Sunteți pe pagina 1din 28

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI

Cu titlu de manuscris
C.Z.U.: 311.3:330.322:330.131.7(478)(043)
330.222:330.131.7:311.3(478)(043)

BRADU Marcel

ANALIZA STATISTICO-ECONOMICĂ
A PROCESULUI INVESTIŢIONAL
ŞI A RISCULUI INVESTIŢIONAL
ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Specialitatea: 08.00.11 – Statistică Economică

AUTOREFERAT
al tezei de doctor în ştiinţe economice

Chişinău 2006
Teza a fost elaborată în cadrul catedrei „Statistică şi Previziune
Economică” a Academiei de Studii Economice a Moldovei

Conducător ştiinţific: Pârţachi Ion, dr. econ., conf. univ.

Referenţi oficiali: Voineagu Vergil, dr. econ., prof. univ.,


Preşedintele Institutului Naţional de Statistică,
România
Arvinte Vitalie, dr. econ., lector superior,
director executiv SRL „Mercury International
Moldova”

Susţinerea tezei va avea loc la „____” ___________ 2006, ora ____ în


şedinţa Consiliului ştiinţific specializat D 32.08.00.11–02 din cadrul
Academiei de Studii Economice a Moldovei, pe adresa: MD-2005, or.
Chişinău, str. Mitropolit G. Bănulescu-Bodoni 59, bloc B, sala 701.

Teza de doctor şi autoreferatul pot fi consultate la biblioteca A.S.E.M.

Autoreferatul a fost expediat la „____”____________ 2006

Secretar ştiinţific
al consiliului ştiinţific specializat, Brăilă Alexandru
dr. econ., conf. univ.
Conducător ştiinţific,
dr. econ., conf. univ. Pârţachi Ion

Autor Bradu Marcel

2
I. CARACTERISTICA GENERALĂ A TEZEI

Actualitatea temei de cercetare. Globalizarea economiei mondiale se


caracterizează în primul rând printr-o stabilitate a relaţiilor şi legăturilor
informaţionale, financiare, tehnologice între ţări. O însemnătate deosebită în
cadrul apariţiei, dezvoltării şi menţinerii acestor relaţii internaţionale o au
investiţiile.
Investiţiile reprezintă suportul material al dezvoltării economico-sociale a
ţării. Ele stau la baza suplinirii, diversificării şi creşterii calitative a tuturor
factorilor de producţie. Sporirea capitalului fix sau circulant, creşterea
randamentului tehnic şi economic al utilajelor, sporirea productivităţii muncii,
crearea de noi locuri de muncă, diversificarea producţiei nu pot fi asigurate
fără un consum de resurse financiare, fără investiţii. În acest context investiţiile
reprezintă elementul decisiv al creşterii economice, al promovării factorilor
intensivi, calitativi şi de eficienţă.
Un rol hotărâtor în cadrul creşterii şi dezvoltării economice îl au
investiţiile străine. Este recunoscut şi tratat benefic efectul de antrenare şi
multiplicare al acestora. Investiţiile străine vin să completeze necesarul de
resurse interne şi să dezvolte factorii competitivi de producţie. Acest lucru poate
fi asigurat însă numai în cadrul unui climat investiţional adecvat, bazat pe
politici şi reforme transparente, coerente şi competitive de atragere a capitalului
străin. Identificarea avantajelor şi oportunităţilor investiţionale, valorificarea
acestora va acorda şanse reale de redresare a activităţii investiţionale.
Statistica, ca disciplină ştiinţifică, vine cu instrumentul şi metoda sa în
vederea tratării fenomenului investiţional, utilizând tehnici specifice de
observare, prelucrare şi analiză statistică. Informaţiile obţinute prin măsurarea,
ordonarea, sistematizarea datelor caracterizează procesul investiţional, stau la
baza calculării unui sistem de agregate la nivel micro şi macroeconomic şi
exprimă aspectele esenţiale ce au loc în cadrul economiei naţionale, vizând
potenţialul investiţional, structura, dinamica, precum şi randamentul activităţii
investiţionale. În final rezultatele obţinute sunt tratate ca bază în
fundamentarea deciziilor de politică investiţională.
Astfel e necesară o analiza amplă statistică a procesului investiţional,
definirea metodelor statistice utile, privind estimarea corelaţiilor existente între
parametrii investiţionali, agregatele macroeconomice de rezultate şi principalii
factorii de influenţă. Realizarea acestor obiective este posibilă însă numai pe
baza unor metode statistice pertinente, bazate pe un suport metodologic şi
informaţional adecvat.
Cele expuse anterior precum şi faptul că acest domeniu este de un vădit
interes în cadrul analizei şi investigaţiei ştiinţifice din punct de vedere statistic,
determină cu prisosinţă actualitatea temei de cercetare în cadrul prezentei
teze de doctor.

3
Scopul tezei constă în abordarea statistică a procesului investiţional în
cadrul economiei naţionale, stabilirea unor direcţii de perfecţionare a cadrului
metodologic şi de calcul a indicatorilor statistici.
Pentru realizarea acestui scop au fost trasate următoarele obiective de
bază:
♦ formularea sistemului de indicatori statistici ce caracterizează
activitatea investiţională şi perfecţionarea metodelor de calcul a lor;
♦ prezentarea utilizării acestor indicatori la determinarea tendinţelor şi
modificărilor structurale în cadrul amplului proces investiţional din
Republica Moldova;
♦ surprinderea procesului investiţional în derularea lui concretă, formele,
dimensiunile şi stimulii săi, precum şi efectele economice şi sociale pe
care le generează;
♦ evidenţierea măsurilor, mijloacelor şi a unor modalităţi reale de
îmbunătăţire a climatului de afaceri din republică în general şi a celui
investiţional în particular;
♦ conturarea unei imagini clare şi coerente a tipurilor şi surselor de risc
manifestate în cadrul procesului investiţional.
Obiectul de studiu al investigaţiei îl constituie procesul investiţional din
Republica Moldova analizat în intercorelare şi interdependenţă cu alte procese
şi efecte ale rezultatelor la nivel micro şi macroeconomic.
Suportul metodologic şi teoretico-ştiinţific al tezei îl constituie
ansamblul de concepte, noţiuni şi principii larg utilizate în lucrările de
specialitate. La baza efectuării investigaţiei au stat lucrările fundamentale ale
teoreticienilor de peste hotare în domeniul investiţiilor, statisticii şi
econometriei. Au fost analizate lucrările economiştilor cu renume mondial W.
Sharp, Keynes J., savanţilor şi cercetătorilor români şi ruşi Românu I.,
Vasilescu I., Cistelican L., Mazîlu A, Bonciu F., Voineagu V., Jaba E., Pecican
E., Tănăsoiu O., Aivazean, Cetârkin E., Kovalev V. De asemenea suportul
metodologic l-a constituit legislaţia Republicii Moldova, ce reglementează
activitatea investiţională.
Baza informaţională a tezei o constituie datele oficiale statistice ale
Biroului Naţional de Statistică, rapoartele statistice şi datele Băncii Naţionale,
actele normative şi regulamentele Inspectoratului Fiscal de Stat al Republicii
Moldova, precum şi materialele statistice ale unor organizaţii internaţionale
Noutatea ştiinţifică a rezultatelor obţinute vizează următoarele elemente:
♦ a fost tratat pe larg conceptul de investiţie acordându-se o atenţie
deosebită modalităţilor de abordare şi manifestare în cadrul relaţiilor de
piaţă;
♦ a fost sistematizat şi elaborat un sistem integru de indicatori statistici
ai activităţii investiţionale prin abordarea conţinutului şi metodologiei de
calcul a lor;
4
♦ a fost propusă o clasificare a investiţiilor conform standardelor şi
normelor comunitare;
♦ a fost efectuată o analiza amplă comparativă a procesului investiţional
în economia naţională şi ţările cu economie în tranziţie;
♦ au fost formulate şi propuse un complex de mijloace şi măsuri practice
în vederea promovării şi relansării activităţii investiţionale în republică.
Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării. Investigaţiile
efectuate referitor la analiza procesului investiţional permit elaborarea unor
recomandări care au scopul de a contribui la:
♦ abordarea şi interpretarea statistică a bazelor ştiinţifice, teoretico-
metodologice ce condiţionează obiectivele constituirii, dezvoltării şi
funcţionării eficiente a mecanismelor sistemului investiţional;
♦ argumentarea comparaţiilor internaţionale bazându-ne pe criterii
coerente de clasificare a investiţiilor şi metodologii comune de calcul a
indicatorilor statistici.
♦ stabilirea structurii şi tendinţelor pe piaţa investiţională internă şi
externă;
♦ definirea punctelor slabe ale politicii investiţionale a statului,
argumentarea necesităţii perfecţionării acesteia prin evidenţierea unor cai
şi măsuri eficiente de îmbunătăţire a climatului investiţional;
♦ definirea punctelor slabe ale politicii investiţionale a statului şi
argumentarea necesităţii perfecţionării acesteia;
♦ analiza riscului investiţional, formelor de manifestare şi stabilirea
unor metode statistice particulare de evaluare a riscurilor;
Aprobarea rezultatelor obţinute. Principalele teze şi rezultate ale
cercetării au fost expuse în şapte articole ştiinţifice şi în cadrul unor conferinţe,
simpozioane şi seminare ştiinţifico - practice din Republica Moldova şi de
peste hotare, precum:
• Simpozion internaţional „Probleme regionale în contextul procesului
de globalizare”, Chişinău, 9-10 octombrie 2002.
• Conferinţă internaţională „Globalizarea şi educaţia economică
universitară” Iaşi, 24-27 octombrie 2002.
• Simpozion internaţional ”Investiţiile şi relansarea economică” Editura
a V, Bucureşti, 29-31 mai 2003.
• Conferinţă internaţională, „Ştiinţa, businessul şi societatea: evoluţii şi
intercorelări în condiţiile integrării în spaţiul economic european”,
Chişinău, 12-14 februarie 2004.
Teza de doctor a fost discutată la şedinţa catedrei „Statistică şi previziune
economică” a Academiei de Studii Economice a Moldovei, precum şi în cadrul
şedinţei Seminarului Ştiinţific de Profil al Academiei de Studii Economice a
Moldovei. Demersul metodologic, concluziile şi propunerile au fost prezentate
Biroului Naţional de Statistică.
5
Cuvinte-cheie: investiţii, proces investiţional, sistem de indicatori,
investiţii străine directe, climat investiţional, fluxuri de investiţii, ţări
receptoare, politici investiţionale, risc investiţional.
Publicaţii. Tezele principiile şi enunţurile de bază ale disertaţiei au fost
expuse în 8 lucrări ştiinţifice cu un volum de 2,2 coli de autor.

II. CONŢINUTUL DE BAZĂ AL LUCRĂRII

În capitolul I – „Probleme teoretice ale investiţiilor în contextul


integrării în sistemul statistic internaţional” – mi-am propus să analizez
latura esenţială, uneori controversată şi extrem de largă a conceptului de
investiţie. Preocuparea mea a fost să menţionez diferitele puncte de vedere şi
să evidenţiez optica din care poate şi trebuie privit conceptul de investiţie.
Abordarea sistematică şi simplista a dat posibilitatea expunerii pe larg a
modalităţilor şi criteriilor de clasificare a investiţiilor. Este propus, dezvoltat şi
caracterizat sistemul de indicatori statistici ai activităţii investiţionale menit să
asigure baza informaţională şi analiza multilaterală în acest domeniu. Este
făcută o analiză amplă a activităţii investiţionale în capital fix în Republica
Moldova.
Noţiunea de investiţie poate fi definita din punct de vedere lingvistic ca
fiind o alocare, plasare, dotare. Prin investiţie se înţelege la fel orice utilizare a
unui activ în calitate de capital în scopul realizării de eficienţă economică şi
deci de profit. Datorită tocmai complexităţii acestui concept noţiunea de
investiţie este abordată din punct de vedere a gradului de cuprindere sub două
aspecte: un înţeles „larg” şi altul „restrâns”.
În sens larg, noţiunea de investiţie cuprinde totalitatea cheltuielilor sau
alocărilor de fonduri de la care se anticipează că se vor obţine venituri viitoare.
Investiţia într-o astfel de abordare reprezintă o plasare de fonduri băneşti într-o
acţiune, într-un proiect sau operaţie pentru a crea un spor de avuţie atât la
nivelul individului, al firmei cât şi al societăţii în general.
În sens restrâns, investiţiile reprezintă „totalitatea cheltuielilor prin care
se creează, se achiziţionează noi fonduri fixe, se înlocuiesc mijloacele fixe
uzate, se dezvoltă, se modernizează şi se reutilează bunurile materiale
existente”
Dar indiferent cum abordăm conceptul de investiţie, în sens larg sau
restrâns precum şi al diversităţii de noţiuni şi opinii formulate, se desprind
totuşi câteva trăsături comune ce prezintă interes:
• Orice investiţie presupune transpunerea în cheltuieli a unor
disponibilităţi băneşti indiferent dacă efortul înseamnă realizarea unor
obiecte, bunuri concrete, echipamente sau dimpotrivă plasamentele în
acţiuni, obligaţiuni sau alte hârtii de valoare.
• Orice investiţie înseamnă efort, sub mai multe aspecte (material,

6
financiar, uman), dar în urma cărora se scontează efecte diverse,
multiplicatoare, cel mai des sub forma unui spor de profit.
• Orice investiţie implică renunţarea temporară, dar certă a unor resurse
curente al căror cost urmează a fi suplinit de efectele nete viitoare.
Consideraţiile făcute ne permit să apreciem că investiţia reprezintă:
totalitatea resurselor (materiale, tehnice, umane, financiare etc.) alocate într-un
anume moment de timp pentru dezvoltarea şi modernizarea forţei productive a
societăţii, a întregii vieţi sociale, astfel încât să se creeze condiţiile necesare
obţinerii unor efecte utile în viitor.
În fundamentarea oportunităţilor cât şi a gestiunii activităţii de investiţie
se impune structurarea cheltuielilor investiţionale după diferite criterii fiecare
dintre acestea răspunzând la anumite necesităţi de analiză, decizie sau cerinţe
de ordin practic. În teoria economică sunt folosite o serie de criterii de
clasificare a investiţiilor, în această lucrare evidenţiind doar câteva recunoscute
ca esenţiale:
1. Din punct de vedere al naturii investiţiilor se pot distinge:
- Investiţii în active materiale (numite şi reale sau fizice)
- Investiţii în active nemateriale
- Investiţii financiare
Investiţiile reale includ cheltuielile legate de crearea, reproducerea şi
procurarea fondurilor fixe (construcţia nouă, extinderea, reconstrucţia şi
reutilarea tehnică) numite pe scurt investiţii capitale, precum cheltuielile
legate de majorarea stocurilor de materiale a mijloacelor circulante.
Investiţiile în active nemateriale cuprind sumele alocate în active
necorporale sub forma unor drepturi de autor, mărci de comerţ, brevete,
embleme comerciale, licenţe, patente, programe informaţionale precum şi
cheltuieli legate de formarea personalului de exploatare şi cele de constituire.
Investiţiile financiare reprezintă plasamente de capital efectuate de un
investitor, persoană fizică sau juridică în titluri şi instrumente financiare de
valoare (acţiuni, obligaţiuni, titluri de stat, etc.)
În cadrul evidenţei statistice investiţiile sunt grupate doar în două grupe
mari: prima grupă - investiţii în active nefinanciare ce includ: investiţii în
capital fix, investiţii pentru majorarea stocurilor materiale a mijloacelor
circulante, investiţiile în active nemateriale, investiţii în alte active
nefinanciare (cheltuieli pentru procurare în proprietate a terenurilor, a
obiectelor de protecţie a mediului şi altor active nefinanciare) şi a doua grupă -
investiţii financiare.
2. După sursa de finanţare se pot distinge:
Investiţii finanţate din contul mijloacelor proprii ale întreprinzătorilor
Investiţii finanţate din surse atrase care pot fi după caz:
- mijloacele bugetelor publice,
- mijloacele populaţiei

7
- mijloacele investitorilor străini
- creditele bancare
- împrumuturile de la alte organizaţii
- sursele obţinute prin emiterea şi/sau tranzacţionarea pe piaţă a
pachetelor de acţiuni sau obligaţiuni.
3. După destinaţie investiţiile, în o serie de lucrări de specialitate, sunt
clasificate în productive şi neproductive. Este o structurare greşită a
investiţiilor rămasă încă din cadrul sistemului centralizat în care erau distinse
două sfere: sfera productivă şi cea neproductiva. Clasificarea după acest
criteriu ar trebui realizată divizând investiţiile în:
- Investiţii îndreptate în sectoare producătoare de bunuri (industrie,
agricultură şi silvicultură, construcţii etc.)
- Investiţii destinate sectoarelor ce prestează servicii de piaţă şi
nonpiaţă (comerţ, transporturi şi comunicaţii, sănătate, învăţământ,
administrare publică şi apărare, etc.)
Măsurarea şi caracteristica statistică a procesului investiţional presupune
calcularea şi analiza unor indicatori, ce ar permite evidenţierea mărimii,
structurii, dinamicii şi eficienţei utilizării resurselor investiţionale. Sistemul de
agregate conceput trebuie să furnizeze date necesare pentru fundamentarea
politicilor şi adoptarea deciziilor la nivel micro sau macroeconomic.
Indicatorii activităţii investiţionale pot fi structuraţi în linii mari după
două nivele:
9 indicatori calculaţi la nivel macroeconomic
9 indicatori calculaţi la nivel microeconomic
Aceştia, la rândul lor, sunt grupaţi în indicatori de nivel care ar reprezenta
volumul sau valoarea investiţiilor la aceste nivele, indicatori ai structurii
investiţiilor, precum şi indicatori ai eficienţei activităţii investiţionale.
Indicatorii statistici
ai activităţii investiţionale

Indicatori la nivel Indicatori la nivel


macroeconomic microeconomic

indicatori de nivel

indicatori ai structurii investiţiilor

indicatori ai eficienţei investiţiilor

Sursa: Alcătuită de autor


Figura 1. Indicatorii statistici ai activităţii investiţionale

8
Indicatorul macroeconomic de bază ce reflectă volumul total al
investiţiilor la nivel naţional este formarea brută de capital fix (FBCF) şi
constituie partea componentă a produsului intern brut. Numit şi investiţii brute
acest indicator reprezintă valoarea bunurilor durabile de producţie
achiziţionate în perioada de calcul de unităţile producătoare rezidente în scopul
de a fi utilizate pe o durată mai mare de un an în procesele lor de producţie.
Structura investiţiilor se determină pe baza calculării indicatorilor relativi
de structură. Ne interesează mai cu seamă structura investiţiilor după natura
acestora, structura investiţiilor pe surse de finanţare, structura investiţiilor pe
activităţi economice, structura tehnologică a investiţiilor. Relaţiile de calcul
vor fi spre exemplu:
I I s. p I
γ i.m = i.m. *100 γ s. p = *100 γ l .c.m = l .c.m * 100 (1.1)
IT IT IT
unde: γi.m. Is.p.; γs.p. Is.p.; γl..c.m. Il.c.m. – ponderea şi respectiv valoarea investiţiilor
materiale, a investiţiilor finanţate din surse proprii, respectiv a celor îndreptate
în lucrările de construcţie montaj; IT – investiţiile totale.
Din categoria celui de-al treilea grup de indicatori - indicatori ai eficienţei
investiţiilor face parte: coeficientul eficienţei economice a investiţiilor.
∆PNN k ∆PIBk
ε= sau ε= (1.2)
I T k −1 I T k −1
unde: ε – reprezintă coeficientul eficienţei economice a investiţiilor
∆PNNk sau ∆PIBk – sporul de produs naţional net (venit naţional) sau respectiv
de produs intern brut în anul k
IT k-1 – investiţia totală în anul anterior
La nivel microeconomic ca indicator de nivel evidenţiem – valoarea
totală a investiţiei calculată după formula:
IT = Id+Icol + Y + Iimob+Fm + T (1.3)
în care:
IT – volumul capitalului investit; Id - valoarea investiţiilor directe (resursele
materiale directe înscrise în devizul general); Icol - valoarea investiţiilor
colaterale; Y - valoarea terenului achiziţionat sau închiriat; Iimob - valoarea
compensării pierderilor provenite din imobilizări de resurse sau alte pierderi
create de factorul timp; Fm - valoarea cheltuielilor efectuate cu pregătirea,
calificarea şi specializarea forţei de muncă; T - taxe vamale pentru importul de
utilaje, instalaţii etc.
Ca indicatorii ce caracterizează eficienţa investiţiilor la micronivel
amintim: investiţia specifică, termenul de recuperare a investiţiei, coeficientul
de eficienţă economică a investiţiilor, cheltuieli echivalente sau recalculate.
Un real interes îl prezintă şi indicatorii statistici ce caracterizează aportul
capitalului străin. Se are în vedere, pe de o parte, stocul de investiţii, iar pe de

9
altă parte, fluxurile de investiţii. Astfel vom avea: stocul sau fluxul anual de
investiţii străine, stocul de investiţii străine pe locuitor, rata investiţiilor
străine brute şi nete, cota ISD în formarea brută de capital fix, elasticitatea
investiţiilor străine. Analiza structurii investiţiilor străine se realizează
grupându-le în funcţie de: ţara de origine a capitalului; sectorul şi/sau
activitatea în care sunt îndrepte; distribuţia pe zone sau regiuni administrativ-
teritoriale.
Un loc important în desfăşurarea procesului investiţional în republică îl
ocupă investiţiile în capital fix.
Analizând datele statistice recente spunem, ca în ultimii ani se conturează
o tendinţa de intensificare a activităţii investiţionale, influenţată fiind de
procesul decentralizării finanţării construcţiilor şi majorării rolului mijloacelor
proprii în realizarea proiectelor investiţionale.
Tabelul 1. Principalii indicatori ai activităţii investiţionale
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004
Investiţii în capital fix (mil. lei) 1202,2 1444,4 1591,8 1759,3 2315,1 2804,2 3621,7 5140,0
în % faţă de anul anterior 92 110 78 85 111 111 107 108
în % faţă de anul 1995 85,6 93,1 72,6 61,7 68,5 76,1 81,4 87.9
Ponderea investiţiilor în capital
13,5 15,8 12,9 11,0 12,2 12,4 13,1 16,1
fix în PIB (%)
Investiţii în capital fix
pe locuitor (lei) … … 436,6 483,5 637,6 774,1 1002,6 1426,5
în % faţă de anul anterior … … 78 85 111 111 107 108
Sursa: Anuarul statistic al Republicii Moldova 2005

În evoluţia investiţiilor din perioada 1995-2004 putem delimita două


cicluri: un ciclu investiţional de 5 ani (1995-1999) cu faze ascendente şi
descendente şi un ciclu ce a început în anul 2000 cu faza ascendentă ce a
înregistrat două vârfuri ale indicilor în anii 2001 şi 2002. Având în vedere că
investiţiile sunt un indicator de lag al ciclului economic încetinirea ritmurilor
de creştere a investiţiilor în anii 2003 şi 2004 constituie premisă pentru
conturarea fazei descendente a PIB. Totuşi pe fondul încetinirii ritmurilor de
creştere a investiţiilor în capital fix are loc majorarea ponderii acestora în PIB -
de la 11% în anul 2000 până la 16,1 % în 2004.
În perioada 2000-2004 investiţiile în capital fix au înregistrat o creştere
de 42,4 la sută sau altfel spus o majorare medie anuală de peste 9 %. În anul
2004 investiţiile în capital fix au însumat 5140,0 mil. lei, în creştere cu 8 la
sută faţă de nivelul anului anterior.
O problemă de primă importanţă în special la etapa decizională a
desfăşurării procesului investiţional o constituie găsirea surselor de finanţare.
În condiţiile tranziţiei la economia de piaţă deciziile investiţionale se plasează
tot mai mult pe seama agenţilor economici privaţi ponderea acestora la
suplinirea resurselor financiare necesare investiţiilor variind în diferiţi ani între
47,7% şi 71,3%. În anul 2004 agenţii economici privaţi au investit 3151,9 mil.
10
lei sau peste 61 la sută din volumul total. Poziţia secundă este ocupată de
investitorii străini. Aportul acestora în perioada anilor 1995-1999 este într-o
creştere continuă, pentru ca în următorii 3 ani să se observe un declin.
Începând cu anul 2003, odată cu iniţierea reformelor constructive orientate
spre macrostabilizare şi integrare vest europeană, mijloacele investitorilor
străini îndreptate în fonduri fixe au sporit atingând în anul 2004 valoarea de
1056,9 mil. lei (circa 21% din volumul total). În acelaşi timp se reduce aportul
populaţiei în cadru procesului de finanţare a investiţiilor. Dacă în anul 1995
ponderea mijloacelor populaţiei alcătuia circa 17,3%, atunci în anul 2004 doar
2,4 la sută. O sursă de finanţare a investiţiilor ar fi creditele acordate pe termen
mediu şi lung, dar până în prezent acestea ocupă o pondere destul de redusă.
Creditele bancare îndreptate spre finanţarea investiţiilor în fonduri fixe au
însumat 179,5 mil. lei în anul 2002 (6,4 la sută din total), 206,4 mil. lei în anul
2003 (5,7%) şi 319,9 mil. lei (6,2%) în 2004.
Analiza structurii investiţionale pe forme de proprietate ne conduce la
evidenţierea următoarelor aspecte: intensificarea activităţii investiţionale este
determinată, în temei, de activitatea întreprinderilor şi organizaţiilor din
sectorul nestatal al economiei. Acestor agenţi economici le revine 67 % din
volumul total al investiţiilor în capital fix, 63% din lucrările de construcţii-
montaj executate şi 95% din casele de locuit date în folosinţă.
Interesează şi orientarea investiţiilor pe profil de activitate. Aprecierile
sintetice, ce pot fi trecute în revistă, relevă faptul că investiţiile sunt concentrate
cu precădere în transporturi; comunicaţii; industria prelucrătoare; energie
electrică, gaze şi apă; comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; tranzacţii imobiliare.
Repartizarea investiţiilor pe elementele structurii tehnologice demonstrează
că, acestea sunt îndreptate în lucrări de construcţii montaj (ponderea medie pe
parcursul ultimilor 10 ani fiind de 47%) şi pentru achiziţia de utilaje, unelte şi
inventar (ponderea medie pentru aceiaşi perioadă fiind de circa 48%).
Capitolul II – „Investiţiile străine în Republica Moldova în perioada
tranziţiei la economia de piaţă” este consacrat studiului evoluţiei investiţiilor
străine în Republica Moldova. Iniţial sunt surprinse tendinţele şi modificările
reale ce au loc pe plan mondial şi regional. Este abordată interdependenţa dintre
climatului investiţional şi procesului investiţional din ţară făcându-se o analiză
statistico-economică a evoluţiei investiţiilor străine în contextul reformelor
economice. Este argumentat şi evaluat impactul şi aspectele benefice ale
fluxurilor de investiţii străine asupra economiilor receptoare punându-se accent
pe metodele reale de atragere a acestora în economia naţională.
Capitalul străin este perceput ca un element important şi esenţial pentru
reforma economică din Republica Moldova. Influenţa acestuia asupra
economiei naţionale este dubla. Pe de o parte este vorba de fluxuri de credite,
împrumuturi şi investiţii prin care capitalul străin poate completa resursele
financiare naţionale în aplicarea programului de macrostabilizare, iar pe e altă

11
parte capitalul străin joacă un rol fundamental în restructurarea economiei şi
realizarea procesului reformei. Investiţiile sunt privite ca o mişcare a
capitalurilor a căror zonă de deplasare nu se mai opreşte la graniţele naţionale,
devenind o activitate internaţională.
Un rol deosebit în acest context îl au investiţiile străine directe (în
continuare ISD). Investiţia străina directă reprezintă o relaţie economică pe
termen lung care implică interesul de durată al unui investitor într-o unitate
economică situată în altă ţară decât cea a investitorului. ISD presupune în
acelaşi timp posibilitatea reală pentru investitorul străin de a controla şi de a
exercita un grad înalt de influenţă managerială în entitatea care face obiectul
investiţiei.
Analiza evoluţiei fluxurilor de ISD pe plan mondial ne conduce la
evidenţierea următoarelor trăsături esenţiale:
9 Intensificarea într-un ritm major a fluxurilor internaţionale de
investiţii. Dezvoltarea tehnologiilor informaţionale şi de transport precum şi
disponibilitatea unei varietăţi crescânde de instrumente financiare au fost
însoţite de desfiinţarea de bariere din calea comerţului, plaţilor şi fluxurilor de
capital.
9 Orientarea acestor fluxuri în zonele mai competitive. Astfel în anul
2000 nivelul investiţiilor străine directe a atins un nivel record de 1388
miliarde dolari. Cele mai semnificative investiţii se concentrau în SUA-(314
mld. USD) şi ţările Uniunii Europene (671,4 mld. USD). În următorii ani
influxurilor de ISD pe plan mondial scad dramatic, în anul 2003 acestea
însumând doar 560 miliarde dolari sau 40 la sută din cele realizate în anul
2000. În acelaşi timp se observă o orientare clară a fluxurilor de capital străin
spre China şi statele noi integrate în U.E.
9 Liberalizarea politicilor privind investiţiile străine şi iniţierea de
măsuri şi reglementări multilaterale privind atragerea fluxurilor de ISD.
9 Intensificarea fuziunilor şi achiziţiilor transnaţionale.
Vorbind doar despre fluxurile de ISD în statele central şi est europene
vom prezenta distribuţia numărului acestora după mărimea investiţiilor atrase:

Tabelul 2. Distribuţia statelor din Europa Centrală şi de Est


după intrările de ISD
1999 2000 2001 2002 2003
sub 1 mld. $ 13 11 12 11 10
1-5 mld. $ 4 7 5 7 9
peste 5 mld. $ 2 1 2 1 -
Total 19 19 19 19 19
Sursa: UNCTAD, World Investment Report 2004 pag. 70

Companiile transnaţionale au făcut o anumită distincţie între ţările central


şi est europene investind mai întâi în acele ţări care şi-au îmbunătăţit
12
performanţele economice (vezi figura 2). Putem spune, că dacă decizia de a
investi în ţările cu economie în tranziţie constituie o decizie strategică a
companiilor străine, atunci alegerea localizării efective a investiţiei este o
chestiune ce ţine mai degrabă de anumiţi factori specifici statelor receptoare.
Ritmul şi calitatea măsurilor de reformă, viteza şi hotărârea cu care sunt
derulate procesele de privatizare, succesul programelor de macrostabilizare,
transparenţa şi coerenţa regimurilor naţionale în materie de ISD, existenţa unui
climat de afaceri favorabil sunt condiţiile ce au determinat o distribuţie inegală
a fluxurilor de capital străin.
Capitalul antreprenorial străin interesat în această zonă s-a orientat cu
precădere spre Republica Cehă, Polonia, Slovacia, Federaţia Rusă, şi Ungaria.
Aceste ţări deţin mai mult de trei sferturi din stocul de ISD localizat la nivelul
statelor cu economie în tranziţie.
Diferenţierea e şi mai semnificativă, dacă analizăm nivelul stocului de ISD
pe locuitor. Acest indicator atinge niveluri ridicate de 4859$ în Estonia, 4326$ în
Ungaria, 4003$ în Republica Cehă, 2156$ în Slovenia, şi doar de 638$ în
Bulgaria, 567$ în România, 208$ în Republica Moldova, 142$ în Ucraina.
Perspectivele privind intrărilor de ISD în aceste state sunt optimiste.
Încercările firmelor transnaţionale de a reduce costurile de producţie pentru a
putea concura pe pieţele stagnante din vest, inclusiv prin relocalizarea unor
active productive în economiile de tranziţie, având drept motivaţie eficienţa şi
drept scop exportul, ne indică în plus că regiunea central şi est europeană este
zona cu mari şanse de a recepta fluxuri sporite de investiţii străine.
0 0,5 1 1,5 2 2,5 3 3,5 4 4,5
4,1
Polonia 4,2
Republica Cehă 2,6 8,5
Ungaria 2,8
2,5
Cruaţia 1,1
1,7
1,1
România 1,6
0,9
Bulgaria 1,4 2002
0,7
Ucraina 1,4 2003
0,5
Serbia 1,4
Federaţia Rusă 3,5
1,1
0,3
Estonia 0,9

Republica Moldova 0,13


0,08

Sursa: UNCTAD, World Investment Report 2004


Figura 2. Top 10 privind influxurile de ISD în Europa
Centrală şi de Est (mld. $)

13
Republica Moldova face parte din grupul de ţări denumite central şi est
europene. Integrarea Republicii Moldova în structurile economico-politice
europene şi euroatlantice a devenit nu numai o chestiune de opţiune tactică, ci,
în primul rând o problemă strategică unanim acceptată. În acest context
internaţionalizarea şi globalizarea problemelor economice, ale producţiei
materiale, ale mişcărilor de capital fac ca şi activitatea de investiţie să devină
una de natură globală cu implicaţii asupra economiei naţionale.
Prezentarea fenomenului investiţional în Republica Moldova ne conduce
la o analiză amplă a volumului şi structurii investiţiilor străine, a dinamicii şi
orientării sectoriale a fluxurilor de capital. Analizând datele statistice putem
spune că startul tranziţiei a fost mult mai dificil în Republica Moldova decât în
alte state ex-socialiste sud-est europene. Economia era aproape integral etatizata
şi destrămarea sistemului de comanda centralizat s-a soldat într-o prima etapă
cu adâncirea efectelor perturbatoare ale dezechilibrelor structurale, la care
adăugăm şi insuficienta pregătire a clasei politice, a managerilor şi în general a
populaţiei pentru a acţiona în condiţiile democraţiei şi mecanismelor de piaţa.
Datele privind fluxurile de investiţii străine sunt selectate din Balanţa de
Plăţi Externe şi Poziţia Investiţională Internaţională a ţării.
160 143,9
132,7
140 126,8
120 102,0
100 78,3
78,7 75,5
80
60 37,9
40
20
0
-20 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004
-40
-60
capital subscris venit reinvestit alt capital ISD (nete)

Sursa: BNM, Balanţa de plăţi externe a Republicii Moldova


Figura 3. Dinamica ISD în Republica Moldova (mil. $)

Intrări majore de ISD au avut loc în anii 2000-2002. Sporirea


considerabila a acestora a fost condiţionată în primul rând de desfăşurarea
procesului de privatizare a complexului energetic şi dezvoltarea
comunicaţiilor. În anul 2004 investiţiile străine intrate în economia republicii
au crescut de peste 2,3 ori înregistrând nivelul de 240 mil. dolari. Ponderea
majoră revenind investiţiilor în capitalul social – 53,6% (128,82 mil. dolari).
Doar în acest an este consemnată o creştere atât de majoră a venitul reinvestit
(de 2,2 ori faţă de anul precedent). E un argument în plus pentru a afirma că
investitorii străini doresc să-şi menţină poziţia şi, mai mult, să-şi dezvolte
activitatea pe plan local. Luând în consideraţie capitalul subscris retras şi
14
rambursarea împrumuturilor primite anterior, volumul net al investiţiilor
străine directe în economia naţională a alcătuit 143,9 mil. dolari.
Către sfârşitul anului 2004 stocul cumulat de investiţii străine directe în
economia naţională a constituit 902,1 mil. dolari, fiind de 2 ori mai mare decât
nivelul consemnat la finele anului 2000. Capital subscris a alcătuit 677,3 mil.
dolari, venitul reinvestit – 70,3 mil. dolari şi creditele de la firme-mamă
consemnate sub denumirea de alt capital – 154,47 mil. dolari. Trebuie
menţionat faptul că componenta esenţială a ISD ce duce la o creştere a
întreprinderilor prin investiţii ulterioare în modernizare sau retehnologizare,
adică – venitul reinvestit rămâne a avea o pondere catastrofal de mică. Aceasta
a alcătuit la sfârşitul anului 2003 doar 1,5 %, iar în 2004 – 7,8%.
În anul 2004 în republică au fost înregistrate 437 întreprinderi cu capital
străin, faţă de 393 – în 2003, iar numărul total al companiilor a atins cifra de
3621 întreprinderi. Cele mai mari companii cu capital străin înregistrate în
2004 în Moldova sânt „Metro Cash&Carry Moldova” SRL (comerţul cu
ridicata) şi „Azpetrol” SRL (importul şi comerţul cu ridicata şi cu amănuntul a
benzinei, motorinei şi a gazului lichefiat).
Federaţia Rusă este în continuare cel mai mare investitor al Moldovei.
Astfel, către începutul anului 2004 volumul total al investiţiilor ruseşti în
Moldova a constituit 158,2 mil. dolari. Rusiei i-au revenit 24,9% din volumul
total al investiţiilor străine, atrase în Moldova în perioada 1994-2003, fiind
urmată de Spania – cu 16,1% (102,7 mil. dolari), SUA – 15,9% (101,2 mil.
dolari), Olanda – 8% (50,6 mil. dolari), Elveţia – 5,3% (33,7 mil. dolari),
Germania – 3,8% (24 mil. dolari), România – 3% (18,8 mil. dolari), Franţa –
2,8% (18,02 mil. dolari).
Din punct de structural aceste ţări au efectuat investiţii preponderent în
energia electrică, gaze şi apă, transporturi, depozitare şi comunicaţii, industria
prelucrătoare, comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, tehnologii informaţionale.
Abordarea fenomenului investiţiilor străine directe din unghiul de vedere
al ţărilor gazdă presupune, cu necesitate, evaluarea impactului şi al efectelor pe
care le induc în economie ISD şi operaţiunile firmelor cu capital străin.
Un prim efect direct şi evident al influxului de ISD constă în însăşi
volumul efectiv al capitalului străin ca sursă externă de investiţii. Investiţiile
într-un domeniu de activitate pot, la rândul lor, să atragă investiţii ale unor
firme străine asociate cu genul concret de activitate sau investiţii ale unor
firme concurente.
Investiţiile străine directe reprezintă nu numai o sursă de capital, ci şi o
metoda de atragere a tehnologiilor avansate. Transferul de tehnologie
generează efecte pozitive prin stimularea inovării şi difuzarea respectivelor
tehnologii la nivelul firmelor locale.
Transferul de competenţe manageriale, organizaţionale şi de marketing
reprezintă o altă componentă importantă a pachetului investiţional, aceste

15
aspecte fiind decisive pentru punerea în valoare a factorilor de producţie
existenţi pe plan local şi a sporirii competitivităţii internaţionale a producţiei.
Un rol deosebit de important al investiţiilor este acela de regulator al
gradului de ocupare a forţei de muncă. Atragerea ISD conduce ulterior la
deschiderea de noi pieţe de desfacere, iar prin aceasta şi la sporirea
exporturilor. Pe de altă parte ISD constituie o modalitate de a compensa unele
deficienţe pe piaţa locală şi de substituire a importurilor.
Înţelegând prea bine eventualele efecte pozitive ale investiţiilor străine şi
punând la bază inclusiv analizele de mai sus putem afirma că suntem mult prea
în urmă comparativ cu performanţele înregistrate deja de ţările vecine. Cauzele
ce au determinat o performanţă şi o competitivitate redusă în ceea ce priveşte
atragerea de investiţii străine în economia naţională sunt:
• Percepţia externă a climatului intern de afaceri
• Instabilitatea cadrului juridic, instituţional şi fiscal
• Condiţiile de operare pe piaţă
• Oferta redusă şi ritmul lent al procesului de privatizare
• Nu s-a dispus de o strategie, de un scenariu clar, de genul unei analize
profunde, pe termen mediu şi lung prin care să se stabilească priorităţile şi
direcţiile de dezvoltare, inclusiv pe domenii şi sectoare de activitate, care să
dea investitorilor o perspectivă clară a pieţei pe care se pregătesc să intre.
• Piaţa internă cu o capacitate de absorbţie şi putere de cumpărare
foarte redusă.
• Lipsa unui puternic sistem privat.
• Prezenţa unui sistem birocratic de dirijare.
• Insuficienta promovare a ofertei, a posibilităţilor şi a potenţialului de
realizarea a investiţiilor în Republicii Moldova.
• Existenţa unei pieţe de capital nedezvoltate şi slab reglementate
Accelerarea procesului de integrare economică precum şi relansarea
economică a Republicii poate fi obţinută numai în urma unui proces de
atragere masivă de investiţii atât de origine internă cât şi externă în
infrastructura economiei. Guvernul ar trebui să asigure îndeplinirea unor
măsuri şi acţiuni concrete în vederea creşterii volumului de investiţii străine în
republică în special a celor directe. Printre acestea vom numi:
• dezvoltarea şi perfecţionarea cadrului legislativ-normativ;
• asigurarea unui sistem judiciar credibil şi transparent în aplicarea
acestei legislaţii, armonizarea legislaţiei, garantarea stabilităţii şi coerenţei
cadrului legislativ, inclusiv a inviolabilităţii investiţiilor străine;
• asigurarea transparenţei în demararea şi derularea investiţiilor străine
prin perfecţionarea procedurilor de administrare publică, eliminarea barierelor
administrative, simplificarea procesului de înregistrare a societăţilor;

16
• definirea clară a domeniilor prioritare şi identificarea proiectelor de
investiţii strategice, care vor duce la modernizarea, reabilitarea şi dezvoltarea
infrastructurii, la crearea unui efect pozitiv de antrenare în economie.
• e necesară o inversare a trendului economiei necontabilizate, ordonarea
stabilă a sistemului fiscal, atenuarea constrângerilor birocratice şi stoparea
migraţiei agenţilor economici spre sectorul necontabilizat. Întărirea instituţiilor
publice şi combaterea sistematică şi tenace a corupţiei, fără discriminări
politice, va amplifica fireşte o astfel de evoluţie;
• extinderea dialogului cu asociaţiile investitorilor străini din republică
prin organizarea de târguri şi forumuri investiţionale;
• acordarea serviciilor pre şi post investiţionale investitorilor potenţiali şi
a celor actuali (asigurarea informaţională, asistenţă de specialitate, înlăturarea
şi soluţionarea operativă a problemelor întâmpinate de investitorii străini în
Republica Moldova);
• crearea unui sistem echitabil de impozitare inclusiv prin reducerea
presiunii fiscale, crearea condiţiilor în vederea diminuării ratelor dobânzilor la
creditele bancare, la fel şi a condiţiilor pentru sporirea creditării pe termen
lung, în special, în sectorul real al economiei;
• dezvoltarea pieţei de capital ca mecanism viabil şi principal de
finanţare a economiei. O buna funcţionare a pieţei de capital va contribui şi la
dezvoltarea în ansamblu a structurilor integrate în economie;
Capitolul III. – „Riscul investiţional– factor complex în activitatea
investiţională”
Înţelegerea activităţii economice şi în particular a activităţii investiţionale
nu poate fi concepută fără a lua în calcul aspectele riscului.
Riscul este o noţiune socială, economică, politică sau naturală a cărei
origine se află în posibilitatea ca o acţiune viitoare să genereze anumite
pierderi. Prin risc se înţelege la fel nivelul unei pierderi financiare exprimat
prin imposibilitatea atingerii scopului propus, nevalorificarea unor venituri
comparabile cu varianta prognozată sau incertitudinea rezultatului prognozat.
Aceste definiţii nu sesizează însă un element deosebit de important: riscul
include nu doar potenţialitatea unei efect advers, ci şi pe cea a unei
oportunităţi. În acest context, considerăm relevantă accentuarea asupra faptului
că riscul poate reprezenta, în acelaşi timp, atât o ameninţare – şi de aici
accepţiunea negativă asupra riscului, cât şi o oportunitate.
În cadrul investiţilor riscul se manifestă prin aceea că există permanent o
nesiguranţă a realizării investiţiilor, o posibilitate ca rezultatele scontate să nu
fie atinse, unele evenimente legate de investiţie să evalueze într-o asemenea
direcţie încât cei implicaţi în investiţie să nu obţină profitul aşteptat, iar în
unele condiţii să-şi piardă parţial sau total sumele investite.
Luând în considerare nivelul la care este perceput, riscul unei investiţii
poate fi prezentat prin intermediul unor cercuri concentrice. În figura de mai
17
jos deplasându-ne dinspre exterior spre interior riscurile sunt următoarele:
riscul pieţei globale, riscul macroeconomic sau de ţara, riscul pieţei locale,
riscul sectorului de activitate şi riscul proiectului.

riscul proiectului
riscul sectorului de activitate
riscul pieţei locale
riscul macroeconomic sau de ţară
riscul pieţei globale
Sursa: Alcătuită de autor
Figura 4. Tipuri de risc asociate unei investiţii

Vom trata mai cu seama riscul de proiect şi cel de ţară.


Proiectul de investiţii este reprezentat de o totalitate de subiecţi şi
elemente ce concură la realizarea lui, adică participanţii (consultanţi, ingineri,
constructori, tehnologi, finanţatori, beneficiari ai rezultatelor, etc.) şi cadrul
economic, juridic, politic, social de dezvoltare. Fiind realizat într-un mediu
economic orice decizie de investiţie este puternic marcată de modificările
imprevizibile – uneori în sens pozitiv, dar de cele mai multe ori în sens negativ
– ale factorilor de mediu. Impactul negativ al acestor evoluţii imprevizibile
asupra rentabilităţii proiectului au primit denumirea de risc al proiectului.
Riscul de proiect se reflectă prin probabilitatea unor erori privind soluţiile
date prin proiect. Efectele unui asemenea risc pot fi identificate pe parcursul
executării investiţiilor, cu ocazia recepţiei şi punerii în funcţiune a obiectivelor
de investiţii sau chiar pe parcursul perioadei de exploatare. În dependenţă de
fazele proiectului investiţional se pot distinge următoarele grupe de riscuri:
- riscuri specifice fazei preinvestiţionale sau de pregătire a proiectului
- riscuri specifice fazei de realizare sau de execuţie a proiectului
- riscuri specifice fazei operaţionale sau de exploatare a proiectului
Printre factori de risc inerenţi proiectelor de investiţii ce au ca efect
modificarea rezultatelor economico-financiare vom numi: creşterea
necesarului de resurse financiare în faza iniţială de pregătire a proiectului;
creşterea preţurilor la materii prime, materiale şi energie; prelungirii duratei de
realizare a obiectivului, ca rezultat al erorilor de estimare a beneficiilor,
costurilor şi veniturilor; depăşirea volumului de investiţii prevăzut iniţial;
scăderea preţurilor de vânzare; scăderea capacităţii de absorbţie a pieţii la
produsele şi serviciile oferite.

18
Vorbind despre investiţiile la nivel macro există riscul datorat condiţiilor
politico-economice şi sociale particulare în care acţionează fiecare economie
naţională. Riscul de ţară cuprinde o sumă a riscurilor specifice funcţionării
activităţilor economico-sociale într-un cadru naţional suveran şi independent în
care sunt aplicate propriile politici, decizii şi strategii. În această categorie se
înscriu: politica guvernului privind liberalizarea sau restricţiile în care
acţionează mediul de afaceri, fluxul şi structura comerţului exterior, rata
serviciului datoriei externe, deficitul contului curent şi rata plaţilor externe
comparată cu rezervele valutare, rata şi structura deficitului bugetar în
comparaţie cu produsul intern brut şi inflaţia, respectiv mărimea şi structura
cheltuielilor realizate prin îndatorare internă şi internaţională şi profitabilitatea
acestora. Riscul de ţară este consecinţa instabilităţii politice, gradului de
îndatorare şi depinde în cea mai mare măsură de coerenţa politicii
guvernamentale şi calitatea gestiunii macroeconomice.
Putem spune că riscul de ţară se înscrie pe trei coordonate de bază: risc
politic, risc economic şi risc social. Aceste componente se află într-o
inevitabilă şi permanentă relaţie de interdependenţă şi analiza riscului impune
tratarea conjugată a acestor componente.
Riscul politic este o categorie a riscului general de ţară şi rezultă din
multitudinea de variabile politice ce interacţionează în orice stat. În domeniul
investiţiilor riscul politic priveşte prioritar cazul investiţiilor străine. Riscul
politic se referă la pierderile posibile ale companiilor străine privind capitalul
investit ca urmare a existenţei unui anumit mediu politic din ţara gazdă sau ca
urmare a modificărilor potenţiale în respectivul mediu politic şi este văzut ca
îmbrăcând următoarele forme: exproprierea sau naţionalizarea firmelor,
restricţii în repatrierea profiturilor, restricţii impuse privind accesul pe piaţa
valutară, blocarea derulării lucrărilor de investiţie, apariţia unor reglementări
nefavorabile, incapacitatea investiţiei de a genera profiturile estimate, tocmai
datorită acestor modificări în cadrul politic sau juridic.
Riscul macroeconomic poate fi estimat în baza unor indicatori
macroeconomici şi include fenomene de genul lipsei creşteri în ţara gazdă,
nivelul redus al economisirii locale, infrastructura slabă şi disponibilitatea
redusă a forţei de muncă.
Cei mai importanţi indicatori luaţi în studiul riscului economic la nivel de
ţară sunt:
indicatorii rezultatelor economice (produsul intern brut pe locuitor,
contribuţia diferitor sectoare la formarea PIB, dinamica reală a PIB);
Nivelul inflaţiei;
Indicatorii deficitului bugetar;
Indicatorii balanţei de plăţi;
Indicatorii datoriei externe.

19
Riscul social este analizat pe baza a o serie de factori şi indicatori sociali
precum indicatorii ce caracterizează structura socială şi pe vârste a populaţiei,
resursele şi forţa de muncă, gradul de ocupare şi şomaj, calitatea forţei de
muncă, indicatorii nivelului de trai al populaţiei, indicatorii veniturilor
populaţiei şi ai puterii de cumpărare, indicatorii repartiţiei veniturilor,
indicatorii consumului populaţiei.
Pornind de la teoria economică ce explică fenomenul cercetat în acest
capitol se încearcă printr-o oarecare abstractizare definirea unor categorii
economice operaţionale, şi construirea unui model econometric ca o veriga
intermediara între teorie şi realitate. Sunt trasate obiectivele de bază în
elaborarea modelului, metodele de estimare şi de testare a parametrilor şi a
modelului în întregime.
Modelul reprezintă o imagine simplificată a relaţiilor dintre variabilele
economice şi priveşte atât definirea variabilelor cât şi relaţiile şi condiţionările
dintre acestea. Prezentat prin ecuaţii, modelul econometric redă esenţialul
fenomenului economic studiat, globalizând transformarea cauzelor în efecte.
Un model are drept punct de plecare conceptele teoretice, ipotezele, precum şi
unele considerenţe rezultate din practica economică privind evoluţia şi
manifestarea interdependenţelor dintre diverşi indicatori. Într-o formă
sintetizată, modelul apare astfel:
y X = f ( x1 , x 2 , x 3 , ...., x n ) + u i (3.1.)
unde:
yX – variabila rezultativă (endogena sau dependenta);
xi – variabilă factorială (exogenă sau independentă);
ui – o variabilă aliatoare sau reziduală specifică dependenţelor de natură
statistică
În vederea analizei dependenţelor ce determina manifestarea procesului
investiţional vom utiliza un model econometric multifactorial Acest tip de
model este construit dintr-o singura ecuaţie de regresie bazată pe funcţia cu
mai mulţi factori de influenta ce sunt observaţi la acelaşi moment ( t ). Ca
metoda statistică prin care s-a realizat o sinteză a legăturilor existente între
variabile studiate a fost utilizată regresia statistică. Aceasta presupune
stabilirea legăturilor dintre variabile pe baza unor funcţii matematice.
Definirea formei funcţiei de regresie o realizăm reprezentând grafic
dependenţa variabilei efect în raport cu fiecare dintre variabilele cauzale. Am
optat pentru un model liniar multifactorial, specificat astfel:
y i = a 0 + a1 x1,i + a 2 x 2,i + .... + a m x m,i + u i (3.2)
Estimarea parametrilor modelului a fost efectuată prin metoda celor mai
mici pătrate. Pentru validarea parametrilor obţinuţi precum şi a modelului în
întregime au fost utilizate o serie de teste printre care testul t, testul Fisher (F),
testul Durbin-Watson (DW), testul White

20
Ca bază de date pentru elaborarea modelului a servit Ancheta statistică
anuală a întreprinderilor pe anul 2002 al Biroului Naţional de Statistică al
Republicii Moldova luându-se în calcul numai masivul de informaţii brut fără
denumirea întreprinderilor. Au fost selectaţi o serie de indicatori simpli ca:
valoarea investiţiilor în capital fix, (IF)
capitalul statutar, (CS)
valoarea creditelor şi împrumuturilor utilizate, (VC)
efectivul de personal, (NP)
valoarea totală a veniturilor din vânzări (TV)
valoarea producţiei fabricate a lucrărilor sau serviciilor, (VP)
valoarea totală a consumurilor şi cheltuielilor, (TC)
uzura mijloacelor fixe. (U)
S-a încercat identificarea unei dependenţe dintre variabila rezultativă IF şi
factorii de influenţă. Pentru a obţine o omogenitate a datelor au fost alese din
bază doar întreprinderile cu numărul de salariaţi de până la 50 persoane. După
câteva iteraţii de excludere a factorilor neconcludenţi s-au obţinut următoarele
rezultate:
Tabelul 3. Rezultatele estimării parametrilor modelului
Dependent Variable: IFF
Method: Least Squares
Included observations: 731
Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.
U 1.014467 0.052504 19.32189 0.0000
NP 6696.513 1046.430 6.399392 0.0000
TV 0.018094 0.007511 2.409106 0.0162
VP 0.162761 0.020227 8.046791 0.0000
TC -0.132230 0.022050 -5.996772 0.0000
R-squared 0.787848 Mean dependent var 3365441
Adjusted R-squared 0.786679 S.D. dependent var 18598262
S.E. of regression 8589924. Akaike info criterion 34.77689
Sum squared resid 5.36E+16 Schwarz criterion 34.80832
Log likelihood -12705.95 F-statistic 674.0176
Durbin-Watson stat 2.060862 Prob (F-statistic) 0.000000
Sursa: Rezultate calculate de autor
Prin testarea coeficienţilor ecuaţie de regresie cu ajutorul testului t poate fi
sesizată consistenţa acestor estimatori. Acest lucru rezultă din analiza variabilei
t-Statistic. În ultima coloană sunt date probabilităţile de eroare calculată, cu
ajutorul cărora putem lua decizia privind verosimilitatea valorilor estimate pentru
coeficienţii funcţiei noastre de regresie. La un nivel de semnificaţie teoretică de
0,05, valorile acestora sunt acceptate fiind mai mici de 0,05.
Testarea autocorelaţiei erorilor prin testul Durbin-Watson (DW) ne
conduce la concluzia că în model nu există o corelare a erorilor şi asta ca
rezultat al corectitudinii realizării observării. Testarea modelului prin testele F
21
şi White la fel au dat rezultate acceptabile şi în concluzie putem spune că
modelul este validat.
Modelul obţinut este:
IFF= 1.014U+6696.5NP+0.018TV+0.163VP-0.132 TC

Concluzii şi recomandări
În baza investigaţiilor efectuate privind analiza statistică a procesului
investiţional pot fi formulate următoarele concluzii:
1. În condiţiile actuale ale trecerii la economia de piaţă şi în cadrul
conjuncturii economice interne o atenţie tot mai deosebită este acordată
procesului investiţional. Acest domeniu ocupă un loc central în strategia de
dezvoltare durabilă a ţării condiţionând creşterea şi modernizarea economică,
cât şi majorarea nivelului de trai al populaţiei.
2. Constatăm că studierea sub aspect statistic a procesului investiţional
necesită utilizarea pe larg a unor calcule empirice, calcule realizate, în
exclusivitate, pe baza unor indicatori statistici primari şi derivaţi. Indicatorii
statistici utilizaţi în cadrul analizei activităţii investiţionale răspund unor
necesităţi de mare importanţă în vederea cunoaşterii nivelului, structurii,
evoluţiei şi eficienţei activităţii investiţionale, precum şi fundamentării unor
măsuri în cadrul politicilor investiţionale.
3. Ca rezultat sa ajuns la concluzia că evidenţa şi astfel exprimarea
cantitativă a acestui proces întâmpină mari dificultăţi. E necesară
implementarea unui clasificator al investiţiilor ce ar asigura efectuarea corectă
a unor comparaţii internaţionale. Astfel după criteriul de bază investiţiile
trebuie separate în investiţii în active nefinanciare şi investiţii în active
financiare. La nivelul economiei naţionale este dusă evidenţa doar a
investiţiilor în capital fix şi a investiţiilor străine directe şi de portofoliu.
Evidenţa investiţiilor nemateriale precum şi a celor financiare la nivel intern ar
completa neajunsurile din acest domeniu. Investiţiile financiare trebuie
descrise pe activităţi, inclusiv divizându-le pe termen scurt şi pe termen lung.
4. Caracterizarea procesului investiţional în dinamică necesită evaluarea
volumului de investiţii în preţuri comparabile. Eventual numai astfel trebuie
argumentată modificarea reală în timp a acestui indicator. Vorbind doar
despre dinamica investiţiilor în capital fix avem nevoie de un indice agregat al
preţurilor ce ar caracteriza dinamica preţurilor elementelor componente
(lucrări de construcţie-montaj, maşini şi instalaţii, alte lucrări şi cheltuieli
capitale). În Republica Moldova este calculat în baza raportului statistic
”Preţurile în construcţii” indicele preţurilor în construcţii – raportul preţurilor
curente la lucrările de construcţii-montaj, înregistrate trimestrial în 100
organizaţii reprezentative, către preţurile de deviz ale anului 1991 sau preţurile
anului precedent. Sigur este necesară lărgirea ariei de investigaţie privind
colectarea informaţiei despre preţurilor în construcţie. Ca rezultat vom avea o
22
imagine mult mai reală a dinamicii preţurilor în acest domeniu, iar asta va da
posibilitatea calculării corecte a indicelui volumului fizic, indice ce reflectă
dinamica reală a investiţiilor în capital fix.
5. În cadrul investigaţiilor efectuate, sunt de părerea că dinamizarea
procesului investiţional atât la nivel de agent economic, cât şi la nivel de
economie, este premisa strategică de redresare economică, în funcţie de care ar
fi necesar de stabilit şi politica economică în ţară. Problema relansării
economice prin investiţii presupune inclusiv, înregistrarea unor parametri
competitivi pe scară naţională.
6. Un aport deosebit, în acest sens, le au investiţiile în capital fix. În
ultimii 8 ani ponderea majoră a investiţiilor în capital fix este îndreptată spre
reutilarea tehnică a întreprinderilor în funcţiune (42%), în construcţii noi 23%,
iar pentru extinderea sau pentru întreţinerea capacităţilor în funcţiune câte
17%. Domeniile de activitate prioritare ce concentrează cele mai majore
investiţii fiind: transporturi, depozitare şi comunicaţii, industria prelucrătoare,
comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, energie electrică, gaze şi apă. Totuşi
analiza datelor privind sumele efectiv investite în capital fix în Republica
Moldova mă determină să le apreciez ca fiind insuficiente cu ceea ce se
apreciază ca fiind necesarul. Capitalul privat, care îşi ia amploare începând cu
1991, cu toate că astăzi ocupă o pondere majoră, nu a putut acoperi nici golul
lăsat de încetarea activităţilor investiţionale din firmele de stat, nici necesarul
de fonduri pentru restructurare, retehnologizare şi constituirea de investiţii noi.
7. Una din problemele majore ce condiţionează dezvoltarea activităţii
investiţionale este găsirea surselor de finanţare a acestora. Identificarea şi
stimularea noilor forme de finanţare a investiţiilor pe termen lung, inclusiv a
celor existente, prin majorarea indicatorilor de nivel ai creditelor acordate,
dezvoltarea pieţei de capital, dezvoltarea sistemului de credit ipotecar şi a
creditării prin leasing vor stimula şi cu siguranţă vor mobiliza activitatea
investiţională.
8. Ca completare la punctul anterior trebuie menţionat faptul că un rol
deosebit în cadrul dezvoltării activităţii investiţionale este jucat de piaţa de
capital. Scopul principal al pieţii de capital este dirijarea capitalului real sau
potenţial existent către finanţarea activităţilor economico-sociale.
Tranzacţionarea pe piaţă a titlurilor mobiliare oferă posibilitatea reală de
atragere a capitalului bănesc liber şi de acoperire a unor necesităţi financiare
curente sau de lungă durată. Cu părere de rău acest segment este de o eficienţă
practic invizibilă şi scopul enunţat mai sus rămâne practic neatins.
9. E necesară consolidarea sistemului bancar şi financiar, precum şi
dezvoltarea pieţei de capital, întărirea disciplinei financiare în circuitele
economiei reale, dezvoltarea bursei de valori pentru a conferi funcţionalitate
economiei de piaţă, pentru a atrage şi a mobiliza resurse disponibile în vederea
desfăşurării unui amplu program de investiţii.

23
Consolidarea sistemului bancar va avea ca consecinţă reducerea treptată a
ratei dobânzii la depozitele bancare şi astfel la credite acordate, iar acest fapt
real va stimula emiterea şi lansarea pe piaţă a obligaţiunilor corporative.
Funcţionarea pieţii de capital şi creşterea investiţiilor de portofoliu va duce la
creşterea investiţiilor reale inclusiv în infrastructura economiei naţionale.
10. Având în vedere ramificaţiile, condiţionările şi efectele foarte
complexe ce au loc în economie analiza procesului investiţional nu este
completă fără o tratare a influenţelor din exterior. Fără a neglija şi a subestima
locul şi aportul capitalului autohton în acest amplu proces constructiv
investiţiile străine reprezintă unul din factorii hotărâtori ai progresului şi
creşterii eficienţei economice. Republica Moldova aflată în plin proces de
tranziţie la economia de piaţă are nevoie de un substanţial ajutor investiţional
extern, de resurse străine de capital pentru a construi din temelii sistemul
economiei de piaţă.
11. Existenţa unui potenţial impact pozitiv al investiţiilor străine directe
asupra bunăstării şi creşterii competitivităţii ţărilor receptoare este pe deplin
recunoscută. Investiţiile străine reprezintă nu numai o sursă de capital, ci şi o
metoda de atragere în economiile receptoare şi a tehnologiilor avansate, a unor
noi forme şi competenţe manageriale, organizaţionale şi de marketing,
condiţionând şi gradul de ocupare a forţei de muncă şi sporirea exporturilor şi
substituirea importurilor.
12. Putem spune că economiile ce primesc mai multe investiţii străine
directe au şi o creştere economică mai rapidă. Această relaţie dintre ISD şi
creşterea economică nu poate fi relevantă la nivelul indicatorilor
macroeconomici, dacă rolul sectorului străin în economie este foarte mic.
Există şi ţări ca Ungaria, Polonia care demonstrează faptul că ISD pot constitui
motorul creşterii economice în acelaşi an sau după o perioada de 2-3 ani şi
Republica Moldova trebuie să urmeze aceste exemple.
13. Rolul statului în procesul de relansare a activităţii investiţionale
trebuie să devină mult mai esenţial. Instabilitatea cadrului legislativ, prezenţa
unui sistem birocratic şi corupt în dirijarea mecanismelor de piaţă, absenţa unei
strategii clare în definirea priorităţilor de dezvoltare a sectoarelor productive,
iată câteva aspecte negative ce au condiţionat şi au făcut dificilă relansarea
economică.
14. Atragerea investiţiilor străine directe, ca activitate coerentă, şi bine
definită presupune utilizarea diverselor tehnici şi acţiuni vizând sporirea gradului
de competitivitate a economiilor gazdă. În cazul Republicii Moldova
stimulentele nu sunt suficiente şi probabil nici alte componente ca, legislaţie,
disciplină contractuală, regimul de proprietate, jurisdicţie. Capitalul străin
doreşte certitudinea că investiţiile actuale vor fi validate în perspectivă, iar cursul
de dezvoltare spre U.E. reprezintă un punct de referinţă, o garanţie esenţială faţă
de riscul de ţară în luarea deciziei de a investi în economia naţională

24
Fără investiţii străine nu vom putea depăşi criza economică amplă şi nici
nu ne vom putea înscrie pe traiectoria unui nou mod de producţie bazat pe
tehnologii absolut moderne. Numai pe baza acestor tehnici moderne susţinute
şi de un program investiţional stabil şi coerent este posibilă creşterea
competitivităţii economiei naţionale, a produselor sale pe arena internaţională
pe temelia căreia se poate realiza integrarea eficientă şi demnă a Republicii
Moldova în Uniunea Europeană.

III. PUBLICAŢII LA TEMA TEZEI

1. Marcel Bradu. Metode statistice de estimare a riscului activelor


financiare. // Analele ATIC-2002, Vol. I(II). – Ed. Evrica, Chişinău 2002, p.
96-101, (0,22 c.a.)
2. Marcel Bradu. Investiţiile străine – pilon de bază în procesul de
integrare economică./ Simpozion internaţional „Probleme regionale în
contextul procesului de globalizare”/ – Ed. ASEM, Chişinău 2002, p. 135-136,
(0,21c.a.)
3. Marcel Bradu. Analiza statistică a activităţii întreprinderilor cu
capital străin. /Conferinţă internaţională „Globalizarea şi educaţia economică
universitară”, V-I/ Ed. Sedcom Libris, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”,
Iaşi 2002, p. 194-198, (0,27 c.a.)
4. Marcel Bradu. Tendinţe în evoluţia fluxurilor de investiţii străine la
nivel mondial./ Simpozion internaţional a tinerilor cercetători, Ediţia I, Ed.
A.S.E.M., Chişinau 2003, p. 341-343 (0,14 c.a.)
5. Marcel Bradu. Aspecte generale ale evoluţiei fluxurilor de investiţii
străine directe./ Simpozion internaţional ”Investiţiile în sistemul afacerilor”/,
Ed. EfiCon Press, Bucureşti 2003, pag. 194-201, (0,34 c.a.)
6. Marcel Bradu. Investiţiile străine directe în statele Europei Centrale
şi de Est. / Conferinţă internaţională, „Ştiinţa, businessul, societatea: evoluţii şi
intercorelări în condiţiile integrării în spaţiul economic european”, Volumul I/,
Ed. A.S.E.M., Chişinău 2004, pag. 149-150 (0,19 c.a.)
7. Marcel Bradu. Estimarea riscului unui portofoliu de investiţii
financiare./ Revista „Drept, economie şi informatică” nr.1 (7) 2005,Ed.
ASEM, Chişinău 2005, pag. 130-134, (0,42 c.a.)
8. Marcel Bradu. Indicatori statistici ai activităţii investiţionale la
nivel microeconomic./ Revista „Economica” An. XIII, nr.3(51) 2005, Ed.
ASEM, Chişinău 2005, pag.137-141 (0,33 c.a.)

25
ANNOTATION

of the thesis for awarding the scientific degree of doctor in economic sciences
on the theme: “The statistical and economic analysis of the investment
process and of the investment risk in the Republic of Moldova”

The thesis for the doctor’s degree is dedicated to studying the theoretical
aspects of the statistics in the investment activity and analyses investment risk
in the condition to market relation in Republic of Moldova.
This paper defines the investment concept as well as it motivates the
necessity and describes the main criteria of investment classification on
correspondence with the European standards in order to make international
comparisons.
Starting with the investment classification the work also defines the
system of statistical indicators of the investment activity and it also defines the
content and the methodology of calculating them.
The paper makes a complex analysis of the investment in capital assets
and it treats the main problems and drawbacks, it formulates real requirements
of consolidating and developing the methods of statistical evidence. The author
motivates the necessity of improving the methods of observation processing
and analyzing the statistical data.
Real situation is presented on the base of analyzing centralized data on
the foreign investment market. The basic tendencies of developing the foreign
investments at international and regional levels are also emphasized.
The work describes and analyses the weakness of the sate investment
policy, and it also proposes some methods of improving the investment climate
which is to assure the growth of the investment activity and the attraction of
foreign investments and especially of the direct ones.
A special attention is paid to the types of the investment risks, the factors
of influence and to the methods of evaluating and estimating these risks
In order to treat the investment process according with scientific
standards the author chose presentation providing understanding essential
aspects and methods and for this propose he confined himself to strictly
necessary schematic representation via tables, formulas, diagrams.
The theoretical arguments and the practical recommendations have a
great scientific and practical value and can be used while improving the
methods of statistical evidence and analysis of investments as well as directed
to increase both economic and social efficiency of the investment policy in the
Republic of Moldova.

26
АННОТАЦИЯ

к диссертации на соискание ученой степени доктора экономических наук


на тему: «Статистически-экономический анализ инвестиционного
процесса и инвестиционного риска в Республике Молдова»

Докторская диссертация посвящена изучению теоретических


аспектов статистики инвестиционной деятельности, и анализа
инвестиционного риска, в условиях перехода Республики Молдова к
рыночным отношениям.
В работе, помимо определения понятия инвестиции рассматривается
необходимость и описаны основные критерии классификации
инвестиции в соответствии с европейскими нормами для проведения
международных сопоставимостей.
Исходя из классификации инвестиций, сформирована система
статистических показателей инвестиционной деятельности описaна суть
и методология их расчетов
В диссертации осуществлен комплексный статистический анализ
инвестиции в основной капитал, выявлены основные проблемы и
недостатки, сформулированы конкретные предложения по консолидации
и развития системы статистического учета. Автор аргументирует
необходимость совершенствования методов наблюдения, обработки и
анализа статистических данных.
На основе анализа централизованных данных показана реальная
ситуация доминирующая на рынке иностранных инвестиций. Были
выделены основные тенденции развития прямых иностранных
инвестиций на мировом уровне Республике Молдова.
В работе рассмотрены и анализированы слабые точки в
инвестиционной политике государства и предложены конкретные меры и
задачи по улучшению инвестиционного климата способствующего
повышению инвестиционной активности и привлечению иностранного
капитала, в частности прямых иностранных инвестиций.
Для трактовки инвестиционного процесса в соответствии с
научными стандартами автор выбрал вариант представления работы,
обеспечивающий понимание основных аспектов и методов, и с этой
целью ограничился строго необходимыми схематическим
представлением (формулы, диаграммы)
Теоретические аргументы и практические рекомендации имеют
научно-практическое значение и могут быть использованы в целях
усовершенствовании статических методов учета и анализа инвестиций, а
также направлены на повышение экономической и социальной
эффективности инвестиционной политике в Республике Молдова.

27
BRADU Marcel

ANALIZA STATISTICO-ECONOMICĂ A
PROCESULUI INVESTIŢIONAL ŞI A RISCULUI
INVESTIŢIONAL ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Specialitatea: 08.00.11 – Statistică Economică

AUTOREFERAT

Semnat pentru tipar _______________2006


Formatul 60X84 1/16. Rotaprint. Coli editoriale 1,25
Coli de tipar 1,5 Comanda ____. Tirajul 50 exemplare.

Tipografia Academiei de Studii Economice


Str. Bănulescu-Bodoni 61, 2005 Chişinău
Tel. 22-27-68

28