ANALELE INSTITUTULUI DE ECONOMIE, FINANŢE ŞI STATISTICĂ 235

FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ EVOLUŢIA PREŢULUI LA CARBURANŢI.

UNELE ASPECTE CE VOR FACILITA PROCESUL DE CREARE A UNUI MODEL ECONOMETRIC DE
PROGNOZĂ A IPC AL CARBURANŢILOR

DMITRI MOROŞAN, drd., BNM

The recent evolution of the oil global prices has further amplified the importance of the oil prices in developing
countries. At the same time, the absence of significant resources of petroleum products in the Republic of Moldova
shows once again the national economy dependence on import of oil derivatives. So, this paper analyses the factors
which influence the evolution of pump price for fuel in the Republic of Moldova, together with the effects of the
variations in fuel prices on domestic total inflation. This paper proposes to disaggregate fuel’s pump price in two
groups as a result e the main factors that are influencing the short and medium term evolution of fuel pump price are
identified. The results obtained in this paper highlight the main factors that are affecting fuel’s pump price: import
prices (USD), exchange rate MDL / USD, excise rate and VAT rate.
Keywords: inflation, oil prices, exchange rates, excise rate, value added tax (VAT), consumer price index (CPI),
Urals, econometrics and sliding average.
Evoluţiile recente ale preţurilor mondiale ale petrolului a amplificat şi mai mult importanţa preţurilor
produselor petroliere în ţările în curs de dezvoltare. În acelaşi timp, lipsa resurselor semnificative de produse
petroliere pe teritoriul Republicii Moldova denotă încă o dată dependenţa economiei naţionale de importul derivatelor
petroliere. Astfel, această lucrare prezintă o analiză a factorilor care influenţează evoluţia preţului la pompă al
carburanţilor în Republica Moldova, dar şi efectele generate de variaţia preţului la carburanţi în rata internă a
inflaţiei. Totodată, în lucrare se propune dezagregarea preţului la pompă în două grupe, drept urmare sunt remarcaţi
şi principalii factorii care influenţează evoluţia pe termen scurt şi mediu a preţului la pompă al carburanţilor.
Rezultatele obţinute conturează că evoluţia preţului la pompă al benzinei şi motorinei este influenţată preponderent de:
preţul de import (USD), cursul de schimb MDL/USD, cota accizului şi cota TVA.
Cuvinte cheie: inflaţie, preţuri la petrol, curs de schimb, cota accizului, cota TVA, Urals, medie glisantă,
econometrie.

JEL Classification: C5, E3, E31, L42, L71

Pe parcursul timpului au fost efectuate un şir de cercetări şi analize care au avut drept scop identificarea
principalilor factori ce influenţează creşterea preţului mondial al petrolului, dar şi cea a preţurilor la produsele petroliere
dintr-o anumită regiune, ţară. Petrolul este unul dintre principalii indicatori ai mai multor procese în cadrul economiei
globale. Astfel, pentru cea mai mare parte a secolului trecut, petrolul ieftin a alimentat creşterea economică globală. De
menţionat că, în ultimul deceniu, preţul petrolului a crescut de patru ori, astfel influenţând permanent potenţialul de
creştere al economiilor lumii.
După cum cunoaştem, pe teritoriul Republicii Moldova nu există resurse semnificative de petrol. Astfel,
economia naţională este dependentă de importurile de derivate petroliere şi respectiv fluctuaţiile preţurilor
internaţionale la petrol influenţează semnificativ ritmul activităţii economiei naţionale. Referitor la structura importului
de produse petroliere, de notat, că deja 4 ani în şir, începând cu 2009, se relevă o tendinţa de majorare a ponderii
motorinei cu 8.0 puncte procentuale, de la 52.2 la sută la 60.2 la sută, a gazului lichefiat cu 2.0 puncte procentuale, de la
10.2 la sută la 12.2 la sută, din contul descreşterii cotei benzinei de la 37.5 la sută până la 27.5 la sută 1.
Este de menţionat că, petrolul extras pe plan mondial nu este uniform după calitate şi, în consecinţă, după preţ.
Preţurile depind de densitate, de fracţiuni, etc. Astfel, conform datelor ANRE din „Raportul privind piaţa produselor
petroliere în anul 2012”, companiile petroliere din Republica Moldova importă derivate petroliere preponderent din
România (benzină – 65.9 la sută, motorină – 50.7 la sută), Austria (benzină – 12.3 la sută, motorină – 4.4 la sută),
Bielorus (benzină – 4.4 la sută, motorină – 15.6 la sută) şi Federaţia Rusă (motorină – 15.2 la sută). În aceste ţări, la
rafinării, se prelucrează preponderent petrol de marca Urals – petrol cu o cantitate mare de sulf (conţinutul de sulf de
aproximativ 1.3 la sută), care este un amestec de petrol extras în Regiunea Autonomă Khanty-Mansiisk şi Tatarstan.
Producătorii de bază ai Urals sunt companii din Federaţia Rusă – Rosneft, Lukoil, Surgutneftegaz, Gazprom Neft,
TNK-BP şi Tatneft – de aceea acest petrol mai este numit şi petrol rusesc 2. În contextul celor expuse mai sus, în
cercetările ce ţin de evoluţia economiei Republicii Moldova este preferabil să se opereze cu preţul petrolului de marcă
Urals.
Pentru început, se va prezenta de ce este importantă cunoaşterea mecanismului de formare a preţurilor la
carburanţi, dar şi anticiparea cât mai exactă a fluctuaţiilor viitoare. Răspunsul la această întrebare ar putea fi identificat
în efectele care sunt generate de modificarea preţurilor la carburanţi. În general, variaţia preţului la carburanţi în rata
internă a inflaţiei poate fi divizată în trei canale:

1
Raportul privind piaţa produselor petroliere a RM în anul 2012, ANRE.
2
conform www.topoilnews.com

EDIŢIA A III-a, 2013

236 Economie, Finanţe, Politici Sociale, Statistică şi Econometrie

1. Efectul direct – care se referă la creşterea directă a preţurilor;

2. Efectul indirect – efectele legate de costurile de producţie (ex. cheltuielile de transport; cheltuielile aferente
lucrărilor agricole);
3. Efectele de runda a doua – apar ca urmare a creşterii costului de trai, astfel muncitorii cer mărirea salariilor,
pentru aşi menţine puterea de cumpărare a venitul disponibil.
În continuare se propune un exemplu simplist ce ar crea o claritate în informaţia prezentată anterior. De exemplu,
considerăm cazul în care preţul combustibililor a crescut cu 10 la sută, iar ponderea acestora în coşul IPC este 0.05, prin
urmare, ponderea celorlalte produse şi servicii cumulativ constituie 0.95. Totodată, presupunem că ponderea
combustibilului în costurile totale de producţie constituie 20 la sută. De menţionat că, majorarea de preţ pentru alte
bunuri şi servicii va depinde de capacitatea producătorilor de a substitui între combustibili şi alte cheltuieli. Astfel,
conform datelor menţionate anterior putem determina care va fi efectul unei creşteri a preţurilor la carburanţi cu 10 la
sută asupra IPC total.
Efectul direct aferent acestei creşteri va fi de 0.5 la sută (0.05*10% = 0.5%). Totodată, asumând că elasticitatea
producătorilor de substituţie cu alte cheltuieli este zero, atunci efectul indirect va constitui 1.9 la sută (0.2*10%*0.95 =
1.9%). Deci, putem concluziona că, în baza calculelor prezentate anterior, o creştere a preţurilor la carburanţi cu 10 la
sută va genera un efect cumulativ asupra IPC de 2.4 la sută (suma dintre efectul direct şi cel indirect
0.5%+1.9%=2.4%). Astfel, primele două efecte sunt percepute pe termen scurt, în timp ce efectele de runda a doua sunt
sesizate pe termen mediu.

Preţul unui litru de

carburant

Componentele de
cost GAP

Preţul de import Profitul comp.

Cota accizului Cota TVA Cheltuieli fixe
(MDL) petroliere

Preţul de import Cheltuieli salariale

(USD)

Cursul valutar Uzura mijloacelor

MDL/USD fixe

Alte cheltuieli

Fig. 1. Dezagregarea preţului la pompă a unui litru de carburant

Sursa: Elaborată de autor.

Deci, pentru a cunoaşte mai aprofundat mecanismul de formarea a preţului la carburanţi, dar şi identificarea
factorilor care stau la baza formării lui, pentru început se propune dezagregarea preţului la pompă al benzinei/motorinei.
Astfel, în schema de mai sus s-a descompus preţul la pompă a unui litru de benzină/motorină. S-a decis divizarea
preţului în două grupe, deoarece această divizare permite evidenţierea factorilor pe termen scurt şi mediu, care
contribuie la formarea preţului la carburanţi. La baza acestei clasificări a stat următoarea idee: „O pondere din preţul
unui litru de carburant îl reprezintă costurile fixe şi profitabilitatea companiei petroliere. După cum se cunoaşte, pe
termen scurt costurile fixe în activitatea întreprinderilor sunt relativ constante şi nu suportă modificări esenţiale odată cu
modificarea volumului de producţie. Deci, acest „GAP” (care include costurile fixe şi profitul companiilor petroliere) va
tinde spre o valoare centrală, spre o mărime fixă. Pe termen mediu, acest „GAP” ar putea suporta unele modificării, ca
urmare a schimbării conjuncturii economice. De menţionat că, pe termen scurt, aceşti factori pot fi neglijaţi, şi astfel,
preţul carburanţilor este influenţat în totalmente de cealaltă grupă „Componentele de cost””.
Deci, factorii principali care influenţează preţul carburanţilor pe termen scurt sunt:
1. Preţul de import (USD);
2. Cursul valutar MDL/USD;
3. Cota accizului;
4. Cota TVA.
După cum cunoaştem, impactul modificării cotei accizului şi a cotei TVA pot fi uşor anticipate şi cuantificate,

EDIŢIA A III-a, 2013

 ANALELE INSTITUTULUI DE ECONOMIE, FINANŢE ŞI STATISTICĂ 237

deoarece aceste schimbări sunt publicate şi anunţate odată cu aprobarea legii bugetului în lectură finală. Deci, putem
concluziona că factorii esenţiali care contribuie la modificarea preţului la combustibili sunt: preţul de import (USD) şi
cursul valutar MDL/USD. Prin urmare o prognoză cât mai eficientă a acestor sub-componente de cost va permite
estimarea cât mai exactă a modificării preţului la pompă a carburanţilor.
Totodată, companiile petroliere dispun şi de unele stocuri de carburanţi pentru a asigura continuitatea activităţii,
ca urmare a apariţiei unor perturbaţii în procesul de aprovizionare cu produse petroliere. Astfel, în procesul de creare a
unor modele econometrice de prognoză a preţului la pompă a carburanţilor este bine venită şi încorporarea acestui
factor. Pentru a încorpora acest factor în model se poate utiliza o medie glisantă în procesul de estimare a preţului mediu
de import. Prin urmare, preţul mediu de import pentru luna „X” va fi format ca media ponderată a preţului mediu pentru
luna „X” şi „X(-1)” (precedentă).
PI  PI 0 * (1   )  PI 1 *  ; unde:
PI - preţul mediu de import pentru luna curentă corectat, ca urmare a existenţei stocurilor;
PI 0 - preţul mediu de import pentru luna curentă;
PI 1 - preţul mediu de import pentru luna precedentă;
 reprezintă ponderea stocurilor exprimată prin numărul de zile raportate la numărul de zile din lună.
În final putem concluziona că, evoluţiile recente ale preţurilor mondiale ale petrolului a amplificat şi mai mult
importanţa preţurilor produselor petroliere în ţările în curs de dezvoltare. Totodată, lipsa resurselor de petrol pe
teritoriul Republicii Moldova, denotă încă o dată dependenţa economiei naţionale de importul derivatelor petroliere.
Astfel, conform analizelor efectuate s-a demonstrat că factorii principali care influenţează fluctuaţia preţului la pompă a
carburanţilor pe piaţa internă sunt: preţul de import (USD), cursul valutar (MDL/USD), cota accizului şi cota TVA. Prin
urmare, o estimare cât mai exactă a evoluţiei acestor factori, va permite crearea unor anticipări aferente preţurilor la
carburanţi cât mai exacte.
Totodată, factorii sus menţionaţi pot fi asociaţi fluctuaţiilor pe termen scurt, însă nu trebuie să neglijăm şi
impactul generat de factorii pe termen mediu. Dacă să menţionăm unii dintre aceşti factori atunci îi vom menţiona pe
următorii: majorarea fondului de salarizare, modificarea taxelor percepute de administraţiile publice locale, modificarea
cheltuielilor de întreţinere a staţiilor PECO, reutilarea staţiilor, modificarea volumului vânzărilor (ca urmare a
modificării conjuncturii economice sau a preferinţelor consumatorilor), etc. De menţionat că, estimarea impactului
generat de aceşti factori este un proces foarte complex şi este practic imposibil. Acest fapt, se datorează atât
incertitudinii aferente vitezei de acumulare a devierilor financiare, ca urmare a modificării indicatorilor respectivi,
precum şi de cea aferentă deciziilor companiilor, de priorităţile curente, care sunt dictate de politica individuală a
fiecăreia. Totodată, unele estimări la nivel de opinie a expertului (engl. expert judgement) ar putea fi considerate ca o
primă soluţie în crearea a unor anticipări cu privire la estimarea impactului generat de factorii pe termen mediu.

Referinţe bibliografice
1. Legea cu privire la piaţa produselor petroliere, nr. 461-XV din 30.07.2001;
2. DAVID Coady, MOATAZ El-Said, ROBERT Gillingham, Kangni Kpodar, Paulo Medas and David Newhouse,
„The Magnitude and Distribution of Fuel Subsidies: Evidence from Bolivia, Ghana, Jordan, Mali, and Sri Lanka”,
IMF Working Paper, Authorized for distribution by Gerd Schwartz, November 2006;
3. Finance & Development, June 1996, volume 33, number 2; „Energy and the Environment: Technical and Economic
Possibilities”, Dennis Anderson;
4. „Food and Fuel Prices – Recent Developments, Macroeconomic Impact and Policy Responses”, IMF, Prepared by
the Fiscal Affairs, Policy Development and Review, and Research Departments; Approved by Teresa Ter-
Minassian, Mark Allen, Simon Johnson, June 30, 2008;
5. „The Role of Policies to Foster Oil Sector Investment in a Global Context”, Remarks by John Lipsky, First Deputy
Managing Director of the International Monetary Fund, 11th Energy Forum/ 3rd International Energy Business
Forum, Rome, Italy, April 20-22, 2008;
6. BP Statistical Review of World Energy, June 2013;
7. БРАГИНСКИЙ, О. Б. „Цены на нефть: история, прогноз, влияние на экономику”, Рос. хим. ж. (Ж. Рос. хим.
об-ва им. Д.И. Менделеева), 2008, т. LII, № 6.

Recomandat spre publicare: 20.05.2013

EDIŢIA A III-a, 2013