Sunteți pe pagina 1din 25

CAPITOLUL 3

STUDIU DE CAZ : IMPACTUL INVESTIȚ IILOR STRĂINE


DIRECTE ASUPRA DEZVOLTĂRII ECONOMIEI ROMÂNEȘTI
ÎN PERIOADA 2003-2009

1.1 Evoluț ia investiț iilor străine directe în perioada 2003-2009

In continuare voi face o succinta prezentare a evoluției investitiilor straine


directe in Romania in perioada recenta 2003-2009, perioadă în care economia
romaneasca a fost un domeniu de interes pentru investitiile straine, indeosebi din
tarile dezvoltate si intr-o mica masura din cele in curs de dezvoltare. Intrarile de
capital strain in economia romaneasca detin ponderea și ne vom îndrepta atenția
asupra lor, in comparatie cu iesirile de capital romanesc in strainatate care sunt
nesemnificative.

Evoluț ia fluxului de ISD în perioada 2003-2009


O caracteristică a fluxurilor de investiții străine directe în economia
românească este aceea că de la un an la altul acestea au cunoscut oscilații, astfel în
anul 2004 fluxul de ISD a crescut cu 166,3% față de anul 2003, când acesta era de
1946 mil. euro, ajungând la valoarea de 5183 mil. euro, aceasta fiind și cea mai
mare creștere din perioada analizată, urmând ca în următorul an, să se înregistreze
doar o creștere infimă de 0,6% a fluxului de ISD față de anul 2004. A urmat apoi
în anul 2006 o creștere de 73,8%, ajungând la valoarea 9059 mil. euro, urmând ca
în anul 2007 să aibă loc a scădere de 20%. În anul 2008 fluxul de ISD a atins
valoarea record de 9496 mil. euro printr-o creștere de 31% față de anul anterior,
pentru ca în anul 2009 pe fondul crizei economice globale fluxul de ISD a scăzut
semnificativ cu 63,3%, diminându-se la valoarea modestă de 3488 mil. euro. Per
total în aceasta perioada fluxul de ISD a crescut cu 79,24%, însă trebuie remarcată
creșterea puternică înregistratată între anii 2003-2008, nivelul acestuia crescând de
aproape 5 ori.
În perioada 2003-2009 se poate observa și o creștere a ponderii creditelor
nete ale investitorilor străini direcți în totalul fluxurilor ISD, acestea reprezentând
în anul 2009 50,4% din totalul fluxurilor, față de 35,1% în anul 2003, pe când
ponderea participațiilor la capital ale investitorilor nerezidenți a scăzut cu 15,3%
în această perioadă, ajungând de la 64,9% din totalul fluxurilor de ISD în 2003 la
49,6% în 2009 (figura 3 ).
Tabelul 1
Evoluț ia fluxurilor de ISD în perioada 2003-2009
200 2004 200 2006 2007 2008 2009
3 5
Fluxuri de ISD – total (mil. 1946 5183 5213 9059 7250 9496 3488
euro)
Fluctuație față de anul - +166,3 +0,6 +73,8 -20,0 +31,0 -63,3
precedent (procente)
Sursă: Prelucrare proprie după figura 3.

10000

9000

8000 2227

4623
7000

6000
milioane euro

3703

5000 699
1361

4000
6832

3000
1759
4873
4484
2000 3852
3547
683

1000 1729
1263

0
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Participații la capital Credite

Figura 3. Evoluț ia fluxurilor de ISD în perioada 2003-2009


Sursa: Banca Națională a României, Raport privind ISD 2009 – anexă grafice.

Evoluț ia soldului de ISD în perioada 2003-2009


În cea ce privește evoluția soldului investițiilor străine directe în periada
2003-2009, acesta a avut un trend ascendent de la an la an cu o rata de creștere
constantă, cu excepția anului 2009 când datorită crizei economice s-a înregistrat o
creștere minoră de 2,4%. Așadar soldul de ISD a crescut de aproximativ 5 ori de la
9662 mil. euro în 2003 la 49984 mil. euro în 2009. Participațiilor de capital
(inclusiv profituri reinvestite) au înregistrat o creștere continuă în această
perioada, reprezentând în anul 2009 71,22 % din soldul de ISD, iar creditele nete
de la investitorii străini direcți au crescut într-un mod asemănător, având o
pondere de 28,78% în 2009 (figura 4).
Tabelul 2
Evoluț ia soldului de ISD în perioada 2003-2009
31 dec. 31 dec. 31 dec. 31 dec. 31 dec. 31 dec. 31 dec.
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Total (mil. 9662 15040 21885 34512 42770 48798 49984
euro)
Participații 7092 12007 17490 27016 31501 34892 35600
1
la capital
Credite2 2570 3033 4395 7496 11269 13906 14384
Fluctuație (%) - +55,7 +45,5 +57,7 +23,9 +14,1 +2,4

1
Inclusiv profituri reinvestite.
2
Credite nete de la investitorii străini direcți.

2
Sursă: Prelucrare proprie dupa figura 4.

50000

45000
14384
13906

40000
11269

35000

7496
30000
milioane euro

25000

20000 4395
34892 35600
31501
15000 3033 27016

10000 2570 17490


12007
5000 7092

0
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Participații la capital Credite

Figura 4. Evoluț ia soldului ISD în perioada 2003-2009


Sursă: Banca Națională a României, Raport privind ISD 2009 – anexă grafice.

Repartizarea investițiilor străine directe pe principalele acitvități economice


în anul 2009
Din punct de vedere al orientării investitorilor străini spre ramuri economice
(conform CAEN Rev.23), ISD s-au localizat cu precădere în industria prelucrătoare
(31,% din total), în cadrul acesteia cele mai bine reprezentate ramuri fiind:
prelucrarea de țiței, produse chimice, cauciuc și mase plastice (6,3% din total),
metalurgia (5,2%), industria mijloacelor de transport (4,7%), industria alimentară,
a băuturilor ș i tutunului (4,1%) ș i ciment, sticlă, ceramice (3,3%). Există domenii
cu o pondere redusă față de potențial, cum ar fi textile, confecții și pielărie
(1,4%).
Pe lângă industrie, activități care au atras importante ISD sunt intermedierile
financiare ș i asigurările, care cuprind activitatea bancară, a instituțiilor financiare
nebancare ș i de asigurări ș i reprezentau 19% din total ISD, construcții ș i
tranzacții imobiliare (12,9%), comerțul cu amănuntul și cu ridicata (12,3%),
tehnologia informației și comunicații (6,5%)4 (anexa 2).

Repartizarea investițiilor străine directe pe regiuni de dezvoltare în anul 2009


Din punct de vedere teritorial se observă orientarea cu precădere a ISD spre
regiunea de dezvoltare Bucureș ti-Ilfov (63,4%), alte regiuni de dezvoltare
beneficiare de ISD fiind: Regiunea CENTRU (7,4%), Regiunea SUD (7,2%),

3
Clasificarea activităților din economia națională, revizuirea 2.
4
Banca Națională a României, Raport 2009 – rezumat privind ISD, p. 3.

3
Regiunea VEST (6,2%), Regiunea SUD-EST (5,9%), Regiunea SUD-VEST
(4,1%) și Regiunea NORD-VEST (3,9%).
Regiunea NORD-EST este cea mai puțin atractivă pentru investitorii străini,
aici înregistrându-se numai 1,9% din investiția străină directă.
La analiza dispersiei teritoriale a ISD trebuie avut în vedere și faptul că
cercetarea statistică a localizat ISD după sediul social al întreprinderilor investiție
directă, ceea ce nu corespunde totdeauna cu locul de desfășurare a activității
economice (anexa 3).

Repartizarea investițiilor străine directe pe țări de origine în anul 2009


Primele 5 țări clasate după ponderea deținută în soldul ISD la 31 decembrie
2009 au fost Olanda (21,8%, în creștere la 17,2% în 2008), Austria (18,1% din
soldul ISD la sfârșitul anului 2009, pondere în scădere de la 18,8% în 2008),
Germania (13,4%, în scădere de la 15,4%), Franța (8,5%) care și-a menținut
ponderea din anul 2008, precum și Grecia cu pondere de 6,6%, aceeași ca în anul
precedent (anexa 4).

Repartizarea investițiilor străine directe după tipul lor în anul 2009


Fluxul de participații la capital în întreprinderile ISD este diferențiat în
greenfield, fuziuni și achiziții și dezvoltare de firme.
În anul 2009 investițiile greenfield s-au situat la un nivel foarte redus, de
numai 19 milioane euro reprezentând 0,6% din participațiile la capital în
întreprinderile investiție străină directă, în aceeași situație situându-se și fuziunile
și achizițiile cu 34 milioane de euro (1,1% din participații); ponderea
predominantă în fluxul participațiilor la capital în 2009 fiind reprezentată de
dezvoltările de firme cu o valoare de 3065 milioane euro, respectiv 98,3% din
participații5.

3.2 Influenț a ISD asupra principalilor indicatori de creș tere economică


în perioada 2003-2009

Pentru a putea determina ce impact au avut și au investițiile străine directe


asupra dezvoltării economiei românești, analiza propusă va urmări evidențierea
unei relații directe între fluxurile de ISD și creșterea economică, exprimată prin
evoluția pricipalilor indicatori economici, în perioada 2003-2009.

Relaț ia dintre fluxurile de ISD și PIB


În prima fază vom compara evoluția dintre fluxul de ISD și evoluția
produsului intern brut (PIB) între anii 2003-2009 (tabelul 3).
PIB-ul reprezintă suma tututor bunurilor și serviciilor produse în țară de
companiile naționale sau străine și indică ritmul în care se dezvoltă economia
țării (sau se contractă) fiind considerat cel mai cuprinzător indicator al creșterii
economice.

5
Banca Națională a României, Raport 2009 - rezumat privind ISD, p. 7.

4
Analizând evoluția PIB în România putem observa că din 2003 până în 2008
acesta a avut o tendință de creștere constantă, ajunând ca în anul 2008 valoarea
acestuia să fie de 2,7 ori mai mare față de cea a anului 2003, urmând ca în anul
2009 PIB să scadă cu 15,28%.
Dacă raportăm evoluția PIB la cea a fluxului de ISD observăm că în perioada
2003-2008 ambi indicatori au înregistrat o creștere evidentă, însă o creștere
constantă în cazul PIB și o creștere cu oscilații mari de la an la an în cazul
fluxului de ISD. Per total între anii 2003 și 2008 fluxul de ISD a crescut cu 388%
în timp ce PIB a înregistrat o creștere de o proporție mai mică, crescând cu 172%.
De asemenea în anul 2009 atât PIB, cât și fluxul de ISD s-au diminuat față de anul
precedent, dar în măsuri diferite, PIB înregistrând o scădere moderată de 15,28%,
în timp ce fluxul de ISD a scăzut drastic cu 63,3%.
În primă fază am puteam spune că există o corelație directă între evoluția PIB
și fluxul de ISD, în perioada 2003-2009 înregistrând modificări în același sens, dar
cu o intensitate diferită.
Tabelul 3
Evoluț ia PIB în perioada 2003-2009
Mil.euro 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Fluxul de 1946 5183 5213 9059 7250 9496 3488
ISD
PIB 50300 58900 79200 97100 121200 136800 115900
Fluctuatie - +17,09 +34,47 +22,6 +24,82 +12,87 -15,28
(%)
Sursă: International Monetary Fund, World Economic Outlook Database October
2010, www.imf.org.

Ev o luția f lu x u lu i de IS D Ev oluția PIB

1 0.0 00 1 6 0 .00 0
9 .0 00 1 4 0 .00 0
8 .0 00
1 2 0 .00 0
7 .0 00
1 0 0 .00 0
6 .0 00
mil. euro
mil. euro

5 .0 00 80 .00 0
4 .0 00 60 .00 0
3 .0 00
40 .00 0
2 .0 00
20 .00 0
1 .0 00
0 0
2 00 3 20 04 2005 20 06 2 00 7 20 08 2009 2 00 3 2 00 4 2 00 5 2 00 6 20 0 7 2 00 8 2 00 9

Flu x u ri d e ISD PIB

Figura 5. Relaț ia dintre evoluț ia PIB ș i fluxul de ISD în perioada 2003-


2009
Sursă: Prelucrare proprie după tabelul 3.

5
Pentru a avea o imagine mai corectă asupra impactului fluxului de ISD asupra
PIB în România vom analiza și evoluția ponderii ISD în PIB (tabelul 4).
În ceea ce privește ponderea ISD în PIB putem remarca o periadă de creștere
între anii 2003-2006 și o tendința accentuată de scădere după anul 2006, în anul
2009 această pondere fiind nesemnificativă, de doar 3%. Pe când PIB a crescut în
cei cei 7 ani analizați, cu excepția anului 2009, de la 50300 în 2003 la 115900 în
2009), ponderea ISD în PIB a înregistrat și ea o creștere până la sfârșitul anului
2006, dar a scăzut în următorii 3 ani ( de la 9,33% în 2006 la 3,01% în 2009).
Astfel ținând cont și de evoluția ponderii ISD în PIB, nu putem spune că
evoluția pozitivă a PIB în perioda 2003-2009 a fost susținută prepoderent de
evoluția fluxurilor de ISD din acestă perioadă, dar totuși modificarea fluxului de
ISD a fost însoțită și de o modificare a PIB în același sens, dar într-o măsură mai
mică, cea ce rezultă că există o corelație de o intensitate medie între evoluția PIB
și fluxul de ISD în România.
Tabelul 4
Evoluț ia ponderii ISD în PIB în perioada 2003-2009
200 2004 2005 2006 2007 2008 2009
3
Ponderea ISD în PIB 3,87 8,79 6,58 9,33 5,98 6,94 3,01
(%)
Fluctuație față de anul - +27,1 -25,1 +41,8 -35,9 +16,05 -56,6
precedent (%)
Sursă: International Monetary Fund, World Economic Outlook Database October
2010, www.imf.org.

Cota ISDîn PIB

10,00
9,00
8,00
7,00
Procente

6,00
5,00
4,00
3,00
2,00
1,00
0,00
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Cota ISDîn PIB

Figura 5. Evoluț ia ponderii ISD în PIB în perioada 2003-2009


Sursă: Prelucrare proprie după tabelul 4.

6
Impactul fluxurilor de ISD asupra evoluț iei ratei ș omajului ș i asupra forț ei
de muncă
Rata șomajului reprezintă raportul dintre numărul șomerilor definiți conform
criteriilor Biroului Internațional al Muncii (BIM) și populației activă totală,
exprimat procentual. Nivelul scăzut a ratei șomajului reflectă capacitatea țării de a
echilibra cererea și oferta de muncă.
Conform datelor oferite de FMI (Fondul Monetar Internațional) din anul 2003
rata șomajului, când era de 7,59%, a urmat un trend descendent, diminându-se
până în anul 2008 cu 3,58 puncte procentuale, la 4,01 %, pentru ca în anul 2009
datorită crizei economice rata șomajului să crească puternic cu 3,79 puncte
procentuale, ajungând la 7,80% din totalul forței de muncă (tabelul 5).
Dacă comparăm evoluția celor doi indicatori, observăm că rata șomajului
evoluează în sens invers față de evoluează fluxurile de ISD. În perioada 2003-
2008 rata șomajului a scăzut constant în timp ce fluxul de ISD a crescut
semnificativ, iar în anul 2009 rata șomajului a crescut puternic în timp ce fluxul de
ISD a scăzut considerabil. Așadar putem concluziona că între fluxul de ISD și rata
șomajului există o corelație invers proporțională semnificativă, o creștere a
fluxului de ISD fiind urmată în mod normal de o scădere a ratei șomajului și invers.
Tabelul 5
Evoluț ia ratei ș omajului în perioada 2003-2009
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Fluxul de ISD (mil. euro) 1946 5183 5213 9059 7250 9496 3488
Fluctuație (%) - +166,3 +0,6 +73,8 -20,0 +31,0 -63,3
Rata șomajului (%) 7,59 6,90 5,77 5,43 4,31 4,01 7,80
Sursă: International Monetary Fund, World Economic Outlook Database October
2010, www.imf.org.

E v o ția
l u f l u x u l u i d e IS D lu r a tșo
E v o ția e im a ju l u i

1 0 .0 0 0 9 ,0 0
9 .0 0 0 8 ,0 0
8 .0 0 0 7 ,0 0
7 .0 0 0 6 ,0 0
6 .0 0 0
5 ,0 0
5 .0 0 0
procente
mil. euro

4 ,0 0
4 .0 0 0
3 .0 0 0 3 ,0 0
2 .0 0 0 2 ,0 0
1 .0 0 0 1 ,0 0
0 0 ,0 0
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

F lu x u r i IS D ( m il. e u r o ) R a t șo
a m a ju lu i ( % )

Figura 6. Relaț ia dintre evoluț ia ratei ș omajului ș i fluxul de ISD în


perioada 2003-2009
Sursă: Prelucrare proprie după tabelul 5.

7
În cea ce privește impactul investițiilor străine directe asupra forței de muncă
acesta presupune atât contribuții benefice, concretizate în dinamica pozitivă a
câștigurilor salariale și îmbunătățirea pregătiri angajațiilor, cât și în efecte
economice și sociale negative, pe termen lung, datorate creșterii numărului
cazurilor de îmbolnăviri profesionale. În plus, ca urmare a faptului că ce mai mare
parte a capitalului străin a fost îndreptată către activități intensive în muncă (31%
în industria prelucrătoare în anul 2009), în detrimentul celor bazate pe cunoștințe
și tehnologie, contribuțiile pozitive sunt relativ reduse, fiind limitate la câteva
domenii de activitate din sectorul serviciilor (intermedieri financiare și
telecomunicații).

Influenț a fluxurilor de ISD asupra evoluț iei exporturilor ș i importurilor


Mai departe vom analiza relația dintre intrările de ISD și evoluția fluxurilor
comerciale ale României între anii 2003-2009.
Evoluția exporturilor (tabelul 6) în perioada 2003-2008 a fost una pozitivă,
prezentând creșteri importante și constante de la an la an, valoarea acestora
crescând de 2,77 ori în această perioadă, de la 12157 milioane euro în anul 2003 la
33725 în 2008. În anul 2009 exportul de bunuri a însumat 29116 milioane euro, în
scădere cu 13,7% față de anul precedent, ca efect al extenderii crizei financiare la
nivel mondial, cu repercusiuni asupra schimburilor comerciale internaționale. În
pofida acestei scăderi, gradul de acoperire a importurilor prin exporturi a crescut
cu 17,3% puncte procentuale, ajungând la 81,1%6. După cum se vede evoluția
exporturilor a fost una apropiată cu evoluția fluxurilor de ISD în perioada 2003-
2009, nivelul acestora înregistrând o evoluție semnificativă până în anul 2008 și o
scădere în anul 2009. De aici putem deduce o corelație strânsă, și de același sens,
între nivelul ISD și nivelul exporturilor.

Tabelul 6
Evoluț ia exporturilor în perioada 2003-2009
Mil.euro 2003 2004 2005 2006 2007 2008
2009
Fluxul de 1946 5183 5213 9059 7250 9496
3488
ISD
Exporturile 12157 16205 19134 22376 27899 33725 29116
Fluctuatie - +33,33 +18,07 +16,94 +24,68 +20,88 -13,67
(%)
Sursă: International Monetary Fund, World Economic Outlook Database October
2010, www.imf.org.

6
Banca Națională a României, Raport anul 2009, p. 124.

8
E v o ți
l ua e x p o r t u r ilo r E v o ția
lu f lu x u lu i d e IS D

4 0 .0 0 0 1 0 .0 0 0
3 5 .0 0 0 9 .0 0 0
8 .0 0 0
3 0 .0 0 0
7 .0 0 0
2 5 .0 0 0 6 .0 0 0
2 0 .0 0 0 5 .0 0 0
1 5 .0 0 0 4 .0 0 0
3 .0 0 0
1 0 .0 0 0
2 .0 0 0
5 .0 0 0 1 .0 0 0
0 0
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Figura 7. Relaț ia dintre evoluț ia exporturilor ș i fluxul de ISD în


perioada 2003-2009
Sursă: Prelucrare proprie după tabelul 6.

Evoluția importurilor (tabelul 7) a fost una relativ la fel cu cea a exporturilor,


însă nivelul acestora crescut de 3,2 ori, de la 16562 milioane euro în 2003 la 52834
milioane euro în 2008, mai mult decât nivelul importurilor (de 2,77 ori) în
perioada 2003-2008. De asemenea și pe parcursul anului 2009 importurile au
înregistrat o scădere mai mare decât cea a exporturilor, importul de fiind de 35903
milioane euro, mai puțin cu 32 % față de anul 2008. Această evoluție se aproprie
și mai mult de cea a fluxurilor de ISD, de unde rezultă și în acest caz că există o
corelație strânsă, și de același sens, între nivelul importurilor și nivelul ISD.
Activitatea întreprinderilor investiție străină directă, în ansamblul ei, are un
impact pozitiv asupra balanței comerciale a României, spre exemplu în anul 2009
contribuția la exporturi fiind de 69,8%, în timp ce la importuri este de 60,1%.7
Aceasta dovedește faptul că, ISD nu constituie un substituent al schimburilor
comerciale ci un element complementar, care contribuie împreună la creșterea
rolului României în cadrul sistemului economic mondial.

Tabelul 7
Evoluț ia importurilor în perioada 2003-2009
Mil.euro 2003 2004 2005 2006 2007 2008
2009
Fluxul de 1946 5183 5213 9059 7250 9496
3488
ISD
Importurile 16562 22538 27919 35269 48452 52834 35903
Fluctuatie - +36,08 +18,07 +23,88 +37,38 +0,90 -32,05
(%)
Sursă: International Monetary Fund, World Economic Outlook Database October
2010, www.imf.org.

7
Banca Națională a României, Raport 2009 - rezumat privind ISD, p. 8.

9
E v o ția
lu im p o r t u r ilo r E v o ția
lu f lu x u lu i d e IS D

6 0 .0 0 0 1 0 .0 0 0
9 .0 0 0
5 0 .0 0 0
8 .0 0 0

4 0 .0 0 0 7 .0 0 0
6 .0 0 0
3 0 .0 0 0 5 .0 0 0
4 .0 0 0
2 0 .0 0 0
3 .0 0 0
2 .0 0 0
1 0 .0 0 0
1 .0 0 0
0 0
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Figura 8. Relaț ia dintre evoluț ia importurilor ș i fluxul de ISD în


perioada 2003-2009
Sursă: Prelucrare proprie după tabelul 7.

Impactul ISD asupra balanț ei de plăț i


Balanța de plăți reprezintă raportul dintre suma plăților primite din
străinătate și suma plăților care în străinătate. Cu alte cuvinte, indică cantitatea
totală de operațiuni de comerț exterior, balanța tranzacțională, balanța dintre
export și import și plățile de transfer.
Impactul cantitativ si calitativ al investitiilor straine directe asupra balantei
comerciale este negativ, atât datorita dinamicii mai accentuate a importurilor
firmelor straine decât cea a exporturilor realizate de catre acestea, după cum am
putut vedea anterior, cât si ca urmare a faptului ca s-au importat cu precadere
bunuri cu valoare adaugata mare si s-au exportat, în cea mai mare parte, produse
cu un grad de prelucrare scazut. Aceasta evolutie nefavorabila s-a datorat, în
principal, unor cauze legate de implementarea investitiilor straine, orientarea
preponderenta catre activitatile de comert si lipsa capabilitatilor autohtone
necesare dinamizarii avantajelor comparative prin ISD.
Investitiile straine directe au reprezentat o sursa importanta de finantare a
deficitului de cont curent, în special începând cu anul 1997 când sau receptat
fluxuri mai mari de capital strain. De asemenea s-a constatat că pe ansamblul
economiei, companiile straine „extrag mai putin decât introduc”, efectul financiar
net (calculat ca diferenta între intrarile si iesirile de capital) accentuându-se odata
cu cresterea influxurilor de ISD. Reducerea semnificativă a deficitului contului
curent în anul 2009 a fost influențată și de scăderea deficitului balanței veniturilor
cu 42,1% față de anul anterior, ca urmare a diminuării veniturilor repatriate de
nerezidenți din investiții străine directe8. În acest context, intrarile masive de
capital strain constând, în principal, în participatii si profit reinvestit, în defavoarea
creditelor externe, ar putea contribui semnificativ la echilibrarea balantei de plati
externe, prin diminuarea deficitului de cont curent.
8
Banca Națională a României, Raport anual 2009, p. 126.

10
În anul 2009, soldul pozitiv al contului de capital și financiar a fost de 6150
milionoane euro, în scădere cu 65,5% față de anul precedent, tendință dată de
investițiile directe ale nerezidenților în România și de alte investiții de capital.
În concluzie impactul ISD asupra balanței de plăți este unul preponderent
benefic, având ca exemplu anul 2009 când deficitul de cont curent (5168 milionane
euro) a fost finanțat în proporție de 88,2% prin investiții directe ale
nerezidenților în România9.

Impactul ISD asupra investiț iilor de capital


Una dintre caile prin care investitiile straine directe influenteaza indirect
cresterea economica este formarea capitalului autohton, întrucât ISD au efect
multiplicator asupra investitiilor interne. Prin efecte de antrenare, investitiile
straine directe au stimulat investitiile autohtone, a caror dinamica a fost superioara
comparativ cu cea a fluxurilor de capital strain, contribuind astfel, indirect, la
dezvoltarea activitatilor productive, în principal, a celor aflate în amonte sau în
aval fata de obiectul de activitate al filialei straine.
Un alt efect pozitiv al influxurilor de capital strain consta în suplimentarea
resurselor interne contribuind astfel la reducerea deficitului între economiile
interne si necesarul de investitii si, în consecinta, la cresterea formarii brute a
capitalului fix (FBCF). Initial, fluxurile de ISD au înregistrat niveluri relativ
reduse si au fost îndreptate preponderent catre procesul de privatizare, ceea ce a
minimizat impactul pozitiv al intrarilor de capital strain constând în dinamizarea
achizitionarii de active fixe. Ulterior, se înregistreaza treptat o crestere a ISD
atrase concomitent cu o modificare sensibila a structurii acestora în favoarea
investitiilor de tip “greenfield”, astfel încât impactul intrarilor de capital strain
asupra FBCF se manifesta din ce în ce mai puternic. Începând cu anul 2004 se
înregistreaza niveluri superioare ale ponderii ISD în FBCF, cuprinse între 23% si
aproximativ 32%, datorate, atât preocuparii investitorilor straini pentru
modernizarea activitatii si cresterea competitivitatii produselor realizate pentru a
face fata concurentei de pe Piata Unica, cât si intensificarii investitiilor straine de
tip “greenfield” în vederea consolidarii pozitiei pe piata regionala, în contextul
integrarii României în Uniunea Europeana10.
Asadar, impactul fluxurilor de ISD asupra investitiilor de capital se
concretizeaza în efecte pozitive reprezentate atât de suplimentarea capitalului
intern destinat achizitionarii de active fixe, cât si în stimularea investitiilor
autohtone, cu influente favorabile evidente, directe si indirecte, asupra cresterii
economice.

Așadar, după cum am evidențiat mai sus, se poate observa că între evoluția
fluxurilor de ISD și evoluția principalilor indicatori de creștere economică în
România, putem afirma că există o corelație directă evidentă între creșterea
nivelului ISD și creșterea PIB-ului, a volumului exporturilor și importurilor,
precum și o corelație semnificativă, invers proporțională, cu rata șomajului. În
9
Banca Națională a României, Raport anual 2009, p. 127.
10
Banca Națională a României, Raport 2009 - rezumat privind ISD, p. 9.

11
același timp creșterea fluxului de ISD atrage după sine efecte preponderent
pozitive asupra balanței de plăți, forței de muncă și investițiilor de capital.

3.3 Atractivitatea României în faț a investitorilor străini

O analiză SWOT a investițiilor străine directe în România, arată în felul


următor:

Analiza SWOT (puncte tari ș i puncte slabe, oportunităț i ș i riscuri)


PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Cota unică Infrastructura
Cota unica de impozitare presupune Romania are de recuperat un decalaj
acelasi rang de impozitare pentru foarte mare in domeniul
persoane fizice si companii, deci un infrastructurii, fata de restul tarilor din
sistem de impozite corelate, cu rata UE. De exemplu, din reteaua de
unica de impozitare, pentru toate aproape 80 de mii de kilometri de
tipurile de venituri obtinute din drumuri, doar 20% reprezinta drumuri
diferite activitati. nationale. Lungimea cailor ferate a
Succesul regimului cotei unice de ramas neschimbata de ani de zile. In
impozitare depinde, se pare, de 2005 se inregistrau 21.228 km de cai
nivelul acestei rate: cu cat aceasta ferate. "Infrastructura feroviara
este mai mica, cu atat este mai romaneasca poate atinge standardele
eficienta colectarea ei. Desi s-a europene de calitate peste 10 ani,
constatat ca o rata mai mica de intrucat, pana acum, nu s-au realizat
impozitare conduce, in general, la aproape deloc investitii in acest
sporirea gradului de plata a taxelor sector", a afirmat ministrul
respective, impozitele mai scazute pot transporturilor, Ludovic Orban.
conduce, dupa stabilizarea apetitului Potrivit ambasadorului Cehiei la
de plata al celor impozitati, la Bucureşti, Petr Dokládal, singura
scaderea veniturilor la Bugetul de barieră în dezvoltarea investiţiilor din
stat. ţara noastră rămâne infrastructura.
De la 1 ianuarie 2005 si in tara Investitorii isi exprima nemultumirile
noastra, toate impozitele au devenit cu privire la timpul indelungat pe care
16% - impozitele pe venitul global, la il petrec in asteptarea unei decizii a
dobanzile bancare (la dobanzile autoritatilor.
platite de banci clientilor pentru Infrastructura feroviara publica
depozite la termen), castigurile la prezinta urmatoarele caracteristici
bursa si castigurile din tranzactiile generale: lungime retea (km) -11.380;
imobiliare ale firmelor si lungime totala a liniilor de cale ferata
particularilor. (km) - 22.247; lungime totala a
Romania s-a inscris astfel printre liniilor electrificate (km) - 8.585;
primele tari membre UE care au tuneluri (numar/km) - 211/63; poduri
marsat la cota unica de impozitare (numar) -4.236;
europeana.

12
Salarii mici Birocraț ia
Costurile reduse ale salarizarii si Fluidizarea mecanismelor birocratice,
cresterea productivitatii vor continua eradicarea coruptiei si stabilitatea
sa atraga investitorii straini în legislativa si financiara sunt
România. problemele aduse din nou in discutie
Salariile sunt de 2,5 ori mai mici, iar de investitorii straini in Romania:
productivitatea de doar 0,5 mai mica o Cozi la ghisee.
fata de tarile din regiune. Asta o Geam de sticla intre om si
inseamna ca Romania este bine functionar.
pozitionata si ca va atrage in o „Curse” de la un ghiseu la altul.
continuare investitii straine directe. o Intarzieri si greseli in
Vor veni in continuare investitori, dar redactarea documentelor
in dorinta de a deveni competitiv in notariale.
mediul international, care se o Zone de asteptare la diferite
focalizeaza din ce in ce mai mult pe institutii in conditii greu de
reducerea costurilor, Romania poate suportat .
deveni in urmatorii ani sursa cresterii o Insuficientă transparenţă.
eficientei pentru marii investitori. o Slaba dezvoltare a
parteneriatului public-privat.
Membra UE Valorizarea populaț iei și a
Potentialul de crestere a resurselor umane
productivitatii si apartenenta la Sporul natural este negativ, populatia
Uniunea Europeana. tanara avand o rata descrescatoare in
Calitatea de membru al UE benefica timp.
si necesara pentru stabilitatea politica Cresterea substantiala in ultimii ani a
si sociala a spatiului in care se numarului de absolventi, conduce la
desfasoara o (potentiala) afacere. suprasaturarea pietei fortei de munca.
Intrarea in Uniunea Europeana a fost Diferenta mica intre ajutorul de somaj
insotita, fara exceptie, de cresteri ale si salarii incurajeaza somajul mascat
pietelor financiare si, in general, ale si munca la negru.
economiilor noii tari membre Insuficienta armonizare a sistemului
Aderarea la Uniunea Europeana este educaţional postgimnazial cu cerinţele
asociata cu cresterea investitiilor pieţei muncii şi dezvoltării viitoare a
straine directe, prin cresterea societăţii.
nivelului de predictibilitate, stabilitate Decalaj între pregătirea oferită de
legislativa si nu in ultimul rand prin şcoală şi cerinţele pieţei muncii.
reducerea continua a costului Migrarea, în ultimii ani a tinerilor (si
finantarii. nu numai) în alte tari, dar care le oferă
Statutul de membru aduce in primul mai multe oportunităţi.
rand un plus de incredere in randul
investitorilor straini, dar si autohtoni.
Aderarea la Uniunea Europeana este
asociata cu cresterea investitiilor
straine directe, prin cresterea

13
nivelului de predictibilitate, stabilitate
legislativa si nu în ultimul rând prin
reducerea continua a costului
finantarii.
Potenț ial turistic Calitatea vieț ii
Ritmul de creştere a investiţiilor Comparativ cu alte tari europene,
străine s-a redus, pe fondul crizei media calitatii vietii in Romania nu
economice, însă România va continua este deloc satisfacatoare. Aceasta se
să reprezinte o destinaţie profitabilă datoreaza faptului ca familiile din
pentru investitori, anunţă Agenţia zonele rurale ale tarii au ramas in
Română pentru Investiţii Străine. urma cu ceea ce reprezinta conditii de
Carpatii Românesti, atât prin viata adecvate. Infrastructura extrem
desfasurarea lor, pe circa o treime din de scazuta nu atrage investitorii si prin
suprafata tarii (66.303 kmp), cât si urmare posibilitatea de dezvoltare a
prin pozitia centrala, configuratia calitatii vietii este extrem de scazuta.
generala si altitudinala, se impun ca Mai mult de jumatate din populatia
un component de baza în structura tarii apreciaza locuinta personala ca
geografica si peisagistica a României. fiind buna, restul indreptandu-se catre
Cu aceeasi importanta se înscriu si în clasificari precum satisfacatoare,
activitatea de turism prin bogatia si proasta sau foarte proasta.
varietatea potentialului lor turistic. Peste 70% din populatie nu reuseste
Se pot practica mai mult de zece sa faca economii, iar o mare parte
forme de turism, dupa cum urmeaza: dintre ei detin un raport venit-consum
drumetie, odihna, sporturi de iarna, subunitar.
tratament balnear, de interes stiintific, Un total de 90% din populatie detine
pentru cunoastere, pentru alpinism si propria locuinta, in timp ce mai putin
speoturism, vânatoare si pescuit de 20% dintre acestia detin afaceri
sportiv, pentru agrement nautic, foto- profitabile.
safari, sporturi de aventura etc. Accesibilitatea învăţământului, cu
Alte puncte tari mai sunt: valori pozitive modeste.
Existenta rezervelor de materii prime Remarcăm nivelul deosebit de modest
pentru anumite sectoare economice al evaluării gradului de respectare a
(prelucrarea lemnului, constructii). drepturilor personale.
Traditie indelungata in anumite Temerile populaţiei aduc în atenţie
sectoare – prelucrarea lemnului, probleme sociale importante, mai ales
industria alimentara, industria cele referitoare la preţuri şi impozite.
textilelor, constructii, constructii de Satisfacţia faţă de viaţa politică şi
masini. evaluarea conducerii ţării rămân în
Pozitie geografica buna ca si granita zona deficitară.
de est a Uniunii Europene. Nivel ridicat al importului de produse.

Beneficii aduse de IMM-uri Sistemul educaț ional


Apar anumiti factori cu impact In Romania, in ultimii ani nivelul
pozitiv generati de integrarea sistemului educational a scazut in

14
europeana asupra IMM (intreprinderi comparatie cu perioada imediata
mici si mijlocii) cum ar fii: revolutiei. Se vorbeste tot mai mult de
-acces mai bun la piete; o diminuare a numarului de ani de
-sunt flexibile; studiu in speranta de a concentra in
-ajuta la intensificarea concurentei; planul de invatamant numai acele
-legislatie si regulamente notiuni extrem de necesare. Problema
imbunatatite; grava insa, este aceea ca institutiile
-furnizori potentiali mai ieftini si mai de invatamant din Romania nu dispun
buni; de toate aparaturile necesare studiului
-cooperarea mai buna spre inovare; elevilor si chiar si in universitati de
-acces mai bun la noile tehnologii; renume din tara studentii folosesc
-proceduri de achizitie mai corecte; utilaje demult scoase din uz din
-accesul la fonduri structurale. domeniul din care provin. Aceasta nu
conduce decat la o neconcordanta a
ceea ce este pe piata si ce invata
elevul ca este. Prin urmare, mana de
lucru a absolventilor unor studii
superioare nu mai are randament
maxim (cel putin pentru o perioada de
acomodare cu noile utilaje).
OPORTUNITĂȚ I RISCURI
-Modernizarea drumurilor nationale, -Emigrarea forţei de muncă calificată.
judetene si constructia autostrazilor. -Instabilitatea legislativă.
-Restaurarea si reconstructia cailor -Lipsa credibilităţii mediului de
ferate si de telecomunicatii necesare. afaceri.
-Valorificarea superioară a -Desfiinţarea multor centre de
potenţialului turistic. cercetare.
-Stabilirea unor obiective comune şi a -Corupţia.
unui parteneriat între instituţiile de -Creşterea preţurilor la serviciile de
instruire şi angajatori. telecomunicaţii şi transport.

-Dezvoltarea de parteneriate între -Lipsa unei coordonări a acţiunilor de


mediul academic şi mediul de afaceri, atragere de investitori străini.
în vederea satisfacerii cerinţelor -Pierderea pana si a capitalului roman
pieţei. investit in favoarea investirii lui in tari
-Colaborarea şi stabilirea de straine.
parteneriate între centrele locale de -Renuntarea agentilor straini de a
instruire şi instituţiile similare din investi in Romania datorita lipsei
UE. infrastructurii.
-Asigurarea utilităţilor (apa, -Scaderea nivelului de trai din
canalizare, gaz, telefon, curent Romania datorita lipsei investitiilor in
electric, drumuri) în zonele noi in crearea de firme mici si mijlocii care
care sunt planificate a se construi noi ar reprezenta o oferta de locuri de
locuinţe, pentru a atrage investitorii munca pentru populatia tarii.
15
in acele locuri. -Formarea unei rate a somajului
-Asigurarea unei colaborări şi extrem de ridicata care ar duce
coordonări între regiile de interes economia nationala in “faliment”.
public ce asigură repararea şi -Slaba dezvoltare a ariilor (zonelor)
asfaltarea drumurilor, înlocuirea industriale.
conductelor de gaz şi celor de apă şi
canalizare, în vederea eficientizării
procesului de modernizare şi a
evitării viitoarelor blocaje şi
disfuncţionalităţi.
-Dezvoltarea de structuri specializate
pentru atragerea de investiţii străine.
-Crearea de facilităţi pentru
investitori.
-Incurajarea exportului de produse cu
valoare adăugată mare.
-Dezvoltarea antreprenoriatului.
-Cooperarea cu alte ţări în domeniul
educaţiei şi formării.
-Posibilitatea de promovare a
produselor şi serviciilor datorită
existenţei celor mai variate căi de
publicitate şi a firmelor specializate
în acest domeniu.
-Dezvoltarea firmelor specializate în
studii de piaţă, consultanţă în afaceri,
consultanţă financiară, proiecte etc.
-Atragerea de studenţi din alte ţări.
-Dezvoltarea de parteneriate cu
universităţi de prestigiu din alte ţări.
-Creşterea numărului de burse oferite
în străinătate pentru studenţii români.
-Dezvoltarea sistemului educațional.
-Continuarea proceselor de
modernizare şi dotare a şcolilor şi
liceelor.
-Preocuparea tot mai accentuată
pentru colaborarea cu şcoli şi licee
din străinătate în vederea organizării
de acţiuni comune.

După cum reiese din tabelul de mai sus România posedă multe puncte tari și
oportunități în atragarea investitorilor străini, dar și un număr mare de puncte
slabe și amenințări. Pe scurt principalele puncte tari ale României pentru atragerea

16
investițiilor străine directe sunt: faptul că este o economiei de piață funcțională,
poziție geografică favorabilă fiind poartă de acces spre Europa, existența
resurselor naturale și faptul că are o piață de consum mare, numeroasă, ieftină și
cu o bună educație a forței de muncă.
Principalele puncte slabe ar fi: o rată a inflației în creștere în comparație cu
media din Europa, o infrastructură de transport insuficientă și degradată, o rată a
șomajului pe termen lung în creștere în rândul tinerilor și adulților.
Cele mai notabile amenințări sunt: creșterea nivelului de impozitare pentru
întreprinderi, degradarea continuă a infrastructurii, migrarea întreprinderilor din
sectoarele în dezvoltare în locații mai puțin costisitoare, emigrarea tinerilor și a
specialiștilor. Dintre oportunități amintim: al șaptelea stat membru din UE din
punct de vedere al mărimii, resursele energetice regenerabile, o mobilitate mai
mare pentru forța de muncă în interiorul Uniunii Europene.

CONCLUZII

După cum am putut arătat pe parcursul lucrării, nu se poate pune la îndoială


impactul pozitiv al investițiilor străine directe asupra dezvoltării economice,
existența corelației evidente între ISD și evoluția PIB-ul, a importurilor și
exporturilor, a ratei șomajului și balanței de plăți, precum influența preponderent
benefică asupra forței de muncă și investițiilor de capital.
În prezent Romania este țară membră a Uniunii Europene, însă în postura de
ultima venită, cu unele din cele mai mari decalaje economice și sociale față de

17
celelalte state membre, PIB-ul/locuitor, productivitatea muncii, exportul, salariul
mediu din România fiind printre cele mai scăzute din Uniunea Europeana. De aici
derivă o singură concluzie importantă: eforturile pe plan economic ale României
nu trebuie să scadă, ci dimpotrivă, sa fie amplificate. Nu există obiectiv mai
important pentru Romania decât dezvoltarea economiei, bazată pe valorificarea la
maximum a oportunităților oferite de integrarea în Uniunea Europeană ce face din
ea un adevarat „magnet” pentru investitorii straini.
Aderarea la Uniunea Europeana a adus o îmbunatatire a mediului de afaceri
românesc, îmbunătățire care a inceput să se facă simțită în ceea ce privește un
cadru legislativ mai stabil și existența unor practici de afaceri mai transparente.
Au fost deja eliminate sau sunt în curs de eliminare barierele în calea liberei
circulații a serviciilor și a mărfurilor. Un cadru legislativ comun furnizat de Piața
Unică va crește eficiența generală a economiei românești prin îmbunătățirea
alocării resurselor, creșterea gradului de specializare și încurajarea concurenței. În
condițiile îmbunătățirii mediului de afaceri, România este deja o țintă atractivă
pentru investițiile străine. La aceasta va contribui în continuare și statutul de
economie de piață funcțională obținut de Romania. Atragerea unui volum mare
de investiții străine va asigura rapid si direct accesul la management eficient, la
tehnologii moderne, precum și la noi segmente de piata.
Îngrijorător este faptul că, în România autoritățile nu au făcut mare lucru
pentru a atrage investitori străini, iar evoluția din perioada 2006-2008, când s-au
atras un număr ridicat de investiții străine directe de care beneficiază țara noastră
în prezent, s-a bazat pe o conjuctură favorabilă legată de aderarea la UE.
Pe măsură ce fluxuri din ce în ce mai mari de investiții străine directe vor
pătrunde în economie, impactul acestora asupra mediului economic și social va
depinde semnificativ de politicile guvernamentale aplicate de către factorii de
decizie. În acest sens, atât teoria cât și practica economică, inclusiv experiența
celorlalte state central și est europene, demonstrează atât importanța aplicării unor
măsuri active, de orientare a ISD atrase, cât și a acțiunilor țării gazdă în direcția
medernizării infrastructurii și creșterii nivelului de pregătire a forței de muncă.
În acest context, strategia de dezvoltare pe termen lung a României trebuie să
se axeze cu prioritate pe îmbunătățirea capabilităților umane și tehnoligice,
singura opțiune viabilă în vederea reducerii decalajelor față de celelalte state
membre și atragerea de ISD ar trebui să vizeze următoarele aspecte:
• Îmbunătățirea calității resursei umane, prin creșterea investițiilor în
educație, inclusiv a celor care urmăresc formarea continuă a forței de muncă,
întrucât construirea unei societăți bazate pe cunoaștere nu este posibilă în
condițiile în care educația reprezintă numai un obiectiv marginal;
• Stimularea activităților de cercetare-dezvoltare, inclusiv prin realizarea
unor parteneriate între sectorul public și cel privat;
• Încurajarea inițiativei locale, prin reducerea birocrației și crearea unui
cadru administrativ eficient;

18
• Încurajarea firmelor investitoare să-și dezvolte activitățile generatoare de
valoare adăugată mare și să investească în acele activități care sporesc
avantajele comparative ale resurselor resurselor autohtone;
• Implicarea mai activă a agențiilor de dezvoltare și a agenției române pentru
investiții străine (ARIS) în promovarea regiunilor țării ca zone investiționale
prin elaborarea unor proiecte concrete și identificarea și abordarea
potențialilor investitori străini;
• Atragerea unor investitori străini prin proiecte punctuale care urmăresc
specificul zonei și valorificarea la maximum a potențialului acesteia, în
special în zonele defavorizate sub aspectul dezvoltării economice, care ar
putea contribui la reducerea decalajelor regionale;
• Creșterea semnificativă a gradului de absorbție a fondurilor europene și
utilizarea eficientă și eficace a acestora ar trebui să reprezinte o prioritate
reală a factorilor de decizie, întrucât fondurile structurale și de coeziune pot
contribui semnificativ la dezvoltarea infrastructurii fizice și instituționale;
• Aplicarea strictă și nediscriminatorie a normelor și reglementărilor
europene în domeniul concurenței și eticii muncii care va crea premisele
minimizării efectelor negative ale investițiilor străine directe asupra mediului
economic și social.
În concluzie, deși evoluția principalilor indicatori economici resimte
impactul benefic al investițiilor străine directe în România, pentru maximizarea
raportului dintre contribuțiile pozitive și negative ale ISD se impune promovorea
unor politici guvernamentale adecvate, orientate către utilizarea inteligentă a
fluxurilor de capital străin ca instrument al strategiei de dezvoltare, inclusiv prin
aplicarea unor măsuri de atragere direcționată a ISD.

BILIOGRAFIE

1.Bonciu F., Investițiile străine, București, Editura Lumina Lex, 2003.


2.Caraganciu A., Cinic L., Clichici D., Investiții internaționale, Editura PIM,
Iași, 2008.
3.Doltu C-tin, Investițiile străine directe și influența lor asupra modernizării
economiei în tranziție, Editura Arc, 2008.
19
4.Dunning John H., Multinational Entreprise and the Global Economy,
Edison-Wesley Publishing Company, Wokingham, England, 1993.
5.Gilpin R., Economia mondială în secolul XXI, Iași, Editura Polirom, 2004.
6.Hood N., Young A., The Economics of Multinational Entreprise, Longman
Group Ltd., 1990.
7.Koltay K., Hunya G., Privatization an FDI in Central an Eastern Europe,
Tranational Corporations vol. 9, no. 1, 2000.
8.Lazăr M. Cistelecan, Economia, eficienţa şi finanţarea investiţiilor, Editura
Economică, Bucureşti, 2002.
9.Lipsey R., Inward ISD and economic growth in developing countries,
Transnational Corporations vol. 9, no. 1, 2000.
10.Mazilu A., Transnaționalitate și competitivitate, o perspectivă est-
europeană”, Editura Economică, 1999.
11.Moldovanu D., Economia Moldovei în capcana globalizării și tranziției,
Chișinău, Editura ARC, 2004.
12.Negrițoiu M., Salt înainte: dezvoltarea şi investiţiile străine directe,
Editura Expert, București, 1996.
13.Parce W. D., Dictionary of Modern Economy, Editura Macmillan Press,
Londra, 1994.
14.Shapiro A. C., Foundation of Multinational Financial Management, Wiley,
John & Sons Incorporated, 1994.
15.Baza de date a Agenției Române de Investiții, www.arisinvest.ro.
16.Baza de date a Conferinței Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare,
www.unctad.org.
17.Baza de date a Băncii Naționale Române, www.bnr.ro.
18.Baza de date a Fondului Monetar Internațional, www.imf.org.
19.www.biblioteca.ase.ro.

20
ANEXE

Anexa 1

Primele 20 STN nonfinanciare din lume, după activele lor peste hotare, 2008
(în milioane de dolari și număr de angajați)

21
Active Număr de angajați Număr de filiale
Țară de Domeniul de Peste Peste Peste IT11
Nr. Societăți origine activitate hotare Total hotare Total hotare Total (%)
Echipamente
General electrice și 52,
1 Electric SUA electronice 401 290 797 769 97 214 182 515 171 000 323 000 2
Royal Industria
Dutch/Shell Marea petrolieră 73,
2 Group Britanie (extr.,rafin.,distr.) 222 324 282 401 261 393 458 361 85 000 102 000 0
Vodafone Marea 88,
3 Group Plc Britanie Telecomunicații 201 570 218 955 60 197 69 250 68 747 79 097 6
Industria
Marea petrolieră 81,
4 BP PLC Britanie (extr.,rafin.,distr.) 188 969 228 238 283 876 365 700 76 100 92 000 0
Toyota Motor 52,
5 Corporation Japonia Automobile 169 569 296 249 129 724 203 955 121 755 320 808 9
Industria
ExxonMobil petrolieră 67,
6 Corporation SUA (extr.,rafin.,distr.) 161 245 228 052 321 964 459 579 50 337 79 900 9
Industria
petrolieră 74,
7 Total SA Franța (extr.,rafin.,distr.) 141 442 164 662 177 726 234 574 59 858 96 959 5
Utilități
(Electricitate, gaz 55,
8 E.On Germania și apa) 141 168 218 573 53 020 126 925 57 134 93 538 8
Utilități
Electricite De (Electricitate, gaz 42,
9 France Franța și apa) 133 698 278 759 43 914 94 044 51 385 160 913 2
Metal și produse 87,
10 ArcelorMittal Luxemburg din metal 127 127 133 088 112 689 124 936 239 455 315 867 2
Volkswagen 60,
11 Group Germania Automobile 123 677 233 708 126 007 166 508 195 586 369 928 5
Utilități
(Electricitate, gaz 56,
12 GDF Suez Franța și apa) 119 374 232 718 68 992 99 377 95 018 196 592 4
Anheuser- Produse
Busch Inbev alimentare, 87,
13 SA Olanda băuturi și tutun 106 247 113 170 18 699 23 558 108 425 119 874 9
Industria
Chevron petrolieră 58,
14 Corporation SUA (extr.,rafin.,distr.) 106 129 161 165 153 854 273 005 35 000 67 000 1
Echipamente
electrice și 73,
15 Siemens AG Germania electronice 104 488 135 102 84 322 116 089 295 000 427 000 0
Ford Motor 54,
16 Company SUA Automobile 102 588 222 977 85 901 146 277 124 000 213 000 3
Industria
petrolieră 56,
17 Eni Group Italia (extr.,rafin.,distr.) 95 818 162 269 95 448 158 227 39 400 78 880 4
Telefonica 70,
18 SA Spania Telecomunicații 95 446 139 034 54 124 84 778 197 096 251 775 3
Deutsche 50,
19 Telekom AG Germania Telecomunicații 95 019 171 385 47 960 90 221 96 034 227 747 3
72,
20 Honda Motor Japonia Automobile 89 204 120 478 80 861 99 458 111 581 181 876 2
Sursă: UNCTAD, World Investment Report 2010 (tab. 27 din anexe).

Anexa 2

Structura soldului ISD la 31 decembrie 2009


Repartizarea pe principalele activităț i economice

11
Indicatorul transnaționalizării (IT) reprezintă indicatorul generalizator și reflectă gradul de transnaționalizare a
firmelor. El se calculează conform metodicii elaborate de UNCTAD, drept valoare medie a: raportului vânzărilor
străine la volumul total de vânzări și numărul angajațiilor la volumul lor total. Indicatorul include cota activelor în
străinătate, precum și capacitatea investițiilor străine directe de a genera valoare adăugată, necesară pe piața
mondială. Ultimele date ale IT sunt prezentate de UNCTAD pentru anul 2008.

22
Sursă: Banca Națională a României, Raport privind ISD 2009 – anexă grafice.

Anexa 3

Investiț ii străine directe la 31 decembrie 2009


Repartizarea pe regiuni de dezvoltare

23
Sursă: Banca Națională a României, Raport privind ISD 2009 – anexă grafice.

Anexa 4

Investiț ii străine directe la 31 decembrie 2009


Repartizarea pe ț ări de provenienț ă

24
Sursă: Banca Națională a României, Raport privind ISD 2009 – anexă grafice.

25