LUCRARE DE LICENȚĂ

Conducător științific:
Profesor conf. dr. Nicolae Marinescu

Absolvent:
Spiridon (Dragomir)Laura Elena

BRAȘOV, 2020
UniversitateaTransilvania din Brașov
Facultatea de Științe Economice și Administrarea Afacerilor
Program de studii: Afaceri internationale
 EVOLUȚIA ȘI IMPORTANȚA
INVESTIȚIILOR STRĂINE DIRECTE
PENTRU ROMÂNIA

Conducător științific:
Profesor conf. dr. Nicolae Marinescu

Absolvent:
Spiridon(Dragomir)Laura Elena

BRAȘOV, 2020
 EVOLUȚIA ȘI IMPORTANȚA
INVESTIȚIILOR STRĂINE DIRECTE
PENTRU ROMÂNIA

Conducător științific:
Profesor conf. dr. Nicolae Marinescu

Absolvent:
Spiridon(Dragomir)Laura Elena

BRAȘOV, 2020
 CUPRINS

Abstract
Introducere

1 CAPITOLUL I. ANALIZA IMPACTULUI INVESTIȚIILOR STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA ……… 10

1.1 Tipologia investițiilor internaționale.......................................................................................4
1.1.1 Investiția internațională și formele ei...................................................................6
1.1.2 Rolul potențial al investițiilor directe....................................................................9
1.2 Rolul investițiilor străine directe...........................................................................................11
2 CAPITOLUL II. IMPACTUL INVESTITIILOR STRAINE DIRECTE IN BRASOV..............................13
2.1. AUTOLIV ROMÂNIA.............................................................................................................13
2.1.1 Autoliv România Seatbelt...................................................................................13
2.1.2 Inflators România................................................................................................13
2.1.3 România Brașov Service Delivery Center............................................................14
2.1.4 Autoliv România Electronics...............................................................................14
2.1.5 România Brasov Technical Center......................................................................14
2.1.6 România Brasov Steering Wheels.......................................................................14
2.1.7 România Rovinari Seatbelt..................................................................................15
2.1.8 România Spring Dynamic ...................................................................................15
2.1.9 Textile România..................................................................................................15
2.1.10 Van Oerle ............................................................................................................
2.1.11 Steering Wheel România ...................................................................................
2.2 IMPACTUL SCHAEFFLER BRASOV
2.2.1 Date generale
2.2.2 COMPARATIE AUTOLIV SI SHAEFFLER………………………………………………………………22
3 CAPITOLUL III. CONCLUZII ………………………………………………………………………….
 Abstract

Acest studiu abordează tema investițiilor străine directe în România și rolul lor în dezvoltarea
sustenabilă a economiei. Scopul lucrării a fost de a sublinia rolul investițiilor străine directe asupra
dezvoltării durabile a economiei României și impactul acestora asupra creșterii economice și a
mediului de afaceri din Brașov. Cercetarea s-a bazat pe indicatori statistici referitori la investiții
străine directe, publicate de către Banca Națională a României. Indicatorii pentru care am efectuat o
analiză dinamică a seriei de date au fost: ISD pe activități economice și ISD pe regiuni de dezvoltare.
Datele au acoperit intervalul dintre 2003 și 2018. Rezultatele au indicat o tendință ascendentă în
cazul investițiilor străine directe în România.

Cuvinte cheie: investiții străine directe, Brașov, companii multinaționale (CMN)

6
 Introducere

Investiția este motorul dezvoltării economice a unei țări, prin contribuția sa la creșterea
economică, prin efecte pozitive asupra balanței de plăți, crearea de noi locuri de muncă,
creșterea veniturilor bugetare naționale, prin asigurarea accesului la tehnologii moderne
tehnologii, etc. ISD poate genera efecte pozitive asupra economiei, prin efectul asupra
deficitelor bugetare și poate astfel accelera creșterea economică.

Impactul ISD asupra creșterii economice a fost un subiect de cercetare pentru mulți
autori. Cei mai dintre ei au constatat un impact pozitiv al ISD asupra creșterii economice
pentru țările dezvoltate sau în curs de dezvoltare. În timp ce intrările de ISD în sectoarele
economice au efecte diferite asupra economiei în creștere, există o lipsă de literatură privind
analiza impactului ISD asupra economiei brașovene. Există o preocupare majoră actuală a
specialiștilor din Europa pentru probleme ISD și efectele acestora asupra dezvoltării durabile
a diferitelor economii naționale, întrucât, în condițiile actuale, ISD este o sursă importantă de
finanțare, creând locuri de muncă; ridicarea nivelului tehnologiei utilizate etc.

Problema investițiilor străine directe oferă în mod constant noi provocări științifice de
cercetare, fiind un domeniu dinamic, cu aspecte noi care necesită ajustarea corespunzătoare a
metodele de investigare și analiză. Vasta literatură privind ISD este un argument puternic în
acest respect.

Pentru lucrarea propusă, voi analiza cele mai recente statistici și informații disponibile
legate de Autoliv și Schaeffler precum și impactul prezenței acestor companii în economia
brașoveană.

CAPITOLUL I. ANALIZA IMPACTULUI INVESTIȚIILOR STRĂINE

DIRECTE ÎN ROMÂNIA

7
1.1 Tipologia investițiilor internaționale

Ne referim la investiții în legătură cu o activitate care are ca scop folosirea unei sume
de bani în vederea unor profituri viitoare. În sens larg investiția reprezintă sacrificiul unei
părți din consumul prezent pentru un consum viitor posibil și incert. .1 Sacrificiul are loc în
prezent și e sigur. Recompensa pentru el vine mai târziu , dacă vine, și oricum mărimea ei
este incertă. În unele cazuri elementul care predomină este timpul (exemplu: investiția în
bonurile de tezaur guvernamentale), în altele riscul este atributul dominant ( investiția SAFI ),
iar alteori, ambele aspecte sunt importante (exemplu: achiziționarea acțiunilor întreprinderilor
care se privatizează).2

Trebuie avută în vedere și relația distinctă dintre investiție și economisire. Economisirea

poate fi definită mai curând ca un simplu consum amânat, in timp ce investiția reprezintă
defapt un consum sacrificat în prezent în intenția obținerii unui consum viitor mai mare.
Investiția mai are n plus și un caracter real, in sensul că ea poate determina creșterea în viitor a
producției naționale. În economie există mai multe tipuri de investiții.

Unele dintre acestea presupun tranzacții financiare între agenții economice, altele
presupun inplicarea în tranzacții și a unor bunuri materiale cum ar fi clădirile echipamentele
industriale mijloacele de transport,etc. In primul caz, investitorul intră în posesia unor active
specifice : acțiuni,obligațiuni, certificate de depozit sau bonuri de tezaur. În al doilea caz
activele rezultate au cu totul altă natură : fabrici, companii de transport, hoteluri sau magazine.
În primul caz este vorba despre investiții financiare, iar în al doilea caz de investiții reale. De
cele mai multe ori nu se poate face o delimitare precisă, deoarece cele două tipuri coexista.

Trebuie de reținut că în perioadele precapitaliste majoritatea investițiilor reale nu

implicau nici un fel de tranzacții financiare .3 În societatea modernă , aproape orice investiție
reală are si o importantă latură financiară .4 De la cel mai mic magazin la marile corporații
internaționale, activitatea de investiții se sprijină pe credit, acțiuni, obligațiuni,etc. Termenul
speculație este folosit de multe ori in sens peiorativ.

Nu există vreo diferență de esență între cele două concepte: cel de investitor și cel de
speculator. Speculatorul reprezintă un tip aparte de investitor, care se individualizează
printr-un comportament specific:

 speculatorul are o atitudine diferită față de risc în comparție cu investitorul

obișnuit:
 primul este atras puternic de investițiile cu risc deosebit de mare , cel de-al
doilea preferă un risc cât mai scăzut.

8
  de curând din aceasta atitudine speculatorul mizează pe un profit anormal de
mare corespunzator cu riscul pe care și-l asumă, în timp ce investitorul
obișnuit conteză pe un câștig normal de mare.
 speculatorul acționeaza mai mult pe termen scurt , in timp ce pentru o
investiție obișnuită orizontul de timp este relativ mai mare.
 in timp ce majoritatea agenților economici consideră ca informațiile și
semnalele furnizate de piață sunt corect interpretate de către toți ,
speculatorul crede că are un avantaj informațional față de ceilalți , anticipând
o evoluție pe care alții nu o întrevăd.
 contrar aparențelor, speculatorul nu este un factor de dezechilibru al pieței, ci
dinpotrivă ,un puternic factor de echilibru. Daca nu ar exista agenții
economici care să preia riscul pe care alții îl evită, mecanismele economice ar
avea tendință de blocare.5 6 Prin speculație are loc redistribuirea stimulentelor
legate de risc.

Înainte de a definii investițiile internaționale,este necesară cunoașterea rolului

economic al investiției la nivelul economiei naționale. Această chestiune de maximă
importață a ocupat un loc central în toate curentele de gândire economică . Economiștii
clasici și mai târziu cei neoclasici au constatat că oferta iși crează propria-i cerere. Astfel s-a
creat și dezvoltat suportul teoretic al rolului statului în economie. Aceștia susțin că procesele
și fenomenele economice se autoreglează .7 Pe termen lung ,economia îșî gasește mereu
poziția de echilibru.8

În poziția echilibru, oferta iși găsește mereu propria cerere, în consecință folosirea
forței de muncă este asigurată. Investițiile au forme contrarii la scara întregii
economii.Economisirea înseamnă retragerea din circulație a unei puteri de cumpărare cu
sumele economisite.

Efectul este resimțit de cererea agreată care se diminuează. Are loc astfel contracția
activitații la scara întregii economii,fenomen denumit recesiune. A investi înseamnă să cumperi
bunuri și servicii,întreținândși extinzând activitatea altor agenți economici,efect reflectat în
creșterea outputului economic total,adică PNB sau PIB.9
Deoarece economia revine mereu la starea de echilibru,pe termen lung sumele economisite vor
fi perfect compensate de către sumele investite..1011Pe termen scurt ,pot exista
neconcordanțe.Sumele economisite pot depăși uneori sumele investite și invers.

Creșterea sumelor economisite va duce la creșterea ofertei de depuneri sau la termen. În

consecință, rata dobânzii se va reduce, încurajând investițiile și descurajând
depunerile.Creșterea nivelului activitaților investiționale peste nivelul economiilor existente va
duce la creșterea cererii de capital de împrumut.Nivelul dobânzii va cunoaște o tendință
ascendentă,descurajând investițiile și încurajând depunerile.În cadrul modelului clasic
elementul primordial care determină nivelul activității investiționale dintr-o economie este rata
dobânzii.

9
 Investiția internațonală și formele ei
Formele investițiilor internaționale reprezintă modalitățile concrete prin care un agent
economic realizeazaă o investiție internațională ori de căte ori:

 cumpără acțiuni pe o piață străină sau emise de o firmă din altă țară
 cumpără obligațiuni pe o piață străină su emise de o firmă străină
 construiește pe loc gol (investiții green field)o societate nouă sau deschide o
filială în altă țară
 acordă un credit financiar unui agent economic dintr-o altă țară sau unui agent
economic strain ce operează in propria țară
 fuzionează cu o altă firmă
 participă cu capital investițional la construirea dea societăți mixte
 încheie contracte internaționale de leasing sau franchising.12

Din cele prezentate se poate deduce și definiția termenului de investiție

internațională,care este acea investiție care încorporează un element de extraneitate.
Investiția internațională presupune existența a cel puțin doi agenți economici,agentuleconomic
emitent și agentul economic receptor al investiției.13 Ca atare , există două tipuri de investiții
internaționale directe și de portofoliu, care se referă la raportul ce se stabilește între emitent și
receptor.14 Atunci când investiția presupune transferarea către agentul emitent a posibilității de
control și decizie asupra activitații agentului receptor este vorba despre o investiție directă.

În restul cazurilor când investiția nu presupune stabilirea unui asemenea raport este
vorba despre o investiție de portofoliu. Investiția de portofoliu reprezinta întotdeauna un
plasament pur financiar. investiția directă îmbină într-un mod mai complex plasamentul financiar
cu investiția reală. Atunci când agentul emitent ajunge să controleze agentul receptor,pe lângă
fluxul financiar apar fluxul de tehnologie, fluxul de forță de muncă, fluxul managerial si fluxuri
de bunuri și servicii.

Între investiția directă și cea de portofoliu există o zonă gri în care cu greu se poate deslușii
frontiera. Cel mai bun exemplu în acest sens îl constituie achiziționarea de acțiuni pe piața
financiară internațională. Cel mai vechi flux internațional este comerțul internațional.
Capitalismul influențează relațile economice internaționale datorită a cel puțin două procese pe
care le provoacă:

 dizlocarea economiei naturale de autoconsum și inlocuirea ei cu economia de

piață
 apariția unui nou tip de agent economic, intreprinderea capitalistă.15
Pe piață există două tipuri de proprietate privata:
 proprietatea privată individuală
 proprietatea privată colectivă

10
 Caracteristici ale interprinderii individuale:
 se constituie relativ rapid și cu cheltuieli minime
 nu plătește taxă pe venitul corporației,veniturile sunt impozitate ca și când ar fi
vorba de veniturile unei persoane fizice
 transferul proprietățiicătre alți investitori se face într-un mod greoi și complicat
 durata de viață a intreprinderii este limitată de durata de viață a proprietarului
acesteia
 accesul la capitalul de împrumut este relativ limitat.16

Aceste intreprinderi se ocupă de activități care nu necesită tehnologii sofisticate și

capitaluri mari.17

Caracteristici ale intreprinderii privată colectivă

Aceste intreprinderi au la bază societățile pe acțiuni

 inființarea acestei intreprinderi este un proces mai complex care necesită un
minim de capital și personal
 datorită existenței acțiunilor,transferul proprietății se face rapid și cu cheltuieli
minime
 durata de viață este relativ mare
 răspunderea este limitată în raport cu mărimea participării la capital
 veniturile obținute in urma desfașurării activității economice sunt taxe dublu,o
dată ca venituri ale intreprinderii și o dată ca venit al acționarilor.18 19
Totodata avem operatori economici internaționali care sunt intreprinderile naționale
care desfășoară în mod sistematicoperațiuni de export-import,activități care ocupă o pondere
semnificativă în ansamblul activităților intreprinderii.Operatorii multinaționali sau
transnaționali încetează de a mai fi circumscriși unui anumit spațiu național și își pierd
specificitatea națională. Cel mai semnificativ tip de operator transnațional este corporația
transnațională. Activitatea operatorilor transnațional nu duce la substituirea activității
operatorilor internaționali. Fără agenți economici internaționali și naționali corporațile
transnaționale nu ar putea exista.20

Nu există o definiție CTN concisă și generală acceptată ci mai multe puncte de vedere
cu privire la acestea. Un punct de vedere pune accentul pe caracteristicile structurale ale
firmelor respective ,cum ar fi numărul de țări în care operează firma ,naționalitatea
acționarilor ,compoziția multinațională a managementului de la vârful ierarhic. Alt punct de
vedere pune accentul pe caracteristicile de performanță ale firmei cum ar fi ,volumul absolut
sau ponderea relativă a veniturilor ,vânzărilor, activelor.

Definițiile investițiile străine directe (ISD) pe care le regăsim în literatura de specialitate

sau în documentele oficiale ale instituțiilor care își desfășoară activitatea în domeniu, sunt
relativ asemănătoare. Definiția standard aparține Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare E
conomică, conform căreia investițiile străine directe reprezintă o categorie de relații

11
investiționale de durată, cu caracter transfrontalier, realizată de către un investitor, rezident al
unei economii naționale , destinatarul fiind o altă întreprindere rezidentă a unei alte economii
decât cea de proveniență a investitorului.

Din perspectiva fondului monetar internațional investiția directă marchează o relație de

colaborare de durată care se derulează între două entități una rezidentă iar cealaltă nerezidentă
implicând obținerea de către investitor a unei influențe semnificative, la nivel de conducere a
entității rezidente în care a investit. S-a reținut că pentru existența caracterului semnificativ al
influenței exercitate de către investitorul străin acesta trebuie să dețină minimum 10% din
capitalul întreprinderii beneficiare a investiției sau sa dețină minimum 10% din voturile in
adunarea asociaților întreprinderii.

În graficul 1.1 se poate vedea evoluția fluxurilor de investiții străine în perioada 2000-2013
în lume, țările dezvoltate și respectiv Europa. În țările UE, în perioada 2000-2013, cea mai
mare valoare a intrărilor ISD a fost înregistrată în 2007 (2.001.987 milioane USD). În cele
dezvoltate în perioada 2000-2013, cea mai mare valoare a intrărilor de ISD a fost înregistrată în
2007 (1.322.795 milioane USD).

Grafic 1.1

12
 Tabel 1.1.21

Literatura consideră că țările care au un volum anual de export de investiții străine directe
mai puțin de 1 miliard USD sunt țări cu export de capital modest. România, care în perioada de
criză nu a avut mai mult de 274 milioane USD de ISD ieșiri în 2008, aparține acestei categorii.
În tabelul 1.2 de mai sus se poate vedea o statistică a fluxului de capital în țările europene în
perioada 2008-2013.

Țările cu cel mai mare volum de intrări de investiții străine străine străine directe, în 2013,
au fost Spania (39.167 milioane USD), Regatul Unit (37.101 milioane USD), Irlanda (35.520
milioane USD) și Luxemburg (30.075 milioane USD).

Raporturile Băncii Naționale a României realizate în colaborare cu Institutul Național de

Statistică , sunt considerate investiții străine directe, capitalul social varsat și rezervele ce revin
unui investitor nerezident , care deține cel puțin 10% din capitalul subscris al unei întreprinderi
rezidente, creditele ditre acest investitor sau grupul căruia îi aparține acesta și întreprinderea în
care a investit precum și profitul reinvestit de către acesta.

Criterii de clasificare a investițiilor străine directe

 Achiziții – acestea presupun o intrare foarte rapidă pe piață in special pentru faptul
că este preluată o afacere deja existentă și de regulă rentabilă
 Fuziuni – la fel ca și în cazul achizițiilor fuziunile desemnează preluări de afaceri
dar în plus măresc capacitatea competitivă asigurând accesul pe piețe noi
 Investiții pe loc gol ( investiții greenfield) –acestea presupun o perioadă mai mare
de timp pentru construirea obiectivelor și dezvoltarea unor afaceri.21
 investiții străine orizontale – intreprinderea investitoare își extinde activitatea pe
teritoriul altor țări realizând producția în altă țară, operațiunea având de regulă ca
obiectiv , exploatarea unor avantaje monopolistice sau oligopolistice
 investiții străine verticale-prin acestea se urmărește integrarea intreprinderii pe
verticala prin intrarea pe o altă piață din lanțul de producție
 investiții străine conglomerate-acestea reprezintă combinarea tipurilor menționate
anterior.

Din perspectiva statului care beneficiază de aportul de investiții,acestea se împart în:

 investiții străine directe care constituie un substituit pentru importuri,caz in care

întreprinderea beneficiară produce bunuri care au făcut anterior obiectul importului
de căre țara gazdă și obiectul exportului țarii investitoare.
 investiții stăine directe care contribuie la creșterea exporturilor sunt determinate de
dorința căutării unor noi surse de materii prime de către întreprindere investitoare și
care vor duce la creșterea exporturilor către țara investitoare ,precum și alte state
unde își au sediile filialele intreprinderii investitoare
1
UNCTAD, WIR 2014

13
  investiții străine directe inițiative guvernamentale,caz în care investiția are loc ca
urmare a stimulentelor acordate de către guvernele naționale

1.2 Rolul potențial al investițiilor directe

Practica a demonstrat că țările dezvoltate, în calitate de principale receptoare de ISD,

obțin beneficii semnificativ mai mari decât cele în curs de dezvoltare ceea ce justifică rezerva
specialiștiilor în a judeca caracterul negativ sau benefic al fluxurilor de investiții străine
directe receptate de o anumită țară.
Din punct de vedere conceptual ,implicațile pozitive la nivel macroeconomic se referă, în
principal la urmatoarele aspecte:

 susțin creșterea economică fapt ce se realizează diferențiat în funcție de forma pe care o

îmbracă investiția străină directă. în cazul unei investții pe loc gol creșterea economică se
datorează creării unei noi capacități de producție, locurilor de muncă suplimentare
,apariției unui nou consumator și plătitor de taxe. În cazul participării la privatizare
efectele pozitive apar în situația eficientizării activității agentului economic și creșterii
competivității acestuia , permițând supraviețuirea pe termen lung a întreprinderii
privatizate

 Stimuleaza investițiile interne întru-cât producătorii autohtoni vor fi interesați în creșterea

eficienței activității și îmbunătățirea calității output-urilor fie pentru a face față
concurenței ,datorată prezenței investitorilor străini în sectorul de activitate respectiv, fie
pentru a dobândi calitatea de furnizori ai investitorului străin. Firmele locale pot dobândi
acces la canalele de distribuție ale investitorului străin ,caz în care vor fi interesate în
creșterea producției și a calității a bunurilor realizate.
 Sprijină restructurarea și privatizarea aspect care reprezintă o importanță deosebită în
cazul statelor central și est-europene, în special în cazul firmelor care necesită un volum
mare de capital și capacitatea de a organiza și eficientiza activitatea.
 susțin creșterea investițiilor de capital, datorită accesului învestitoriilor străini La sursele
externe de capital în cazul în care piețele locale de capital nu dispun de resursele
financiare pentru finanțarea unor proiecte importante investițiile străine pot acoperii acest
deficit , reprezentând o sursă directă de capital străin.
 Investițiile străine directe au în general un impact pozitiv la nivel macroeconomic
influențând balanța de plăți externa prin finanțarea deficitului de concurent. Demn de
remarcat este și creșterea veniturilor la bugetul de stat datorită apariției de noi
contribuabili în economia țării gazdă. Chiar dacă în anumite cazuri se acordă anumite
stimulente fiscale veniturile bugetare cresc datorită creșterii încasărilor din impozitele pe
salarii. Prin cele menționate mai sus, putem observa imbunătățirea standardului de viață.

14
 Deși investițiile directe generează o serie de efecte pozitive la nivelul țării de implantare
nu este exclus să apară și un impact negativ atat la nivel macroeconomic cât și la nivel
sectorial. De obicei aceste efecte negative sunt inerente și în general pe termen scurt, apariția
lor fiind strâns legată de implementarea investiției sau eficentizarea ei.

 Creșterea importurilor reflectată negativ asupra solfului balanței comerciale, datorat

importului de mașini și utilaje finanțate de investitorul străin , fără de care
implementarea investiției nu ar fi posibilă
 Creșterea șomajului în urma restructurării intreprinderilor privatizate cu scopul
eficientizării rapide a activității.
 Impact negativ asupra bugetului cauzat pe de-o parte de facilitățile fiscale acordate
investitorilor străini facilităti care au efect imediat reducerea veniturilor bugetare. În
țarile care nu dispun de o politică clară și coerentă investițiile străine directe pot avea un
impact negativ de durată.
 O altă situație posibilă este aceea când investitorul străin achiziționează o investiție de
monopol, ceea ce îi va oferi acestuia avantaje sub forma câștigurilor suplimentare.Dacă
această poziție de monopol este complectata de existența unor măsuri
protecționiste,atunci efectele negative (sociale,economice, aspra mediului etc) se
amplifică.22

1.3 Rolul investițiilor străine directe

Impactul investițiilor străine directe la nivel macroeconomic și rolul lor în susținerea

creșterii economice.

Impactul investițiilor străine asupra dezvoltării economico-sociale se poate analiza prin

prizma avantajelor și dezavantajelor , atât la nivelul economiilor generatoare cât și al economiilor
receptoare de investiții străine. Pe termen lung investițiile străine directe vor aduce beneficii
importante țărilor de origine prin prizma participării a acestora la comerțul internațional și la
expansiunea economiei mondiale.

La nivelul țărilor - gazdă efectele pozitive ale investițiilor străine sunt evidente prin
prizma aportului de capital dar și de tehnologii, abilități manageriale de marketing, prin
câștigarea de noi piețe de desfacere. Ele contribuie la creeare de noi locuri de muncă,
imbunătățirea activității sau la revitalizarea unor regiuni. Ca dezavantaj se remarcă faptul că
firmele ce investesc în străinătate transferâdu-și operațiunile în ale țări de cele mai multe ori
își închid fabricile în țările de origine,ceea ce destabilizează bugetul statului din țara de
origine.

15
 În concluzie impactul investitiilor străine directe asupra economiei țării gazdă este
diferit de la o țară la alta în funcție de condițiile concrete existente la nivel economic ,social,
politic și de gradul de patrundere a capitalului străin.

Marea majoritate a investitorilor străini vor să evite contractele cu proprietatea de stat

indiferent sub ce formă se prezintă aceasta oferind în schimb varianta achiziționării .24
Achiziționarea de societăți comerciale, ca formă de investiție directă de capital în străinatate
presupune prin definiție o preluare cvasitotală sa chiar in totaliatea unei firme straine fie ca se
realizeaza prin negociere directa fie case face prin cumpararea de actiuni, este suboronata din
start strategiilor expansioniste ale marilor concerne de natura transnațională , cu mare putere
economică deținatoare de multiple canale de informare si influiențarea pieței, inclusiv a
politicilor naționale statelor primitoare de astfel de investiții.

Pe de altă parte nici conducerile unor societăți in care statul deține pachetul de control nu
este pe deplin liber să acționeze fiind de fiecare dată condiționat de o serie de reprezentanți ai
puterii cu mai puțină capacitate de a a întelege și cunoaște concret nevoile firmei ,dar cu mare
influență in luarea deciziilor.

Apariția de noi întreprinderi private, chiar dacă acestea sunt de mai mica putere
economică și financiară ,este de asemenea de naturăde a atrage noi investitori străini cunoscut
fiind faptul că la rândul lor investitorii străini ce doresc a se extinde pe alte piețe sunt adesea
întreprinderi mici si mijlocii. Intr-un studiu s-a aratat ca in primul rand firmele interesate în noi
investiții,pentru prima data in est sunt întreprinderile cu mai putin de 200 de lucrători.25

Asemenea întreprinderi care vor pentru prima data sa investeasca in tările est –europene
reprezintăpotrivit aceluiași studiu ca 20% din totalul potențialilor investitori, in timp ce 80%
sunt din rândul celor ce au mai investit deja in acesta arie geografica. ceea ce este esențial
constă in faptul că sectorul privat chiar incluzând firme cooperatiste sau de altă natură sociativă
se manifestă ca un factor important și cu impact determinant în evoluția macroeconomică a
României.

16
 Grafic 1.3.12

Analizând statisticile prezentate mai sus, este clar că țările dezvoltate sunt mai mari
exportatori de ISD. UE-28 este exportatorul net de ISD, cu 672 miliarde USD. România este cu
siguranță cel mai mare importator net de ISD (30.440 miliarde USD).
În perioada analizată nu există țări cu un volum echilibrat de ISD. Analiza efectuată arată că
România are multe intrări și mai puține exporturi ale ISD, ceea ce arată că îi lipsește
capacitatea de a exporta capital.

Putem observa că volumul stocurilor de investiții străine în România a fost de aproximativ

2 ori mai mic decât cel din Polonia, de 1,6 ori decât în Cehia, de 1,31 ori mai mare decât în
Ungaria și de 12 ori decât în Franța. Aceste diferențe între România și țările menționate mai
sus, la care ar trebui să adăugăm și țări dezvoltate ale UE, cum ar fi Germania, Spania, Olanda,
sunt determinate de condiții specifice ale tranziției dificile din România, marcată de o serie de
aspecte negative ale legislației instituționale cadru, care suferea de instabilitate,
imprevizibilitate și transparență slabă.3

Prin analiza fluxurilor de ISD în ultimul deceniu, se poate remarca faptul că în timpul crizei
ISD tind să se reorienteze de la țările dezvoltate (ca țări de origine) la cele în curs de
dezvoltare. În 2007 cea mai mare valoare a intrărilor și ieșirilor de investiții străine directe a

2
UNCTAD, World Investment Report, 2014. www.unctad.org accesat 24 mai 2020
3
Kalotay, K., 2008. FDI in Bulgaria and Romania in the Wake of EU Accession. Journal of East-West Business.
Vol. 14(1). The Haworth Press. pp. 5-40.

17
fost înregistrată, după aceea 2008 va înregistra o scădere. Chiar dacă țările în curs de dezvoltare
și cele cu economii în tranziție au înregistrat dinamici deosebit de ridicate în perioada 1990-
2012, cea mai mare pondere o dețin în prezent grupul de țări dezvoltate.

Pe termen lung, a existat o reorientare a ISD către grupul de țări în curs de dezvoltare într-o
măsură mai mare decât cea a țărilor cu economii în tranziție. În ceea ce privește evoluția ISD
pe sectoare, vedem că țările dezvoltate au cea mai mare pondere a ISD totală. Există o orientare
mai puternică a ISD către țările în curs de dezvoltare, datorită atractivității lor în ceea ce
privește existența forței de muncă ieftine și calificate, resurse atractive de materii prime și
procesul de relocare a industriilor din
țări dezvoltate către țări în curs de dezvoltare.

În cele ce urmează voi face o analiză a companiilor Autoliv și Schaeffler, prezentând

informații generale legate de activitatea acestora precum și ceva date legat de investițiile lor,
număr de angajați, realizări pe plan economic, etc. Pe fondul a ceea ce a fost prezentat mai sus,
aceste companii au decis să își extindă activitatea pe piața din România, contribuind astfel la
dezvoltatea economiei locale, urmând să prezint câteva date în acest sens.

2. IMPACTUL AUTOLIV IN BRASOV

2.1 Autoliv România – Istoric

Autoliv România este parte a grupului suedez Autoliv, cel mai mare producător de sisteme
de siguranță auto,  având vânzări către toți marii producători auto din lume.  Aceștia și-au
început activitatea în 1953 sub conducerea lui Lennart Lindblad, care a și dezvoltat prima
centură de siguranță produsă de către companie. Cu un istoric ce depășește 100 de ani, Autoliv
se poate mândri cu peste 67 000 de angajati în 27 de țări,4 dintre care 5 700 sunt implicați în
dezvoltare de produse, cercetare și tehnologie. Dintre aceștia, 10 000 de angajați se află în 6
locații din România, pasionați în susținerea viziunii de a salva mai multe vieți. 5

„Autoliv, unul dintre cei mai mari producători de airbaguri şi centuri de siguranţă din
lume, a avut anul trecut vânzări totale de 8,23 miliarde de dolari. Autoliv România produce, în
principal, pentru pieţele externe, pentru clienţi ca BMW, Volkswagen, General Motors, Ford,
Renault Group, PSA, Fiat sau Volvo”.6

2.1.1 Autoliv România Seatbelt
4
Autoliv, „About us”, Operations, accesat 3 aprilie 2020 https://www.autoliv.com/about-us/our-
business/operations
5
Autoliv, „Departments”, Despre Autoliv România accesat 3 aprilie 2020
https://careerromania.autoliv.com/departments/production
6
Simona Suciu, Adevărul, 29 mai 2013, accesat la 3 aprilie 2020 https://adevarul.ro/locale/brasov/brasov-fabrici-
1_51a59333c7b855ff5637d7b6/index.html

18
 Această divizie este prima entitate Autoliv din România care a fost înființată în anul 1997.
De la începuturile sale și până în prezent a avut o evoluție ascendentă pe piața de centuri de
siguranță, crescând în permanență complexitatea produselor fabricate. Această divizie livrează
către cele mai mari 3 zone ale lumii, contribuind astfel la salvarea a peste 30 de mii
de vieți anual.

2.1.2 Inflators România
Sistemele pirotehnice și hibride pentru ansamblul airbag care echipează toate mașinile din
zona de automotive intră sub directa conducere a diviziei de inflatoare. Toate procedeele ce
intră în procesul de fabricare sunt automatizate aproape în totalitate, pentru un maxim de
eficiență și precizie. Angajații din zona de producție au ca responsabilitate supravegherea
proceselor și coordonarea activității de alimentare a liniilor. Odată cu terminarea tuturor
procedeelor de fabricație, piesele finite sunt preluate pentru ca mai apoi să fie
livrate către clienți.

2.1.3 România Brașov Service Delivery Center

Spre deosebire de locațiile de producție, central de Service Delivery îți axează activitatea pe
livrarea de servicii de suport în zona de IT, achiziții, financiar, resurse umane, mediu, facilitate
și nu numai. Proiectele în care sunt implicați angajații acestei divizii sunt atât locale cât și la
nivel global sau european. 7

2.1.4 Autoliv România Electronics

Divizia România Brașov Electronics (RBE) a fost creată în anul 2018, în urma a ceea ce s-a

numit ulterior spin-off-ul Veoneer. 8 Începând cu 29 iunie 2018, Autoliv a finalizat spin-off-ul
segmentului său electronic. Acest lucru a însemnat că acționarii Autoliv au primit o acțiune
Veoneer pentru fiecare acțiune deținută la Autoliv începând cu luna iunie 2018, data
înregistrării pentru distribuție.

Divizia în acest moment este structurată după cum urmează: Software Development,

Software Verification/Test, Project Management și Quality.  Echipele de
ingineri se ocupă cu inovarea, dezvoltarea și testarea sistemelor electronice
de siguranță din aria Passive Safety. Produsele ce intră în categoria aceasta prezintă funcții
inteligente ale centurii de siguranță, din care menționez reținerea în scaun a ocupantului chiar
înainte de a avea loc o coliziune sau chiar vibrații cu scopul atenționării în situații diverse.

2.1.5 Romania Brasov Technical Center

7
Autoliv, „About us”, Operations, accesat 3 aprilie 2020 https://www.autoliv.com/about-us/our-
business/operations
8
Autoliv, „Investors”, Veoneer Spin, accesat 3 aprilie 2020 https://www.autoliv.com/investors/veoneer-spin

19
 Divizia Romania Brasov Technical Center (RBT) s-a este cel mai mare centru tehnic din
grupul Autoliv Europa, acesta fiind înfiintat în anul 2005. Principala activitate a centrului
tehnic este de a realiza testarea statică și dinamică a produselor, asigurarea dezvoltării de noi
produse și aplicații dar și de a fabrica noi prototipuri de produse pentru proiecte viitoare. 

2.1.6 Romania Brasov Steering Wheels

Această divizie este una dintre cele mai noi ale grupului Autoliv, fiind înființată în anul
2019 și, precum ne indică denumirea, se ocupă cu producția de volane pentru marii producători
auto. Atunci când vorbim de volane nu ne referim la produsele tradiționale ale căror scop
principal era doar menținerea direcției. În ultimii ani volanele devin din ce în ce mai complexe,
ajutând la menținerea șoferilor într-o stare de vigilență continuă. Desigur, Autoliv are în
portofoliu atât volanele clasice îmbrăcate în piele cât și volane moderne cu încălzire
incorporată.

2.1.7 Romania Rovinari Seatbelt

Distincția de cea mai nouă divizie Autoliv România îi revine celei de la Rovinari, care în
prezent numără aproximativ 500 de angajați și care și-a început activitatea oficial în a doua
parte a anului 2019. La fel ca fabrica din Brașov, aceasta produce centuri de siguranță cu o
complexitate mereu în creștere.

2.1.8 România Spring Dynamics

RSD a produs și livrat nu mai puțîn de 697200000 arcuri și casete arc în ultimii 10

ani. Importanța casetelor arc este dată și de utilizarea acestora în centurile de siguranță, ele
ajutând la extragerea și retragerea chingii centurii cu ajutorul cărora o viață este salvată la
fiecare 6 minute. Zilnic, pe cele şase continente, sunt produse aproximativ 165.000
de automobile și 40% din acestea sunt dotate cu centuri
de siguranță care au în componentă casete arc. 

2.1.9 Textile România
TRO-R, subsidiară a diviziei TRO a luat ființă în 2013 la Reșița iar în 12 ani a livrat 210.6
milioane airbag-uri, crescând de la an la an, producând airbag-uri pentru cele mai cunoscute
branduri din industria auto. Aceasta este cea mai mare divizie de textile din lume a companiei
Autoliv.9

2.1.10 Van Oerle România
Divizia denumita Van Oerle se ocupa cu realizarea de chingi pentru centurile de siguranță.
Compania Autoliv declară faptul că în ultimii zece ani au produs un miliard cinci sute și
cincizeci de milioane de chingi. Numărul acestora este îndeajuns pentru a înconjura Pământul
9
Autoliv, „Despre noi” accesat 3 aprilie 2020 https://careerromania.autoliv.com/pages/despre-
noi-b20cc23b-ac92-4006-b49e-21d8cfa639a4

20
de 38.75 de ori.10 Această divizie produce chingi în peste 200 de culori pentru toate mărcile de
autovehicule de pe piață.

2.1.11 Steering Wheel România

Este localizată în orașul Sfântu Gheorghe și a fost înființată în anul 2012, producând
volane  pentru toți marii producători auto. Acesteia i s-a alăturat și fabrica din Onești în 2017,
fiind tot o subsidiară a grupului WRO.

Domeniul de activitate preponderent

Cod CAEN 2932

Obiect Activitate Automotive. În principal fabricarea de piese și accesorii pentru
autovehicule și pentru motoare de autovehicule
Descriere Activitate Aceasta cuprinde:
-fabricarea de componente și accesorii pentru autovehicule, din care
menționez frâne, cutii de viteză, osii, roți, sisteme de suspensie
(amortizoare), radiatoare, tobe și țevi de eșapament, catalizatori,
ambreiaje, volane, coloane și casete de direcție;
-fabricarea de componente și accesorii pentru caroserii de autovehicule;
-centuri de siguranță, airbag-uri, uși, bare de protecție
-fabricarea scaunelor de mașină
Această clasă exclude:
-fabricarea de furtunuri și centuri din cauciuc și alte produse din
cauciuc;
- fabricarea anvelopelor;
-fabricarea de pistoane, carburatoare și segmenți;
-repararea, mentenanța și modificarea autovehiculelor.

Tabel 2.111

10
idem
11
Lista firmelor din România, „Autoliv România” accesat 4 aprilie 2020
https://membri.listafirme.ro/autoliv-romania-srl-9641092/

21
22
An Cifra Profit net Datorii Active Active Capitaluri Angajati
afaceri imobilizante circulante proprii nr.mediu

2018 4 001 160278 637 756820564 885 176 571 976 565 044 1077510076 9,403
567 964
2017 3 921 74 11303385 812644895 804 815 825 887 360 577 859 910 391 9,758
3 766
2016 3 543 11398878 748936203 713 951 441 801 103 948 746 876 516 8,961
715 060
2015 3 051 94320 935 652839167 610 043 894 692 990 707 632 887 798 8,124
791 239
2014 2 439 52153 663 520101294 440 414 257 603 691 200 502 733 506 6,893
910 191
2013 2 119 66463038 443113505 387 615 076 387 615 076 473 003 343 5,333
419 540
2012 1 894 12983074 372703484 354 513 102 512 091 643 495 114 306 3,713
716 682
2011 1911619 16095970 360049525 258 339 079 538 015 320 431 429 865 3,101
925
2010 1617456 14729901 403101310 283 845 269 395 686 968 270 470 164 2,798
226
2009 1164287 28982841 514443479 299 716 573 336 943 105 123 171 093 2,476
243
2008 758 062 -7 534903 372901448 303 883 993 149 964 063 82 953 554 2,071
651
2007 341029 16686502 260457913 232 536 711 118 409 659 90 488 457 1,344
696
2006 133 804 3172956 143434314 149 767 530 66 528 252 73 140 225 1,099
412
2005 46365 -4590418 64352848 86 911 248 25 278 007 47 915 710 532
019
2004 26423 1 270 003 31362 978 35 220 164 14 246 257 18 057 629 320
915
2003 19448 1 125 508 8 780 911 7 879 526 5 298 685 4 450 537 232
181
2002 14828 1389 706 6 509 890 6 219 329 5 337 898 3 304 870 208
989
2001 9624 206 883 5 647 398 4 599 646 2 884 693 1 915 164 118
579
2000 6189 -1763 635 7 060 201 3 958 857 2 300 024 7 794 495 89
652

23
 Tabel 2.2.112

„Între 1990 şi 2004, producţia industrială din judeţul Braşov a scăzut cu 70%, în această
perioadă fabricile din timpul comunismului ajungând să se închidă sau să-şi reducă
activitatea. Printre primele multinaţionale care au luat în considerare relocarea în partea
centrală a României au fost: HIB Rolem (în 1994), ceea ce a însemnat crearea a 1.200 de
locuri de muncă, şi Autoliv (în 1997), companie ce a ajuns acum la 5.800 de salariaţi.”

Aceasta este declarația făcută de către site-ul Capital în legătură cu impactul economic avut
de compania Autoliv în economia brașoveană. 13 Pe lângă crearea a mii de locuri de muncă
pentru brașoveni, aceștia au fost implicați și în diverse programe de responsabilitate socială
prin care vor să ajute comunitatea.

„Autoliv Romania, subsidiara grupului suedez cu acelați nume, este cea mai profitabilă
companie din Brașov, ocupând locul 59 la nivel național, cu un câștig în 2017 de 113 milioane
de lei.”14  De asemenea, investițiile companiei au ajutat semnificativ industria brașoveană:
„Autoliv Brașov a finalizat o investiţie de 6,4 mil. euro într-o nouă hală cu o suprafaţă de
2.300 mp, unde se produce chingă pentru centurile de siguranţă ale autovehiculelor.”15

„Şase mari fabrici s-au deschis în ultimii ani la Braşov, toate pe segmental industriei auto.
Pe lângă faptul că au scăpat de şomaj, braşovenii se pot mândri că fac piese şi ornamente
pentru cele mai renumite mărci din lume. În plus investiţiile depăşeşc 150 de milioane de
euro.”16

Desigur, intrarea firmelor străine în România poate conduce, desigur, și la o scădere a

numărului de firme din industrie. Acest lucru se poate întâmpla foarte ușor dacă cele mai
eficiente companii locale sunt obligate să renunțe la afaceri. Acest lucru ridică teama că
multinaționalele străine ar putea să depășească toate firmele locale și să instituie monopoluri.

În cazul Autoliv avem situația cumpărării acțiunilor firmei Metaloplast. Este evident că din
punctul de vedere al capitalului, întreprinderile multinaționale investesc pe termen lung în
proiecte, asumându-și riscuri mai mari. Multe corporații străine, în virtutea dimensiunii și
puterii lor financiare, au acces la resurse care nu sunt disponibile firmelor din țara gazdă.

12
idem
13
Vioreanu, Valentin, Capital „Braşov, judeţul în care industria și turismul au renăscut” (2015), accesat 4
aprilie 2020 https://www.capital.ro/brasov-judetul-in-care-industria-si-turismul-au-renascut.html

14
Vranceanu, Ovidiu, BZB, Autoliv – Cea mai profitabilă fabrică din Brașov (2018), accesat 4 aprilie 2020
http://www.bzb.ro/stire/autoliv-cea-mai-profitabila-firma-din-brasov-a128315
15
Cotu, Laurențiu, Ziarul Financiar, „Suedezii de la Autoliv au investit într-o nouă unitate de producție la Brașov
(2017), accesat la 4 aprilie 2020 https://www.zf.ro/companii/suedezii-de-la-autoliv-au-investit-6-4-milioane-
euro-intr-o-noua-unitate-de-productie-la-brasov-16786966
16
 Suciu, Simona, Capital 2013, „Fabricile din Brasov produc componente pentru cele mai cunoscute marci de
automobile din lume”, accesat 24 mai 2020 adevarul.ro/locale/brasov/brasov-fabrici-
1_51a59333c7b855ff5637d7b6/index.html

24
 În momentul în care s-au lansat pe piața din Romania, Autoliv deținea doar 60% din
acțiunile subsidiarei Metaloplast, restul de 40% apartinand acestora din urmă. Încet, compania
românească producatoare de echipamente auto s-a văzut nevoită să iasă din afacere.
Principalul motiv a fost lipsa resurselor financiare prin care să îți susțină investițiile de la
Brașov. Reprezentantii Metaloplast nu au dorit sa comenteze motivele pentru care au fost
nevoiti sa se retraga din joint-venture cu Autoliv.

„Autoliv are planuri mari pentru Romania, pentru ca angajatii de aici sunt foarte bine pregatiti. In
plus, decizia de extindere a activitatilor de la Brasov vine si din faptul ca in Romania se poate produce
la costuri rezonabile, in conditiile in care calitatea este similara cu cea a produselor fabricate in
Germania”. Aceste lucruri au fost declarate de către directorul Autoliv pentru Europa Centrală
și de Est, Robert Matz. 17

Lars Westerberger, șeful executiv al Autoliv a anunțat în 2001 preluarea a 10% din
acțiunile Autoliv de la Metaloplast, devenind acum deținută în proporție de 100% de grupul
suedez.

„Autoliv are planuri mari pentru Romania, pentru ca angajatii de aici sunt foarte bine
pregatiti. In plus, decizia de extindere a activitatilor de la Brasov vine si din faptul ca in
Romania se poate produce la costuri rezonabile, in conditiile in care calitatea este similara
cu cea a produselor fabricate in Germania”, a mai declarat Robert Matz. 18

Corporațiile multinaționale au un potențial mai mare de a deveni exportatori de succes

datorită resurselor și abilităților dar și a rețelei mai largi de distribuție. Firmele autohtone nu
dispun de capitalul sau cunoștințele necesare pentru a-și asuma astfel de provocări și să
ajungă într-o poziție mai bună pe piață. Un părinte sau un afiliat al unei corporații este
probabil să fie într-o poziție mai bună pentru a stabili operațiuni de export, deoarece poate
beneficia de rețeaua internațională existentă a întregii corporații.

2.2 IMPACTUL SCHAEFFLER IN BRASOV

2.2.1 Date generale privind compania

17
Capital, 2001, „Autoliv scoate Metaloplast din afacerea cu centuri de siguranta”, accesat 25 mai 2020
https://www.capital.ro/autoliv-scoate-metaloplast-din-afacerea-cu-centuri-de-siguranta-4066.html
18
Capital, 2001, „Autoliv scoate Metaloplast din afacerea cu centuri de siguranta”, accesat 25 mai 2020
https://www.capital.ro/autoliv-scoate-metaloplast-din-afacerea-cu-centuri-de-siguranta-4066.html

25
 Divizia Schaeffler Brașov are ca principal domeniu de activitate producția de
componente pentru industria automobilistică și constructoare de mașini dar și pentru industria
eoliană. Compania Schaeffler România a fost înfiinţată în anul 2002, cu planuri de realizare a
unei fabrici cu 3 hale de producţie pe o suprafaţă totală de 55.000 mp.

În acest sens ei au investit pese 500 de milioane de euro într-o fabrică ce ocupă o
suprafaţă de 42,5 hectare, suprafață pe care se regăsesc în prezent cele 6 hale de producţie din
Cristian. Compania are o zi dedicată angajaților săi, pe care organizația o sărbătorește pe 8
octombrie, marcându-se astfel prima zi de activitate a fabricii din Brașov. În graficul 3.1 de mai
jos se poate observa și o evoluție a numărului de angajați de la deschiderea fabricii și până în
anul 2018.

Nr.angajati
5000
4500
4000
3500
3000
2500 Nr.angajati
2000
1500
1000
500
0
02 003 004 0 05 0 06 0 07 0 08 0 09 0 10 0 10 012 013 014 015 0 16 017 018
20 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2

Tabel 3.119

INA Schaeffler Braşov a fost înregistrată iniţial sub numele acesta că filială a Grupului

Schaeffler. De atunci, întreprinderea a fost redenumită în anul 2006 primind numele de
Schaeffler România. În 2019 Schaeffler România a început o nouă etapă, trecând printr-un
amplu proces de rebranding care a avut ca scop eliminarea vechii denumiri a companiei. 

Din punct de vedere al activității, așa cum am menționat mai sus, Schaeffler România
produce componente de tehnică liniară pentru industria de maşini-unelte, rulmenţi
de mari dimensiuni pentru diferite aplicaţii industriale dar și componente pentru industria de
autovehicule. Atât gama produselor cât şi divizia de inginerie sunt în continuă dezvoltare,
Schaeffler inaugurând propriul Centru de Inginerie în 2012, iar în 2019 și un Centru de Testare
și Validare. Pe lângă activitatea de producție, compania a fost implicată activ în mediul

19
Lista firmelor din România, „Schaeffler România” accesat 4 aprilie 2020 https://www.listafirme.ro/schaeffler-
romania-srl-14882941/

26
universitar şi preuniversitar, derulând multiple acţiuni şi proiecte de implicare socială, conform
tradiţiei companiei de familie.

Cod CAEN 2815

Obiect Activitate Fabricarea lagărelor, angrenajelor, cutiilor de viteză și a elementelor
mecanice de transmisie
Descriere Activitate Această clasă include:

-fabricarea de rulmenți cu bile sau role și a părților lor componente;

-fabricarea de echipament de transmisie a energiei mecanice:
-arbori de transmisie și manivele: arbori cu came, arbori cotiți, etc.
-carcase de rulmenti și lagăre;
-fabricarea de angrenaje, cutii de viteză și alte dispozitive de schimbare
a vitezelor;
-fabricarea de ambreiaje și cuplaje mecanice;
-fabricarea de volanți și scripeți;
-fabricarea de lanțuri articulate;
-fabricarea de lanțuri de transmisie.

Tabel 3.220

De obicei, multinaționalele tind să existe în imediata apropiere între ele. S-a putut vedea și
pe piața brașoveană că acestea au tendința de concentrare în anumite sectoare profitând de
locație, forță de muncă și resurse. Acesta este un mod prin care se asigură că economia locală
devine extrem de dependentă de aceste corporații. Acest lucru este evident în industria
automotive din Brașov, unde mai multe corporații străine își au sediul în imediata vecinătate
una de alta. Vorbim aici în principal de Parcul Industrial Ghimbav și nu numai. Firmele
Continental Powetrain, NBHX Rolem, Preh, Benchmark, PMG sunt toate prezente pe această
platformă industrială. Alte firme care urmează același model sunt: Schaeffler, Hutchinson,
Joysonquin, Aateq, Volvo & Renault Truck Center, etc. Retragerea companiilor din astfel de
zone ar putea împiedica grav economia și aceasta este considerată o problemă foarte severă în
zonele mai puțin dezvoltate.
Tabel 3.321
An Cifra Profit net Datorii Active Active Capitaluri Angajati
afaceri imobilizante circulan proprii nr.mediu
te
2018 2 208 850 52 949 117 375 850 484 834 698 888 490 037 902 267 202 4,634
536 750
2017 1 981 310 58 264 073 372 702 159 797 351 841 477 109 849 318 085 4,366

20
Idem
21
Lista firmelor din România, „Schaeffler România” accesat 4 aprilie 2020 https://www.listafirme.ro/schaeffler-
romania-srl-14882941/

27
 236 727
2016 1 794 522 70 581 124 403 513 422 830 156 925 418 373 791 054 011 4,194
592 194
2015 1 740 866 37 886 425 426 013 907 829 342 551 413 580 720 472 887 3,804
132 149
2014 1 738 347 23 742 023 443 870 814 839 561 648 340 509 699 868 569 3,868
574 625
2013 1 635 625 -6 470 227 682 222 945 976 820 704 387 349 661 977 345 3,611
696 822
2012 1 427 843 -26122 935 760 402 179 1111099 441 336 015 668 447 573 3,498
294 255
2011 1 481 631 7 417 486 945 795 163 1202498 815 456 629 686 635 998 3,267
232 037
2010 1 289 459 12 278 417 931 131 536 1241101 619 402 415 682 561 059 3,165
045 222
2009 996 953 -145327 884 981 978 575 1360028 441 338 000 665 274 116 2,918
446 205
2008 1 012 508 7 314 054 1240112 566 1385929 944 439540 577 951 046 3,435
175 082
2007 618706 -5 214 415 910 302 828 849 532 598 240946 177 531 992 2,528
932 468
2006 356664 -3 703 886 478 485 742 473 296 461 191350 182 746 407 1,690
258 949
2005 127533 -61682 176 239 814 303 272 372 664 154408 186 450 294 1,299
714 462
2004 42311 165 -20316 485 26 464 782 140 767 583 55393 171 132 470 460
920
2003 17972 857 -2 121 967 40 885 538 34 955 060 21450 16 918 954 9
363
2002 89 408 -262 335 5 513 310 6 055 258 401715 4 657 665 2

De la înființarea să din 2002 și până acum, Schaeffler România au fost implicați în

diverse proiecte care au avut ca scop dezvoltarea economiei și educației brașovene. De aici
amintesc în primul rând de inagurarea primei școli profesionale în sistem dual din România,
Școala Profesională Germană Kronstadt, unde se formează viitorii meseriași într-un efort de a
crește forța de muncă și a păstra meseriile vii. Astfel, tinerii absolvenţi ai acestei şcoli au şansa
să fie angajaţi în cadrul companiilor care finanţează această şcoală. De asemenea, ei au
inaugurat Centrul de Inginerie Schaeffler, dedicat cercetării și dezvoltării de produse noi, iar în
2019 au deschis un nou Centru de Testare Schaeffler.

Mai mult, de-a lungul celor mai bine de 15 ani de activitate, compania a realizat produse
record (cel mai greu rulment de 10,5 tone, cel mai mare rulment cu diametru de 4m, rulmenți
speciali pentru industria eoliană sau de minerit), care aduc un plus valoare locației din
România.

28
    „Schaeffler, în top 20 cele  mai mari fabrici din auto, şi-a majorat vânzările cu
16%,  la  peste 2,5 miliarde de lei.(...) Ei au realizat anul trecut o creştere de aproximativ 16%
a cifrei de afaceri, la peste 2,55 mld. lei (539,3 mil. euro).”22

Aceștia au avut afaceri de peste 2,2 miliarde de lei (aproximativ 475 mil. euro) în anul
2018. Conform datelor publice, compania a înregistrat un profit net de peste 52,9 mil. lei (11,4
mil. euro), cu un număr mediu de 4.634 de angajaţi.

„2019 a fost un an al recordurilor atât din punctul de vedere al producţiei, an în care  s-a

realizat cel mai măre rulment produs vreodată de fabrică din Braşov, 4 metri în diametru, cât
şi din punctul de vedere al evenimentelor de mare importanţă pentru locăţia Schaeffler din
România, inaugurarea noului Centru de Testare. 2019 a fost un an productiv şi activ, iar acest
lucru se  reflectă şi în rezultatele înregistrate de companie“, au declarat pentru ZF Tranșil-
vania oficialii Schaeffler România.23

2.2.2 COMPARATIE AUTOLIV ȘI SCHAEFFLER

Autoliv operează într-o industrie aflată într-o transformare semnificativă, determinată de

schimbarea comportamentului la volan, a reglementării emisiilor, a tehnologiilor emergente și a
concurenților în evoluție. Foaia de parcurs strategică, prioritățile și țintele de afaceri ale
companiei sunt adânc înrădăcinate în cererea tot mai mare de siguranță în trafic și o convingere
puternică că nevoia produselor va continua să crească.

2016 a fost un an de creștere solidă pentru Autoliv. A fost, de asemenea, un an de consum

ridicat de comenzi și investiții de succes. Pentru prima dată, vânzările Autoliv în 2016 au
depășit 10 miliarde de dolari, ceea ce a dus la o creștere totală a vânzărilor de aproximativ
10%.24 Combinația de creștere și investiții ridicate a dus la o marjă de operare în limitele
țintelor propuse de 8-9%.

Așteptările companiei din acel an pentru o creștere viitoare s-au bazat pe aportul ridicat de
comenzi pe care le-au experimentat în 2015 și 2016. Această perioadă de investiții mari, în
special în cercetare, dezvoltare și inginerie, are două scopuri principale: să pregătească
compania pentru volumele viitoare de livrare și să investească în continuare în dezvoltarea de
produse.

22
Cotu, Laurentiu, Ziarul Financiar „Schaeffler și-a majorat vânzările” (2020), accesat 4 aprilie 2020
https://www.zf.ro/companii/schaeffler-in-top-20-cele-mai-mari-fabrici-din-auto-si-a-majorat-vanzarile-cu-16-
la-peste-2-5-miliarde-de-lei-18852748
23
Cotu, Laurentiu, Ziarul Financiar „Schaeffler și-a majorat vânzările” (2020), accesat 4 aprilie 2020
https://www.zf.ro/companii/schaeffler-in-top-20-cele-mai-mari-fabrici-din-auto-si-a-majorat-vanzarile-cu-16-
la-peste-2-5-miliarde-de-lei-18852748

24
EX-13, accesat 5 aprilie 2020
https://www.sec.gov/Archives/edgar/data/1034670/000119312517052888/d302454dex13.htm

29
 Autoliv a sporit constant cota de piață şi acum noile comenzi, după cum reiese din calcule,
ocupă mai bine de o treime din piața globală. Pentru a creste cota de piață, firma s-a orientat
către piața din Asia. Aici societatea a găsit un client foarte bun, ceea ce prezintă un avantaj în
fața concurenților.

Tabel 2.2.2
Compania a realizat în 2018 un profit net de aproximativ 160,3 mil. lei (34,5 mil. euro), în
creştere cu aproximativ 42% faţă de anul precedent, având un număr mediu de 9.403 angajaţi,
conform site-ului mfinanţe.ro. În anul 2017, compania Autoliv „a realizat pe plan local o cifră
de afaceri de peste 3,92 mld. lei (858,2 mil. euro), un profit net de peste 113 mil. lei (24,7 mil.
euro), cu un număr mediu de 9.758 de angajaţi, potrivit datelor publice disponibile.”25

În fabrica de la Braşov, Schaeffler își desfășoară activitatea în două sectoare: automotive, în

proporție de 25%, și sectorul industrial, într-o marjă de 75%. În cadrul acestui ultim segment
menționat se produc rulmenți de diverse tipuri (conici, cilindrici, oscilanți și liniari) pentru
aplicații din industria grea, industria eoliană sau industria medicală. La nivel de Grup, locația
din România deține statutul de top-expert în domeniul producției de rulmenți de mari
dimensiuni.

În anul 2012 a avut loc inaugurarea unuia dintre cele mai moderne Centre de Inginerie la
Brașov. Acest lucru a însemnat un pas important în strategia de dezvoltare a companiei,
aducând o valoare adăugată proceselor de producție. Pentru Brașov, acest lucru a reprezentat un
punct de mândrie, fiind acum o locație unde cercetarea și dezvoltarea de produse are loc la un
nivel înalt.

Schaeffler și-a continuat ascensiunea ca lideri în tehnologie, iar în anul 2018 au trecut la un
nou nivel: prin ceremonia de așezare a pietrei de temelie a noului Centru de Testare. Pe lângă
alte operațiuni de producție, în portofoliul de activități din Schaeffler România se adaugă o
nouă activitate importantă în procesul de validare a produsului. Astfel, ei au reușit să sporească
maturitatea proceselor dezvoltării de produse.
25
Cotu, Laurențiu, https://www.zf.ro/companii/suedezii-de-la-autoliv-au-ajuns-la-afaceri-de-peste-4-mld-lei-
pe-piata-romaneasca-in-2018-profitul-companiei-a-crescut-cu-42-la-160-mil-lei-18156715

30
 În același timp, Schaeffler România sunt responsabili pentru stabilirea unui nou record prin
producția unui rulment cu diametrul de 4.000 mm și 3.099 kg. Noul record al fabricii de la
Brașov a însemnat o provocare din toate punctele de vedere. De la găsirea unui furnizor pentru
a avea materie primă, până la crearea inelelor necesare (datorită dimensiunii lor cu peste 1000
mm mai mare), totul s-a realizat printr-un efort de echipă. 26

Grupul Schaeffler este cunoscut pentru doborârea de recorduri și autodepășire. Acest lucru
se aplică și la numărul lor de angajați și nu doar la portofoliul de produse sau la cifra de afaceri.
În 2019, echipa a ajuns la numărul impresionant de 5000 de angajați activi. Acest lucru
poziționează fabrica de la Brașov în rândul celor mai mari companii la nivel local, cât și în
rândul celor mai mari locații de producție din cadrul Grupului.

„A fost nevoie de mai bine 188 de luni calendaristice, de peste 17 ani de activitate, de sute
de milioane de ore echivalente de lucru și de mii de provocări acceptate, pentru ca Schaeffler
România să ajungă la numărul impresionant de 5000 de angajați activi.” 27

Tot ceea ce putem spune este că ambele companii, atât Autoliv cât și Schaeffler au
înregistrat creșteri spectaculoase de la înființarea lor, atât ca număr de angajați cât și cifre de
afaceri dar și inovații în domeniile lor de activitate. Uitându-ne la toate informațiile putem
spune cu siguranță că prezența acestor companii în industria brașoveană a dus la o creștere a
economiei și a scăderii ratei de șomaj. Pe lângă investițiile în centrele de cercetare și
dezvoltare, aceste companii au încheiat parteneriate valoaroase cu instituții educaționale și
susțin formarea tinerilor în vederea integrării lor în piața muncii.

„Potrivit datelor furnizate de Camera de Comerţ şi Industrie (CCI) Braşov, industria din
judeţul nostru a cunoscut o creştere importantă în ultimul an. Cifrele sunt mai mari atât atunci
când vine vorba de cifra de afaceri, cât şi când vorbim de numărul de societăţi sau de cel al
angajaţilor.
Dacă în 2017, în industria braşoveană munceau 24.800 de oameni, anul trecut aveam 25.900
de angajaţi în această ramură.(...) Două dintre întreprinderile mijlocii ale judeţului au trecut
în rândul celor mari, iar din primele 10 firme ca număr de angajaţi, 9 au avut mai mulţi
salariaţi în 2018 faţă de 2017.”28

CAP III – CONCLUZII

26
Mihail, Laurentiu, T&T Online, „Bilanț aniversar pentru Schaeffler România” (2020), accesat 5 aprilie 2020
https://www.ttonline.ro/revista/t-t-plus/bilant-aniversar-pentru-schaeffler-romania-la-15-ani-de-productie
27
Idem
28
Țircă, Ana, BizBrașov, „Autoliv și Schaeffler, cei mai mari angajatori din Brașov” (2019), accesat 5 aprilie 2020
http://www.bzb.ro/stire/autoliv-si-schaeffler-cei-mai-mari-angajatori-din-brasov-si-in-2018-a142496

31
 La prima vedere, s-ar putea să nu fie clar de ce ne-am aștepta ca firmele străine să aibă
un impact diferit asupra comunității decât firmele interne. Cu toate acestea, studiile recente
au constatat diferențe economice semnificative între unitățile deținute de străini și cele cu
capital intern. Această lucrare este un prim pas pentru a examina impactul corporațiilor
multinaționale la nivelul comunității locale.

Introducerea în teoria economică oferă două abordări pentru studierea efectelor investițiilor
străine directe (ISD) asupra țărilor gazdă. Unul este înrădăcinat în teoria standard a comerțului
internațional și este oferit de MacDougall (1960). Aceasta este o abordare comparativ-statică
menită să examineze cum sunt distribuite creșteri marginale ale investițiilor din străinătate.
Principala predicție a modelului este că fluxurile de capital străin - fie sub formă de ISD, fie de
capital de portofoliu - vor ridica produsul marginal al forței de muncă și vor reduce produsul
marginal al capitalului din țara gazdă.

În plus, MacDougall sugerează că ISD ar putea fi conectate la alte beneficii potențial

importante: câștigurile directe cele mai importante din investiții private din străinătate par a fi
probabil să obțină venituri fiscale mai mari, în special în cazul în care firmele achiziționează
„know-how” sau sunt obligate de concurența străină să adopte metode mai eficiente. 29 Cu toate
acestea, nu există un argument a priori cu privire la importanța relativă a acestor diverse
beneficii în modelul MacDougall.

Cealaltă abordare se îndepărtează de teoria organizării industriale și a fost creată de

Hymer (1960). Punctul de pornire aici este întrebarea: de ce firmele întreprind investiții în
străinătate pentru a produce aceleași mărfuri pe care le produc acasă. Răspunsul a fost formulat
după cum urmează: „Pentru ca investițiile directe să prospere trebuie să existe o anumită
imperfecțiune pe piețele bunurilor, sau o anumită interferență în concurența guvernului sau a
firmelor, care separă piețele."

Astfel, pentru a putea investi în producție pe piețele externe, o firmă trebuie să dețină un
activ (de exemplu, tehnologie de producție și procese sau abilități de management și marketing)
care pot fi utilizate în mod profitabil în afilierea străină. Prin urmare, firmele care investesc în
străinătate reprezintă un tip distinct de întreprindere, iar caracteristicile distinctive sunt
esențiale atunci când analizează impactul investițiilor străine directe asupra țărilor gazdă.
Intrarea unei corporații multinaționale (CMN) într-o țară gazdă reprezintă ceva mai mult decât
o simplă importare de capital acolo.

Această distincție este deosebit de importantă pentru țările în curs de dezvoltare, unde
întreprinderile autohtone sunt probabil să fie relativ mici, slabe și înapoiate din punct de vedere
tehnologic. Aceste țări diferă, de asemenea, de cele dezvoltate în aspecte precum mărimea
pieței, gradul de protecție și disponibilitatea competențelor. Prin urmare, intrarea filialelor
CMN poate avea efecte atât pozitive, cât și negative, care sunt substanțial diferite de cele care
apar în țările gazdă dezvoltate.

29
MacDougall, G.D.A. (1960), "The Benefits and Costs of Private Investment from Abroad: A Theoretical
Approach", Economic Record, Vol. 36, 13-35.

32
 În ceea ce privește capitalul, am putut vedea că întreprinderile multinaționale ca Autoliv
și Scheffler investesc pe termen lung în proiecte, asumându-și riscuri prin transferuri de capital.
Multe corporații străine, în virtutea dimensiunii și puterii lor financiare, au acces la resurse care
nu sunt disponibile firmelor din țara gazdă. Aceste fonduri pot fi disponibile din surse interne
ale companiei sau pot găsi mai ușor să împrumute bani de pe piețele de capital decât ar face
firmele din țările gazdă, exemplul Metaloplast. Este evident că Autoliv și Schaeffler au acces la
resurse financiare mult mai mari decât firmele locale, lucru demontrat de investițiile de
milioane de euro pe care le-au făcut de-a lungul anilor.

Pentru a intra pe o piață externă și a deveni un exportator de succes, o companie trebuie

să fie nu numai un producător competent, dar va trebui, de asemenea, să gestioneze
marketingul internațional, distribuția și deservirea produselor sale, etc. Puține firme locale, în
special cele din țările în curs de dezvoltare, au abilitățile și resursele pentru a-și asuma toate
aceste provocări pe cont propriu. Un părinte sau un afiliat CMN este probabil să fie într-o
poziție mai bună pentru a stabili operațiuni de export, deoarece poate beneficia de rețeaua
internațională existentă a întregii corporații.

Contactele cu alte părți ale corporației oferă atât cunoștințe despre condițiile pieței
internaționale și acces la rețelele de marketing și distribuție externe. Mai mult, CMN-urile sunt
adesea mai mari decât firmele locale și pot fi capabile să-și permită costurile fixe ridicate
pentru dezvoltarea transporturilor, comunicațiilor și serviciilor financiare necesare pentru a
sprijini activitățile de export.

Corporațiile internaționale pot avea un potențial de export mai bun decât firmele
autohtone din țările în curs de dezvoltare, datorită contactelor lor de afaceri din străinătate,
abilităților lor de marketing, tehnologiei superioare atât în produs, cât și în procese și
cunoștințele lor mai mari. În special pentru cele mai sărace țări în curs de dezvoltare, în care
lipsesc majoritatea acestor factori, firmele străine pot fi una dintre puținele alternative
disponibile, cel puțin pentru moment, dacă vor să-și crească exporturile.

Când vine vorba de exporturi de produse finite cu un consum intens de forță de muncă,
precum textile sau automotive, istoria pare să spună că există multe oportunități pentru țările în
curs de dezvoltare de a deveni exportatori importanți, chiar fără ajutorul firmelor străine. O
astfel de concluzie ar sublinia, însă, importanța și contribuția corporațiilor multinaționale în
aceste exporturi. Firmele din țările în curs de dezvoltare care doresc să-și extindă exporturile
către țările dezvoltate se confruntă cu dificultăți imense în crearea unei rețele de distribuție,
păstrând în strânsă legătură cu schimbările rapide ale gusturilor consumatorilor, stăpânind
tehnicile normelor industriale și standardele de siguranță și construirea unui nou produs. 30

În multe cazuri, proiectarea, ambalarea, distribuția și deservirea produselor sunt la fel de

importante ca să le poată produce la prețuri competitive pe piețele mondiale, iar lipsa unor
astfel de abilități constituie o barieră esențială pentru intrarea pe piețele pentru exportatori.
Lipsey, R.E. (2002). Home And Host Country Effects Of FDI. NBR Working Paper
30

Series 9293, pp 1-76.

33
 Transferul de tehnologie de la corporația mamă la afiliați nu se referă doar la utilaje,
echipamente, drepturi de brevet și manageri expați, ci și la instruirea angajaților locali ai
afiliaților. Această pregătire afectează majoritatea nivelurilor de angajați, de la operatori de
producție simpli până la supervizori și manageri de nivel superior. Tipurile de instruire variază
de la pregătirea la locul de muncă la seminarii și multe alte
școlarizări formale peste mări, poate la compania-mamă, în funcție de abilități și nevoi.

Deși pozițiile superioare sunt deseori rezervate pentru expatriați, cota locală de obicei
crește în timp. Diferitele abilități dobândite în timp ce angajații lucrează pentru o
multinațională pot fi puse ulterior în serviciul unei firme locale dacă angajații respectivi își
schimbă locul de muncă sau își înființează propriile afaceri.

Efectele asupra ocupării forței de muncă sunt atât directe cât și indirecte. În țări
unde capitalul este relativ scăzut dar forța de muncă este abundentă, crearea de locuri de muncă
- direct sau indirect - a fost unul dintre cele mai importante efecte. Efectul direct apare atunci
când o companie străină angajează o serie de oameni din țara gazdă. Efectul indirect apare
atunci când se creează locuri de muncă la furnizorii locali ca rezultatul investiției și când se
creează locuri de muncă din cauza creșterii cheltuielilor locale.

Pentru a ilustra efectele ocupării forței de muncă în țara gazdă, am folosit exemplul
Schaeffler si Autoliv. Pe baza datelor publicate în presă, investițiile lor în Brașov au creat peste
7000 de locuri de muncă directe.

În plus față de influențele la export care necesită un anumit tip de legătură între
multinaționale și firmele locale, pot exista, de asemenea, mai multe efecte indirecte. În cel mai
simplu caz, firmele locale pot învăța cum să reușească pe piețele externe prin simpla copiere a
CMN-urilor, deși sunt este nevoie de cunoștințe concrete. De exemplu, corporațiile pot avea
firme afiliate pe piața exporturilor potențiale care pot face lobby pentru liberalizarea
comerțului, iar firmele locale pot beneficia de orice reducere a barierelor comerciale.

Am susținut anterior că multinaționalele pot îmbunătăți eficiența industrială și alocarea

resurselor în țările gazdă prin intrarea în industrii competitive. Intrarea unei corporații mari în
aceste industrii monopoliste poate să ridice nivelul concurenței și să forțeze firmele existente să
devină mai eficiente.

Intrarea în străinătate poate conduce, desigur, și la o scădere a numărului de firme din

industrie dacă cele mai eficiente companii locale sunt obligate să renunțe la afaceri. Acest lucru
ridică teama că multinaționalele străine ar putea să depășească toate firmele locale și să
instituie monopoluri chiar mai rele decât oligopolurile interne pe care le înlocuiesc: pe lângă
restricționarea concurenței, există riscul ca monopolurile CMN să repatrieze profiturile și să
evite impozitarea prin prețuri de transfer.

34
 Odată cu creșterea concurenței în întreaga lume, companiile își mută baza de producție
spre țările în curs de dezvoltare, unde pot desfășura producția de bunuri care poluează mediul.
Aceste țări au reglementări de mediu flexibile și sunt mai puțin stricte cu aplicarea lor. Astfel,
prin realizarea producției în astfel de țări, ei sunt capabili să obțină un avantaj competitiv față
de companiile care desfășoară producția în altă parte.

Obstacolele comerciale reduse duc la o mutare a industriilor poluante din țările cu

reglementări de mediu austere către țările cu reglementări de mediu moderate. Acest lucru duce
la o creștere a poluării în țările cu politici de mediu îndelungate, deoarece refuză să le
reglementeze pentru a obține o poziție mai puternică față de alte țări în comerțul internațional.

Comerțul poate afecta mediul printr-o serie de canale diferite. Efectul de scară este un
astfel de canal care are implicații dăunătoare pentru mediu. Acest lucru se datorează faptului că
atunci când multinaționalele înființează instalații de fabricație sau le externalizează către alte
întreprinderi locale, conduce la o creștere a producției, care la rândul său duce la o creștere a
poluării.

Specialiștii au sugerat că firmele străine pot să scadă productivitatea organizațiilor locale

prin efectele concurenței. CMN-urile pot efectua producții la costuri mai mici, deoarece aduc
cunoștințe care sunt specifice firmei. În plus, au abilități superioare de management și
marketing, costuri de producție reduse, achiziții în vrac etc., care le ajută să-și reducă costurile
marginale. Prin urmare, cererea de bunuri produse prin CMN crește, ceea ce la rândul său
reduce cererea de bunuri produse local. Acest lucru duce în final la o scădere a producției
interne crescând costurile medii.

Este posibil ca firmele autohtone să nu fie suficient de rapide pentru a înțelege cunoștințele
de la firmele străine, pierzând concurența pe termen scurt. CMN-urile oferă, de regulă, salarii
mai mari lucrătorilor domestici, atrăgând astfel pe toți cei calificați, lăsând în urmă doar forța
de muncă semi sau necalificată pentru firmele locale. Este o tendință comună între corporații de
a oferi salarii mai mari în comparație cu firmele interne din țările dezvoltate, precum și în cele
în curs de dezvoltare.

De obicei, multinaționalele tind să existe în imediata apropiere între ele. Se vede că acestea
au tendința de concentrare în anumite sectoare profitând de locație, forță de muncă și resurse.
Astfel, economia devine extrem de dependentă de aceste corporații. Acest lucru este evident în
industria automotive din Brașov, unde mai multe corporații străine își au sediul în imediata
vecinătate una de alta, eg Parcul Industrial Ghimbav. Retragerea companiilor din astfel de zone
ar putea împiedica grav economia și aceasta este considerată o problemă foarte severă în zonele
mai puțin dezvoltate.

Dintre aproximativ 500.000 de companii din Romania, primele 1.000 generează jumătate
din veniturile totale cumulate ale businessurilor locale. Aceste statistici provin dintr-o analiză
realizată de către Coface România. La finalul anului 2017, companiile care aveau cifra de
afaceri peste 1 milion de euro au ajuns să reprezinte, 86% din veniturile generate de toate

35
companiile din România. Aceste numere reflectă o pondere în creştere de la 74%, la finele
anului 2008.

„Companiile mici, cu venituri sub 1 milion de euro, stau mult mai prost decât companiile
mari, cu venituri de peste 1 milion de euro. Ceea ce ne îngrijorează este dimensiunea lor, ca
număr, 96% din companiile active în România sunt mici. Masa suferă, au sărăcit, au pierdut
din competitivitate, din performanţă, relativ la companiile mari, în favoarea, în special, a
firmelor multinaţionale, care ţin economia. Mai sunt puse la colţ, mai sunt atacate, dar
companiile mari plătesc taxele, angajează oamenii şi ţin economia, ca dimensiune şi
competitivitate.” Acestea sunt opiniile lui Iancu Guda, Services Director al Coface România şi
preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiari-Bancari din România (AAFBR).31

Această lucrare a analizat dovezile asupra efectelor investițiilor străine directe în România.
Discuția s-a concentrat pe transferul și difuzarea tehnologiei de la multinaționale străine în țara
gazdă, deoarece multinaționalele dețin și controlează cea mai mare parte a tehnologiei
comerciale din lume. În plus, am examinat impactul acestora asupra performanțelor comerciale
ale țărilor gazdă și efectele asupra concurenței și structurii industriei din țările gazdă.

O concluzie provizorie a lucrării este că investițiile străine directe pot promova dezvoltarea
economică, contribuind la creșterea productivității și la exporturile din țările gazdă. Cu toate
acestea, natura exactă a relației dintre corporațiile străine și economiile gazdă pare să varieze
între industrii și țări. Este rezonabil să presupunem că aceste caracteristici ale industriei și
mediului politic al țării gazdă sunt factori determinanți importanți ai beneficiilor discutate.

Sectorul tehnologic european este în plină expansiune, cu un număr record de noi proiecte
ISD - 1.227 în 2018 - și cu o creștere de 4% față de 2017. În general, numărul de proiecte ISD
în sectorul digital s-a dublat mai mult în ultimii cinci ani. Studiile arată că sectorul digital va fi
principalul motor pentru dezvoltarea Europei, urmat de energie și utilități.

Londra este clasată de investitori pe locul patru la nivel mondial ca viitor centru tehnologic,
după San Francisco / Silicon Valley, Shanghai și Beijing. Berlinul este al șaptelea la nivel
mondial și al doilea în Europa, în timp ce Parisul ocupă locul 12 în lume și al treilea în Europa.

Studiul EY arată, de asemenea, că Europa are mai mult de o treime din orașele cu o mare
probabilitate de a găzdui următorul gigant tehnologic. Investitorii văd Londra, Berlinul, Parisul,
Stockholm și Amsterdam drept cele mai atractive cinci centre tehnologice din Europa.32

„Deși Europa rămâne cea mai atractivă regiune pentru investiții străine, 2018 a fost un an critic
pentru viitorul continentului. Din punct de vedere geopolitic, naționalismul și izolaționismul, împreună
cu Brexit, au afectat încrederea investițiilor. În ceea ce privește schimbările tehnologice, am văzut că
Europa Centrală și de Est se transformă în atelierul continentului, printr-o externalizare masivă a
serviciilor către această zonă. În același timp, după cum a constatat studiul, digitalizarea accelerată
31
Vranceanu, Ovidiu, BizBrasov 2018, https://www.bizbrasov.ro/2018/09/18/firmele-din-brasov-printre-cele-
cu-un-risc-de-faliment-scazut/ accesat 25 mai 2020
32
European Investment Monitor, 2019

36
face ca atât guvernele cât și companiile să facă schimbări importante, începând cu educația și trecând
la antreprenoriat, piețele de capital și infrastructura ”, a declarat Bogdan Ion, Country Managing
Partner al EY România și Moldova și Chief Operating Officer pentru Europa Centrală și de
Sud-Est și Asia Centrală.33

Această lucrare nu a tratat în mod explicit întrebările legate de politicile țărilor gazdă în
ceea ce privește CMN-urile străine, dar concluziile lucrării evidențiază necesitatea unor
cercetări viitoare în acest domeniu.

Pentru a profita de beneficiile maxime din prezența companiilor străine, un mediu sănătos
pentru afaceri este primordial, ceea ce încurajează atât cetățenii cât și cei străini în a investi,
oferă stimulente pentru inovare și îmbunătățiri ale competențelor și contribuie la un climat
corporativ competitiv.
Beneficiile nete ale corporațiilor străine nu se acumulează automat, iar importanța lor
diferă în funcție de țara gazdă și starea economiei. Factorii care trag înapoi beneficiile complete
în unele țări în curs de dezvoltare includ nivelul de educație generală și sănătate, nivelul
tehnologic al întreprinderilor din țările gazdă, deschidere insuficientă la comerț, concurență
slabă și cadre de reglementare inadecvate. Pe de altă parte, un nivel de realizări tehnologice,
educaționale și de infrastructură într-o țară în curs de dezvoltare oferă beneficii mult mai
numeroase.

Bibliografie

33
Juncu, Raluca. Forbes, 2019 https://www.forbes.ro/bogdan-ion-country-managing-partner-ey-romania-si-
moldova-desi-europa-ramane-cea-mai-atractiva-regiune-pentru-investitiile-straine-anul-2018-fost-unul-critic-
pentru-viitorul-europei-nationalism-140636 accesat 25 mai 2020

37
38