost influențați de reacția locală la pandemie. Rolul central al acestei crize se reduce
constant și atenția se mută asupra schimbărilor structurale generate, precum și asupra noilor factori care
prevalează în procesul decizional în privința investițiilor.

În următoarele 12 luni, 66% dintre investitorii sondați plănuiesc să înființeze sau să își extindă
operațiunile din România (peste media europeană de 41%), față de doar 27% în 2020. Infrastructura
(52%), strategia de gestionare a crizelor (48%), precum și nivelul general de adoptare a tehnologiilor
(30%) sunt indicați drept principalii factori urmăriți de investitori atunci când analizează posibilitatea de a
investi în România.

Pe termen lung, 41% dintre investitori consideră că atractivitatea României va crește după pandemie, iar
principalele priorități ar trebui să fie: sprijinirea IMM-urilor (36%), încurajarea politicilor și atitudinilor
de protecție a mediului (33%) și creșterea calității produselor și a valorii adăugate a serviciilor (31%).

Investițiile străine directe în România în vremea pandemiei provocate de COVID-19

În 2020, în concordanță cu piața europeană în general, sectorul software și servicii IT din România a atras
cel mai mare număr de proiecte ISD, cu o cotă de piață de 32%. Sectorul comerțului cu ridicata,
comerțului cu amănuntul și distribuției s-a clasat al doilea, cu o cotă de piață de 18%. Sectorul care a
generat cel mai mare număr de locuri de muncă (1000), ocupând locul al treilea, este industria
electronicelor.

Serviciile pentru întreprinderi, ocupantul locului al doilea în ediția studiului de anul trecut, a înregistrat o
scădere substanțială (de 10% a cotei de piață). Cu toate acestea, a reușit să genereze un număr
considerabil de noi locuri de muncă pe piață (408).

Orașele mari atrag cele mai multe investiții, iar logistica reprezintă o oportunitate de
creștere
Cinci mari orașe (București, Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov, Iași) reprezintă destinația pentru aproape
70% dintre toate proiectele ISD ale anului 2021, ceea ce demonstrează clar preferința investitorilor străini
pentru localități dezvoltate, de mari dimensiuni.

În ceea ce privește tipurile de proiecte de investiții, logistica domină arena ISD, cumulând aproape o
treime dintre proiectele anunțate pentru 2021. Proiectele de vânzări și marketing urmează pe locul al
doilea, iar pe locul al treilea, în mod surprinzător, se clasează proiectele de cercetare-dezvoltare. Acest
ultim tip de activitate demonstrează un interes nou din partea investitorilor străini față de acest domeniu,
având în vedere că România nu a atras multe proiecte de cercetare-dezvoltare în anii precedenți.

Cele mai atractive regiuni pentru investiții

Bucureștiul reprezintă principala destinație a ISD în România de mai bine de un deceniu. Cu toate
acestea, intențiile de investiții indicate în cadrul sondajului arată un interes nou pentru alte regiuni, în
special regiunea vestică a României, precum și regiunea sud-estică a Munteniei. Zona de nord-est a
României nu a înregistrat progrese semnificative în privința ISD, în principal din cauza lipsei
infrastructurii adecvate.

5 pași spre îmbunătățirea atractivității României:

◾ Prioritizarea transformării digitale: Transformarea digitală pare să fie o temă comună și stringentă

pentru investitorii din toată lumea. Resursele asociate cu tehnologia influențează de ceva timp destinațiile
unde investitorii aleg să își extindă sau să își stabilească operațiunile, dar acești factori nu au fost
niciodată atât de importanți pentru companii și consumatori ca în prezent. Pandemia a intensificat nevoia
pentru competențe digitale și infrastructură și servicii digitale.

20% din asistența financiară alocată României din Mecanismul pentru redresare și reziliență trebuie
utilizată pentru a încuraja transformarea digitală prin digitalizarea administrației publice, capacități cloud,
servicii în bandă largă rapide și perfecționarea digitală. Putem spune că intrăm într-o nouă eră digitală, o
perioadă în care inovația, educația și adoptarea tehnologiilor digitale ar putea oferi României un avantaj
competitiv în regiune.

◾ Investiții în infrastructură fiabilă: Pentru a atrage investitorii care în prezent ezită să își extindă
operațiunile în alte țări, investițiile în infrastructură s-ar putea dovedi cruciale. Din fericire, România va
accesa fonduri de asistență considerabile prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență,
aproape 30% dintre acestea fiind destinate infrastructurii de transport, o investiție foarte necesară și
îndelung așteptată.

◾ O economie verde pentru România: România beneficiază de multiple oportunități pentru a realiza
schimbări considerabile în direcția unei economii responsabile față de mediu prin intermediul Pactului
ecologic european și al Mecanismului pentru o tranziție justă, precum și al altor fonduri care se adresează
economiei verzi: Mecanismul de redresare și reziliență, Fondul pentru inovații, Fondul pentru
modernizare. Pentru a avea succes în această tranziție, este necesară implicarea activă a mediului de
afaceri în aceste planuri pentru o economie europeană circulară, verde.

Decarbonarea și ameliorarea responsabilității față de mediu sunt considerate priorități de top de către
jumătate dintre investitori. Politicile și reglementările climatice sunt urmărite îndeaproape de investitori,
în timp ce consumatorii conștientizează tot mai mult impactul pe care companiile îl au asupra mediului,
precum și strategia de mediu generală a acestora.

Planurile ambițioase ale Europei de a avea o amprentă de carbon neutră până în 2050 și de a reduce
emisiile de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030 creează un număr imens de oportunități de
investiții străine, cum ar fi în producția de energie regenerabilă (eoliană și solară), în producția de
hidrogen verde pentru uz industrial și în producția de vehicule electrice.

◾ Sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii și concentrarea asupra stimulentelor și

politicilor fiscale atractive: Întreprinderile mici și mijlocii au fost cele mai afectate de pandemie, din
cauza capacității reduse a lanțurilor lor de aprovizionare, fragilității financiare, rezervelor de numerar mai
mici, precum și din cauza resurselor limitate pentru adoptarea de instrumente digitale pentru reziliență
economică. Majoritatea investitorilor care au participat la studiul EY consideră sprijinul acordat IMM-
urilor drept principalul aspect asupra căruia România trebuie să se concentreze pentru a deveni mai
competitivă în economia globală. Pachetele de stimulente și salvare pot juca un rol important în această
privință, cu condiția să nu reprezinte o povară pentru economie. În plus, politicile publice care vizează
stimularea spiritului antreprenorial pot favoriza creșterea economică a României și, în același timp, o pot
face mai atractivă pentru investitorii care caută un sector economic solid.

◾ Sprijinirea forței de muncă și a perfecționării competențelor: Resursele umane sunt considerate

adeseori cel mai important factor pentru investitori în evaluarea unei țări ca potențială destinație pentru
ISD. Sprijinirea forței de muncă locale este un imperativ pentru orice țară care are ca obiectiv creșterea
economică, deoarece o populație activă calificată este un factor cheie pentru orice investitor străin.

Având în vedere locurile de muncă pierdute și transformările în dinamica muncii provocate de pandemie,
factorii de decizie, mediul academic și mediul de afaceri trebuie să colaboreze pentru a sprijini forța de
muncă locală și pentru a se asigura că aceasta dispune de abilitățile de care vor avea nevoie companiile în
viitor. Recalificarea și perfecționarea sunt elemente centrale în dobândirea mult necesarelor competențe
digitale.

EY Romania. (2021, iunie 16). Studiu de atractivitate EY România 2021 [Comunicat de presă].

EY. https://www.ey.com/ro_ro/news/2021/6/studiu-de-atractivitate-ey-romania--investitorii-

revin-in-2021--

Întrebări studiu de caz

1. Numiți min. 4 beneficii ale investițiilor directe în România.

Beneficii: investițiile cresc nivelul de trai al cetă țenilor, adică cresc PIB-ul ță rii și scad deficitul
bugetar; se ofera mai multe locuri de munca o dată cu mă rirea companiilor, generată de
investiții;
2. Care sunt oportunitățile de dezvoltare în România?
3. Sunteți manager internațional al unei firme străine care operează în țara noastră (România),
evaluați aspectele politice, economice, sociale pe care trebuie să le luați în considerare ca
investitor în România și numiți min 6 puncte tari și 6 puncte slabe ale României.
4. Care sunt sectoarele cheie de dezvoltare dpdv al investițiilor străine?
5. Care ar trebui să fie prioritățile României în viitor pentru atragerea investitorilor? (care sunt
sectoarele ce ar trebui dezvoltate?)
6. Care au fost efectele crizei economice asupra ISD în România? (Care vor fi consecințele

pandemiei coronavirus asupra investițiilor în România?)