Sunteți pe pagina 1din 18

Academia de Studii Economice din Bucuresti

Proiect realizat sub indrumarea:


Lect.Dr. Valerica Mares

De catre:
Strilciuc Elena
Economie, anul I
Grupa 1415

Nov-09 Pagina 1
Academia de Studii Economice din Bucuresti

Investitiile in cercetare si dezvoltare

C
ercetarea si dezvoltarea in societatea bazata pe cunoastere reprezinta una dintre prioritatile
tarilor aderente la Uniunea Europeana. Este esential ca atat la nivel european cat si
national sa se defineasca procesul de cunoastere, modul de aplicare al acestuia precum si
ideea de cercetare-dezvoltare intr-o societate care devine tot mai complexa odata cu trecerea
timpului.
Astfel, in 1999, s-a observat necesitatea diferentierii intre conceptele de cunostiinte si
cunoastere. Prin urmare, cunostiintele au fost considderate ca fiind un sistem stabilizat, ce poate
capata o anumita forma pentru ca apoi sa fie transportat, acumulat si luat in proprietate.
Cunoasterea, privita ca un proces de creare continua a cunostiintelor, este de natura intrinseca,
fiind asociata cu actiunea, fiind cea care sustine dintr-un anume punct de vedere o activitate
practica.
Globalizarea, cu presiunea sa concurentiala, transforma cerinta de
construire a societatii bazate pe cunoastere intr-un oviectiv de maxima
urgenta. Referitor la aceasta, s-a stabilit in cadrul reuniunii de la Lisabona,
principalul obiectiv pe care il au in vedere toate tarile Uniunii Europene.
Pentru a atinge acest obiectiv, fiecare tara trebuie sa aiba in vedere:
 Remodelarea sistemului national de invatamant astfel ca acesta sa
asigure tuturor sanse egale de a dobandi noi abilitati si competente pe
toata durata vietii profesionale.
 Stimularea angajatorilor de a ridica nivelul de competente, deprinderi
si abilitati ale angajatorilor
 Crearea unui mediu stimulativ pentru inovarea si dezvoltarea
initiativei antreprenoriale.
 Modernizarea structurilor guvernamentale pentru era online.
In pozitia sa de organizatie ce are drept prioritate cheie intarirea
competitivitatii europene, ERT sustine cu tarie strategia discutata la Lisabona
de catre Consiliul European. ERT(European Round Table of Industrialists)
detine 46 de conducatori ai celor mai mari intreprinderi europene, activand in
diferite ramuri industriale si reprezentand 17 tari europene. Scopul acestui
grup este acela de a ranforsa economia europeana si de a perfectiona spatiul
competitiv global. ERT, propune astfel spre indeplinire 10 sarcini
primordiale:
1. Stabilirea de tinte clare pentru competentele si atitudinile
cerute de economia bazata pe cunoastere la varsta minima de
parasire a scolaritatii.
2. Exploatarea experientei din afaceri in procesul de instruire
3. Conferirea unui nou statut si a unei noi valori profesiei de
educator
4. Crearea unuei serviciu de educatie la nivel european

Nov-09 Pagina 2
Academia de Studii Economice din Bucuresti

5. Identificarea sid efinirea la nivel local, de catre reprezentanti ai autoritatii publice,


educatori si reprezentanti ai mediului de afaceri, a necesarului de competente,
abilitati si deprinderi din sectoarele de activitate cele mai importante, pe termen
scurt, mediu si lung.

Nov-09 Pagina 3
Investitiile in cercetare si dezvoltare

6. Identificarea de parghii fiscale de incitare a formarii continue a fortei de munca.


7. Protejarea dreptului de proprietate intelectuala
8. Scurtarea duratei de transfer in practica a rezultatelor cercetarii si inovarii.
9. Incurajarea asumarii de risc prin reducerea costului capitalului in Europa la toate
nivelurile.
10. Economia bazata pe cunoastere sa devina o parte din realitatea de zi cu zi a tuturor
cetatenilor Europei.

Cresterea si perfectionarea investitiilor in cercetare si dezvoltare


La nivel european, se apreciaza ca 80% din decalajul fata de SUA se datoreaza nivelului
inca scazut al investitiilor in cercetare si dezvoltare din sectorul privat, in mod deosebit din zona
tehnologiei comunicatiilor si informatiei. Procentul de 3% din PIB-ul (Produsul Intern Brut) pe
care tarile membre trebuie sa-l aloce cercetarii si dezvoltari presupune, in acelasi timp, si
preocuparea pentru crearea unui cadrul mai favorabil si a unor masuri de incitare mai puternica
pentru intreprinderile angajate in activitatea de cercetare-invovare si care utilizeaza un numar
mare de cercetatori superior pregatiti. Fiecare tara membra este chemata sa precizeze proprii pasi
prin care vor fi atinse tintele propuse concomitent cu efortul european de mobilizare a resurselor
umane, financiare si de infrastructura pentru recuperarea decalajului competitiv.
In acest plan, facilitatile fiscale indreptate catre firmele mici si mijlocii care produc
tehnologie inalta, finantarea cercetarii inalt competitive prin Programul- cadru 7, ca si eforturile
de coagulare si coordonare a potentialului de cercetare european prin intermeiul Consiliului
Cercetarii European, sunt toate destinate eficientizari eforturilor la nivel continental.

Programul Cadru 7 al UE – o oportunitate pentru cercetarea românească

În cadrul “Zilelor cercetării româneşti”, în perioada


27-28 septembrie 2005, s-a desfăşurat, în aula “Ion
Heliade Rădulescu” a Bibliotecii Academiei Române,
conferinţa internaţională “FP7 – oportunităţi şi
provocări pentru România”. Evenimentul a fost
organizat la iniţiativa Autorităţii Naţionale pentru
Cercetare Ştiinţifică (ANCS) cu sprijinul Comisiei
Europene (CE) şi al proiectelor internaţionale
ROINTERA, coordonat de Academia Română,
ROMNET-ERA, coordonat de IMT şi RODI,
coordonat de IPA. Cu ocazia conferinţei, cercetătorii
români participanţi au putut afla, de la delegaţii Comisiei Europene (CE) şi de la specialiştii
ANCS, din direcţia de Integrare Europeană şi Cooperare Internaţională, principalele prevederi ale
Programului Cadru 7 de cercetare (FP7) al UE.
FP7 este programul european de cercetare a inceput la sfârşitul anului 2006, dispunand de
o finanţare de 70 miliarde de Euro pe şapte ani. În viziunea Comisiei Europene, el reprezintă “o
investiţie în viitorul Europei”. El constituie, alături de alte reforme prevăzute a se petrece la nivel
naţional şi european, una dintre iniţiativele menite să transpună în viaţă obiectivul stabilit de şefii
de stat în anul 2000 la Lisabona, de transformare a UE în 2010 în “cea mai dinamică şi
competitivă economie bazată pe cunoaştere”.
Pentru a înţelege spiritul şi conţinutul FP7 e recomandabil să se se descrie pe scurt
contextul european actual.În primul rând, trebuie remarcat că iniţiativele europene pornesc de la

Nov-09 Pagina 4
Investitiile in cercetare si dezvoltare

conştientizarea preocupărilor şi aspiraţiilor cetăţenilor UE (locuri de muncă, creştere economică


şi o reţea adecvată de instituţii şi relaţii sociale) precum şi de la constatarea că lipsa actuală a unei
creşteri economice corespunzătoare afectează întreaga societate, cetăţenii şi întreprinderile. FP7
apare într-un moment de evaluare în care se constată că rezultatele nu sunt cele aşteptate şi că
pachetul de reforme, care e caracterizat de 28 obiective principale, 120 de subobiective şi 117 de
indicatori, nu e însoţit de o angajare în măsura dorită a celor 25 de state membre. În consecinţă
Strategia de la Lisabona a fost actualizată punându-se accentul pe creşterea economică şi
folosirea forţei de muncă.
Cele patru programe specifice mari ale FP7 sunt:
 “Cooperarea” între diverse organizaţii (universităţi, institute, industrie, administraţie
publică) pe nouă tematici (tehnologii informatice si de comunicatii; energie; sănătate;
producţia de alimente, agricultura şi biotehnologii; nanoştiinţe, nanotehnologiui, materiale
şi noi tehnologii de producţie; energie şi mediu inclusiv schimbările climei; transport;
ştiinţe socio-umane; securitate şi spaţiu) .
 “Idei” care urmăreşte sprijinirea creativităţii în cercetare sub coordonarea Consiliului
European al Cercetării.
 “Oameni”, care vizează creşterea cantitativă şi calitativă a resurselor umane antrenate în
cercetarea europeană.
 “Capacităţi”, care se referă la întărirea infrastructurilor de cercetare, sprijinirea IMM,
dezvoltarea unor “regiuni bazate pe cunoaştere”.
Întărirea “Institutelor de cercetare comune” (Joint Research Centers – JRC) care au ca
scop furnizarea de “servicii ştiinţifice” statelor membre şi Comisiei Europene.
Cele mai noi informatii referitoare la FP7, luand in considerare ceea ce priveste direct
Romania, ca si stat membru, priveste Conferinta Internationala in implementarea Directivei
Cadrului de munca European al Apei (European Water Framework Directive), ce a avut loc anul
acesta intre 1-4 octombrie in Romania, la Sibiu. In cadrul acestei conferinte au fost puse in
centrul atentiei trei mari probleme de natura ecologica:
 Pregatirea programelor de masuri pentru Directiva Cadrului de munca al Apei.
 Implementarea Directivei Fluidului.
 Analiza implementarii Directivei Cadrului de munca al Apei in bazinele raurilor de peste
hotare.

Marile domenii prevazute pentru cercetare si dezvoltare (industrie si tehnologie industriala,


transport si constructii, energie, mediu si clima, tehnologia informatiei si comunicarii,

Nov-09 Pagina 5
Investitiile in cercetare si dezvoltare

biologie si medicina, agricultura si suplimente de hrana, preocupari sociale si economice,


cercetare in practica, cercetari efectuate)

Nov-09 Pagina 6
Investitiile in cercetare si dezvoltare

In ceea ce priveste programul


Programul Euratom:Budget
Euro
EURATOM: Budget, s-a constituit un
grafic pe 5 ani, care surprinde bugetul
2000
alocat in cele patru momente
1500 consemnate. Acest program are o
1000 durata de desfasurare ce se intinde pe 4
500 ani; a inceput in 2007 si va continua
0 pana in 2011.
PC4 PC5 PC6 PC7

Fuziune Fisiune JRC

Facilitarea inovarii, absorbtia tehnologiei comunicatiilor si a informatiei in toate


domeniile vietii sociale si utilizarea durabila a resurselor

Universitatile eu un rol crucial in crearea si diseminarea cunoasterii la nivel european.


Astfel, la nivel european, au fost elaborate linii directoare pentru perfectionarea colaborarii in
cercetare si transferul tehnologic. Se apreciaza ca sistemul de finantare, guvernanta si standardele
de calitate ale universitatilor europene sunt necompetitive pentru piata serviciilor academice, ce a
devenit tot mai globala din perspectiva institutiilor, a studentilor si a cunoasterii insesi.
Cum tehnologia comunicatiilor reprezinta osatura de suwstinere a economiei bazate pe
cunoastere, asigurand jumatate din productivitatea muncii din economiile moderne, importante
resurse investitionale trebuie directionate in acest sector, in mod deosebit in servicii, transporturi
si servicii financiare.
Traditiile din punct de vedere polotic difera de la o tara la alta, influentand modalitatea in
care oamenii inteleg rolul stiintei si cel al cunoasterii in schimbarea comportamentelor si
practicilor sociale.
Formarea profesionala- o problema primordiala in economia bazata pe cunoastere

Intreprinderile din zilele noastre se confrunta tot mai des cu problema unui personal lipsit
de abilitati de munca si slab format profesional. Economia bazata pe cunoastere, inca de la
inceput, presupune schimbari in abilitatile de baza cerute personalului chiar si in industriile ce nu
sunt de inalta tehnologie. Pentru a combate toate acele probleme ce intervin in buna functionare a
fortei de munca in toate sectoarele de activitate, s-au propus anumite alinate ce se impun in
procesul de formare continua si armonizata a fortei de munca, si anume:

Nov-09 Pagina 7
Investitiile in cercetare si dezvoltare

 Consortii: aliante ale firmelor din aceeasi industrie ce reprezinta mai mult de 50% din
forta de munca din acea industrie si din respectiva regiune.
 Consilii de coordonare mixte formate din managerii firmelor din regiune, oficialitati ale
administratiei centrale si locale, reprezentanti ai institutiilor de formare si invatamant,
reprezentanti ai sindicatelor.
 Aliante la nivel national ale firmelor dintr-o singura industrie.
Societatea bazata pe cunoastere si orientata spre inovare se sprijina pe sase pivoti
principali:
1. o politica fiscala bazata pe principiul ca zona publica trebuie s dispuna de resurse
minime optime pentru a atinge obiectivele politice asociate economiei bazate pe
cunoastere si cu stimularea concomitenta a sectorului privat.
2. asigurarea durabila a resurselor energetice, materiale si financiare care sa sustina
procesul de investitii competitive intr-o economie globalizata.
3. alocarea de resuwrse prioritar spre zonele definitorii ale economiei bazate pe
cunoastere: educatie, formare continua si cercetare stiintifica si tehnologica.
4. initierea unui sistem flexibil de reglementare, care sa sustina cresterea si inovarea,
inclusiv politicile de revolutionare a tehnologiei informatiei.
5. promovarea politicilor care sa permita fiecarui cetatean accesul la instrumentele
care sa ii asigure existenta, adaptarea si prosperitatea intr-un mediu economic
extrem de dinamic.
6. democratizarea accesului si introducerea elementelor avansate de a tehnologia
informatiei la nivelul unitatilor administratiei publice astfel incat structurile
guvernamentale centrale si locale sa devina mia orientate catre cetateni, cu
raspunsuri si solutii rapide si flexibile la diferite solicitari ale societatii civile si
ale mediului de afaceri.

Cateva date statistice

Sumele alocate de cele mai mari companii din lume pentru activitatile de cercetare si
dezvoltare au crescut cu 7% in perioada 2005-2006, evolutie fara precedent, determinata de
intensificarea concurentei globale, potrivit unui raport al Departamentului britanic de Comert,.
"Profiturile cresc puternic pe multe segmente de activitate, astfel ca firmele isi pot permite
sa aloce sume mai mari activitatilor de cercetare si dezvoltare", a declarat Norman Price,
reprezentant al Departamentului britanic de Comert si Industrie, institutie care publica anual o
evidenta a primelor 1.250 companii la nivel mondial, clasificate in functie de investitiile pentru
cercetare si dezvoltare in toate domeniile de activitate.
Price a explicat ca, atunci cand profiturile sunt mici, situatie semnalata in sectorul auto,
concurenta este atat de puternica incat companiile nu isi pot permite sa reduca investitiile.

Europa, departe de cresterea SUA

Rezultatele aferente anului 2006 nu atenueaza insa temerile politicienilor europeni,


ingrijorati ca performanta companiilor europene in sectorul de cercetare si dezvoltare.
Astfel, companiile europene au majorat sumele alocate activitatilor de cercetare si dezvoltare cu
5,6% in 2005-2006 fata de nivelul mediu consemnat in ultimii patru ani, in timp ce firmele din
Statele Unite au operat o crestere cu 15,4% a investitiilor.

Nov-09 Pagina 8
Investitiile in cercetare si dezvoltare

Nov-09 Pagina 9
Academia de Studii Economice din Bucuresti

Impactul Tehnologiei Informatiei asupra educatiei

D ezvoltarea si cercetarea in domeniul Tehnologiei Informatiei a adus societatea intr-un


punct in care dependenta de calculator exprima valori ingrijoratoare. Cu toate acestea,
tehnologia inovatoare din ramura de IT sustine din ce in ce mai mult procesul instructiv-
educativ. Acest proces mai este cunoscut si sub denumirea de: proces de invatamant (activitatea
organizata in scoala in vederea instruirii si educarii cursantilor), proces aducational (instruire in
contextul actiunii educationale), proces didactic („teoria” procesului didactic), proces de predare-
invatare. In fond, educatia presupune:
 activitate de comunicare/transmitere de valori in vederea dezvoltarii psihologice a celor ce
le recepteaza, si de pregatire a lor pentru viata.
 Activitate de achizitionare de capacitati pentru viata sociala, prin convertirea valorilor
culturale in idealuri de viata, comportamente, priceperi si deprinderi profesionale.
 Activitate de cultivare a rationalitatii umane in luarea deciziilor.

Obiectivele si componentele educatiei

Finalitatea procesului de educatie se exprima prin obiective; acestea sunt puse in legatura
cu scopurile procesului educativ, idealul educational si cel social, precum in figura de mai jos.

Activitatea de invatare presupune parcurgerea unor anumiti pasi si se bazeaza si pe


experienta anterioara a cursantului. Un astfel de model ar presupuen urmatorii pasi: Experienta
anterioara a cursantului – Orientarea in studiu-Contextul de invatare- Perceptia cerintelor-
Abordarea- Rezultat. O invatare in profunzime se bazeaza pe urmatoarele 5 elemente esentiale:
1. metodele de predare si de evaluare ce presupun angajarea pe termen lung a cursantului.
2. predarea care demonstreaza angajarea personala a profesorului in domeniul respectiv.
3. exprimarea clara a asteptarilor.
4. interesul (motivatia).
5. posibilitatea efectuarii unor alegeri in ceea ce priveste metodele si continutul studiului.

Nov-09 Pagina 10
Academia de Studii Economice din Bucuresti

Modul in care este interpretat procesul de predare determina maniera de evaluare a


diferitelor situatii specifice, creand un context al predarii in care esunt intreprinse actiunile
educationale.
Modelul activitatii de predare presupune urmatoarele:
Interpretarea
Evaluarea diferitelor Contextul
procesului de Actiuni
situatii specifice predarii
predare

Reflectare
in
experienta
In procesul educativ, un rol important il ocupa didactica. Principalele probleme de care se
ocupa aceast sunt continutul procesului educativ ( din punctul de vedere al volumului si calitatii
cunostiintelor), tehnologia desfasurarii proceselor de invatamant (ca ansamblu al principiilor,
metodelor, procedeelor, mijloacelor si formelor de organizare folosite in vederea transmiterii si
asimilarii cunostiintelor), asigurarea echilibrului dintre predare, invatare si evaluare a
randamentului in procesul de invatare, si nu in ultimul rand conducerea activitatii didactice.

Tehnologia procesului educativ

Tehnologia didactica vizeaza ansamblul formelor si mijloacelor prin care se poate ajunge
la atingerea obiectivelor fixate. In cadrul tehnologiei didactice, se disting strategiile didactice,
mijloacele de invatamant si formele de organizare a procesului de invatamant. Principalele
strategii didactice sunt cele de tip expozitiv-euristic ( care au ca metode si procedee specifice,
povestirea, explicatia, prelegerea, conversatia, problematizarea, descoperirea, demonstratia,
modelarea, observatiile independente, lucrarile experimentale), algoritmizat (constau in
asigurarea unei succesiuni rigide de operatiuni intre activitatea de predare si cea de invatare) si
cele de tip evaluativ-stimulativ (care se bazeaza pe conexiunea inversa din cadrul procesului de
invatamant).
Metodele si procedeele algoritmice constau, in principal, din algoritmizare si instruire
programata. Activitatea din cadrul instruirii programate presupune parcurgerea etapelor:
Definirea criteriilor Analiza problemei
Specificarea obiectivelor
Integrarea

Elaborarea programei: analiza Elaborarea testelor


obiectivelor, decizia asupra strategiei de
invatare, scrierea lectiilor
Validarea
Testarea programei
Utilizarea programei

Nov-09 Pagina 11
Academia de Studii Economice din Bucuresti

Unele generatii de mijloace de invatamant se bazeaza puternic pe cele trei inovari


tehnologice majore ale secolului XX: telecomunicatiile, audiovizualul si microinformatica.
Aceste tehnologii au dus la aparitia unor paradigme ale instruirii, cum ar fi instruirea la distanta.
Serviciile de comunicare electronica (e-mail, voice-mail). Invatarea la distanta, cu dezvoltarea de
retele interactive si audiovizuale, este adaptata la invatamantul scolar si universitar. Telecursurile
asigura difuzarea prin retea a vocii, a suntelor sia documentelor.
Primele echipamente din domeniul software pentru introducerea dimensiunii multimedia
in procesul de instruire , au fost concepute la sfarsitul anilor ’80. Calculatorul a devenit astfel, un
mijloc de invatamant cu tot mai mari perspective. Odata cu aplicatiile multimedia, informatiile
pot fi prezentate in modul cel mai accesibil cu putinta, cursantul poate exercita un control deplin
asupra propriului proces de invatare, dispunand de un feed-back pentru evaluarea progresului
realizat. O tehnologie poate fi folosita ca suport pentru mai multe procese de instruire, dar
adevarate progrese nu provin din simpla utilizare, ci faptul ca ea faciliteaza alte inovatii care
schimba, in cele din urma, modul de realizare a instruirii, rolul profesorilor si al cursantilor,
precum si obiectivele educationale.
Implicarea calculatorarelor personale in asistarea procesului este reflectata in literatura de
specialitate sub denumirile: IAC (Instruire Asistata de Calculator), CAL (Computer Assisted
Learning), CBT ( Computer Based Training), ILT (Instructor-Led Training). Dupa anii ’90, sunt
dezvoltate sistemele multimedia si instrumentele software de proiectare pedagogica. Aplicatiile
sunt realizate pe compact-discuri(CD-ROM). Sistemele Learning si Authorware marcheaza
principalele directii ale mediului educational asistat de calculator. Indiferent de modul de
formalizare interna, orice produs de instruire asistata de calculator trebuie sa-si adapteze
reprezentarile la unele mai putin formale, potrivite pentru a fi intelese de majoritatea oamenilor,
aflati in postura de subiecti ai unui proces de instruire.

Utilizarea calculatorului si a echipamentelor asociate (casete video, CD-uri) in procesul


didactic de invatare determina o serie de efecte pozitive, precum:
 Indivizualizarea invatarii: fiecare persoana care invata este diferita, in sensul unui stil
diferit de invatare, a unor cunostiinte anterioare diferite, cu diferite interese si motivatii.
Chiar daca se recunoaste ca fiecare persoana este strict individualizata,desfasurarea
“clasica”a procesului instructiv-educativ nu permite o buna indivizualizare a procesului
de instruire.

Nov-09 Pagina 12
Academia de Studii Economice din Bucuresti

 Motivarea.Individualizarea procesului de instruire determina, in general, o crestere a


motivatiei persoanei instruite. In acelasi timp, caracterul ludic al utilizarii anumitor
programe determina o intarire a motivatiei.
 Invatarea interactiva. Cursantul are un rol activ. Interactivitatea sustine procesele de
invatare creativa, prin descoperire.
 Indivizualizarea continutului. Cursantul poate avea controlul continutului si al cailor de
invatare a acestuia, pentru adaptarea interactiunii la diferite stiluri de invatare.
 Schimbari in statutul profesorului. Profesorul organizeaza resursele de instruire, ofera
sfaturi cu privire la ceea ce este bine sa se realizeze in timpul interactiunii educationale.
 Schimbari in tehnicile de evaluare.Cu ajutorul calculatorului, testarea si instruirea se pot
realiza concomitent. Evaluarea poate fi deci, continua.
 Schimbari in cadrul organizatoric de desfasurare a activitatii de instruire. Se poate
fructifica, in acest sens, flexibilitatea inerenta interactivitatii. Grupele de studiu pot varia
ca dimensiune, criteriile de constituire fiind deosebit de flexibile. De asemenea, se poate
practica sistemul de instruire la distanta.
Pe de alta parte, utilizarea calculatorului pentru procesul instructiv educativ presupune
cheltuieli mult mai mari, pe care le-am reprezentat intr-un tabel in Excel.

!!!model_bilet examen EG_comentat.xls


Evaluarea procesului
instructiv- educativ
este un proces obligatoriu si presupune masurare calitatii si eficacitatii lui. Exista o mare
varietate de produse software utilizate in procesul educativ sic are pot fi caracterizate drept
software pentru instruire. O parte dintre aceste produse sunt scrise special pentru activitatea de
instruire (cele care urmeaza sa fie utilizate in mod tutorial), in timp ce altele reprezinta software
general, aplicat in numeroase domenii de activitate, inclusiv in activitatile educationale, ca
instrumente de lucru. Varietatea software-ului educational ridica o serie de probleme in
procesul de luare a deciziilor privin dintroducerea lui in procesul de educare. Este necesar sa se
realizeze o buna incadrare a sistemelor pe clase si o evalurare acestora, sub aspectul impactului
asupra activitatii de instruire.
Conform clasificarii UNESCO, se pot evidentia mai multe clase de sisteme software
pentru instruire. In continuare vom prezenta cateva dintre aceste sisteme pe scurt.
Sisteme pentru antrenare(exersare), denumite si sisteme drill and practice. Abordarea
acestor sisteme reprezinta cel mai vechi mod de utilizare a calculatorului ca mijloc didactic si a
fost introdusa de Patrick Suppes si Robert Alkinson, la Standford, la sfarsitul anilor’50. Primele
sisteme pentru antrenare erau extrem de simple avand la baza un set de generatoare de
probleme. Fiecare generator producce un set de probleme pentru o anumita clasa. Cursantului i
se prezinta o problema din tipul generat aleator, fiind obligat sa introduca raspunsul.
Raspunsurile pot fi corecte sau gresite, dar sistemul nu ofera asistenta sau Help. Cursantul
ramane pe un anumit tip de problema pana o insuseste. Sistemele pentru antrenare nu sunt, in
general, utilizate in invatarea initiala, ci dupa insusirea materiei prin alte mijloace de instruire.
Sisteme tutoriale , sunt utilizate in cadrul unor sesiuni de instruire de tip tutorial. Modul
tutorial de desfasurare a activitatilor eduationale este in opozitia cu modul lectura, inc are
profesorul vorbeste o perioada lunga de timp si in care participarea cursantului este extrem de
scazuta. Intr-o interactiune de tip tutorial, cursantul are un rol activ,realizandu-se o interactiune

Nov-09 Pagina 13
Academia de Studii Economice din Bucuresti

in care ambii parteneri (profesorul si cursantul) pot prelua initiativa. O instruire de tip tutorial
nu presupune neaparat o situatie 1:1, intrucat mai multi cursanti por lucra impreuna, in grup, cu
un anumit profesor.
Sisteme pentru simulare. Reprezinta produse ce simuleaza aspecte din lumea reala sau
imaginara. Simularile pot juca un important rol pedagogic. Probabil ca cel mai important rol pe
care il pot avea se refera la dezvoltarea intuitiei cursantului, a capacitatilor sale de gandire
creatica. Prin simulare se creeaza o experienta (controlabila), ce poate fi utilizata in scopul
realizarii instruirii. Impactul simularii asupra activitatiid e instruire poate varia foarte mult.
Cursantul trebuie invatat sa utilizeze simularile, intrucat acestea sunt mai greu accesibile fata de
alte instrumente.
Sisteme utilitare(de tip instrument). Au in general, o aplicare mai larga decat celelalte
sisteme de instruire. Cele mai cunoscute sunt: procesoarele de texte, spreadsheet-urile,
sistemele de gestiune a bazelor de date. Aceste sisteme nu sunt realizate pentru a fi utilizate
strict in contextul educational. Luand de exemplu,un procesor de texte, daca s-ar proiecta
pentru uz didactic ar prezenta, probabil un alt mod de functionare si de utilizare decat
procesoarele de texte comerciale, ce sutn efectiv utilizate in activitatile didactice. Sistemele
software utilitare ridica o serie de probleme, intrucat cursantii trebuie sa invete sa le utilizeze,
ceea ce poate s nu fie o sarcina triviala. Cu cat numarul instrumentelor creste, cu atat asimilarea
lor este mai dificila.
Sisteme destinate rezolvarii problemelor. Sunt specializate si exista intr-o mare varietate.
Tip de invatare

Rezolvarea
problemelor

Invatarea Invatarea Memorarea


principiilor conceptelor
Tipuri de sisteme software
Sistemedestinate
Sisteme destinate
rezolvarii problemelor,
rezolvarii problemelor,
sistemepentru
sisteme pentru
simulare, sisteme
simulare, sisteme
tutoriale
tutoriale

Sistemepentru
Sisteme pentru
Sistemepentru
Sisteme pentru simulare,sisteme
simulare, sisteme Sistemetutoriale,
Sisteme tutoriale,
simulare,sisteme
simulare, sisteme tutoriale,
tutoriale, Drill&Practice
Drill&Practice
tutoriale
tutoriale Drill&Practice
Drill&Practice
Posibilitati de utilizare a sistemelor software dupa tipul de invatare

Nov-09 Pagina 14
Academia de Studii Economice din Bucuresti

Tendinte in organizarea procesului instructiv-educativ

Privite in general, instrumentele IT permit fiecarui individ sa-si administreze propriul


proces de invatare de dupa nivelul, ritmul si stilul sau de invatare, dar si dupa necesitatile
specifice in materie de calificare, evolutie, promovare sau reconversie. Din acest moment,
instruitul este stapanul propriului parcurs, inconjurat de o echipa insarcinata cu asistarea si
administrarea itinerariilor individualizate.
Noile tehnologii educative, ca orice instrumente tehnologice, nu au relevanta decat in
virtutea capacitatii de a raspunde nevoilor unei piete suficiente. Aceasta nu depinde doar de
capacitatea echipamentelor de a trata informatia, ci si de produsele educative pe care le
transmit. Cu alte cuvinte, calitatea noilor tehnologii educative depinde, in egala masura, de
valoarea lor tehnica si pedagogica, cu toate ca, in acest caz, continutul formativ nu poate fi
disociat de mijloacele de difuzare a acestuia.
Interesul fata de TI in domeniul instruirii este ridicat, intrucat, in primul rand, se incearca
sa se raspunda, la enormele nevoi de formare din diversele sectoare economice, aducand
calitate, suplete si eficacitate superioare tehnicilor traditionale, in conditiile in care se reduc
costurile formarii. In al doilea rand, interesul este de ordin strategic atat pentru intreprinderile
cat si pentru tarile aflate in competitia tehnologica. In cele din urma, un sistem de formare bazat
pe produse de inalta tehnologie poate nu numai sa constituie un argument puternic pentru
vanzare, dar sa si inscrie intreprinderea sau statul client in cultura tehnica a societatii ofertante
(metode, procedee, norme etc).
In general, orice act educational pune in relatie trei parteneri: cursantul, formatorul,
cunostiintele. In functie de termenul pe care cade accentul, pot fi puse in evidenta diferite
moduri specifice de invatare. Un sistem de instruire asistata trebuie sa respecte anumite
principii, dintre care:

 Informatia sa fie prezentata in modul cel mai variat si cel mai accesibil cu putinta.
 Instruitul sa poata exercita un control asupra propriului proces de invatare
 Anumite activitati ofera posibilitatea de a prelucra informatii numeroase si netriate
pentru a lasa instruitul sa-si dezvolte propriile capacitati de sinteza si sa foloseasca
propriile strategii.
 Permanent este disponibil un feed-back pentru evaluarea progresului realizat.

Recentele progrese tehnice au facut ca noile servicii multimedia si noile infrastructuri


(autostrazile informatiei), sa devina o realitate. Utilizarea instrumentelor TI in invatamant
impune ca, in foarte scurt timp, factorii de decizie din domeniul formarii sa poata provoca o
dezbatere si actiuni in privinta marilor principii ale procedeelor cognitive puse in joc, astfel
incat realizarea acestora pe baza mediilor noi s se faca avand in vedere nevoile sociale,
culturale si economice, impuse de dezvoltarea actuala si viitoare a societatii.

Nov-09 Pagina 15
Academia de Studii Economice din Bucuresti

Nov-09 Pagina 16
Academia de Studii Economice din Bucuresti

Bibliografie:

1. Ion Gh. Rosca si colab.-SOCIETATEA CUNOASTERII-Editura Economica,


Bucuresti 2006
2. Ion Gh. Rosca si colab.-INFORMATICA INSTRUIRII-Editura Economica, Bucuresti
2002
3. www.cnfpa.ro
4. www.bcschools.net
5. www.bcschools.com
6. http://cis01.central.ucv.ro/
7. www.cordis.europa.eu

Nov-09 Pagina 17