Sunteți pe pagina 1din 35

Subiecte Examen - Tranzacii internaionale 1.

Politica comercial concept Este una dintre componentele eseniale ale politicii economice a unui stat, viznd sfera relaiilor economice externe ale acestestuia; Reprezint totalitatea reglementrilor (cu caracter juridic, administrativ, financiar, bugetar, bancar, valutar) adoptate de ctre un stat, n scopul promovrii sau restrngerii schimburilor comerciale externe i al protejrii economiei naionale de concuren strin. 2. Funciile politicii comerciale

rolul de promovare a relaiilor economice externe (n special impulsionarea exporturilor sau acelor fluxuri comerciale care sunt avantajoase pentru ara respectiv) rolul de protejare a economiei naionale fa de concurena strin (nelegnd prin aceasta reglementarea si controlul importurilor) rolul de echilibrare a balanei comerciale si de pli (prin cresterea ponderii exporturilor si diminuarea importurilor).

3. Tipuri de politic comercial - Protectionism; Autarhie; Liber schimb. Protecionismul - este tipul de politica comerciala cvasigeneral practicat, caracterizat prin masuri de protectie ale produselor indigene prin intermediul restrictionarii accesului produselor straine pe piata. Autarhia - Are ca si caracteristica de baza instituirea unor reglementari care blocheaza complet schimbul cu strainatatea, caracterizandu-se printr-o stare generala de izolare a economiei; Liberul schimb - Se caracterizeaza prin reglementari care incurajeaza fluxurile comerciale si de cooperare, legaturile statului respectiv cu alte tari se intensifica, acestea avand ca si consecinte: cresterea productiei, marirea si diversificarea ofertei interne; 4. Nivelul i durata proteciei comerciale Nivelul proteciei - reflect msura n care sunt aprai agenii economici naionali; aceast protecie trebuie s fie doar att de mare nct bunurile autohtone s suporte concurena bunurilor strine. Pentru ca protecia s aib ntotdeauna efectul scontat trebuie ca ntinderea proteciei s fie invers proporional cu nivelul ei. Durata proteciei - Este de dorit sa fie cat mai scurta. Protectia sa nu fie un sistem permanent, ci unul trecator (pana cand firmele ajung la un nivel de competitivitate externa). Prelungirea acestei durate este indicata doar daca intinderea si nivelul protectiei sunt redus. 5. Trsturile politicilor comerciale Dincolo de obiectivele urmrite, msurile de politic comercial trebuie s in seama de uzanele practicate n relaiile economice internaionale, relaii caracterizate prin stabilitate i adaptabilitate. Stabilitatea este elementul care asigur legturi economice de durat, legturi necesare satisfacerii obiectivelor pe termen lung i care permit existena unui climat de siguran ntre parteneri. Adaptabilitatea rezid din faptul c reglementrile sunt suficient de largi pentru a asigura soluionarea problemelor care apar, fr intervenia organismelor internaionale.
1

6. Politica tarifar concept Parte componenta a politicii comerciale a unui stat si insumeaza totalitatea reglementarilor adoptate de catre stat care vizeaza intrarea sau iesirea marfurilor in/si din tara; Implica: Procedura de vamuire (controlul marfurilor si al mijloacelor de transport, cu ocazia trecerii frontierei vamale); Indeplinirea formalitatilor vamale; Impunerea vamala (plata taxelor vamale). 7. Evoluia politicii tarifare Secolul XIX si nceputul secolului XX se caracterizeaz printr-o evoluie considerat uneori contradictorie. Astfel, primele decenii ale secolului XIX apar Deceniile de mijloc sunt caracterizate prin libers chimb si o politic comercial lejer. n 1856 n Frana sunt nlocuite prohibiiile la import cu taxe vamale, iar n 1860 Anglia renun la taxele protectoare. Ultimul deceniu al secolulul XIX este caracterizat prin revenirea la taxe vamale ridicate. Primele decenii ale secolulul XX sunt caracterizate prin continuarea politicii vamale rigide. Perioada interbelic - se caracterizeaz prin meninerea restriciilor din timpul primului rzboi mondial. Dup aceea, lumea a cunoscut o revenire intens a protecionismului, totui comerul mondial continu s se dezvolte. Dup 1945 comerul internaional a cunoscut o expnasiune rapid. Creterea comerului ntr-un ritm de dou ori mai mare dect al produciei a dus la o deschidere a rilor lumii spre exterior, iar barierele protecioniste disprnd n mod treptat. Anii 2000 - Anii 2000 marcheaz o liberalizare a comerului mondial si concentrarea acestuia pe trei mari zone: Europa Occidental, Asia de Sud-Est si America de Nord. rile din aceste zone devin principalii exportatori si importatori de produse cu un nalt grad de prelucrare, domin piaa produselor agricole si sunt lideri n domeniul serviciilor. 8. Taxele vamale concept Taxele vamale sunt instrumente de politic comercial, care mbrac forma unor impozite indirecte percepute de ctre stat prin autoritatea vamal la trecerea mrfurilor prin graniele vamale, avnd rolul de a promova interesele productorului si consumatorului autohton. 9. Clasificarea taxelor vamale dup tipul impunerii Taxe vamale de import Se percep atunci cand marfurile importate trec granitele vamale ale tarii importatoare; Platite de importator si suportate de catre consumatorul final sau in unele cazuri de catre firma exportatoare; Au cea mai larga raspandire; Se practica pe perioade lungi de timp; Sunt mai ridicate decat taxele vamale de export si de tranzit. Taxe vamale de export Se percep asupra marfurilor destinate exportului; Platite de catre firma exportatoare si suportate de consumatorul final; Au nivel redus pentru exportul de produse cu grad inalt de prelucrare si ridicat pentru exportul de materii prime; Au raspandire mai redusa; Se practica pe perioade de timp mai scurte. Taxe vamale de tranzit Se percep asupra marfurilor straine care tranziteaza teritoriul vamal al unui stat; In prezent, se folosesc destul de rar, deoarece tranzitul este o sursa de venituri pentru tara tranzitata.

10. Clasificarea taxelor vamale dup modul de percepere Taxe vamale ad-valorem Se percep asupra valorii vamale (valorii declarate in vama) a produselor; Se stabilesc sub forma unor cote procentuale; Se aplica mai ales la importul produselor prelucrate; Avantaj Asigura o procedura de percepere simpla; Dezavantaje: Au o sensibilitate crescuta la fluctuatiile pretului de pe piata mondiala; Dau posibilitatea aparitiei fenomenului de evaziune fiscala, prin declararea unei valori in vama mai mici decat in realitate.

Taxe vamale specifice Se percep ca o suma fixa pe unitatea fizica de marfa importata/exportata; Avantaje: Ofera o protectie tarifara mult mai ridicata decat cea ad-valorem; Inlatura posibilitatea evaziunii fiscale, deoarece se raporteaza la unitatea fizica a marfii importate; Nu tin cont de fluctuatiile preturilor de pe piata mondiala; Dezavantaj Perceperea este deosebit de greoaie si complexa; Taxe vamale mixte/compuse Reprezinta o combinatie intre taxa specifica si cea ad-valorem; Exista mai multe variante de aplicare; Folosite tot mai frecvent in tarile dezvoltate. 11. Clasificarea taxelor vamale dup modul de stabilire Taxe vamale autonome Stabilite de stat in mod independent, pentru marfurile provenite din anumite tari cu care nu exista nici un fel de conventii, tratate sau intelegeri de natura comerciala sau vamala; Se aplica in afara regimului clauzei natiunii celei mai favorizate; Taxe vamale convenionale/contractuale Se fixeaza pe baza clauzelor stabilite in tratatele comerciale, acordurile bi sau multilaterale incheiate; Se aplica in regimul clauzei natiunii celei mai favorizate; Fac obiectul negocierilor tarifare din cadrul OMC; Taxe vamale prefereniale Exprima un regim de favoare ce se acorda unei tari si care nu se extinde asupra celorlalte state; Au nivel deosebit de redus (uneori chiar zero); Sunt o derogare de la clauza natiunii celei mai favorizate; Taxe vamale de retorsiune Se aplica ca raspuns (represalii) la politica comerciala neloiala practicata de un stat; Din categoria acestor taxe fac parte taxele anti-dumping si taxele compensatorii, care se percep ca taxe suplimentare peste taxele vamale in vigoare. 12. Clasificarea taxelor vamale dup scopul urmrit Clasificarea taxelor vamale dupa scopul urmarit, presupune instituirea unor taxe vamale pentru: Diminuarea competitivitatii marfurilor straine; Obtinerea de venituri la bugetul statului. Clasificarea taxe lor vamale dupa scopul urmarit presupune instituirea unor taxe vamele pentru diminuarea competitivitii mrfurilor strine sau pentru obinerea de venituri la bugetul statului. ntotdeauna taxele vamale impuse n scop protecionist vor avea valori mai mari dect cele instituite n scop fiscal. Pe plan mondial, tendina general referitoare la taxele vamale este aceea de reducere a lor. n practic aceast reducere se poate realiza pe trei ci: -metoda reducerii directe sau bilaterale, fie produs cu produs, fie ar cu ar , practicat n cadrul negocierilor bilaterale -metoda reducerii lineare sau multilaterale, care presupune reducerea tuturor taxelor vamale cu acelai procent, fiind practicat n cadrul negocierilor multilaterale -metoda armonizrii taxelor, care se realizeaz pe baza coeficientului de armonizare (a) i a relatiei:
3

A = a x Tv / (a + Tv), unde: A = taxa vamal rezultat n urma armonizrii 13. Tariful vamal concept Este un catalog ce cuprinde nomenclatorul produselor supuse impunerii vamale si taxele vamale percepute asupra fiecarui produs sau grupa de produse. 14. Protecia efectiv i protecia nominal Protectia nominala vizeaza valoarea ntregului produs supus impunerii vamale; este exprimata de taxele vamale nscrise n tariful vamal oficial ca regula generala, este direct proportionala cu gradul de prelucrare al marfurilor importate Protectia efectiva vizeaza valoarea nou creata si ncorporata n produsul importat; factorii ce influenteaza rata protectiei efective sunt: nivelul taxei vamale la produsul finit si la materia prima; dispersia tarifara = diferenta dintre nivelul taxelor vamale pe grupe de produse n functie de gradul lor de prelucrare; gradul de prelucrare al produsului. 15. Uniunea vamal Se realizeaza atunci cand 2 sau mai multe state hotarasc desfiintarea barierelor tarifare si netarifare in relatiile comerciale reciproce, pentru toate produsele sau pentru o parte din acestea, iar in relatiile cu tarile terte aplica o politica comerciala comuna. 16. Tipuri de uniune vamal Uniune vamal perfect/complet Cand sunt eliminate taxele vamale la toate produsele care se schimba reciproc si cu tertii; n cadrul acesteia exist un teritoriu vamal unitar i o politic vamal unitar fa de teri. Uniune vamal imperfect/incomplet Cand sunt eliminate taxele vamale numai pentru o parte din produsele ce se schimba reciproc; Uniune vamal n regim preferenial Cand membrii isi acorda reciproc un regim preferential. 17. Efectul de creare i determinare de comer Fenomenul de creare de comer Presupune aparitia de noi fluxuri comerciale in cadrul uniunilor vamale, care inlocuiesc sursele (de materii prime, produse finite, servicii) mai putin eficiente (mai scumpe) cu surse mai eficiente (mai ieftine) din punct de vedere al costurilor de productie; aceasta este crearea intern de comer. Fenomenul de deturnare de comer Presupune inlocuirea surselor mai eficiente (sub aspectul costurilor de productie) de furnizare a marfurilor din afara uniunii vamale, cu surse interne ale uniunii mai putin avantajoase. Acest fenoment apare ca urmare a liberalizrii schimburilor comerciale reciproce n cadrul uniunii vamale i a instituirii unui protecionism colectiv fa de teri. 18. Zona de liber schimb Presupune ca, toate tarile participante la zona elimina toate barierele tarifare si netarifare in relatiile comerciale reciproce, pentru toate produsele sau numai pentru o parte din ele, iar in relatiile cu tertii fiecare tara isi pastreaza propria politica comerciala, fara a se institui o politica comerciala comuna. FORME a). Zona de liber schimb perfect/complet Sunt vizate toate produsele care se schimba reciproc si cu tertii;
4

b). Zona de liber schimb imperfect/incomplet Sunt vizate numai o parte din produsele ce se schimba reciproc. 19. Zona liber Marfurile straine introduse in aceste zone sunt scutite de plata taxelor vamale, pana la precizarea ulterioara a destinatiei lor; Marfurile straine introduse in aceste zone trebuie sa suporte plata taxelor de depozitare. Restrngerea teritoriului vamal (excluderea sau exceptarea vamal ) presupune exceptarea de la regimul vamal a unei poriuni dintr-un stat naional. Formele restrngerii teritoriului vamal sunt considerate ca i mijloace de atenuare a protecionismului. Aceste restrngeri se pot materializa ntr-o zon comercial , industrial , un port, un depozit n care mrfurile pot fi depozitate, ambalate, prelucrate, fr a se plti taxe vamale . Aceste zone exceptate de la teritoriul vamal poart denumirea de zone libere . Pe plan internaional le putem ntlni sub denumiri diferite : zone libere comerciale, zone economice speciale, zone libere de depozitare, porturi libere, porturi franco etc. Trebuie precizat c , mrfurile strine introduse n aceste zone sunt scutite de plata taxelor vamale pn la precizarea ulterioar a destinaiei lor, dar ele trebuie sa suporte plata taxelor de depozitare. Aceste mrfuri pot fi orientate spre piaa inter a rii din care face parte zona liber , caz n care vor fi supuse impunerii vamale, ca i orice marf importat sau pot iei din zona liber , i implicit din teritoriul statului respectiv pe care l pot tranzita spre alte state, rmnnd scutite de plata taxelor vamale de import sau de tranzit. De obicei, n interiorul zonelor libere sunt create diferite ntreprinderi n cadrul crora produsele vor suferi unele transformri, pentru a fi ulterior exportate, fr perceperea de taxe vamale. 20. Antrepozitul vamal Depozite in care marfurile pot fi pastrate pe o perioada determinata de timp, fara plata taxelor vamale. Perceperea de taxe vamale are loc numai in situatia in care, dupa expirarea perioadei de pastrare, marfurile sunt introduse pe teritoriul vamal al statului. Antrepozitele vamale sunt depozite n care mrfurile pot fi pstrate o perioad determinat de timp, fr plata taxelor vamale. Perceperea de taxe vamale are loc numai n situaia n care, dup expirarea perioadei de pstrare mrfurile sunt introduse pe teritoriul vamal al statului. n practic apare o deosebire ntre antrepozitele reale i cele nominale. Antrepozitele reale presupun existena unor construcii special amenajate n vederea depozitrii n bune condiii a mrfurilor pe o perioad limitat de timp (n general, maxim 2 ani). Antrepozitele nominale au acelai regim ca i cele reale, dar nu ntrunesc toate condiiile necesare pentru pstrarea anumitor produse; n unele cazuri construcia propriu-zis poate lipsi. n general, taxele de antrepozitare percepute n cazul antrepozitelor nominale sunt mai mici dect cele percepute n antrepozitele reale. Prin crearea de zone libere sau antrepozite, statul poate urmri dezvoltarea zonelor respective, punerea n valoare a resurselor interne sau a forei de munc , atragerea capitalului strin, ncurajarea tranzitului etc. 21. Trsturile politicii netarifare instrumentele netarifare urmresc mrfurile pe parcursul lor, de la exportator pn la consumatorul final, producnd efecte protecioniste mult mai puternice se prezint ntr-o mare diversitate, de la ar la ar, att sub aspectul gradului de protecie oferit, ct si al domeniilor concrete de aplicare instrumentele utilizate pot afecta att volumul fizic al importurilor, ct si preurile mrfurilor importate, mergnd de la limitarea pn la blocarea lor reglementrile si modul lor de folosire nu sunt ntotdeauna publice, fiind mai greu de cunoscut de ctre exportatori, astfel nct este mai dificil de determinat gradul lor de protecie (de multe ori ele nu se gsesc ntre msurile de politic comercial direct).

22. Interdicia la import-export Forma cea mai radicala a limitarilor cantitative; Consta in interzicerea totala sau partiala, pe o perioada limitata sau nelimitata a importurilor sau exporturilor unor produse, in relatiile comerciale cu o anumita tara sau grup de tari. Interdicia sau prohibiia la import/export este forma cea mai radical a limitrilor cantitative, care const n interzicerea total sau parial , pe o perioad limitat sau nelimitat a importurilor sau exporturilor unor produse n relaiile comerciale cu o anumit ar sau un grup de ri. Instituirea interdiciei poate fi determinat de motive economice (asigurarea unei protecii foarte mari a produselor naionale fa de concurena strin , echilibrarea balanei de pli), de motive politice (cnd sunt folosite n scopuri de discriminare comercial ) sau din alte motive (protecia fito-sanitar , asigurare a strii de sntate i securitate a populaiei). Interdiciile se materializeaz n refuzul statului n cauz de a elibera licene de import sau export (mai rar) pentru produsele supuse interdiciei. 23. Contigentele de import-export Reprezinta plafoane maxime, cantitative sau valorice, privind exportul sau importul unor marfuri sau grupuri de marfuri, care se instituie pentru a proteja echilibrul pietei interne, de obicei pe timp determinat; Exista 2 mari categorii de contingente: Contingentele globale Se stabilesc fara a specifica repartitia pe tari a exporturilor/ importurilor; Contingentele selective/bilaterale Guvernul tarii importatoare/exportatoare repartizeaza cote cantitative diferitelor tari); Contingentarea se face diferit, pentru import si pentru export: Contingentul de import Dat de plafonul maxim, cantitativ sau valoric, admis la importul anumitor produse sau grupe de produse, pe o perioad determinat de timp, de regul un an; Contingentele de export Utilizate n scopul limitrii cantitative a exportului anumitor mrfuri importante pentru economia naional; 24. Licenele de import export Autorizatii pe care statul le acorda importatorilor/exportatorilor pentru un anumit produs sau pentru o grupa de produse, pe o perioada bine determinata de timp; Exista 2 tipuri de licente: Licene automate Acordate pentru produsele care nu sunt supuse unor restrictii sau contingentari la import/export; Licene neautomate Eliberate pentru produsele neliberalizate la import/export, fiind direct corelate cu contingentele impuse la un anumit produs; Pot fi; o Licene globale/generale Autorizaii de export/import, eliberate de ctre stat pe baza contingentelor globale, stabilind numai volumul de mrfuri care poate fi importat/exportat ntr-o anumit perioad de timp; o Licene individuale/bilaterale Folosite de ctre stat n legtur direct cu contingentele bilaterale, preciznd obligatoriu ara de provenien a importului/exportului. 25. Limitrile voluntare de export Intelegeri intre diferite state, prin care tara exportatoare se obliga - la cererea sau la presiunea tarii importatoare sa-si limiteze volumul exportului pentru un anumit produs, pana la un anumit nivel. Limitrile voluntare la export (restricii voluntare la export) sunt nelegeri ntre diferite state, prin care ara exportatoare la cererea sau la presiunea rii importatoare, se oblig s - i limiteze volumul exportului, pentru un anumit produs, pn la un anumit nivel. Ele au aprut la nceputul anilor 80, cnd Statele Unite
6

i UE le-au introdus n relaiile comerciale cu Japonia (aceasta din urm a fost invitat s - i limiteze exporturile anumitor produse pe piaa occidental : automobile, produse electronice). Cu toate acestea, ele nu au avut efectul scontat (reechilibrarea balanei comerciale cu Japonia) pentru c, concomitent cu restrngerea exporturilor ctre SUA i UE, Japonia i-a redus substanial importul de produse din aceste ri. Acest tip de instrument netarifar este inclus, de regul , n acorduri mai ample numite aranjamente privind comercializarea ordonat a produselor. n funcie de numrul statelor participante la astfel de nelegeri, limitrile voluntare la export pot fi bilaterale sau multilaterale. Trebuie artat c folosirea unor asemenea msuri determin modificri n reorientarea fluxurilor comerciale la produsele vizate, i de asemenea, faciliteaza formarea de carteluri ntre rile exportatoare n vederea repartizrii cotelor de export. Experiena a artat c, dei aceste limitri s-au dorit a fi o msur temporar , cu scopul de a ajuta rile importatoare s - i modernizeze ramura respectiv pentru a deveni competitiv n raport cu concurena, ele au nceput s capete un caracter permanent. 26. Prelevri variabile la import Au fost instituite in UE in cadrul politicii agricole; Imbraca forma unor taxe vamale suplimentare; Se calculeaza ca diferenta intre pretul de import si pretul comunitar la care se comercializeaza produsele respective pe piata europeana, din care se scad cheltuielile de transport pe parcursul comunitar; pretul astfel rezultat este mai mare decat pretul international la produsul respectiv. 27. Preuri minime, maxime la import Imbraca forma impunerii unor preturi minime sau maxime la import, in functie de politica si interesul statului in cauza, astfel: Preul minim la import Apare n cazul n care produsele naionale au costuri de producie mai mari dect preurile practicate pe piaa internaional a bunului respectiv; n aceast situaie, rile importatoare impun un pre minim de import, cel puin egal cu preul de pe piaa intern; Preul maxim la import Se folosete n situaia n care o ar ncearc s ridice, n mod artificial, preurile la anumite produse pe care le export, prin vnzarea lor pe piaa extern la un pre foarte mare; Nivelul acestor preuri este egal cu preul produselor similare de pe piaa intern. 28. Ajustri fiscale la frontier Regimul fiscal potrivit caruia produsele de export sunt scutite de impozite indirecte, iar produsele de import sunt supuse la aceleasi impozite ca si cele indigene. Pot imbraca o varietate de forme, prezentand diferentieri de la o tara la alta si de la o categorie de produse la alta, in scopul de a acorda un regim fiscal favorabil exportului si nefavorabil importului. 29. Taxele antidumping Au fost instituite iniial contra practicilor neloiale, pentru ca n prezent s capete o orientare pur protecionist. Aceste taxe au rolul de a aduce preurile produselor la nivelul iniial. Baza de calcul a lor este dat de subvenia estimat i de prejudicial adus rii importatoare. Acest tip de tax este considerat barier netarifar deoarece pe parcursul anchetelor desfurate schimburile comerciale ntre rile respective pot fi sistate.

30. Depuneri prealabile n valut


7

Prevad obligatia importatorului de a depune in contul organelor vamale ale tarii lor (importatoare), un procent in valuta din contravaloarea importului, cu cel putin 6 luni inaintea efectuarii acestuia. Caracterul restrictiv vine din faptul c, pentru importator suma respectiv nu este purttoare de dobnzi. n aceast situaie, importatorul va ncerca s recupereze dobnda pierdut prin cresterea preului produsului respectiv, care va determina scderea competitivitii acestuia pe piaa intern. 31. Formaliti vamale i administrative Imbraca forma: Evalurii mrfurilor n vam Se face pornind de la pretul facturat, cu conditia ca acesta sa fie real, iar transformarea acestui pret in moneda nationala a tarii importatoare, se face la un curs agreat de FMI; Documentele i formalitile vamale suplimentare cerute la import/export Folosite si azi de multe tari pentru a limita/deforma fluxul comercial, in directia dorita de statul in cauza. Numrul mare de documente, regulile de completare, termenele impuse pt fiecare operaiune, penalitile aplicate pt ntrzieri sau greeli n completarea documentelor se constituie ca msuri netarifare, care au uneori un efect mult mai mare dect al altor instrumente. 32. Obstacole tehnice Standarde pe care un produs importat/exportat trebuie sa le respecte; Acele bariere netarifare pe care un stat le poate aplica intr-un numar nelimitat; Cele mai intalnite masuri de acest gen, sunt: Normele sanitare si fito-sanitare; Normele de securitate; Normele privind ambalarea, marcarea si etichetarea. 33. Participarea statului la comerul exterior Masura tarifara atat pentru statele dezvoltate, cat si pentru cele mai putin dezvoltate; Din aceasta categorie fac parte: Achiziiile guvernamentale Cumparari de bunuri si servicii realizate de catre stat pentru dotarea institutiilor publice, in care se acorda prioritate marfurilor nationale, in defavoarea celor straine; Comertul de stat Operatiuni de comert exterior efectuate de intreprinderile de stat, care reprezinte o bariera netarifara numai in masura in care statul ofera o serie de facilitati pentru firmele de stat in defavoarea celor private; Monopolul de stat asupra importului unor produse Ofera posibilitatea statului sa limiteze importul la produsele respective si sa stabileasca un anumit pret. 34. Msuri de stimulri a exportului concept, tipologie Msurile de stimulare a exporturilor sunt msuri luate la nivel macroeconomic, care vizeaz cresterea competitivitii mrfurilor destinate exportului, precum si sporirea gradului de cointeresare a productorilor si exportatorilor n vederea cresterii exporturilor. Aceste msuri care se doresc a fi elemente de influenare pozitiv a exportatorului, exercit anumite efecte asupra politicii comerciale. n primul rnd, ele asigur un regim preferenial pentru activitatea de export; aceasta nseamn de fapt un efort fcut de stat pentru a asigura competitivitatea produselor autohtone pe piee externe. n al doilea rnd, ele vor fi aplicate mai ales n domeniile n care exist o concuren mare pe piaa extern , sau n situaia n care anumite ri beneficiaz de avantajele date de resursele de care dispun.

35. Subveniile directe la export Sume de bani pe care statul le acorda anumitor firme care produc pentru export, cu scopul a le acoperi o parte din costurile de productie. Desi sunt interzise, sunt practicate mai ales in domeniile strategice (armament). Prezint n general dou caracteristici: n primul rnd ele vizeaz obinerea unui anumit pre pt un contract de export, mai repede dect asigurarea unui anumit volum al vnzrilor la export, n al doilea rnd, n general cuantumul subveniei este fixat nu nainte ci dup ce a fost asigurat un anumit contract de export i s-a negociat un pre ntre firma exportatoare i cea importatoare. 36. Primele directe la export Sume de bani acordate de catre stat unor firme exportatoare, ca recompensa pentru un anumit volum al exportului sau pentru anumite produse exportate; Motivaia acordrii acestor prime nu este rentabilizarea produciei, ci creterea volumului acesteia, precum i modificarea structurii i orientrii fluxului commercial. 37. Subveniile indirecte la export Imbraca forma unor servicii (de prospectare a pietei, asistenta tehnica de specialitate, organizarea de targuri si expozitii, deschiderea de reprezentante comerciale in alte tari), servicii suportate in intregime sau partial de catre stat. n practica internaional, aceste subvenii se adreseaz mai ales firmelor mici i mijlocii care nu dispun de un suport financiar adecvat intrrii pe o pia nou.

38. Msuri de stimulare a exportului de natur fiscal Faciliti fiscale pentru mrfurile exportate - Imbraca forma unor reduceri sau restituiri ale impozitelor pe circulatia marfurilor; Concretizate in: Drawback Rambursarea taxelor, impozitelor i altor prelevri, suportate anterior de exportator pentru importul unor materii prime, materiale, produse semifinite care vor fi ncorporate sau transformate n produse destinate exportului; Importul cu scutire condiionat de plata taxelor vamale Importul de produse care vor intra n componena unor mrfuri destinate exportului, va fi scutit de plata taxelor vamale; Faciliti fiscale acordate exportatorilor Imbraca forma unor reduceri fiscale acordate firmei exportatoare, de genul: reducerea impozitului pe profitul obtinut din export. 39. Msuri de stimulare a exportului de natur financiar bancar Credite de export Credite instituite pentru a finanta o parte din valoarea exportului; Din aceasta categorie fac parte: Credit cumprtor; Credit furnizor; Linii de credit; Asigurarea i garantarea creditelor Constituie o parghie importanta de cointeresare a exportatorilor, de a efectua livrari pe credit in strainatate. 40. Msuri de stimulare a exportului de natur valutar Prime valutare Prime obtinute de catre exportatori, cu ocazia schimbarii valutei straine obtinuta din export, pe moneda nationala, la un curs de schimb mai avantajos decat cursul oficial; Deprecierea monedei naionale Metoda de stimulare a exporturilor numai in masura in care: Deprecierea monedei nationale in raport cu cea straina, este mai accelerata decat scaderea puterii interne de cumparare;
9

Cererea externa pentru marfurile de export este elastica fata de pret. 41. Riscul internaional definiie i tipologie Complexitatea problemelor legate de circuitul economic mondial i regsete reflectarea n obiectivele organizrii i conducerii oricrei afaceri de comer exterior: a) delimitarea sferei importatorilor / exportatorilor poteniali (pieei poteniale); aici trebuie avute n vedere politicile i reglementrile comerciale, capacitatea de absorie a pieei, concurena, reglementrile circulaiei monetare. b) stabilirea mobilurilor de import / export a partenerilor c) adaptarea ofertei la cerinele pieei, n condiiile n care piaa internaional este caracterizat de un dinamism continuu d) realizarea i utilizarea unor reele optime de comercializare i de distribuie, reele desfurate ntre cele dou limite: productorul de export - consumatorul final; cele mai des ntlnite reele de distribuie cuprind unul sau mai mu i intermediari specializai n acte de comer exterior e) asigurarea unei comunicrii permanente, exacte i n timp util ntre productor i consumatorul final f) negocierea i contractarea afacerii g) ndeplinirea obligaiilor contractuale h) asigurarea activitii post-contractuale. Realizarea acestor obiective prezint o serie de riscuri care sunt mult mai pronunate dect cele de pe piaa intern . Riscurile n sfera internaional sunt date de faptul c n afacerile externe partenerii sunt mai numeroi, diferii ca putere de negociere, reglementrile legale sunt diferite de la ar la ar , obligaiile partenerilor se realizeaz n afara granielor, preurile se stabilesc dup alte criterii, de ct cele interne i apar o serie de factori economici, comerciali, politici, valutari care pot influena activitatea. Putem defini riscul ca posibilitatea de a obine rezultate favorabile sau nefavorabile ntr-o aciune viitoare exprimat n termeni probabilistici. Trebuie precizat faptul c riscul nu se confund cu probabilitatea, ntruct ine att de probabilitate, ct i de amploarea evenimentului. O alt definiie exprim riscul ca posibilitatea apariiei unei pierderi n cadrul unei tranzacii economice ca rezultat al producerii unor evenimente sau fenomene imprevizibile. 42. Riscul de pre

RISCURI DE PRE Apar datorita neconcordantei in timp intre momentul incheierii contractului de exportimport si momentul incasarii sau al platii, in urmatoarele situatii: Pentru importator Pretul stabilit in momentul incheierii contractului este mai mare decat pretul mondial din momentul platii; Pentru exportator Pretul contractului este sub nivelul celui mondial din momentul platii. Apariia acestui risc de pre poate fii determinat de o serie de factori comerciali sau monetari, avnd un impact direct mai ales asupra celor care realizeaz producia pt export. Astfel pt productori acest risc se manifest mai ales cnd preul extern rmne constant sau scade, iar preul intern crete datorit creterii preurilor materiilor prime, ale manoperei, etc. O alt situaie apare atunci cnd, preul extern crete n raport cu cel stabilit n contract, astfel c firma de comer exterior pierde n cazul exportatorului i ctig n cel al importatorului. 43. Riscul valutar Posibilitatea aparitiei unei pierderi in cadrul unei afaceri, datorita modificarii in sensul aprecierii/deprecierii valutei de contract, in intervalul dintre momentul incheierii contractului si data efectuarii platii. Acest risc valutar apare pt exportator atunci cand la data incasarii creantei valuta in care s-a efectuat tranzactia s-a depreciat. Pentru importator se manifest cnd moneda de plata s-a apreciat in perioada dintre momentul incheierii contractului si efectuarea platii, deci el este obligat s-i procure mai scump valuta respectiv
10

Pentru exportator se manifest cnd valuta in care s-a efectuat tranzactia s-a depreciat, la data incasarii creantei.

44. Schimburi comerciale directe Putem defini schimburile comerciale directe sau comerul exterior direct ca modalitatea prin care productorul se angreneaz direct n relaiile internaionale, ca exportator sau importator, reducnd la maxim posibil elementele/firmele intermediare. n practica de comer exterior, exportatorii pot fi grupai n dou categorii: pasivi i activi. Exportatorii pasivi sunt cei care rspund solicitrilor pieei, fr s aib o strategie proprie de internaionalizarea a activiilor firmei. n aceast categorie sunt ncadrate firmele care au o pondere a exportului n cifra de afaceri sub cota de 15%, i care efectueaz operaiuni de comer exterior numai dac primesc o cerere de ofert sau o comand din strintate. Exportatorii activi sunt cei care concep o strategie de internaionalizare i urmresc promovarea exporturilor, avnd un comportament de ptrundere pe pia mult mai agresiv. 45. Funciile marketingului internaional Sistem de activitati interconditionate, care urmaresc sa satisfaca conditiile pietei la un pret adecvat si in conditii de rentabilitate. FUNCII Investigarea pietei; Depistarea si cunoasterea exacta a partenerilor si concurentilor potentiali; Gasirea celor mai eficiente retele de promovare si distributie; Apararea pietei si cucerirea de noi piete. 46. Conceptul de conjunctur economic Situatie, ansamblu de imprejurari si conditii care influenteaza evolutia unui fenomen economic; Ansamblul factorilor care influenteaza starea generala a economiei intr-o perioada si tendintele ei; Totalitatea proceselor curente ce au loc in viata economica la un moment dat si a tendintelor acesteia; Suma fenomenelor si proceselor curente din economia nationala sau mondiala, dintr-o ramura sau alta, in stransa lor interdependenta. 47. Extensia direct ca politic de produs Extensia direct reprezint introducerea unui produs pe o pia strin , fr nicio modificare, plecnd de la convingerea c trebuie gsii clieni pentru produs aa cum este el. Aplicarea acestei strategii, dei este tentant pentru orice productor deoarece nu presupune cheltuieli suplimentare, are un grad de risc ridicat. Aceast strategie care coincide cu procesul de standardizare a unui produs prezint cteva avantaje : cheltuieli mai mici datorit economiilor care se fac n faza produciei, a cheltuielilor de cercetare, dezvoltare i promovare , un produs standardizat mrete ansele de a recupera rapid investiia, managementul unei firme care comercializeaz produse standardizate este mult mai uor de realizat. 48. Adaptarea produsului Adaptare a produsului presupune modificarea acestuia pentru a corespunde condiiilor sau preferinelor pieei locale. Putem discuta aici despre existena unor grade de adaptare diferite. Altfel, o firm poate produce o versiune regional a produsului su, cum ar fi varianta produsului pentru Europa, pentru America sau o versiune naional a acestuia. Deasemenea o firm poate realiza inclusiv o versiune de ora sau o versiune pentru detailitii produsului. Dintre factorii care susin adaptarea ca i strategie de marketing enumerm: diferenierea condiiilor de utilizare, influenele
11

reglementrilor naionale, diferenierea comportamentului consumatorului cerinele pieei locale.

i posibilitatea adaptrii la

49. Crearea unui produs nou Creare a unui produs const n a crea ceva cu totul nou sau special pentru anumit pia . Aceast creaie poate mbrca dou forme. Prima const n reintroducerea unui produs vechi ale crui caracteristici sunt adaptate nevoilor specifice unei ri strine, modalitate care ilustreaz cel mai bine, aa-numitul ciclu internaional de viata al produsului; n cadrul acestuia rile pot fi situate n etape diferite de pregtire a accept rii unui anumit produs. A doua form a inveniei const n crearea unui produs absolut nou care s corespund nevoilor manifestate ntr-o alt ar .

50. Strategia de preuri bazat pe cost, pe cerere, pe concuren Strategii de pre bazate pe costuri Cele mai cunoscute modalitati de stabilire a preturilor de export; Determinarea pretului de export: cost de productie costuri specifice ale activitatii de export (conditii INCOTERMS) costuri de comercializare pret de export; Strategii de pre bazate pe cerere Se bazeaz pe luarea n considerare a nivelului i structurii cererii pe piaa bunului n cauz; Se pleac de la ideea c, preul unui produs trebuie stabilit n funcie de costuri, ct i n funcie de avantajele oferite consumatorului prin achiziionarea produsului respectiv; Strategii de pre bazate pe concuren Au la baza principiul comparatiei, potrivit caruia, exportatorul sau importatorul cumpara propriul produs si pretul acestuia cu cel al concurentei.

51. Politica de promovare pe piaa internaional Politica de promovare, component a mixului de marketing, urmrete informarea, convingerea i influenarea cumprtorilor n legtu cu oferta firmei. Tot mai muli mprtesc opinia conform creia, promovarea tinde s devin una dintre cele mai costisitoare componente ale strategiei de marketing . n domeniul tranzaciilor internaionale, promovarea mbrac aceleai forme, cu singura deosebire c , emitorul i receptorul instrumentului promoional se gsesc pe piee din ri diferite.

52. Etapele procesului de negociere internaional Prenegocierea Are ca punct de plecare manifestarea intentiei de colaborare intre parteneri, materializata prin schimburi de documente, comunicare scrisa sau o prima discutie in care viitori parteneri isi exprima intentiile; aceast faz se ncheie cu declararea oficial a intereselor prilor. Negocierea propriu-zisa presupune intalnirea reprezentantilor partilor, declararea si armonizarea intereselor, care se vor concretiza prin incheierea unei intelegeri sau a unui contract; Aceast faz presupune o angajare solemn a prilor pentru realizarea unui avantaj comun si a unor avantaje pentru fiecare dintre pri, materializat n realizarea unor nelegeri. Post-negocierea Incepe o data cu adoptarea contractului si se concertizeaza prin punerea in aplicare a prevederilor acestuia; Protonegocierea Presupune desfasurarea pe perioada contractului, a unor activitati de armonizare a intereselor si a punctelor de vedere, constand in acte unilaterale (declaratii mass-media) ce pot fi
12

considerate de parteneri ca semne pozitive ale derularii contractului. Aceast faz are un rol deosebit de mare n derularea normal a contractului sau n apariia unor blocaje. 53. Pregtirea negocierilor internaionale Intocmirea unor studii, pe baza carora sa poata fi facuta o analiza a contextului in care se desfasoara tratativele; Delimitarea cat mai exacta a obiectivelor proprii si raportarea acestora la obiectivele partenerilor; Realizarea unor contacte cu partenerii prin: targuri si expozitii, vizite la parteneri, banci de prestigiu; Desfurarea unor acte de informare i previziune Anticiparea desfasurarii negocierilor si elaborarea planului de negociere.

54. Cererea i oferta de marf internaional Cererea de ofert Reprezinta manifestarea de vointa a unei firme de a cumpara o marfa; Poate fi redactata pe formulare tipizate sau prin scrisori individuale; Atunci cand importatorul are nevoie urgenta de marfa, cererea de oferta precizeaza cantitatea si pretul maxim; astfel, cererea de oferta se poate transforma in comanda; Pentru livrarile prompte preturile sunt mai ridicate decat pentru cele la termen; Oferta de mrfuri Reprezinta o propunere pentru incheierea unei operatiuni de export, propunere care poate: Sa porneasca din initiativa exportatorului; Sa fie un raspuns la o cerere de oferta; Trebuie sa fie caracterizata prin claritate, precizie, concizie, aspect placut si traducere impecabila in limba tarii in care se lanseaza; Poate fi: a). Ferm Exportatorul se obliga sa pastreze marfa pentru clientul caruia i-a oferit-o; daca importatorul nu accepta oferta pana la data indicata, aceasta se considera refuzata; b). Facultativ Exportatorul poate oferi aceeasi partida de marfuri mai multor clienti, executand comanda celui care raspunde primul; Mijloacele de ofertare cele mai utilizate in practica comerciala sunt: Corespondenta; Targuri si expozitii internationale; Reprezentanti comerciali; Comisionari; Elementele care intr n coninutul unei oferte sunt: Descrierea marfii; Pretul si cantitatea corespunzatoare acestuia; Conditii de livrare (INCOTERMS); Conditii de plata; Termenul livrarii; Alte conditii legate de specificul marfii. 55. Elementele contractului internaional Contractul de vnzare-cumprare internaional de mrfuri conine elementele definitorii ale unei vnzri sau cumprri, fiind acordul de voin ntre doi parteneri, avnd sediile n ri diferite, acord prin care, una dintre pri (vnz torul/exportatorul) se oblig s transfere asupra celeilalte pri (cumprtorul/importatorul) dreptul de proprietate al unui bun al su, contra unui pre . 56. Denumirea mrfii n contractul Trebuie stabilita in asa fel incat sa se stie exact despre ce marfa se discuta, pentru a se inlatura orice posibilitate de intelegere gresita. Trebuie facuta diferentierea intre marfuri: Fungibile Marfuri care ofera posibilitatea inlocuirii unui lot de marfa cu alt lot (petrol,cafea,bumbac); Nefungibile Marfuri care necesita enumerarea in cadrul contractului, a elementelor care contribuie la individualizarea produsului. 57. Cantitatea mrfii n contractul internaional
13

Se determina prin folosirea unor unitati de masura, in conformitate cu uzantele comerciale de pe piata clientului. Se determina la locul de expediere a marfii (fabrica, port, aeroport, statie de cale ferata), dar exista si situatii in care partenerii hotarasc ca stabilirea cantitatii sa se faca la destinatie. Atunci cand cantitatea nu se poate determina exact datorita caracteristicilor pe care le are marfa sau din cauza mijloacelor de transport, aceasta se inscrie in contract cu o anumita aproximatie sau toleranta. 58. 3 metode de determinare a calitii mrfii n contracte externe Se determina conform practicilor de pe piata internationala, prin mai multe metode: 1. Determinarea calitii pe baza vizionrii mrfii Importatorul/cumparatorul examineaza marfa si isi da consimtamantul pentru incheierea contractului; Aceasta metoda se practica sub 2 forme: a). Clauza Vzut i plcut- importatorul a vazut marfa inaintea incheierii contractului, s-a declarat de acord cu ea, fara sa se mai impuna o descriere calitativa a marfii. b). Clauza Dup ncercare Se refera la faptul ca incheierea contractului este conditionata de acceptarea calitatii de catre cumparator, care trebuie sa se pronunte intr-un anumit timp asupra marfii; Daca marfa nu este acceptata, contractul se considera reziliat. 2. Determinarea mrfii pe baz de descriere Se face prin detalierea unor caracteristici tehnice ale produsului; Cel mai frecvent utilizata in contractele de vanzare cumparare internationale. 3. Determinarea calitii pe baz de mostre Se manifesta prin punerea de catre vanzator la dispozitia cumparatorului a unei mostre, pe baza careia acesta din urma isi va da consimtamantul; Mostra este o reprezentare a marfii, care trebuie sa redea in modul cel mai fidel calitatile acesteia. 4. Determinarea mrfii pe baza utilizrii unor condiii consacrate a). Condiia Aa cum este/ Tel Quel Importatorul accepta marfa fara vizionare, asa cum este; Dezavantajul este acela ca importatorul va fi obligat sa accepte si sa plateasca marfa chiar daca aceasta nu corespunde calitativ; b). Condiia Marf sntoas la descrcare/ Sound delivered Importatorul nu va accepta marfa decat daca soseste la destinatie la calitatea convenita; Se va plati numai marfa care raspunde din punct de vedere calitativ; c). Conditia Comerul cu secar/ Rye terms Importatorul va accepta marfa chiar daca aceasta soseste la destinatie cu unele deprecieri calitative; Pentru produsele deteriorate, vanzatorul va oferi o reducere de pret proportionala cu deprecierea calitativa existenta. 59. Ambalarea i marcarea produselor In contract sunt necesare precizari in legatura cu situatia ambalajului: Daca ambalajul trece in proprietatea cumparatorului; Daca ramane proprietatea vanzatorului; Daca se imprumuta sau se inchiriaza de la importator/exportator; Daca ambalajul se vinde o data cu marfa, pretul ambalajului se calculeaza dupa una din urmatoarele clauze: a). Clauza Neto Vanzatorul nu pierde nimic pentru ambalaj, costul acestuia fiind inclus in pretul marfii; b). Clauza Neto plus ambalaj Vanzatorul calculeaza separat pretul ambalajului, care poate fi mai mic sau mai mare decat pretul marfii; c). Clauza Bruto per neto Pretul ambalajului va fi acelasi cu pretul unitar al marfii.
14

Pe langa functia de protectie a marfurilor ambalajul are si o functie promotionala, prin realizarea unor ambalaje speciale, care sa asigure o buna reclama pentru produsul in cauza.

60. Condiiile INCOTERMS Condiiile de livrare INCOTERMS au fiecare o denumire standard i o abreviere consacrat (din 3 litere), care au fost sta bilite prin colaborarea dintre ONU i Camera Internaional de Comer . Aceste condiii i extind efectele asupra tuturor etapelor pe care le presupune o livrare internaional de mrfuri: - obligaiile celor dou pri, vnztorul fiind obligat de a livra marfa n cantitatea i calitatea contractat , la termenul i locul de livrare convenit, nsoit de documentele specifice unei livrri internaionale, iar cumprtorul s preia i s plteasc marfa la termenul convenit - suportarea cheltuielilor de ambalare, care revin, n mod uzual, vnztorului (cu excepia cazului n care mrfurile se livreaz neambalate) - controlul calitativ i cantitativ al mrfii se face n conformitate cu clauzele contractuale, cheltuielile fiind suportate de ctre vnztor - stabilirea locului n care cheltuielile i riscurile trec de la vnztor la cumprtor - obligaia vnztorului de a-l anuna pe cumprtor c marfa a fost pus la dispoziia sa (sau a cruului); n cazul n care transportul cade n sarcina cumprtorului acesta este obligat de a-l ntiina pe vnztor asupra modului n care marfa va fi preluat de cruul de semnat - ncheierea contractului de transport i obinerea documentelor aferente - organizarea vmuirii, plata taxelor vamale i obinerea altor documente necesare. 61. Condiii de plat n contractul internaional Modul n care se va face plata Influentat direct de cadrul juridic existent intre cele doua tari implicate; Moneda de decontare De regula, moneda in care se exprima pretul in contract; Valuta in care se stabileste pretul marfii poarta denumirea de valuta preului/valuta tranzaciei; Valuta in care se face decontarea se numeste valuta plii/valuta de decontare;

62. Termenul de plat Va fi conditionat de termenele de livrare din contract; Poate fi: a). Anticipat Poate avea ca obiect: Aconturi acordate de cumparator; Garantii acordate de cumparator prin plata unui avans, din care exportatorul va putea sa-si recupereze eventualele prejudicii aparute; Plati esalonate si efectuate in perioada de executie a unui obiectiv complex; b). Prompt Plata se realizeaza dupa efectuarea livrarilor sau prestarea serviciilor; c). La termen. 63. Serviciul de expediere internaional Obiectul expediiei internaionale este transmiterea mrfurilor de la exportator la importator, de fapt expeditorul fiind un intermediar ntre ceilai participani la operaiunea de exportimport: exportator, importator, armator i cru . Expeditorul este o persoan fizic sau juridic care, n schimbul comisionulu preia mrfurile de la exportator/vnztor, efectueaz o sum de operaii, astfel nct marfa s ajung la importator/cumprtor, bucurndu-se de ncrederea celorlali participani; apariia expeditorului, ca i categorie economic se datoreaz adncirii diviziunii muncii.
15

n cadrul derulrii operaiunilor de export import, rolul pe care trebuie s-l joace o cas de expediii este: alegerea rutei de ndrumare n funcie de numeroase criterii, rut care trebuie s asigure cea mai bun modalitate de transmitere a mrfurilor de la exportator la importator alegerea mijloace lor de transport adecvate formarea partizilor optime de mrfuri n vederea transportului realizarea transporturilor combinate sau multimodale. Gama serviciilor prestate de expeditor pentru exportator, importator sau cru este deosebit de larg . Dintre acestea amintim: acordarea de consultan nc din etapa de ncheiere a contractului de export import (din punct de vedere juridic, economic, etc) pentru stipularea n mod avantajos a unor clauze pentru una din pri transmiterea de informaii privind oferta de transport i starea mijloacelor de transport (care trebuie s fie adecvate, rapide i economicoase) alegerea rutei optime de ndrumare a mrfurilor n funcie de restriciile existente, a locului de expediie i de primire, posibilitile de manipulare, depozitare, transbordare, reglementrile comerciale existente n diferite ri, nivelul taxelor i tarifelor etc acordarea de consultan privind pregtirea mrfurilor de ctre productor sau exportator n vederea expedierii acestora ncheierea contractului de transport cu cruul i obinerea unor reduceri de tarife i alte cheltuieli (n acest sens au aprut case de expediii specializate n astfel de operaiuni) asigurarea riscurilor de transport, expeditorul fiind un intermediar ntre comercian i, crui i societatea de asigurare realizarea traficului n grupaj pentru cantitile subvagonabile, pe care le transmite cu un singur document unui expeditor, corespondentul lui din strintate, care apoi le pred direct beneficiarilor n condiii de economicitate sporit (taxe mai mici, timp mai scurt, diminuarea riscurilor) 64. Caracteristicile transportului via ap Transportul desfurat pe mare, comparativ cu alte forme de transport internaional este preferat datorit avantajelor pe care le genereaz : posibilitatea realizrii transportului ntre continente consum redus de combustibil pe unitatea de produs pre mai mic dect ale celorlalte forme de transport posibilitatea de a oferi clienilor capaciti sporite de transport cile maritime fiind ci de transport naturale nu necesit un volum mare de lucrri pentru amenajarea sau ntreinerea lor.

65. Regimul tramp i de linie n transport maritim a) navigaia tramp este o navigaie neregulat , nefiind legat de o anumit rut sau zon geografic de navigaie. Navele care activeaz n acest regim ( i care se mai numescnave vagaboande) satisfac nevoile unui singur armator, fiecare curs avnd la baz un contract negociat ntre armator i navlositor, fiind caracteristice pentru cantiti mari dintr-un produs b) navigaia de linie sau regulat este susinut de navele de linie, nave care fac curse regulate ntre anumite porturi, dup o rut i un grafic prestabilit, putnd transporta i cantiti mai mici din
16

mai multe produse. n ceea ce privete acest tip de navigaie exist n practica internaional urmtoarele reguli i principii: au itinerar dinainte stabilit i circul dup un orar precis pe baza principiului marfa ateapt nava i nu invers, nava de linie nu este obligat s atepte n port o marf care nu este gata de expediere; pentru orice ntrziere expeditorul pltete penaliti dac din motive excepionale, nava nu poate descrca marfa n portul stabilit ea poate prsi acest port fr penaliti, marfa fiind adus ulterior la locul stabilit; cheltuielile suplimentare cauzate de acest fapt sunt suportate de armator, ns riscul este al primitorului mrfii preul transportului / navlu nu este negociabil; el este prevzut n tariful respectivei linii de navigaie, mpreun cu toate condiiile contractuale cheltuielile de ncrcare stivuire descrcare sunt n sarcina armatorului; exist i excepii cnd ele sunt suportate de exportator sau importator. n privina transportului de linie, forma cea mai rspndit a organizrii lor o constituie n alegerile de tip cartel ntre armatori, n cadrul crora se stabilesc condiiile generale ale transporturilor ntr-o anumit zon , tarifele practicate, mprirea regiunii geografice deservit n comun, etc. Flota de linie cuprinde n marea ei majoritate nave moderne i perfecionate din punct de vedere tehnic, mai ales pentru a rezista concurenilor i pentru a monopoliza transporturile ntr-o anumit zon geografic .

66. Tipuri de contracte de navlosire VOYAGE CHARTER PARTY Contract pe calatorie Contract incheiat intre armator si navlositor; Contract prin care armatorul se obliga sa transporte navlositorului, cu nava si echipajul sau, o cantitate de marfa, de la portul de incarcare la portul de destinatie, in schimbul unui pret (navlu); Variante: a). Single Voyage Charter VC simplu O singura calatorie dintr-un port in altul; b). Round Trip Voyage Charter VC circular Nava acosteaza in mai multe porturi si apoi se intoarce in portul de reincarcare; c). Consecutive Voyage Charter VC consecutiv Se refera la mai multe calatorii consecutive. TIME CHARTER PARTY Presupune inchirierea navei si a echipajului pe o perioada determinata de timp; Armatorul are obligaia de a preda nava cu echipajul la o dat stabilit sau ntr-un interval de timp bine precizat, n portul convenit; Pe tot timpul contractului, armatorul pstreaz posesia i controlul navei, comandantul i echipajul fiind la ordinele armatorului; Cel mai utilizat tip de contract maritim. CHARTER BY DEMISE Navlositorul obtine controlul complet al navei, pe o perioada determinata in schimbul unei sume de bani; Navlositorul isi asuma intreaga responsabilitate pentru utilizarea, exploatarea si conducerea navei; Variant a contractului maritim foarte rar utilizata.

17

67. Stalia i contrastalia Stalii Timpul acordat de armator navlositorului pentru operaiile de ncrcare descrcare, stabilit la semnarea contractului; Pot fi: Reversibile Timpul este acordat global pentru operatiile de incarcare-descarcare; Nereversibile Timpul este acordat separat pentru incarcare si pentru descarcare. Dupa modul de determinare, staliile pot fi: Fixe Se precizeaza un numar fix de zile; Determinabile in functie de anumite norme. Contrastalii Perioada de imobilizare a navei de catre navlositor, dincolo de timpul de stalii; Situatie in care operatiile portuare nu coincid cu staliile stabilite; Se calculeaza in zile consecutive de 24 ore pentru intreaga perioada de imbolizare a navei; Daca intarzierile sunt din cauza armatorului, aceste stalii nu se mai calculeaza.

68. Caracteristicile transportului via terra Transport rutier; Transport feroviar.

Transportul rutier Completeaza celelalte forme de transport si face legatura intre ele. Avantaje Posibilitatea transportarii marfurilor de la locul de productie la cel de destinatie; Mobilitate deosebita; Necesita ambalaje ieftine; Deplasare cu viteza comerciala mare; Scurtarea timpului de deplasare; Posibilitatea usoara a redirijarii marfurilor pe parcurs; Investitii specifice mai mici decat la celelate forme de transport; Cheltuieli de circulatie mai mici. Dezavantaje Capacitate de transport relativ mica; Eficienta doar pe distante mici; Posibilitate de a fi afectat de criza energetica. Contractul de transport auto internaional Contract prin care carausul auto se obliga sa transporte pentru o persoana fizica/juridica o cantitate determinata de marfa, intre locul de expeditie si cel de destinatie; Reglementari adoptate sub indrumarea Uniunii Internationale a Transporturilor Rutiere: Conventia referitoare la contractul de transport international rutier (CMR); Conventia internationala referitoare la transportul marfurilor perisabile; Conventia asupra circulatiei rutiere si protocolul privind semnalizarea rutiera; Conventia privind asigurarea impotriva raspunderii civile (Cartea verde); Acordul european privind transportul international al marfurilor periculoase;
18

Acorduri si conventii bi si multilaterale intre tarile participante la traficul international.

Transport feroviar Considerat cel mai important dintre transporturile terestre. Avantaje Capacitate mare de transport; Viteza mare de deplasare a marfurilor; Ritmicitate in derularea operatiunilor; Independenta fata de conditiile meteorologice. Contractul de transport feroviar Se incheie intre expeditorul marfii si Administratia cailor ferate a tarii unde se incarca marfa; Se intocmeste un singur document, chiar daca marfa parcurge mai multe state. 69. Caracteristicile transportului via aer Cea mai noua modalitate de transport pentru import-export. Avantaj Ofera rapiditate, operativitate si o aprovizionare ritmica in locuri mai putin accesibile altor forme de transport. Contractul de transport aerian Dovedete ncheierea contractului, adic primirea mrfii de ctre compania de transport aerian i condiiile n care se va realiza acesta. 70. Conosamentul definiie i caracteristici Conosamentul / Bill of Lading este documentul de transport specific transportului maritim, fiind redactat ntr-o anumit form , eliberat i semnat de cru (sau o persoan mputernicit de acesta, de exemplu comandantul navei) certificnd faptul c mrfurile au fost preluate pentru a fi ncrcate n scopul transportrii lor ctre punctul de destinaie. Acest act ndeplinete mai multe funcii: reflect n alegerea dintre parteneri (cru , expeditor / vnztor i destinatar / cumprtor) dovedind existena contractului de transport este documentul prin care vnztorul poate s dovedeasc cumprtorului c marfa a fost expediat este un titlu de proprietate asupra mrfii specificate n el, posesorul acestui document este proprietarul mrfii; la destinaie posesorul conosamentului poate prelua marfa sau poate dispune primirea ei de alte persoane, girnd sau cednd conosamentul respectiv (astfel, conosamentul este o hrtie de valoare) este un document de credit folosit n relaiile bancare pentru ncasarea contra valorii mrfurilor expediate. Orice conosament trebuie s conin anumite meniuni obligatorii, dintre care amintim: numele i adresa expeditorului, a cruului i a destinatarului, natura mrfurilor, modul lor de ambalare, cantitatea, numele navei (uneori sunt specificate i navele care au efectuat transportul pe anumite poriuni ale traseului), portul de ncrcare i descrcare, persoana care trebuie avizat de sosirea mrfurilor, locul i data emiterii conosamentului, semntura i parafa cruului sau a comandantului navei. Pe lng aceste meniuni pot s apar i unele facultative: modalitatea de plat a navlului, a altor taxe i cheltuieli sau alte clauze care urmresc rspunderea prilor pentru anumite probleme. n practica internaional exist mai multe tipuri de conosamente, grupate dup anumite criterii: a) dup momentul ncrcrii mrfurilor b) dup modul de transmitere a dreptului de proprietate c) din punct de vedere al manipulrii mrfii d) dup meniunile nscrise

19

71. Scrisoare de trsur fluvial Certifica preluarea marfurilor de catre caraus spre a fi predate destinatarului inscris in cadrul ei, intr-un anumit port si intr-un termen stabilit, in functie de sezon si de directia de trafic (amonte sau aval). Se intocmeste de expeditor, in cel mult 2 exemplare originale (unul pentru destinatar si altul pentru expeditor) si una sau mai multe copii. Nu este o hartie de valoare si nu poate fi transmisa prin gir sau andorsare. 72. Tipuri de conosament Dup momentul ncrcrii mrfurilor a). Conosament primit spre ncrcare/ received for shipment Arata ca marfa a fost predata transportorului inainte de sosirea navei in port; b). Conosament ncrcat la bord/ shipped on board Arata ca marfa a fost efectiv incarcata la bord. Dup modul de transmitere a dreptului de proprietate a). Conosament nominativ Precizeaza numele persoanei careia carausul trebuie sa-i predea marfa; b). Conosament la ordin Prin care carausul va elibera marfa destinatarului mentionat in document; c). Conosament la purttor Cel care nu are stipulat numele proprietarului marfii, astfel incat detinatorul conosamentului poate cere carausului eliberarea marfii.

Dpdv al manipulrii mrfii a). Conosament fr transbordare Eliberat pentru transporturile directe, efectuate cu aceeasi nava pana la destinatie; b). Conosament cu transbordare Utilizat in cazul in care marfa trebuie transbordata de pe o nava pe alta; Poate fi: o Direct Acopera tot transportul realizat de mai multi carausi; o De serviciu Pentru o fractiune din transport. Dup meniunile nscrise a). Conosament curat Presupune primirea la bord a unor marfuri care corespund calitativ si cantitativ; b). Conosament murdar In care apar mentiuni referitoare la calitate, cantitate sau starea ambalajului neconforme cu contractul. 73. CMR Se intocmeste pentru fiecare autocamion in parte, chiar daca lotul este incarcat pe mai multe autocamioane apartinand aceluias caraus. Se completeaza in 3 exemplare: pentru expeditor, transportator si unul sa insoteasca marfa. Elemente Numele si adresa expeditorului, transportatorului si a carausului; Locul si data intocmirii; Locul si data primirii marfii pentru transport; Locul prevazut pentru predarea marfii catre destinatar; Denumirea produsului, modul de ambalare, numarul coletelor, greutatea bruta; Valoarea declarata a marfii; Termenul convenit in care transportul trebuie sa fie efectuat; Lista documentelor remise transportatorului; Instructiuni privind formalitatile vamale; Mentiunea ca transportul este supus regulilor stabilite prin CMR; Mentiunea expresa de interzicere a transbordarii marfii atunci cand contractul comercial nu stipuleaza acest lucru. 74. CIM
20

Atesta incheierea contractului de transport feroviar. Se intocmeste pentru fiecare vagon incarcat cu marfa sau pe fiecare expeditie de coletarie (care nu trebuie sa depaseasca 5000kg, iar volumul sa nu depaseasca un vagon). Elemente Numele si data expeditorului si a destinatarului; Denumirea statiei de predare si de destinatie; Denumirea si greutatea marfii, numarul coletelor sau descrierea ambalajului pentru expeditiile de coletarie; Enumerarea detaliata a documentelor cerute de organele vamale. 75. Scrisoarea de transport aerian Reprezinta dovada incheierii contractului de transport aerian. Atesta primirea marfii pentru transport de catre compania aeriana si acceptarea conditiilor contractuale de catre partile implicate. Se intocmeste in 3 exemplare originale: pentru transportator (semnat de expeditor), pentru destinatar (semnat de expeditor si transportator) si pentru expeditor (semnat de transportator). Elemente obligatorii Punctul de plecare si destinatie, punctele de escala; Natura marfii, greutatea, volumul, numarul si dimensiunile coletelor; Numele si adresa destinatarului; Mentiuni in legatura cu modalitatea de plata; Documentele anexate la scrisoare.

76. Vmuirea mrfurilor De operatiunile de vamuire se ocupa partenerul care domiciliaza in tara in care are loc operatiunea, astfel: Exportatorul se va ocupa de vamuirea la export; Importatorul se va ocupa de vamuirea la import. Procedura vamal Reprezinta suma formalitatilor necesare pentru vamuirea marfurilor: Pregatirea marfii pentru vamuire; Intocmirea declaratiei vamale; Stabilirea regimului vamal; Efectuarea controlului vamal; Plata taxelor vamale si implicit, acordarea liberului vamal. Formalitile vamale Ofera cadrul general de realizare a vamuirii; La indeplinirea lor trebuie sa participe cel putin 2 factori: a). Declarantul vamal Intocmeste declaratia vamala si o prezinta autoritatilor vamale, impreuna cu marfa; b). Organul vamal Care in urma confruntarii intre marfa si documentul primit, perfecteaza declaratia vamala. 77. Acreditivul mod de funcionare Acreditivul documentar - reprezint angajamentul asumat de ctre o banc , la ordinul i n contul clientului su (importatorul/cumprtorul), de a plti ctre o alt persoan (exportatorul/vnztorul) o anumit sum de bani contra documentelor (care atest livrarea m rfurilor), pe care exportatorul se oblig s le emit i s le prezinte n conformitate cu termenele stabilite. Aceast modalitate de plat apare pentru exportator, ca o promisiune de plat irevocabil luat de ctre o banc , condiionat doar de prezentarea documentelor aferente mrfii. Pentru importator, n calitate de ordonator al acreditivului, const ntr-o dispoziie de plat n favoarea exportatorului, condiionat de prezentarea de ctre beneficiar a documentelor aferente mrfii. Acreditivul este una dintre cele mai folosite modaliti de plat n cadrul contractelor externe datorit faptului c prezint elemente de siguran pentru ambele pri: - pentru vnztor, c va ncasa banii odat cu trimiterea mrfii
21

- pentru cumprtor, c i se va livra marfa conform contractului 78. Elementele unui acreditiv documentar Angajamentul asumat de catre o banca, la ordinul si in contul clientului sau, de a plati catre o alta persoana (exportatorul/vanzatorul) o anumita suma de bani contra documentelor (care atesta livrarea marfii); Una din cele mai utilizate modaliti de plat n cadrul contractelor externe, pentru c prezint elemente de siguran pentru ambele pri: Pentru vnztor, c va ncasa banii odat cu trimiterea mrfii; Pentru cumprtor, c i se va livra marfa conform contractului. 79. Acreditivul revocabil i irevocabil Acreditiv documentar revocabil Suma poate fi modificata sau anulata de banca emitenta din ordinul cumparatorului; Acreditiv documentar irevocabil Nu poate fi modificat sau anulat fara acordul ambelor parti. a) Acreditivul documentar revocabil este acreditivul a crui sum poate fi modificat sau anulat de ctre banca emitent , din ordinul cumprtorului n intervalul de la deschiderea sa pn la prezentarea documentelor, fr a fi anunat n prealabil vnztorul. b) Acreditivul documentar irevocabil este acreditivul care, odat constituit, nu poate fi modificat sau anulat de ctre banca emitent fr acordul ambelor pri. n orice acreditiv documentar trebuie s se precizeze natura lui: revocabil sau irevocabil; dac aceast meniune nu este fcut banca l consider n mod automat irevocabil. Acest tip de acreditiv este cea mai uzual form utilizat n comerul internaional datorit gradului mare de siguran pe care-l ofer celor implicai n tranzacia de vnzare-cumprare. 80. Acreditivul transferabil Beneficiarul initial isi poate substitui unul/mai multi beneficiari secundari Mecanismul derulrii acreditivului transferabil; Acreditivul transferabil este acel acreditiv prin care beneficiarul su iniial poate s - i substituie unul sau mai muli beneficiari (beneficiari secundari), coninnd expres clauza de transferabilitate. De obicei, acreditivul se transfer n condiiile lui iniiale; dac apar modificri legate de cantitate sau pre unitar acestea trebuie specificate expres. Cheltuielile de transfer ale acreditivului vor fi suportate de primul beneficiar, acest transfer putndu-se efectua o singur dat . Exist riscul ca prin transfer, banca care l va executa s nu fie o banc corespondent a bncii ordonatoare i ca urmare pot s apar cheltuieli suplimentare cu comisioanele bancare. 81. Acreditivul cu clauz roie Prezinta o clauza speciala (scrisa cu rosu), prin care cumparatorul autorizeaza banca ordonatoare sa efectueze o plata in avans catre vanzator, inainte de livrarea marfurilor. Acreditivul cu clauz roie prezint o clauz special (scris cu cerneal roie) prin care cumprtorul autorizeaz banca ordonatoare s efectueze o plat n avans ctre vnztor nainte de livrarea m rfurilor. Acest tip de acreditiv se folosete ca o modalitate de finanare a exportatorului de ctre importator, mai ales pentru a-i permite primului s se aprovizioneze cu materii prime. n general, importatorul poate solicita de la exportator, pn la livrarea mrfurilor i depunerea documentelor aferente, constituirea unei garanii determinate. 82. Acreditivul rennoibil

22

Varianta a acreditivului platibil in transe, fiind deschis numai pentru valoarea unei singure transe, urmand ca banca sa-l reincarce pentru fiecare noua transa. Acreditivul rennoibil (revolving) reprezint o variant a acreditivului pltibil n trane, fiind deschis numai pentru valoarea unei singure trane, urmnd ca banca s -l rencarce sau rentregeasc automat pentru fiecare nou tran . La deschidere a acreditivului se va preciza expres valoarea i termenul de valabilitate pentru fiecare tran , totalul sumelor astfel rennoite trebuie s se ncadreze n valoarea global a acreditivului. 83. Incasso documentar mode de funcionare Incasso-ul documentar este o modalitate de plat simpl i operativ , dar care nu ofer garanii, motiv pentru care se utilizeaz ntre parteneri de ncredere. Principalele trsturi ale acestei modaliti de plat sunt: - ntre creditor i debitor se interpune ntotdeauna o banc - ntre partenerii implicai trebuie s existe ncredere reciproc . Cu toate acestea n utilizarea incasso-ului documentar se recomand prezentarea unor garanii bancare de ctre importator, ca modalitate de asigurare a exportatorului. n practic se ntlnete dou categorii de incasso, i anume: a) incasso simplu care presupune ncasarea de ctre o banc a unei cambii la ordinul clientului su. Aceast cambie este tras de exportator (creditor) asupra importatorului (debitor), dup care beneficiarul cambiei o revinde bncii pentru ncasare b) incasso documentar presupune c exportatorul are obligaia de a expedia marf n conformitate cu contractul de export import, urmnd ca dup livrarea mrfii s prezinte bncii documentele aferente care urmeaz s fie pltite. Altfel spus, presupune c importatorul sau cumprtorul accept plata documentelor trimise de ctre exportator sau vnztor, operaiune care se realizeaz prin bncile celor doi parteneri: banca exportatorului, la care acesta depune documentele de expediie i cea a importatorului care ine contul acestuia. Incasso-ul documentar poate fi: a) incasso documentar cu plata imediat , care presupune c exportatorul va fi pltit de banca sa dup depunerea documentelor b) incasso documentar reglementat, este remis sau primit din strintate astfel nct creditorul trimite documentele prin intermediul bncii solicitate n contractul debitorului. 84. Factori de expansiune ai contrapartidei Principalii factori de expansiune sunt: nevoia de valut convertibil escaladarea unor bariere comerciale discriminatorii atenuarea caracterului rigid al conveniilor i acordurilor comerciale obinerea unui loc mai bun n comerul mondial realizarea unor interese de politice comerciale i valorificarea unor stocuri de mrfuri greu vandabile decalajele internaionale n domeniul comercializrii i inechitile existente n acest domeniu amploarea i complexitatea sporit a actelor i faptelor de comer internaional folosirea mai bun a resurselor umane i materiale. 85. Contrapartida concept n ultimele decenii, n comerul internaional au cptat o pondere tot mai mare, o serie de operaiuni comerciale combinate; aceste operaiuni se desfoar ntr-un cadru juridic bine determinat, care antreneaz reunirea mai multor contracte sau elemente specifice mai multor tipuri de contracte, de export-import tradiional, de contrapartid , de intermediere, etc. n ultimele decenii, n comerul mondial operaiunile comerciale n contrapartid au cunoscut o ampl extindere datorit incapacitii sistemului monetar internaional de a rezolva problema
23

lichiditilor la nivelul cerinelor, mai ales pentru rile slab dezvlotate. Cu toate acestea, operaiile n contrapartid sunt utilizate n mod frecvent i de ctre rile dezvoltate ale lumii. Tranzaciile n contrapartid sunt operaiuni comerciale care se deosebesc de cele clasice bazate pe vnzare-cumprare, care presupun att transferul mrfurilor ct i a banilor, prin aceea c prestaiile celor doi parteneri se realizeaz n mrfuri (sunt afaceri ce se deruleaz dup principiul marf marf) 86. Avantaje i dezavantaje contrapartid Dintre avantajele care au determinat extinderea schimburilor n contrapartid enumerm: depirea problemelor legate de instabilitatea monetar , determinat cursurilor valutare, i de lipsa lichiditilor internaionale de flotarea generalizat a

costul creditelor internaionale foarte ridicat face ca operaiile n contrapartid s permit suplinirea lipsei de resurse financiare i nlocuirea creditului n valut cu un transfer de marf (credit comercial) ofer avantajul unor eforturi investiionale mai mici pentru parteneri, prin angajarea unor operaiuni comerciale de cooperare n producie ofer posibilitatea dezvoltrii relaiilor reciproce dintre state prin realizarea contrapartidei la nivel global (clearing) ofer posibilitatea practicrii unui comer activitate de marketing mai redus posibilitatea evitrii barierelor protecioniste. Cu toate aceste avantaje, desfurarea comerului n contrapartid implic i apariia unor limite sau inconveniente: echilibrul care exist ntre partenerii care practic contrapartid se poate deteriora n timp, datorit faptului c , volumul de mrfuri de care dispune fiecare poate fi inegal ca i cantitate i valoare compensa rea valoric a unor mrfuri poate fi destul de greoaie, fapt care va distorsiona, n sensul reducerii, fluxul comercial de mrfuri posibilitatea ca unii parteneri din ri dezvoltate s ofere mrfuri depite din punct de vedere tehnic partenerilor din ri mai puin dezvoltate, solicitndu-le n schimb cantiti importante de materii prime. influena negativ asupra raportului de schimb. mai ieftin, n sensul c , contrapartida necesit o

87. Compensaia individual simpl i progresiv Compensaia individual simpl

24

Se incheie intre doua firme din tari diferite, fiecare dintre ele fiind atat importator cat si exportator; Valorile celor doua partide de marfuri sunt egale si se compenseaza reciproc; Apare cand in contractul dintre cele doua firme este cuprinsa clauza de compensare. Deoarece partenerii doresc siguranta in ceea ce priveste onorarea contractului, apar diferite situatii: Efectuarea unui import prealabil marfa proprie se livreaza dupa primirea contrapartidei de marfuri; Efectuarea unor operaii de import i export concomitent Schimbarea efectiva a marfurilor unele pe altele; Efectuarea compensaiilor cu import export alternativ Divizarea partizilor de marfuri in loturi. care se livreaza alternativ si esalonat intr-o perioada de timp.

Compensaia individual progresiv a). Compensaii bilaterale lrgite Se bazeaza pe participarea a doi sau mai multi parteneri din partea fiecareia dintre cele doua tari; Marfurile circula intre cele doua tari, iar stingerea obligatiilor generate de aceste fluxuri comerciale se efectueaza prin decontarea in interiorul fiecarei tari; b). Compensaii multiple Se realizeaza prin participarea a trei firme ( triunghiular) sau mai multe firme (n lan) din mai multe state; Livrarea marfurilor intre firme are forma unui circuit inchis, iar stingerea obligatiilor generate de aceste fluxuri comerciale se efectueaza prin decontarea in interiorul fiecarei tari. 88. Trsturile operaiunilor paralele Opereaza in schimburile reciproce, partial cu marfuri sau servicii si partial cu moneda ca termen de schimb. Se deruleaza la nivel de firma sau economie nationala. Trsturi Valoarea celor doua partizi de marfuri nu trebuie sa fie egala, deci o parte din import e acoperita printr-un export, o parte in devize libere; Contravalorile celor doua partizi de marfuri sunt decontate in valuta, utilizandu-se acreditivul sau incasso-ul documentar; Numarul partenerilor din cele doua tari nu este egal; Din momentul incheierii tranzactiei, intre fluxurile de marfuri exportate exista o conditionare reciproca.

89. Cumprri legate Presupun obligativitatea exportatorului de a cumpara anumite produse din tara importatorului, prin semnarea unui acord-cadru intre firme sau intre tarile respective. Caracteristici Se incheie doua contracte separate unul de altul: unul de import si altul de export; Marfurile din cele doua contracte sunt facturate separat; In acordul-cadru se specifica perioada de timp in care trebuie indeplinita obligatia de cumparare, neindeplinirea ei putand fi sanctionata; Cumpararile legate sunt specifice produselor cu un grad inalt de prelucrare, precum si importului de tehnologie.

90. Cumprri n avans


25

Presupun ca o firma care urmeaza sa exporte un anumit produs, de regula cu valoarea mai mare, cumparar in prealabil de la partenerul sau o anumita cantitate de marfa. Caracteristici Cel mai des intalnite intre tarile care au incheiat acorduri de clearing; Folosite pentru a depasi anumite blocaje care pot sa apara datorita depasirii creditului tehnic. SCOP De a crea capacitate de plata importatorului. CONTURILE DE SIGURAN Contin sume rezultate din achizitiile in avans facute de exportator; Destinate pentru plata livrarilor facute de exportator in tara partenera. 91. Operaiuni buy-back Operatiunea prin care exportatorul unor echipamente tehnologice se obliga sa importe produse finite realizate cu echipamentele respective de la beneficiarul acestora. INSTRUMENTELE BAZEI CONTRACTUALE Un acord cadru; Un contract de vanzare/export al unor echipamente, instalatii, etc.; Un contract de cumparare/import. TRSTURI SPECIFICE Valoarea tranzactiei este foarte mare; Intervalul de timp al derularii operatiunii este foarte mare, intre 5 si 25 de ani. AVANTAJE a). Pentru exportatoul de utilaje Largirea pietelor de desfacere pentru echipamentele in cauza, valorificarea cunostintelor tehnice; b). Pentru importatorul de echipament Accesul la o tehnologie avansata.

92. Reexportul definiie, tipologie Importul unei marfi si exportul acesteia in scopul obtinerii unui profit, prin diferenta dintre pretul de cumparare si cel de vanzare, diferenta care urmareste acoperirea cheltuielilor ocazionate de derularea operatiunii respective si in scopul promovarii relatiilor comerciale cu diferite tari. Reexportul reprezint importul unei mrfi i exportul acesteia n scopul obinerii unui profit, prin diferena dintre preul de cumprare i cel de vnzare, diferen care s acopere cheltuielile ocazionate de derularea operaiunii respective, precum i n scopul promovrii relaiilor comerciale cu diferite ri. Aceast activitate economic o regsim n cele mai vechi timpuri; dezvoltarea cetilor greceti, feniciene a cunoscut prin practicarea acestui tip de comer un ritm fr precedent. De asemenea, n perioada colonizrii ri ca Olanda, Spania, Anglia au acumulat bogii mari n urma reexporturilor de mrfuri din teritoriile colonizate. 93. Tipuri de reexport n funcie de mecanismul prin care se desfoar Reexport direct de la furnizorul extern la clientul extern Presupune c marfa va trece direct de la productor la importatorul final, fr s tranziteze ara reexportatorului; Reexport indirect n condiiile n care marfa a tranzitat ara exportatorului presupune obligativitatea reexportatorului de a aduce produsul n propria ar i abia apoi s-l reexporte. 94. Tipuri de reexport n funcie de gradul de prelucrare
26

Reexporturi de mrfuri care sunt supuse unui proces de prelucrare Sunt operaiile n care mrfurile vor suferi o transformare n ara reexportatorului; Reexporturi de mrfuri care nu sufer nicio prelucrare n circuitul reexportului Presupun faptul c mrfurile reexportate vor tranzita ara reexportatorului fr s sufere nici o transformare, fiind vndute n starea n care au fost n momentul cumprrii lor. 95. Avantaje i dezavantaje reexport AVATANJE Valorificarea la export a unor produse nationale; Mai mare flexibilitate in desfasurarea acordurilor de clearing; Posibilitatea obtinerii unor profituri suplimentare de catre reexportator din specularea conjuncturii valutare. DEZAVANTAJE Nerespectarea obligatiilor contractuale de catre unul din parteneri; Pierderi din fluctuatiile valutare ce pot sa apara; Cheltuieli suplimentare cu tranzitul si depozitarea marfurilor, cand nu se respecta termenele stabilite.

96. Lohn-ul definiie Tranzactia desfasurata pe baza de contract intre doua firme din tari diferite, in care una executa un produs la comada dupa modelele, desenele si sub marca partenerului, partener care isi pastreaza dreptul de a comercializa produsul respectiv. Sinonime: Comer cu manoper dpv al fluxului comercial; Producie la comand dpv al cooperrii internaionale. 97. Avantaje i dezavantaje - lohn Aceste avantaje se constituie ca i motive pentru ca o firm s se Dintre avantajele pe care le are executantul / exportatorul amintim: - utilizarea surplusului de capacitate - este eliberat de sarcina aprovizionrii - eliminarea cheltuielilor de marketing ocazionate de intrarea sau meninerea pe o anumit pia extern - executarea unei producii la un nivel calitativ ridicat - cunotinele dobndite de la partenerul extern ofer posibilitatea creterii calitative a forei de munc - posibilitatea produsului modernizrii unor tehnologii i a activitilor din domeniul proiectrii i realizrii implice ntr-o astfel de operaie.

- creterea competitiviii ntreprinderii - obinerea unui tratament vamal preferenial. Dezavantaje:Cel mai mare risc la care este supus un executant apare n situaia n care ordonatorul renun la tranzacie, caz n care executantului nu are alt posibilitate dect s ncerce s ncheie un contract de lohn cu un alt partener sau s - i vnd produsele sub propria marc (n acest caz cheltuielile

27

legate de intrarea pe pia financiar necesar).

cu o nou marc sunt foarte mari i nu toate firmele dispun de suportul

Alte riscuri ale executantului sunt legate de: ntrzierile care pot s apar n transportului materiilor prime i materialelor, care vor influena negativ continuitatea produciei; obinerea unui venit n devize mai reduse dect dac ar exporta produse finite de provenien integral din producia proprie; exportul sub o marc strin pe perioade ndelungate poate afecta prestigiul firmei, poziia pasiv pe piaa extern . Riscurile la care este supus ordonatorul/importatorul n lohn sunt mult mai mici i mult mai uor de contracarat; dintre acestea amintim: neexecutarea la termen i la calitatea prevzut a produselor, i implicit riscul de a pierde din acest motiv afaceri economice importante sau conjuncturi favorabile ale pieei.

98. Caracteristicile pieei internaionale a tehnologiei n contextul actual al evoluiei relaiilor economice internaionale, piaa internaional a inteligenei se caracterizeaz prin: a) gradul nalt de concentrare 90% din schimburi se realizeaz ntre rile dezvoltate b) numrul importatorilor (cumprtorilor ) de inteligen este mult mai mare dect a exportatorilor (productorilor) c) pe aceast pia , uneori i micii productori pot avea o poziie de monopol d) rile mai slab dezvoltate sunt obligate s importe tehnologii complementare (asiaten tehnic , produse intermediare, etc) odat cu importul de brevete e) preurile practicate sunt foarte diferite, greu de cunoscut, dar marcate n permanen de o tendin de cretere. 99. Cesiunea brevetului de invenie CESIUNEA BREVETULUI Se realizeaza intre cesionat si cesionar, cu titlu oneros; Poate fi: a). Total Primete brevetul ca teritoriu de aplicare a lui n totalitate; b). Parial Primeste doar dreptul de a fabrica pe baza acestuia; Mai poate fi: a). Definitiva; b). Temporara; Forme privind plata pe care o va face cesionarul in favoarea cesionantului: Plata unei sume forfetare avand baza estimarea productiei realizata cu acel brevet; Plata unei redevente (royalty) care consta in aplicarea unui procent asupra pretului intregii productii/asupra pretului pe produs; Plata in produse fabricate pe baza brevetului respectiv; Abuzuri ce pot sa apara in derularea operatiei de cesiune a brevetului: Achizitionari legate Cesionarul trebuie sa cumpere odata cu brevetul unele elemente de legatura care au un pret de transfer mai mare decat cel de pe piata; Licente grupate Cesionarul trebuie sa cumpere un set de licente; Stabilirea unui pret mare, in conditiile unei diferente mari intre cerere si oferta;
28

Obligarea cesionarului sa faca plati catre cesionat pe o perioada indelungata/neprecizata.

100.

Licenierea brevetului de invenie

Transmiterea dreptului de folosinta intre licentiator si licentiat/utilizator; Are la baza contractul de licenta, ce cuprinde drepturile si obligatiile partenerilor: Liceniatorul se oblig sa transmita dreptul de folosinta, perfectionarile ulterioare si garantiile privind existenta si validitatea dreptului transmis; Liceniatul se oblig sa exploateze licenta la capacitatea ei, sa pastreze secretul, sa nu acorde sublicenta, sa comunice perfectionarile aduse, sa plateasca pretul si, eventual, sa se supuna unor limitari in utilizarea licentei. Poate fi: a). Liceniere exclusiv Licentiatul si licentiatorul au dreptul de folosinta deplina b). Liceniere neexclusiv/simpl Dreptul de folosinta a executiei e transmis si altor licentiati, in conditii identice (licente colective) sau diferite (pe baza clauzei firmei celei mai favorizate); c). Licenieri legate Cand parteneri apropiati ca nivel tehnico-stiintific isi transmit reciproc dreptul de exploatare a unor inventii brevetate.

101.

Comercializarea know-how ului

Totalitatea formulelor, definitiilor tehnice, documentelor, desenelor si modelelor, retetelor tehnice, procedeelor, experientei, care asigura buna utilizare a brevetului si ajuta la producerea bunurilor. FACTORII CARE DETERMINA CRESTEREA ROLULUI KNOW-HOW-ULUI Implicatiile cercetarii stiintifice asupra dezvoltarii; Preferinta pentru transferul de know-how, Dorinta de pastrare a secretului inventiilor. CARACTERISTICI ALE COMERCIALIZRII CU KNOW-HOW Negocierea afacerii cu know-how are specificul sau, determinat de riscurile care pot sa apara pentru parteneri sau de valoarea mare a tranzactiei; Contractul de know-how este o intelegere intre furnizor si beneficiar. CLASIFICAREA CONTRACTELOR DE KNOW-HOW Dup gradul de interfere a). Know-how pur Transmiterea sa este independenta de restul operatiilor; b). Know-how combinat/mixt Transmiterea este combinata cu alte afaceri; c). Know-how complementar Negociate i ncheiate separat, dar n strns legtur cu alte afaceri comerciale. Dup gradul de complexitate a). Transfer de know-how in momentul incheierii contractului; b). Transfer succesiv de know-how; c). Transfer de know-how intr-un anumit domeniu si pe o perioada determinata. Programe comune de cercetare ca form de cooperare

102.

29

Se manifesta intre parteneri din tari diferite, care convin sa realizeze in comun activitati de cercetare-dezvoltare pentru un anumit domeniu sau pe o anumita tema, pentru o anumita durata de timp; Se pot realiza ntre: Unitati specializate cu profil similar; Unitati specializate cu profil diferit; Unitati de cercetare si firme de productie; Formule organizatorice in care se pot concretiza programele de cercetare si dezvoltare: Cercetari efectuate separat pe faze/parti ale proiectului; Cercetari comune, realizate pe diferite cai; Avantaje oferite de aceste programe: Reducerea cheltuielilor de cercetare- dezvoltare; Reducerea timpului de realizare a investitiilor; Obtinerea unor informatii tehnico-stiintifice in timp util; Realizarea unor cercetari cu grad mare de complexitate; Reducerea cheltuielilor valutare pentru obtinerea de informatii utile; Formele programelor comune de cercetare- dezvoltare sunt: a). Antrepriza de lucrri tehnico-tiinifice Antreprenorul realizeaza lucrari la comanda pentru ordonator; b). Cercetri n comun Ambii parteneri au rol activ, unul fiind inventatorul, celalalt dispunand de resursele necesare pentru dezvoltarea si aplicarea inventiei; c). Consoriile tehnico-tiinifice Au la baza contractul dintre parteneri cu un mare potential de cercetare, in vederea realizarii unor comenzi primite de la terti; Proiecte importante: Euraka, Esprit, Erasmus; Susinute de organisme internaionale, precum ONU.

103.

Consoriile tehnico-tiinifice, ca form de cooperare

Consoriile tehnico tiinifice- au la baz contractul dintre parteneri cu un mare potenial de cercetare, n vederea realizrii unor comenzi primite de la teri; aceast form ridic probleme de natura reglementrilor legislative precare, de poziiile partenerilor cooperani care trebuie s fie sensibil egale i de libertatea deplin de intrare i ieire din consoriu. La baza acestei afaceri st contractul de afacere comun n care apar drepturile i obligaiile cooperanilor. Problemele ce apar la contractare independente de dificultile rezultate din natura creaiei tiinifice; astfel, nu se pot oferi garanii ferme de realizare a obiectivului i obligaiile prilor nu pot fi riguros msurate / determinate (prile se oblig s fac tot ce pot pentru realizarea descoperirii respective). Cu toate acestea, este absolut necesar un control reciproc i un schimb de informaii permanent, astfel nct mprirea rezultatelor s se fac n funcie de contribuia efectiv a fiecruia la realizarea obiectivului. Aceste programe de cercetare sunt larg rspndite, fiind ncurajate de organismele internaionale, printre care ONU prin Conferin a pentru Securitate i Cooperare Economic ; dintre cele mai importante proiecte amintim: Euraka (Programul european de cooperare n domeniul cercetrii), Esprit (Programul stratregic european de cercetare dezvoltare n domeniul tehnologiilor informaticii), Erasmus (Programul Comuniilor Europene privind schimburile universitare cu studenii) etc.

104.

Schimbul de informaii i asisten de specialitate

SCHIMBUL DE INFORMAII TEHNICO-TIINIFICE Foarte utilizat intre institutiile specializate care au activitati similare;
30

Poate fi: a). Schimb bilateral de informaii - Se realizeaza treptat; Are la baza un contract preliminar; Schimbul de informatii poate fi legat de planul si directia de cercetare-dezvoltare, de indeplinirea graficului de cercetari; Eficienta ridicata; b). Schimb multilateral de informaii - Se realizeaza prin organisme colective specializate in culegerea si transmiterea informatiilor, cu efecte benefice pentru fiecare membru.

ASISTENA TEHNIC DE SPECIALITATE se poate practica in urmatoarele forme: Prin sistemul de organisme ale ONU; Pe plan bilateral, la nivel guvernamental sau microeconomic. 105. Coproducia definiie i tipologie Coproducia este una din cele mai avansate forme ale cooperrii industriale ntre firme care beneficiaz de un nalt grad de complementaritate a potenialului productiv i de un nalt grad de specializare; aceasta a aprut n consens cu diviziunea mondial a muncii. n practic , coproducia se poate realiza : a) ntre parteneri egali, n ntreprinderi separate b) n societi de tip mixt.

106.

Coproducia n firme separate

Presupune egalitatea relativa a pozitiilor partenerilor si a aportului pe care il aduc. Este numita si coproductie si specializare deoarece are la baza specializarea si complementaritatea tehnica. Forme: a). Coproducia organic Implica doua firme din tari diferite, care fabrica in mod independent componente, subansamble, piese pe care si le livreaza reciproc, in scopul asamblarii produsului finit; b). Programul comun de producie Se realizeaza prin intelegerea privind partajarea gamei de produse, fiecare cooperant fabricand un anume nomenclator; Tehnologia si cunostintele folosite pot apartine fiecarui cooperant, pot fi utilizate de unul dintre ei sau pot fi rezultatul unei cercetari comune; Avantaje: Calitatea superioara a produselor rezultate; Surmontarea unor dificultati legate de cresterea capacitatilor de productie si a gradului de complexitate a produselor; Autonomia cooperantilor; Pentru cooperantii cu moneda neconvertibila, avantajele sunt obtinerea de aport valutar si diminuarea efortului valutar; Dificulti i inconveniente: Realizarea unei sincronizari riguroase a livrarilor, care daca nu este respectata, se ajunge pana la imposibilitatea producerii si comercializarii produselor. Fluxul informational, transferul de tehnologie si documente este relativ redus. 107. Coproducia n societi mixte

Caracterul mixt este dat: a). Fie de participanti Firme nationale si firme straine; b). Fie de participarea firmelor private si a celor cu capital de stat; Mecanismul de constituire a firmelor mixte are particularitati specifice fiecarei tari, dar si elemente comune legate de: Transferul de tehnologie; Acces la resurse noi; Penetrarea pe piete externe noi; Acest mecanism trebuie s rspund la ntrebri legate de: Eficienta estimata sau rentabilitatea societatii mixte; Relatia cu piata; Situatia partenerului; Riscurile activitatii; Legislatia tarii partenerului.
31

108.

Subproducia de capacitate

Are caracter: Conjuctural Este determinata de evolutia conjuncturii economice si a conjuncturii pietelor; Concurenial Este insotita de concurenta directa pe pietele de desfacere intre ordonator si subproducator). Obiect Realizarea unui produs finit executat de subproducator, conform normelor tehnice si conditiilor de executie fixate de ordonator, prin caietul de sarcini. Avantaje: a). Pentru ordonator: Poate satisface mai rapid cererea de pe piata externa; Este scutit de noile investitii si riscurile ce le insotesc; Poate obtine profit din diferentele intre pretul de vanzare de pe piata externa si cel de cumparare de la subproducator; b). Pentru subproductor: Este aprovizionat cu materii prime si materiale de catre partener; Beneficiaza de asistenta tehnica si financiara din partea ordonatorului; Are garantia vanzarii bunurilor produse; Inconveniente pot sa apara in situatii cum ar fi: Ordonatorul este nemultumit de calitatea bunurilor executate de subcontractant; Ordonatorul nu poate respecta conditiile contractuale referitoare la aprovizionarea cu materii prime; Subproducatorul nu respecta graficele de livrare.

109.

Subproducia de specialitate

Presupune realizarea de catre subproducatori, in urma unei specializari mai accentuate, a unor piese componente, subansamble ce urmeaza a fi integrate in produsul finit la ordonator. Este o subproductie structurala si complementara, presupunand complementaritate tehnica si calitativa intre cooperanti. Avantaje: Reducerea cheltuielilor pentru ordonator; Sporirea calitatii bunurilor obtinute in conditii de rentabilitate; Favorizarea transferului de tehnologie catre subproducator; Inconvenient Daca are caracter durabil, poate afecta structura intreprinderilor implicate, prin faptul ca, intre parteneri exista complementaritate tehnica, substituire, interreciprocitate, iar ordonatorul nu e interesat sa inghita subproducatorul. 110. Subproducia comunitar

Firmele cooperante sunt de proportii mari. Exista un numar mai mare de ordonatori pe care subproducatorul ii deserveste; Are caracter: Comunitar Deoarece conduce la realizarea interesele reciproce ale cooperantilor; Marginal Pentru ca subproducatorul fabrica elemente auxiliare ce sunt incorporate de ordonator in produsul finit; Avantaje: Il scuteste pe ordonator de eforturi suplimentare legate de producerea subansamblelor respective; Subproducatorul se specializeaza pe un anumit tip de activitate; Ocuparea fortei de munca pentru subordonator; Subproducatorul isi poate planifica productia, astfel incat sa diminueze riscurile comerciale. 111. Producia la comand

32

Firma comanda altei firme executarea unui produs, in conformitate cu documentatia tehnica pusa la dispozitie, urmand ca produsul rezultat sa se comercializeze pe piata proprie sau pe terte piete. Poate fi realizata cu materii prime si materiale apartinand executantului, ordonatorului sau combinarea celor doua. Avantajele rezulta din: Riscul redus al comercializarii; Stabilitatea de durata a productiei executantului; Reducerea costului si implicit obtinerea unui profit suplimentar; Cresterea nivelului profesional al fortei de munca apartinand executantului; Ameliorarea asimetriei in repartizarea factorilor de productie intre tari; Riscuri/Dezavantaje Neparticiparea executantului la acte si fapte de comert pe piete externe, si implicit pierderea profitului comercial; In cazul intreruperii contractului de cooperare, executantul nu mai are imediat piete de desfacere pentru produsele sale; Uneori presupune doar angajarea partiala a capacitatilor de productie ale executantului; Dublarea taxelor vamale cand materia prima este a ordonatorului, fapt ce determina: cresterea pretului de vanzare, reducerea competitivitatii produselor, reducerea profitului. 112. Creditele de export Creditele de export se pot materializa n: a)Avansul pe documente de marf se constituie ca un credit acordat de ctre o banc unui exportator pe baza unor documente care atest existena mrfurilor pregtite pentru export. De regul , valoarea acestui credit nu va depi 80% din valoarea mrfurilor gajate; se acord exportatorilor care livreaz cantiti foarte mari de mrfuri la export. O form particular a acestui tip de credit este creditul pe baz de warrant , conform cruia exportatorul gajeaz marfa pe baza unui nscris (warrant) care reprezint titlul de proprietate asupra mrfii i pe care banca l va putea sconta la banca central . b)Avansul n valut reprezint acordarea de ctre banc a unui mprumut n valut firmei exportatoare n baza creanei acesteia fa de clientul su din strintate, crean nevalorificat n moned naional . Acest tip de credit este att o tehnic de finanare pe termen scurt ct i o msur de protecie mpotriva riscului valutar. Operaiunea se desfoar n trei etape, astfel: - exportatorul mprumut de la banca sa o sum n valut egal cu creana pe care o are asupra partenerului (termenul mprumutului corespunde cu scadena creanei, iar suma se acord de ctre banc n baza documentelor justificative privind expediia i vmuirea mrfii, prezentate de exportator); odat finanarea aprobat , banca crediteaz contul valutar al exportatorului sau poate vinde la vedere valut , oferind clientului su suma n moned naional ; rambursarea creditului se face la un pre care cuprinde dou elemente: rata dobnzii pe piaa de refinanare i marja bncii creditoare. c)Avansul bancar prin cesiunea de creane presupune acordarea de ctre banc a unui avans exportatorilor pentru rentregirea fondurilor avansate de acetia n livrri de mrfuri pe credite pe termen scurt, prin cesionarea creanelor deinute asupra importatorilor strini. 113. Operaiunea de factoring

Factoringul - coninutul acesteia l reprezint mbinarea unor servicii cu o form specific de finanare prin ncredinarea titlurilor de crean unei bnci sau firme specializate, numit factor. Factoringul este operaiunea desurat pe baza unui contract ncheiat ntre factor o instituie financiar specializat i aderent exportator, prin care primul n schimbul unui comision preia n proprietatea sa creanele aderentului prin plata facturilor acestuia (care reprezint dovada efecturii tranzaciei, a livrrii mrfii pe baz de credit).
33

Definiia factoringului poate cunoate mai multe variante: a) o tehnic prin care un organism specializat se nsrcineaz cu ncasarea unor drepturi de crean b) o convenie ntre un factor i un aderent prin care aderentul transfer creanele sale c) intreprinderea comercial pune la dispoziie producerea i distribuirea unor servicii specializate privin aspecte financiare, de credit, ncasare i contabilitate. Participanii la operaiunea de factoring sunt: -factor casa bancar specializat -aderent exportator -importator. n relaia dintre cei trei, factorul apare ca un intermediar care n schimbul serviciilor sale primete un comision plus dobnda pentru sumele avansate; astfel factoringul poate aprea ca un credit comercial pe termen scurt. Principalele funcii pe care le ndeplinete un factor sunt: - finanarea exportatorului prin avansarea unor sume nainte de termen - creditare pe termen scurt - oferirea unor servicii de mijlocire ntre exportator i importator (realizarea unor studii de pia , selectarea de clieni, punerea la dispoziia exportatorului a unor depozite, antrepozite ). Derularea operaiunii de factoring presupune urmtoarele operaiuni: - transmiterea titlurilor de crean - avansarea sumelor de ctre factor firmei care intr n afacere - asumarea riscurilor de insolvabilitate a debitorului principal i a riscurilor de devalorizare de ctre factor - plata unui comision (agio) i a unei dobnzi (pro rata temporis) de ctre firm n beneficiul factorului - prestarea unui set de servicii comerciale, tehnice, valutare de ctre factor pentru firma partener .

114. Operaiunea de leasing Leasingul este operaia care const n finanarea total sau parial a unei investiii, de care beneficiaz o alt firm sau altfel spus un export al dreptului de folosin . n esen , leasingul este o form de nchiriere a unor bunuri mobile i imobile, realizat de ctre productor sau de ctre societile specializate de leasing ctre anumii beneficiari, care nu dispun de fonduri proprii pentru cumprarea acestor bunuri. O operaiune tipic de leasing este iniiat de firma care dorete nchirierea produsului, i n acest sens nainteaz societii de leasing o cerere de ofert . n urma acceptrii acestei cereri societatea de leasing cumpr de la productor o anumit instalaie, echipamente, etc., n condiiile tehnice i la preul negociat de ntreprinderea beneficiar . Urmtoarea etap este ncheierea contractului de leasing ntre firma beneficiar i societatea de leasing, care pune echipamentul la dispoziie n schimbul unei taxe de leasing. Contractul de leasing se refer la mrimea chiriei i la durata nchirierii, pe parcursul creia nici una

dintre pri nu poate renuna la contract. De obicei aceast perioad corespunde duratei de amortizare a echipamentului. La sfritul acestei perioade ntreprinderea beneficiar are trei posibiliti: - s returneze obiectul societii de leasing - s cumpere obiectul la valoarea rezidual fixat prin contract - s renoiasc contractul de locaie innd seama de uzura fizic i moral a obiectului

115. Franciza Franchising-ul este o afacere comercial prin care o firm - francisor, acord altei firme franchisee dreptul de a utiliza marca sau formula sa comercial , pe o anumit perioad i ntr-un anumit
34

spaiu, contra unei sume fixe sau un procent din cifra de afaceri. Originile franchising- ului le gsim n lanurile de magazine care au aprut n SUA la mijlocul secolului trecut i unde franchising-ul a luat astzi cea mai mare amploare. Principalele drepturi i obligaii ale prilor implicate au fost analizate n cadrul contractului de franchising (dezbtut ntr-un capitol precedent). Derularea afacerii are la baz contractul de franchising, ca o variant modern a concesiunii comerciale, avd ca elemente comune: - exclusivitatea de comercializare - sfera larga a activitii franchisorului - franchisorul deine o marc de prestigiu, el fiind cel care controleaz afacerea i care extinde reeaua de distribuie i comercializare - franchising-ul sporete profitul ambilor parteneri. Prin practicarea acestui tip de afacere ambele pri implicate i pot lrgi activitatea economic , fiind situaii n care numai astfel se poa te ptrunde pe piee care nu admit de ct distribuitori locali.

35