lOMoARcPSD|4440556

Comerț internațional REI- întrebări examen

Comerţ internaţional International Commerce (Academia de Studii Economice din

București)

StuDocu nu este sponsorizat sau avizat de nicio universitate

Desc?rcat de Christina Elena (christinaaa.ev@gmail.com)
 lOMoARcPSD|4440556

1.Printre elementele definitorii ale actualului tablou comercial international regasim: a; b;

c; d; e. (se va comenta fiecare intr-o fraza)
Se bazeaza in continuare pe perceptia clasica, centrata la nivelul statelor ca actori
economici principali;

Se prezuma ca politicul si economicul locuiesc in lumi inca diferite;

Trebuie redefinit rolul statului ca unic portdrapel al interesului national;

Se estompeaza diferentele dintre politica externa si politica economica externa. Corelatia

traditionala dintre acestea s-au inversat;

Pe agendele negocierilor internationale isi fac loc noi subiecte sensibile;

Devine importanta corelatia dintre comert si securitate;

Trebuie gestionat un nou echilibru intre schimburile comerciale si principiile etice;

2.Analizati castigurile obtinute ca urmare a participarii la comertul international
Cateva din catigurile participarii la comertul international sunt: locuri de munca mai bune
si mai bine remunerate, piete cu dimensiuni mai mari, mai multa stabilitate si armonie la
scara regionala si internationala, reducerea saraciei si a subdezvoltarii, cresterea
interesului pentru forme institutionalizate de raporturi comerciale. Toate acestea duc la o
dezvoltare puternica pe plan economic.
3.Explicati de ce natiunile fac comert intre ele
Este tehnic imposibil si economic nerentabil ca sa se produca la nivel national tot ceea ce
cere functionarea unei economii moderne pe langa acest lucru, economiile de scara si de
gama implica dimensiuni productive care nu se regasesc in cadrul relativ ingust al unei
economii nationale iar factorii de productie sunt relativ asimetric raspanditi pe glob.
Natiunile au nevoie de rezultatele creatiei stiintifice si de fortele concurentei externe.
4.Explicati pe scurt (maximum 10 randuri) prin ce se caracterizeaza schimburile comercaile actuale.
SC actual este o retea de piete in care consumatorii se angreneaza in schimburi cu alti
actori invizibili pentru ei, dar ale caror vieti sunt afectate de reguli care le guverneaza
comportamentul economic. Aceste reguli pot schimba fundamental vietile oamenilor si
pot crea un mediu in care sunt partajate beneficiile fluxurilor comerciale. O mare parte
din importantul potential al comertului de a actiona ca forta a cresterii economice se
risipeste pentru ca este gestionat inadecvat.
5.Comentati pe scurt impactul pe care redefinirea constanta a raportului de forte in plan
comercial il are asupra comertului international............; (pag 22 carte)
Comertul international continua sa creasca intr-un ritm accelerat, chiar daca in anumite
perioade alterneaza ritmuri dinamice cu altele mai lente. Ideile economice maturizate in
tarile dezvoltate sunt tot mai mult impartasite in regiunile in curs de dezvoltare sau in
cele aflate in tranzitie. In anii urmatori productivitatea muncii va atinge un nivel care va
redesena tabloul polilor de putere in plan comercial. Se lanseaza tot mai evident a treia
revolutie industriala, care va face ca lumea sa trebuiasca a fi privita multipolar.
6.Comentati pe scurt impactul pe care aparitia si maturizarea gruparilor economice
regionale il are asupra comertului internationa…pag 24

Desc?rcat de Christina Elena (christinaaa.ev@gmail.com)

 lOMoARcPSD|4440556

S-au constituit initial ca derogari de la CNMF sub forma de zone de liber schimb si
uniuni vamale. Ca urmare a efectelor de creare si deturnare de comert au amplificat dar si
distorsionat fluxurile comerciale

Traditionale. Exemplul cel mai sugestiv in acest sens este UE, iar tarilor care nu participa
inca la astfel de grupari nu le ramane decat sa adere la cele existente sau sa creeze noi
grupari.
7.Comentati pe scurt impactul pe care diversificarea si sporirea eficacitatii masurilor de
politica comerciala il are asupra comertului international.

Comertul international este derulat in conditiile unei concurente imperfectate de

obstacole comerciale. Gama barierelor s-a imbogatit iar eficacitatea lor a sporit continuu
si s-a conturat o lege a protectiei constante care a generat insemnate pierderi de
bunastare. Puseurile de protectionism insotesc de regula momentele de conjunctura
nefavorabila iar barierele submineaza bazele specializarii.

8.Explicati pe scurt modul in care globalizarea sistemelor de productie

influenteaza evolutia comertului international.
„Globalizarea productiei” inseamna ca este practic imposibil sa
identificam originea exacta a unui anumit produs, deoarece bunurile sunt realizate prin
imbinarea unor componente care provin din diverse locuri/tari. Imaginea traditionala a
diviziunii geografice a muncii intre centrul industrializat care produce bunuri si periferia
mai putin dezvoltata, care ofera resursele de baza, s-
a transformat azi radical prin „delocalizare si globalizare”

In termeni teoretici, analistii denumesc aceasta tendinta” dezintegrare verticala a

productiei” sau comert intra
-produs. Comertul intra-produse, implicand exportul si importul de componente folosite
la realizarea unor bunuri finite, detine in prezent cca 1/3 din comertul mondial.

Aceste evolutii provocatoare si-au pus, cu siguranta, amprenta asupra evolutiei CI.
9. Comentati pe scurt impactul pe care adancirea procesului de institutionalizare la nivel
international il are asupra comertului international
.

Dupa al doilea razboi mondial s-a incercat inlocuirea confruntarii cu conlucrarea in plan
financiar, bancar si comercial. In plan comercial s-a vizat institutionalizarea comertului
international. Institutionalizarea UNCTAD ca organ de lucru al Adunarii Generale a
ONU, aparitia GATT, crearea OMC si instaurarea caracterului obligatoriu al conduitei
comertului autentic multilateral au contribuit la evolutia intregului flux economic
international, flux care se afla astazi intr-o noua etapa a dezvoltarii sale, adica in etapa
globalizarii.

Cadrul institutional influenteaza schimburile comerciale la fel de mult ca si factorul

tehnologic sau ca dotarea cu resurse. Institutiile publice nationale si harta politica

Desc?rcat de Christina Elena (christinaaa.ev@gmail.com)

 lOMoARcPSD|4440556

internationala influenteaza maniera in care sunt croite si negociate schimburile

comerciale si masurile de politica comerciala. Institutiile economice puternice
favorizeaza comertul international si ii influenteaza determinantii reprezentand o
importanta sursa de avantaje comparative. Pentru ca institutiile vor ramane si in viitor un
important factor de influenta pentru comertul international, autoritatile publice vor trebui
sa acorde o atentie in crestere reformei acestora.

10.Comentati pe scurt impactul pe care factorii demografici il pot avea asupra comertului
international.
Se asteapta ca populatia planetei sa ajunga la 8.3 mld in anul 2030 si la 9.3 mld in anul
2050. Cea mai mare parte din acest spor demografic se va realiza in tarile aflate acum in
curs de dezvoltare si care se afla intr-un stadiu incipient al tranzitiei demografice. In
unele state tranzitia demografica se afla in stadiul final, sporul natural este descrescator si
s-a instalat procesul de
grizonare
demografica, dar asistam la cresterea nivelului de educatie si de urbanizare. In aceste tari
principala sursa a sporului demografic este imigrarea. Aceste stari de fapt influenteaza
comertul international pe cel putin doua canale: modificarile care se produc la nivelul
scalei avantajelor comparative si transformarile care au loc in ce priveste marimea si
compozitia cererii de importuri. Trebuie sa ne asteptam ca statele in care exista sau va fi
in crestere rata de dependenta a persoanelor de varsta a treia sa devina, din net exportatori
de bunuri intensive, net importatori de capital de astfel de bunuri si sa isi vada erodate
avantajele comparative detinute acum la produsele intensive in capital uman. Cresterea
ponderii persoanelor de varsta a treia va conduce la cresterea cererii pentru bunuri si
servicii destinate special acestei categorii, emergenta clasei de mijloc va contribui la
schimbari importante in structura schimburilor comerciale internationale, iar cresterea nr
de persoane bogate din tarile in curs de dezvoltare va genera noi si complexe oportunitati
de afaceri ceea ce va contribui la cresterea comertului international. Fluxurile comerciale
internationale vor fi afectate si de alte doua evolutii: cresterea ponderii persoanelor active
inalt calificate si cresterea ponderii femeilor in totalul fortei de munca activa.

11.Comentati pe scurt impactul pe care factorii investitionali il pot avea asupra

comertului international
Acumulare de capital fizic poate influenta schimburile comerciale in mai multe moduri.
Sper exemplu, programele de investitii de amploare in infrastuctura vor contribui la
reducerea costurilor de transport si vor spori capacitatea de livrare, ceea ce va impulsiona
participarea unei tari la schimburile comerciale internationale. Astfel de investitii vor
putea contribui si la aparitia unor noi jucatori pe scena comerciala internationala.
Investitiile in infrastructura fizica, cum ar fi cele in porturi, sosele, caile ferate sau alte
elemente infrastructurale fizice, vor impulsiona schimburile comerciale la nivel regional,
in timp ce investitiile in infrastructura atrag si mentin un nr din ce in ce mai mare de state
in comertul international cu servicii. Fluxurile de capital provenite din afara unei tari pot
influenta schimburile comerciale si in alt mod decat prin impactul asupra investitiilor
interne. Investitiile straine directe vor genera si amplifica importurile de semifabricate
sau componente si vor contribui la aparitia unor lanturi creatoare de valoare. Nu trebuie

Desc?rcat de Christina Elena (christinaaa.ev@gmail.com)

 lOMoARcPSD|4440556

omisa nici influenta fluxurilor externe de capital asupra cursului valutar si prin acesta
asupra importurilor si exporturilor.

Concluzie

•
Investitiile publice in infrastructura pot contribui la aparitia in viitor a unor noi jucatori
la nivelul peisajului comercial;

•
O infrastructura de transport de calitate poate stimula schimburile comerciale la nivel
regional, impulsiona comertul cu servicii si modifica fundamentele viitoare ale
specializarii pe produse si procese;

•
Prin intermediul investitiilor devine posibil ca o tara, specializata in prezent in sectoare
intensive mai ales in forta de munca slab calificata, sa promoveze, pe termen mediu sau
lung, structuri de specializare bazate pe sectoare intensive tehnologic;

•
Exista riscul ca, in absenta unui cadru reglementar unitar privind investitiile straine
directe sau de portofoliu, sa se amplifice coeficientul de divergenta reglementara care
poate afecta alocarea eficienta a resurselor la scara internationala.

12.Comentati pe scurt relatia bidirectionala dintre progresul tehnologic si schimburile

comerciale transfrontaliere

Relatia dintre progresul tehnologic si schimburile comerciale transfrontaliere este una

bidirectionala;

Avantul tehnologic este un principal detonator al dinamicii si mai ales structurii

schimburilor comerciale;

Printre factorii care au demonstrat ca influenteaza semnificativ inclinatia catre inovare, se

detaseaza comertul international;

In teoria economica se postuleaza ca firmele cele mai productive exporta si ca, dintre
acestea, cele si mai productive isi internationalizeaza activitatile productive;

In teoria economica traditionala nu s-au luat in considerare efectele de antrenare pe care

le are progresul tehnologic asupra fluxurilor de import si de export;

Avansul tehnologic a avut un impact notabil asupra nivelului costurilor de tranzactie.

e) Reglementarile trebuie sa fie obiectiv justificabile si rezonabile;

Desc?rcat de Christina Elena (christinaaa.ev@gmail.com)

 lOMoARcPSD|4440556

f) Nu trebuie sa fie restrictionate decontarile aferente tranzactiilor cu servicii,

g) Angajamentele individuale ale tarilor se negociaza si sunt supuse consolidarii;

h) Liberalizarea progresiva a comertului se va face pe calea unor negocieri viitoare.

18.Analizati instrumentele de politica comerciala folosite in comertul cu servicii.

• Restrictii cantitative (care limiteaza direct volumul sau valoarea tranzactiilor);

• Masuri bazate pe pret (impunerea unor taxe furnizorilor straini sau controlul tarifelor);

• Masuri care impun prezenta fizica a prestatorului pe piata respectiva sau obligatia de a
crea firme pe acel teritoriu ec;

• Obstacole tehnice (cerinte privind autorizarea, regl. specifice unor piete sectoriale);

• Masuri care decurg din functionarea pietelor publice (achizitii guvernamentale,

stimulentele-b, f, fb,v,

19.Comentati pe scurt vantajula= solut ca teorie care explica fundamentele comertului

international.

Adam Smith a dezvoltat teoria avantajului absolut care sugereaza ca o tara trebuie sa
produca si sa exporte acele marfuri pentru care este mai productiva decat celelalte tari si
sa importe acele marfuri la care alte tari sunt mai competitive.

Comertul liber intre state a fost considerat calea cea mai potrivita de sporire a bogatiei,
intrucat acesta permite unei tari sa-si mareasca volumul de bunuri si servicii de care
dispune, specializandu-se in producerea acelor bunuri si servicii pentru a caror producere
dispune de avantaje concurentiale pe care sa le vanda altora. Astfel, teoria avantajului
absolut a aparut ca raspuns la
intrebarea “Ce bunuri si servicii trebuie sa produca si sa importe o tara?”

20.Explicati pe scurt avantajulrelativ ca teorie care sustine fundamentele comertului

international.

Teoria avantajului comparativ se concretizeaza in castigul realizat de catre o natiune care

produce si vinde la extern bunurile pe care le realizeaza cu costuri de productie relativ
mai mici cu alte bunuri nationale iar, in schimbul lor, procura alte marfuri, a caror
realizare la intern se dovedeste mai putin avantajoasa.

David Ricardo a explicat teoria avantajului comparativ in cartea sa, aparuta in anul 1817,
cu titlul “The Principles of Political Economy and Taxation” intr
-un exemplu care impllica Anglia si Portugalia.Ricardo a sustinut ca importurile ar putea
fi profitabile pentru o natiune, chiar daca aceasta ar produce bunul importat la un cost

Desc?rcat de Christina Elena (christinaaa.ev@gmail.com)

 lOMoARcPSD|4440556

mai mic, lucru ce contrazice teoria avantajului absolut a lui Adam Smith, conform caruia,
in conditiile unui comert liber, fiecare bun apartine tarii care l-a produs la cel mai mic
cost real.

21.Explicati pe scurt) diferentainceprivestedotareanatiunilorcufactorideproductie

ca teorie care explica fundamentele comertului international...........
a. Teoria avantajelor comparative nu da raspunsul la o intrebare fundamentala : ce factori
determina care produse se califica pentru a avea avantaje comparative in cazul fiecarei
tari; b. Aceasta teorie este elaborata de Eli Hecksher si Bertin Ohlin; c. Analiza se
bazeaza pe urmatoarele observatii: -dotarea cu factori de productie difera de la o tara la
alta; unele tari dispun de terenuri fertile, altele de resurse de apa etc. -bunurile sunt
diferite in functie de tipurile de factori de productie utilizati pentru realizarea lor; O tara
va trebui sa exporte in principal acele bunuri care incorporeaza factorii de productie cei
mai abundenti. e) Factorii de productie sunt abundenti(ieftini) si rari (scumpi); f) tara va
avea un avantaj comparativ la produsele pentru a caror realizare se folosesc factori de
productie abundenti, g) Teoria a fost testata empiric de W. Leontieff folosind analiza
inputoutput pornind de la ideea prevalenta atunci in SUA ca aceasta tara este intensiv
dotata in capital si deficitara in munca; h) A prezumat ca SUA exporta prioritar produse
intensive in capital si importa produse intensive in forta de munca; i) Concluzia la care a
ajuns a fost ca SUA exporta prioritar produse intensive in munca si importa produse
intensive in capital- paradoxul lui Leontieff; j) Criticii sai au considerat ca: i. a folosit un
numar redus de sectoare economice; ii. a luat in considerare doar 2 factori de productie.
22.Explicati pe scurt impactulparcurgeriifazelorcicluluideviataalproduselor asupra fundamentelor
comertului international..............
Teoria pune accentul pe creativitate, extinderea pietelor, avantajele comparative si
raspunsul strategic al concurentilor; Conform teoriei ciclul de viata al produsului
cuprinde 3 etape (produs inovativ, produs matur si produs standardizat); a. In stadiul de
produs inovativ: - o firma creeaza si lanseaza un produs nou; - produsul este raspunsul la
cererea interna; - extragerea si prelucrarea mesajelor pietei este foarte importanta; -
produsele complexe trebuie lansate in tarile dezvoltate, cu piete mari si cu consumatori
exigenti; - cea mai mare parte a productiei este destinata pietei interne, exporturile sunt
marginale si vizeaza testarea unor noi piete. b. Stadiul de produs matur a) Cererea pentru
produsele inovative creste substantial pentru ca utilizatorii le valideaza valoarea si
valoarea de intrebuintare;

b) Firmele inovative isi sporesc capacitatile de productie; c) Apar concurentii interni si

straini atrasi de profiturile din sectorul respectiv; d) Competitivitatea se poate mentine
prin reducerea costurilor si se produce delocalizarea productiei in alte tari. C.Stadiul de
produs standardizat a) Piata produselor se stabilizeaza devenind bunuri comune; b) Se
amplifica procesul de productie in strainatate in cautarea unor factori mai ieftini si a unor
regimuri fiscale mai permisive; c) Tara inovatoare devine net sau exclusiv importator al
acestor produse; In conformitate cu teoria ciclului de viata al produsului: a) Productia
interna incepe in stadiul 1, atinge cote importante in stadiul 2 si se reduce pana la
eliminare in stadiul 3; b) Exporturile firmelor inovatoare sunt marginale in stadiul 1,

Desc?rcat de Christina Elena (christinaaa.ev@gmail.com)

 lOMoARcPSD|4440556

devin importante in stadiul 2 si sunt substituite cu importuri in stadiul 3; c) Concurenta

externa apare in faza finala a stadiului 1, se acutizeaza in stadiul 2 si se transfera pe teren
neutru in stadiul 3.
23.Explicati pe scurt rivalitateastrategica globala si impactul acesteia asupra fundamentelor
comertului international.
a) Cele mai recente explicatii apartin economistilor Paul Krugman si Kevin Lancaster in
anii 80; b) Firmele se preocupa sa-si dezvolte avantaje competitive sustenabile, pe care
le pot folosi pentru a domina piata globala; c) Explicatia se concentreaza pe deciziile
strategice pe care le adopta firmele atunci cand concureaza la scara internationala; d)
Mijloacele de care dispun firmele sunt: detinerea de DPI, investitiile in C-D, preocuparea
pentru asumarea efectelor economiei de scara si de gama si valorificarea curbei de
experienta.
24.Explicati pe scurt dimensiunea geopolitica a teoriei avantajelor competitive ale
natiunilor........
a) A izvorat din necesitatea de a oferi solutii acceptabile la provocarile derivate din
competitia de tip nou intre SUA si UE si, dintre acestea, si statele din Asia; b)
Recomanda ca marile puteri comerciale sa isi consolideze avantajul competitiv prin
inovatie si mai multa informatie, c) S-a straduit sa comenteze rolul de hegemon pe care
inca il are SUA in conditiile i
n care UE este un partener „subordonat„;
d) Ofera un model imbunatatit de avantaj comparativ pentru: Cei globalizati- deschiderea
pietelor; Globalizatori
–
inovatiile si serviciile postvanzare.
25. Analiza competitivitatii la nivel de tara necesita obligatoriu urmatoarele tipuri de
analogii:
a; b; c; d, (se va comenta fiecare in maximum o fraza) ...

a) Intre
cota de piata
a unei firme (indicator important care atesta relevant cat de competitiva este o firma) si
ponderea unei tari
in
total schimburi comerciale internationale
(dar aceasta nu se poate afirma ca se datoreaza in principal cresterii nivelului de
competitivitate);

b) Intre
pretul bunurilor
vandute de firma si
cursul real de schimb
al monedei unei tari. In timp ce preturile bunurilor depind de costurile de productie, de
gama de servicii adiacente, de notorietatea bunurilor respective (brand-ul), cursul de
schimb depinde foarte mult de eficienta unei economii, de factori extraeconomici, de
perceptia actorilor pietei financiare;

Desc?rcat de Christina Elena (christinaaa.ev@gmail.com)

 lOMoARcPSD|4440556

c) Intre
rate de profitabilitate
pe care o inregistreaza o firma si
ritmul de crestere economica
inregistrat de o economie nationala. Intre cele doua planuri de analiza nu se poate pune
de regula semnul echivalentei;

d) Intre
calitatea actului managerial
la nivelul ueni firme si
calitatea politicilor publice
aplicabile la nivel sectorial sau national intr-o tara.

26.Analiza competitivitatii ca proces a permis identificarea urmatoarelor fatete ale

acestuia: a: b; c; d, (se va comenta fiecare in maximum o fraza)..............

a) Capacitatea de a exporta (de a vinde);

b) Capacitatea locatiei de a exercita gravitatie economica (de a atrage sau de a stimula

investirea);

c) Flexibilitatea (capacitatea de adaptare la schimbare);

d) Profitabilitatea (capacitatea de a genera castig). La diverse niveluri acesta ia diverse

forme: cifra de afaceri sau profit la nivel de firma; restructurare si modernitate la niveld e
sector; spor de bunastare la nivel de economie nationala (plus de PIB/locutor).

27.In legatura cu determinantii factoriali ai avantajelor competitive se pot face

urmatoarele comentarii sintetice: a; b; c; d; ...........
Acelasi raspuns 28
28.Analizati determinantii factoriali care pot influenta avantajele competitive ale unei
natiuni......
Factorii de productie pot fi grupati in :

a) Resursele umane
. Fiecare tara este dotata cu combinatii diferite de factori de productie. Acestea se pot
analiza ca numar, calificare, costuri si aspecte conexe cu etica muncii;

b) Resursele naturale
. Se definesc prin abundenta, calitate, accesibilitate, costuri de exploatare. In ultimele
analize s-au mai adaugat si conditiile climatice si situarea geografica a unei tari (care
poate influenta costurile de transport, permite valorificarea diversitatii culturale si
maximizeaza oportunitatile de afaceri). Apropierea geografica intre tari a promovat un
anumit tip de

Desc?rcat de Christina Elena (christinaaa.ev@gmail.com)

 lOMoARcPSD|4440556

specializare, a creat o retea de complementaritati si a amplificat fluxurile traditionale de

bunuri si servicii. (exemplu: apropierea Finalndei de piata Rusiei a facut ca aceasta tara
sa fie producatoare si exportatoare de spargatoare de gheata)

c) Resursele de cunoastere
. Acestea se afla de regula in universitati, centre de cercetare sau de transfer de
cunoastere, la marile corporatii. Sunt rezultatul proceselor de inovare si alimenteaza
aceste procese.

d) Resursele de capital
. Capitalul nu este un factor de productie omogen, prezentandu-se in varii forme si
implicand o mare varietate de actori. Un rol esential revine ISD.

e) infrastructura. Natura, calitate, costurile de utilizare a infrastructurii existente.

Componente : retele de transport, coridoare comunicationale, servicii postale, retele de
transfer al fondurilor, ocrotirea sanatatii, retele de distributie a diferitelor forme de
energie dar si gospodariile si institutiile culturale

Factori de baza (resurse naturale, clima, situarea geografica, forta de munca, capitalul in
forma baneasca traditionala )
–
pot explica schimburile comerciale intersectoriale

Factori avansati (infrastructura, personalul inalt calificat, formele noi ale fluxurilor de
capital)
–
dobandirea si conservarea avantajelor competitive si se valorifica pe calea diferentierii
gamei de produse si cresterii ponderii celor intensive tehnologic.

Factori de productie generali si specializati (retele de transport de calitate, capitalul oferit

de sistemul bancar si forta demunca motivata adecvat
–
specialisti inalt calificati ; ex: roboti

29.Analizati determinantii cererii si modul in care acestia pot influenta avantajele

competitive ale unei natiuni......
a) Cererea oferind bazele economiei de scara, influenteaza eficienta proceselor
productive si determina dinamica inovarii;

b) cererea opereaza pe trei axe:

compozitia
; natura necesitatilor cumparatorilor
–

Desc?rcat de Christina Elena (christinaaa.ev@gmail.com)

 lOMoARcPSD|4440556

influenteaza maniera in care o firma recepteaza, interpreteaza si raspunde nevoilor

utilizatorilor -> mesaje venite dinspre pietele interne (firmele sunt mai in masura sa
perceapa, sa inteleaga si sa actioneze in conformitate cu nevoile utilizatorilor nationali)

dimensiunea si determinantii cresterii acesteia;

mecanismele prin care preferintele cumparatorilor dintr-o tara se transmit in alte tari.

Avantajele competitive depind intr-o masura insemnata de apropierea comportamentului

unei firme de segmentele adecvate de utilizatori. Cererea este tot mai segmentata ->
exemplu: Kodak sau Fugi, preocupari specifice in raport cu fotografii, utilizatorii de fime
cinematografice si radiologice sau Airbus
–
cursele intre localitati apropiatate

Important : natura cumparaturilor interni, in special cei cu un comportament complex de

consum -> oglinda celor mai complexe nevoi (consumatorii japonezi
–
echipamente audio)

Exigentele specifice ale pietei interne conduc la avantaje competitive daca le anticipeaza
sau le preced pe cele de pe alte piete (exemplu: comoditatea americanilor a condus la
succesul international al fastfood, bunurilor preambalate si al cartilor de credit si debit)

Ritmul in care creste cererea interna si solvabilitatea acesteia; rata ridicata de crestere
permite adoptarea de noi tehnologii, amortizarea facila a noilor investitii, cresterea
capacitatii de productie

Structura cererii e la fel de importanta ca marimea ei; saturarea pietei interne

–
motivatie reactiva pentru internationalizarea activitatilor

30.Analizati modul in care corelarea dintre sectarele unei economii poate influenta
avantajele competitive ale unei natiuni......
Avantajele competitive pe care o tara le are in anumite sectoare confera potentiale
avantaje si firmelor care opereaza in sectoarele corelate pentru ca ele produc inputuri care
sunt folosite si sunt importante pentru inovare sau internationalizare Sectoarele din
amonte
–
contribuie la reteaua de avantaje competitive : acces rapid, prompt, eficient si uneori
preferential la cele mai avantajoase inputuri Cel mai important avantaj al integrarii la
nivel national este procesul de inovare si modernizare Schimbul de drepturi de proprietate
intelectuala si rezolvarea in comun a unor probleme stiintifice conduce la solutii mai
rapide si mai eficiente Prezenta unor adevarate retele de firme integrate vertical sau
orizontal in anumite tari conduce la aparitia altor sectoare competitive -> partajarea

Desc?rcat de Christina Elena (christinaaa.ev@gmail.com)

 lOMoARcPSD|4440556

activitatilor : evolutii tehnologice, indusitra prelucratoare, distributie, marketing, servicii

Prezenta unor sectoare complementare
–
valorificarea noilor oportunitati si premisele aparitiei de noi firme cu o noua filosofie
concurentiala ; Companiile isi partajeaza activitatile si participa la o serie de aliante
competitive (Elvetia- firma Ricola si dinamizarea expansiunei internationale folosind
canalele de distributie ale firmei Tobler/Jacobs) Produsele sau serviciile complementare
oferite de firme situate in aceeasi tara sunt percepute a fi mai avantajoase, deoarece sunt
recomandate altor firme -> relatiile de parteneriat stranse intre firmele care produc bunuri
complementare sunt firesti si pot conduce la performante economice si comerciale
deosebite; acestea trebuie cultivate in primele stadii ale ciclului de viata al produsului
31.Analizati modul in care strategiile, structurile si rivalitatile dintre companii pote
influenta avantajele competitive ale unei natiuni....
a) Dezideratele, viziunea, misiunea, strategiile si filozofia organizationala sunt influentate
de climatul in care opereaza; Ex: Italia
–
competitorii de succes international sunt firme de dimensiuni mai mici
(minimultinationale), iar in Germania, managerii de top au pregatire prevalent tehnica,
firmele au structuri ierarhice bine definite si folosesc practici manageriale specifice. b)
Printre factorii succesului in plan international regasim: Atitudinea autoritatilor
–
politicile guvernamentale si rolul lor important in influentarea sectoarelor in care sa se
investeasca si succesele reputate (Elvetia si Suedia
–
tari neutre
–
avantaj in conturarea unor retele internationale in sectoarele sensibile politic) Structura
proprietatii, conditiile pietei de capital, natura guvernarii corporatiste
–
2 moduri : 1. Sectoarele cu nevoi specifice de fonduri, managerii au atitudini diferite fata
de risc, diferite orizonturi de timp, rate diferite de profitabilitate pe termen lung 2.
Influenta pietelor de capital vriaza in functie de nevoia de fonduri Motivatiile
managerilor
–
definesc succesul sau esecul companiilor din anumite sectoare (valori sociale care
influenteaza atitudinea fata de munca si castigurile asteptate de lucratori) Atitudinea fata
de prestigiul national si de prioritatile nationale (SUA, raspunsul care trebuia dat la
avansul luat prin programul Sputnik a devenit un stimul deosebit pentru sectorul
aerospatial) Rivalitatea intre firme (puternici competitori la nivel national -> inovare si
cautarea debuseelor pe pietele externe ; concurentii interni se stimuleaza reciproc sa
reduca costurile, sa amelioreze calitatea produselor)
32.Printre principiile inscrise in textul initial al GATT pentru a guverna comertul
international regasim: a; b, c; d; e; (se va comenta fiecare intr-o fraza).......
a) Principiul nediscriminarii care presupune acordarea reciproca a CNMF si a CRN;
pivot de baza (presupune sa nu oferi un tratament comercial diferit intre partenerii
comercial

Desc?rcat de Christina Elena (christinaaa.ev@gmail.com)

 lOMoARcPSD|4440556

–
transpunerea in practica urma sa se faca prin inscrierea in textul acordului si preluarea in
tuturor celelalte acorduri a CNMF si a CRN b) Interzicerea restrictiilor cantitative si a
altor bariere cu efect echivalent in relatiile dintre PC; c) Folosirea nediscriminatorie a
restrictiilor cantitative atunci cand acestea se justifica; d) Interzicerea sau limitarea
folosirii subventiilor de export si a taxelor compensatorii;
–
rezultatul unui compromis diplomatic intre interzicere si limitare e) Folosirea tarifului
vamal ca unic instrument de protejare a economiei nationale cu conditia sa nu contina
taxe cu nivel prohibitiv; f) Adoptarea deciziilor prin consens, iar cand nu se intruneste
consensul si pentru probleme procedurale folosirea votului; (cea mai mare problema a
tarilor in curs de dezvoltare nu au capacitatea de a fi reprezentate la negocieri
–
metoda nedemocrata ; celelalte tari puternice vor fi in avantaj) g) Solutionarea
diferendelor intre PC pe calea consultarilor bi sau multilaterale.
33.Mentionati si comentati in maximum o fraza derogarile (exceptiile) de la principiile
fundamentale ale GATT.......
a) Recunoasterea sistemului preferintelor vamale
in vigoare la data semnarii acordului, cu conditia ca limitele acestor preferinte in vigoare
sa nu fie extinse ulterior de catre partile contractante. Acestea vizau preferintele instituie
anterior de catre metropole si imperiile coloniale.
b) Admiterea crearii de zone de liber schimb si de uniuni vamale,
cu tarife vamale externe comune, la care sa participe doua sau mai multe parti
contractante (art. XXIV), cu conditia sa nu fie instituite noi bariere (tarifare si netarifare)
fata de celelalte parti contractante. c
) Negocierea de protocoale preferentiale
intre tarile in curs de dezvoltare, parti contractante ale GATT, si instituirea Sistemului
generalizat de preferinte vamale nereciproce si nediscriminatorii in favoare tarilor in curs
de dezvoltare (ca o derogare de la clauza natiunii celei mai favorizate); negocierea
Sistemului Global de Preferinte Comerciale intre tari in curs de dezvoltare, membre ale
Grupului celor 77, tot ca o derogare de la clauza natiunii celei mai favorizate.
d) Autorizarea tarilor in curs de dezvoltare

–
parti contractante la GATT
–
de a promova masuri de politica comerciala cu caracter protectionist pentru apararea
economiei nationale si in special a industriei, de concurenta puternica a tarilor dezvoltate.
Aceasta reprezinta o derogare de la mai multe principii fundamentale. Intr-o anumita
masura, prevederile partii a patra din GATT se inscriu si ele ca derogari de la unele
principii fundamentale in favoarea tarilor in curs de dezvoltare
–
parti contractante la GATT.
e) Admiterea temporara de restrictii cantitative

Desc?rcat de Christina Elena (christinaaa.ev@gmail.com)

 lOMoARcPSD|4440556

(sau alte masuri netarifare cu efecte similare) in relatiile comerciale dintre partile
contractante la importul unor produse care ar periclita productia interna sau in scopul de a
contribui la echilibrarea balantei de plati.
34.Analizati functiile sistemului comercial mutilateral.......
a) Forum de gestionare a derularii schimburilor comerciale internationale;

b) Obtinerea unui coeficient sporit de liberalizare la scara multilaterala a comertului

international; liberalizarea -> utilizarea mai eficienta a fdp

c) Creator de coduri de conduita plurilaterale si multilaterale in planul politicilor

comerciale; negociate in cadrul celor 8 runde de tratative multilaterale, referitoare la cele
mai sensibile probleme ; ex: acordul cu privire la achizitiile guvernamentale

d) Conturarea unui nou parteneriat international; prin obligatiile asumate in cadrul Gatt,
tarile au acceptat sa-si vada ingradita libertatea de a aplica anumite instrumente specifice
ale politicilor sectoriale

35.Analizati pe scurt (maximum 10 randuri) OMC in logica guvernantei economice

globale.................

Sistemul comercial multilateral, avand ca pivot OMC, este cel mai complex panel de
instrumente ale managemnetului economic si ale dezvoltarii. Desi se prezinta ca un real
succes, cu perspective favorabile, se afla sub lumina a numeroase
critici
.
Exemplu
: tarile in curs de dezvoltare care nu au interesele luate in vedere, prevederi inedecvate,
pe de-o parte, iar pe de alta parte, cele dezvoltate, actionand in conformitate cu presiunile
puternicelor grupuri de interese interne, se simt frustrate de incrancenarea tarilor in curs
de dezvoltare de a se opune noilor masuri. / lipsa de interes din partea celor mai
importanti membri, putine exemple ca tarile au imbratisat o filosofie a liberului schimb
Preocuparile principale
: agricultura si servicii, iar progresele inregistrate pot relansa expansiunea comertului
international
36.Explicati pe scurt ratiunile pentru care
nediscriminarea este un pivot esential al sistemului comercial multilateral actual............
Ratiuni :
a) De natura economica; firmele importatoare si consumatorii vor fi stimulati sa sa
aprovizioneze de la ofertantii cu costurile cele mai mici

b) Ofera sanse egale tarilor indiferent de marime; tratament favorabil , forta economica
exercitate inegal

c) De eficienta; orice actiune unilaterala va trebui extinsa si asupra celorlalti

Desc?rcat de Christina Elena (christinaaa.ev@gmail.com)

 lOMoARcPSD|4440556

d) Reducerea costurilor si duratei negocierilor. Se evita tratativele bi sau multilaterale

indelungate

37.Explicati pe scurt
Reciprocitatea ca principiu al sistemului comercial international......
a) Reflecta dorinta de a limita inclinatia spre unilateralism; b) Se prezinta sub multe
forme( poate fi difuza si specifica); c) Apare si in procesul de aderare de noi membri
intrucat acestia dobandesc pe cale multilaterala toate facilitatile negociate deja; (taxa de
admitere
–
in cazul OMC a noului venit pentru accesul la avantaje) d) cale de intelegere a rolului
reciprocitatii este sa se porneasca de la premisa ca sectoarele concurate de importuri au o
serie de avantaje competitive specifice ; e) Pentru ca reciprocitatea sa functioneze este
important ca grupurile de interese favorabile liberalizarii sa nu aiba alte mijloace de a
obtine acest deziderat; (exemplul tarilor industrializate care se antreneaza in negocieri
bilaterale pentru imbunatatirea accesului la piete)
38.Explicati pe scurt transparenta ca principiu al sistemului comercial international......
a) Monitorizarea procesului de punere in aplicare a angajamentelor asumate presupune un
flux constant si nedistorsionat de informatii; b) La Geneva functioneaza si au reuniuni
numeroase comitete specializate, grupuri de lucru si consilii care primesc rapoarte,
elaboreaza studii, publica culegeri cuprinzand practicile comerciale; c) Tarile participante
sunt obligate sa notifice reglementarile legale, modificarile in arhitecturile institutionale,
intentiile de a pune in aplicare noi instrumente de politica comerciala, modul in care
solutioneaza problemele specifice, d) Trebuie realizata in dublu sens; e) Reduce
presiunile asupra mecanismului de solutionare a diferendelor, intrucat anumite masuri se
pot discuta la nivelul cel mai adecvat; f) Este vitala pentru credibilitatea sistemului, g)
Poate conduce la diminuarea incertitudinilor derivate din aplicarea diferitelor instrumente
de politica comerciala; h) OMC este, deseori, singura sursa credibila de informatii pentru
societatea civila;
39.Explicati pe scurt salvgardarea ca principiu al sistemului comercial international......
Preocuparea tarilor sa isi creeze mecanisme care sa le permita sa deroge de la
angajamente asumate si sa adopte restrictii comerciale in situatii determinate a) Prevederi
care permit folosirea instrumentelor comerciale pentru a obtine obiective noneconomice
(protejarea sanatatii si securitatii, evitarea prejudicierii semnificative a unor sectoare
economice); b) Prevederi menite sa asigure o concurenta loiala
–
masuri compensatorii (in cazul in care partenrii subventioneaza exporturile), masuri
antidumping (practicarii diferitelor tipuri de dumping) c) Prevederi care permit
interventia din ratiuni economice;
40.Formulati o metafora pentru sistemul comercial international
si sustineti-o argumentativ pe scurt...... (fiecare cu metafora lui, eu am gasit una pe net)
La modul cel mai comun Sistemul comercial international SCI este
Definit ca
1)
O retea de piete

Desc?rcat de Christina Elena (christinaaa.ev@gmail.com)

 lOMoARcPSD|4440556

in care consumatorii se angreneaza in schimburi cu alti actori invizibili pentru ei, dar ale
caror vieti sunt afectate de reguli care le guverneaza comportamentul economic; 2)
Aceste reguli pot schimba fundamental vietile oamenilor si pot crea
un mediu in care sunt partajate beneficiile fluxurilor comerciale,

3) O mare parte din importantul potential al comertului de a actiona ca forta a cresterii

economice se risipeste pentru ca
este gestionat inadecvat
.
41.Enumerati principiile care au stat a baza negocierior comerciale multilaterale.......
a) Fiecare PC decide daca participa sau nu la negocieri;

b) Nici unei parti contractante nu i se poate pretinde sa ofere concesii unilaterale,

concesiile trebuind sa fie de egala valoare;

c) Concesiile acordate in cadrul multilateral nu pot fi retrase in mod unilateral;

d) De rezultatele negocierilor beneficiaza toate tarile P.C.

42.Explicati pe scurt de ce negocierilecomerciale multilaterale suntschimburimultivalente de
concesii ......................
Procesul negocierii a fost o retea de cotrapartida care a constat intr-un schimb recirpoc de
concesii. Pe parcurs,
participantii formulau cereri de concesii si ofereau facilitati, insa fiecare fiind preocupati
sa obtina cat mai mult posibil in schimbul unui numar cat mai mic de facilitati
. Negociind s-a ajuns la un echilibru posibil in circumstantele date si diferit de la caz la
caz. Insa, din lipsa unor mijloace fungibile pentru a sustine schimbul de concesii
negociatorii au fost obligati se aiba o agenda care sa promita castiguri unui numar cat mai
mare de parteneri
. Ca atare, pentru succesul negocierilor a fost foarte importanta convenirea asupra
agendei tratativelor. Negocierile sunt precedate de procese complexe de pregatire, de-a
lungul carora se identifica probleme, stabilesc prioritati, formuleaza pozitii initaile si fac
noi propuneri.
Fiecare participant trebuie sa fie foarte atente cu privire la oferta care e dispus sa o faca
si sa ofere delegatiei un mandat adecvat.
Principalul avantaj al negocierii unei palete foarte largi de probleme consta in faptul ca
sporteste sansele unui comportament coopertant si sansa gasirii unor solutii adecvate la
problemele sensibile. Frecvent negocierile intra in impas datorita reticentei negociatorilor
sa ofere suficiente concesii pentru a ajunge la un acord final, iar pentru iesirea din impas
trebuie sa se aplece asupra unor probleme, sa reformuleze solicitarile initiale si sa caute
solutii alternative. (pag 327-328)
43.Explicati pe scurt de ce in cadrul negocierilor comerciale multilaterale
echitatea este,decelemaimulteori,mai importantadecateficacitatea........

Desc?rcat de Christina Elena (christinaaa.ev@gmail.com)

 lOMoARcPSD|4440556

Deoarece solutiile bazate pe

eficacitate (maximizarea de rezultate pozitive la nivelul fiecarei tari) nu s-au dovedit
intotdeauna posibile independent de rezultatele celorlalti parteneri
.
Solutiile alese la finalul unor tratative complicate sunt acceptate pentru echilibrul adus si
nu pentru fundamentele explicative.
Un exempu in acest caz e acceptarea formulei elvetiene la Runda Tokyo mai mult pentru
ca ducea la beneficierea echilibrata de avantajele ale liberalizarii comerciale de toti
participantii la GATT. Analistii au constatat ca alta formula decat cea menita sa
armonizeze disparitatile tarifare ar fi foast mai putin avantajoasa in termeni de bunastare,
deoarece constiente de avatajele ce le-ar avea in urma anumitor ajustari structurale,
fiecare tara e procupata sa limiteze reducerea obstacolelor comerciale in sectoarele
sensibile la concurenta. (pag 333)
44Explicati pe scurt de ce negocierile comerciale multilaterale sunt
jocuri concurentiale desfasurate in mai multe etape
..................
Procesul de negociere parcurge frecvent mai multe stadii, incepand prin conturarea unei
agende preliminare de negociere, initiata de una sau mai multe tari.
Deseori, initiatorii tratativelor au motivatii oficiale cu care incearca sa isi convinga
partenerii sa participe la acest proces, insa la baza acestuia se afla scopuri mai specifice
la nivel national.
Negocierea propriu-zisa e divizata in mai multe etape:
o perioada de studiere a propunerilor
, (in care sunt prezentate preferinte cu privire la agenda si optiuni cu privire la diverse
coalitii de negociere, urmate de angajarea optiunilor politice sce vor guverna tratativele),
perioada negocierilor consistente
, (e redactat setul de solutii fezabile in urma concesiilor si ofertelor realizate, se
finalizeaza acordurile in cea mai mare parte, insa forma finala fiind conditionata de
rezultatul de ansamblu al rundei) si
stadiul final
(care se incheie cu concluziile si redactarea formei finale a protocoalelor, acordurilor si
coincide cu expirarea mandatelor de negociere ale delegatiilor celor mai importante
puteri comerciale). In plus, procesul de negociere fiind etapizat duce la folosirea intregii
palete de tactici de negociere,
prevaland stratagemele „baiat bun
-
baiat rau”, „presiunea timpului”, „secretul lui Socrate”. (pag 328)

45. Comentati
obiectivele
care urmau sa fie indeplinite pe parcursul Rundei Uruguay ..... (pag 336)
a.
Liberalizarea si extinderea comertului international in avantajul tuturor PC
prin eliminarea, reducerea, atenuarea sau armonizarea barierelor comerciale tarifare si
netarifare; b.
Intarirea si imbunatatirea SCI

Desc?rcat de Christina Elena (christinaaa.ev@gmail.com)

 lOMoARcPSD|4440556

prin supunerea unei parti tot mai importante a comertului international unor norme noi
de conduita
mai clare, mai eficace, cu caracter obligatoriu si convenite pe cale multilaterala;
c.
Sporirea capacitatii SCI de a se adapta la noile provocari din economia internationala,
prin punerea accentului pe ajustarile structurale, prin consolidarea raporturilor GATT cu
celelalte organisme si structuri internationale; d.
Sporirea interdependentelor dintre politicile comerciale si celelalte politici sectoriale
pentru a se obtine efectul sinergic intre dimensiunile comerciala, financiara si
investitionala.
46.

Comentati
principiile
care trebuiau respectate pe parcursul negocierilor Rundei Uruguay ..........
1. Transparenta si compatibilitatea negocierilor cu principiile de baza, cu obiectivele si
angajamentele asumate de PC astfel incat sa se obtina avantaje sporite si reciproce pentru
toti participantii; 2. Lansarea, derularea si finalizarea tratativelor vor fi privite drept
componente ale unui singur proces; 3. Echilibrul concesiilor in cadrul principaleleor
sectoare si domenii ale CI 4. Tratament diferentiat si mai favorabil pentru TCD;

5. Tarile in curs de dezvoltare nu vor trebui sa ofere concesii incompatibile cu nivelul lor
de dezvoltare sau care afecteaza programele lor de emancipare economica si luata in
considerare posibilitatea ca TCD sa aduca contributii la procesul de liberlizare a CI pe
masura masura imbunatatirii performantelor lor economice (economiile lor se dezvolta si
imbunatateste situatia in comertul exterior) 6. Tratament specific pentru tarile cel mai
putin dezvoltate, si necesitatea sustinerii masurilor care dinamizeaza SCI 7. Principiul
angajamentului unic
–
rezultatele negocierilor vor putea fi asumate doar in integralitatea lor
47.

Analizati principalele deosebiri care se pot identifica intre GATT si OMC ..........
- GATT a fost un acord provizoriu si adoptat pe baze
ad-hoc
(care nu a fost niciodata ratificat de parlamentelor tarilor participante)
,
OMC este o organizatie internationala avand baze legale solide(ratificat), iar Acordurile
sale descriu exact modul de functionare; - OMC are membrii in timp ce participantii la
GATT s-au numit parti contractante; - GATT s-a ocupat exclusiv de comertul cu bunuri
in timp ce activitatile OMC vizeaza si comertul cu servicii si cu DPI (drepturi
proprietatea intelectuala); - Mecanismul OMC de solutionare a diferendelor este mai

Desc?rcat de Christina Elena (christinaaa.ev@gmail.com)

 lOMoARcPSD|4440556

rapid, mai predictibil si actioneaza in mod automat iar procedurile sale nu pot fi blocate
de nici-o tara membra.
48.

Analizati functiile pe care le indeplineste Organizatia Mondiala a Comertului .. ...

1. Crearea conditiilor pentru punerea adecvata in aplicare a prevederilor acordurilor
multilaterale; 2. Forum de organizare si desfasurare a unor noi runde de negocieri; 3.
Administrarea mecanismului de solutionare a diferendelor comerciale dintre membrii; 4.
Gestionarea mecanismului de examinare periodica a politicilor comerciale ale tarilor
membre; 5. Cooperarea cu celelalte organisme internationale pentru a se obtine un nivel
sporit de coerenta la nivelul procesului decizional global.
49.

Mentionati principalele 5 aspectele sensibile inscrise, in ultimii ani, pe agenda

negocierilor comerciale multilaterale......
1. Standardele ambientale si cele sociale 2. Reglementari privind securitatea alimentelor
3. Dreptul de proprietate intelectuala 4. Protectia consumatorilor 5. Etica afacerilor,
birocratia si coruptia
50.

In conformitate cu prevederile GATS, printre principiile care definesc comertul

international cu servicii se pot mentiona.................
· Toate serviciile intra sub incidenta prevederilor GATS; · CNMF se aplica tuturor
serviciilor cu exceptia unor situatii concret precizate si doar pe baze temporale; ·
Tratamentul national se aplica doar in domeniile care fac obiectul unor angajamente
asumate; · Transparenta reglementarilor, · Reglementarile trebuie sa fie obiectiv
justificabile si rezonabile; · Decontarile aferente tranzactiilor cu servicii, trebuie sa fie
nerestrictionate · Angajamentele individuale ale tarilor se negociaza si sunt supuse
consolidarii; · Liberalizarea progresiva a comertului se va face pe calea unor negocieri
viitoare.
51.

In Declaratia Ministeriala de la Singapore, partile contractante si-au reiterat

angajamentele in legatura cu urmatoarele aspecte: a; b; c; d; e;
a. Crearea unui SCM mai corect, echitabil si mai deschis; b. Liberalizarea progresiva a
comertului cu servicii si eliminarea TV si a BN in comertul cu bunuri; c. Respingerea
tuturor formelor de protectionism si eliminarea tratamentului discriminatoriu in relatiile
comerciale internationale; d. Integrarea T in c d, a TCMPD(cele mai putin dezvoltte,
insulare si fara litoral=LDCs) si a economiilor in tranzitie in SCM; e. Asigurarea
nivelului maxim posibil de transparenta
52.

Declaratia Minsiteriala a partilor contractante adoptata la Geneva in 1988 punea accentul

pe probleme cum ar fi: a; b; c; d; e; a.

Rezultatul negocierilor in domeniile convenite la finele Rundei Uruguay; b.

Desc?rcat de Christina Elena (christinaaa.ev@gmail.com)

 lOMoARcPSD|4440556

Mentinerea determinarii pentru piete deschise ca solutie la efectele turbulentelor

financiare; - Necesitatea convingerii publicului larg de beneficiile SCI astfel incat acesta
sa inteleaga si sa sprijine valorile liberalizarii comerciale; - Continuarea eforturilor de
diminuare a sentimentului de marginalizare pe care il incearca tcmpd (imbunatatirea
conditiilor de acces pentru produsele acestor tari); - Implementarea cu buna credinta a
angajamentelor ca si conditie eliminatorie pentru credibilitatea sistemului;

53.

Conferinta Ministeriala de la Doha din 2001, s-a deosebit de cea de la Seatle din 1999,
prin urmatoarele aspecte: a; b; c; d; e;
(DE INSISTAT PE EA !!!)
–
pe slideuri pct a e impartit in 2
a.

Problemele au fost mult mai bine pregatite prin negocierile anterioare privind agricultura
si serviciile; iar lista cu privire la problematica unei mai bune implementari a fost
scurtata si a existat un plan cu privire la modul de tratare a problemelor sensibile; b.
Ministrii au constientizat efectele negative pe care le-ar genera inca un esec al
negocierilor; c. Climatul politic se schimbase; era o dorinta puternica de afirmare a
intereselor comune si de a se transmite un mesaj cu privire la stabilitatea SCI dupa
prabusirea CI si dupa evenimentele din SUA; d. Se depusesera eforturi sporute anterior
reuniunii pentru implicarea ONG-urilor in formularea de p.d.v in procesul de pregatire; e.
Abilitati manageriale sporite ale moderatorilor;
54.

I
n documentul denumit “Pachetul din iulie”, adoptat la Geneva
in anul 2004, printre principalele masuri privind agricultura se pot mentiona: a; b; c; d; e;
a. Adoptarea unui nou cadru de negocieri; b. Centrarea pe actiunile pe termen lung
menite sa contribuie la obtinerea unui sistem comercial
deschis
,
corect
si
orientatcatrepiata
prin implementarea unor reforme radicale in acest sector; c. Echilibru concesiilor la
finele rundei; d. Procedarea la reforme in toti cei trei
piloni
ai negocierilor. e. Coerenta intre comert si dezvoltare.
+++ pe slideuri se mai spune si de alte „principale masuri”

Sprijinul intern

Desc?rcat de Christina Elena (christinaaa.ev@gmail.com)

 lOMoARcPSD|4440556

- Tratamentul diferentiat si mai favorabil sa ramana o componenta de baza a sprijinului

intern; - Folosirea logicii armonizarii; - Tarile dezvoltate sa procedeze la reduceri
semnificative ale intrgului nivel al sprijinului intern; - Sa se procedeze la reduceri pe
toate componentele (AMS, nivelurile
de minimis, blue box,etc);

Concurenta la export -
S-a convenit sa se elimine: - Subventiile de export cuprinse in listele nationale; -
Creditele de export, garantarea si asigurarea acestora; - Practicile comerciale
distorsionante; - Prevederile neconforme cu privire la ajutorul alimentar.
Accesul la piete
–
optiunea pentru o formula unitara care sa se bazeze pe principiile: - Reducerile de taxe
vamale se vor aplica la nivelurile consoldate; - Fiecare SM (cu exceptia LDCs) va trebui
sa contribuie cu concesii; - Se va urmari obtinerea progresivitatii reducerilor tarifare; - O
mai mare rigurozitate in stabilirea listei produselor sensibile la concurenta; -
Principiul “
imbunatatirii substantiale a aceesului la piet
e”:
- Transparenta
–
monitorizarea si supravegherea implementarii angajamentelor;
55.

I
n documentul denumit “Pachetul din iulie”, adoptat la Geneva
in anul 2004, printre principalele masuri privind cresterea accesului la piete a produselor
non-agricole (NAMA) se pot mentiona: a; b; c; d; e;
a. Tarile care nu facusera inca oferetele initiale au fost invitate sa faca acest lucru cat mai
urgent; b. S-a decis convenirea unei date limita pentru inaintarea ofertelor revizuite; c. S-
a cerut tuturor SM sa faca oferte de concesii concrete si de inalta calitate; d. SM sa
urmareasca niveluri progresiv inalte de liberalizare comerciala; e. S-a decis demararea
negocierilor pe baza urmatoarele elemente: - Negocierilor vor avea ca scop clarificarea si
imbunatatirea aspectelor sensibile; - Rezultatele tratativelor vor trebui sa ia in considerare
principiul tratamentului diferentiat si mai favorabil; - Tarile in curs de dezvoltare vor face
concesii atunci cand nivelul lor de dezvoltare le va permite; - Toate statele membre vor
trebui sa semnaleze zonele sensibile care trebuiesc negociate; - Se va imbunatati asistenta
pentru t.i.c.d.

Test 2 1. In corelatie cu comertul cu bunuri serviciile se pot clasifica in: a) Servicii

incorporate in bunuri (filme, carti, componente pentru sectorul informatic); b) Servicii
complementare comertului cu bunuri (servicii de transport, depozitare, distributie,
asigurare, financiare, bancare, de promovare); c) Servicii care se substituie comertului cu
bunuri(franchiza, leasing-ul, serviciile de reparatii si intretinere); d) Servicii care se
comercializeaza independent de bunuri(asigurari de persoane si alte asigurari non-marfa,

Desc?rcat de Christina Elena (christinaaa.ev@gmail.com)

 lOMoARcPSD|4440556

servicii contabile si de audit, juridice, medicale, de telecomunicatii, informatice, turistice)

2. Explicati (max. 10 randuri) in ce consta dimensiunea geopolitica a teoriei avantajelor
competitive... a) A izvorat din necesitatea de a oferi solutii acceptabile la provocarile
derivate din competitia de tip nou intre SUA si UE si, dintre acestea, si statele din Asia;
b) Recomanda ca marile puteri comerciale sa isi consolideze avantajul competitiv prin
inovatie si mai multa informatie, c) S-a straduit sa comenteze rolul de hegemn pe care inca il are
SUA in conditiile in care UE este un partener
„subordonat„;
d) Ofera un model imbunatatit de avantaj comparativ pentru: Cei globalizati- deschiderea
pietelor; Globalizatori
–
inovatiile si serviciile postvanzare. 1. Printre modurile specifice de prestare a serviciilor
se pot mentiona: a; b; c, d, (se va explica... a) Transfer transfrontalier ( cros-border
supply)servicii prestate de pe teritoriul unui stat pe teritoriul altui stat- servicii de
comunicatii, asigurari, servicii financiare. b) Deplasarea consumatorilor dintr-o tara
pentru a consuma servicii intr-o alta tara.(consumption abroad); serviciile turistice. c)
Prezenta comerciala.(commercial presence) infiintarea unei filiale sau sucursale care
presteaza servicii in alt stat. d) Deplasarea persoanelor din tara de origine catre alta tara
pentru a presta servicii.( movement of natural persons), servicii de avocatura, consultanta,
educationale, arhitectura, constructii. 2. Analiza competitivitatii la nivel de tara necesita
obligatoriu urmatoarele tipurid e analogii: a; b; c; d; (se va comenta fiecare in maximum o
fraza).... a) Intre cota de piata a unei firme (indicator important care atesta relevant cat de
competitiva este o firma) si ponderea unei tari in total schimburi comerciale
internationale (dar aceasta nu se poate afirma ca se datoreaza in principal cresterii
nivelului de competitivitate); b) Intre pretul bunurilor vandute de firma si cursul real de
schimb al monedei unei tari. In timp ce preturile bunurilor depind de costurile de
productie, de gama de servicii adiacente, de notorietatea bunurilor respective (brand-ul),
cursul de schimb depinde foarte mult de eficienta unei economii, de factori
extraeconomici, de perceptia actorilor pietei financiare; c) Intre rate de profitabilitate pe
care o inregistreaza o firma si ritmul de crestere economica inregistrat de o economie
nationala. Intre cele doua planuri de analiza nu se poate pune de regula semnul
echivalentei; d) Intre calitatea actului managerial la nivelul ueni firme si calitatea
politicilor publice aplicabile la nivel sectorial sau national intr-o tara.

1. Printre determinantii internationalizarii comertului cu servicii regasim: a; b; c, d; (se

va explica fiecare in maximum o fraza)... a) Cererea pentru servicii a devenit mai mare, mai
informata, mai omogena si mai receptiza fata de eforturile prestatorilor, b) S-a intensificat
utilizarea tehnologiei informatiilor; c) Facilitarea accesului prestatorilor de servicii la
telecomunicatii; d) Asimilarea progresului tehnic; e) Asocierea, in tot mai mare proportie,
a serviciilor la bunurile exportate; f) Includerea informatiilor, considerate resurse
strategice, in gama valorilor comercializabile; g) Diversificarea optiunilor aflate la
indemana companiilor 2. Analiza comeptitivitatii ca proces a permis identificarea
urmatoarelor fatete ale acestuia a; b; c; d, (se va explica fiecare in maximum o fraza)... a)
Capacitatea de a exporta (de a vinde); b) Capacitatea locatiei de a exercita gravitatie
economica (de a atrage sau de a stimula investirea); c) Flexibilitatea (capacitatea de

Desc?rcat de Christina Elena (christinaaa.ev@gmail.com)

 lOMoARcPSD|4440556

adaptare la schimbare); d) Profitabilitatea (capacitatea de a genera castig). La diverse

niveluri acesta ia diverse forme: cifra de afaceri sau profit la nivel de firma; restructurare
si modernitate la niveld e sector; spor de bunastare la niveld e economie nationala (plus
de PIB/locutor). 1. Printre instrumentele de politica comerciala folosite in comertul cu
servicii se pot mentiona: a; b; c; d; (se va explica fiecare in maximum o fraza).............. a)
Restrictii cantitative (care limiteaza direct volumul sau valoarea tranzactiilor); b) Masuri
bazate pe pret (impunerea unor taxe furnizorilor straini sau controlul tarifelor); c) Masuri
care impun prezenta fizica a prestatorului pe piata respectiva sau obligatia de a crea firme
pe acel teritoriu ec; d) Obstacole tehnice (cerinte privind autorizarea, regl. specifice unor
piete sectoriale); e) Masuri care decurg din functionarea pietelor publice( achizitii
guvernamentale, stimulentele-b,f,fb,v, 2. In legatura cu determinantii factoriali ai
avantajelor competitive se pot face urmatoarele comentarii sintetice: a; b; c; d; ........... a)
Resursele umane . Fiecare tara este dotata cu combinatii diferite de factori de productie.
Acestea se pot analiza ca numar, calificare, costuri si aspecte conexe cu etica muncii; b)
Resursele naturale. Se definesc prin abundenta, calitate, accesibilitate, costuri de
exploatare. In ultimele analize s-au mai adaugat si conditiile climatice si situarea
geografica a unei tari (care poate influenta costurile de transport, permite valorificarea
diversitatii culturale si maximizeaza oportunitatile de afaceri). Apropierea geografica
intre tari a promovat un anumit tip de specializare, a creat o retea de complementaritati si
a amplificat fluxurile traditionale de bunuri si servicii. Se pot da exemple... c) Resursele
de cunoastere. Acestea se afla de regula in universitati, centre de cercetare sau de transfer
de cunoastere, la marile corporatii. Sunt rezultatul proceselor de inovare si alimenteaza
aceste procese. d) Resursele de capital. Capitalul nu este un factor de productie omogen,
prezentandu-se in varii forme si implicand o mare varietate de actori. Un rol esential
revine ISD.

Desc?rcat de Christina Elena (christinaaa.ev@gmail.com)