Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
POLITICI COMERCIALE #1
POLITICI COMERCIALE #1
Partea I: Teoria politicii comerciale sau dezbaterea liber schimb versus protecționism (primul
calup de slide-uri)
• Liberul schimb: argumente (economice; etice)
• Protecționismul: argumente (economice; non-economice, inclusiv etice)
Partea II-a: Instrumentele politicii comerciale (al doilea calup de slide-uri)
• Tipologia barierelor comerciale
Taxele vamale
Barierele netarifare
• Măsuri de promovare și stimulare a exporturilor
• „Piața” protecționismului comercial: „cererea” și „oferta de protecționism”
Protecţionismul - argumente
Economice
• Argumentul industriilor incipiente
• Argumentul dumpingului economic
• Argumentul raportului de schimb (terms of trade)
• Argumentul balanţei comerciale
• Argumentul structurii/compoziţiei comerţului internaţional al unei ţări
• Argumentul “politicii industriale” şi al “politicii comerciale strategice”
• Argumentul veniturilor la buget
Non-economice
• Argumentul locurilor de muncă
• Dumpingul social (inclusiv munca copiilor) şi argumentul social în general
• Dumpingul ecologic şi argumentul ecologic în general
• Argumentul cultural
• Argumentul “sectorului strategic” şi cel al “securităţii naţionale” în general
• Argumentul comerţului corect (fair trade)
Non-argumentul “protejării economiei naţionale”
POLITICI COMERCIALE #1
Daţi fiind:
• 2 indivizi (A şi B)
• Două bunuri economice (mărfuri fizice, servicii, bani – proprietăţi în general) – a
aparţinând lui A şi b aparţinând lui B
• Cu ierarhiile de preferinţă de aşa natură încât pentru A, b este mai important/valoros
decât a (b>a), iar pentru B, a este mai important/valoros decât b (a>b)
Atunci:
• Schimbul are loc
• Schimbul este reciproc avantajos
Problema terţilor
• Sunt ei afectaţi?
POLITICI COMERCIALE #1
POLITICI COMERCIALE #1
Avantajul competitiv
Michael E. Porter (The Competitive Advantage of Nations, 1990)
“Diamantul lui Porter”:
• Determinanţii factoriali
• Determinanţii cererii
• Industriile din amonte şi aval
• Strategiile de firmă, structura pieţei şi rivalităţile strategice dintre firme
Politicile guvernamentale
Şansa
Firmele trebuie să se specializeze acolo unde “diamantul e mai tare” (indică o poziţie mai
favorabilă)
• Până la urmă viziunea e micro sau macro? (ambiguitate)
Slăbiciune: este un argument de tipul: “dacă ai de toate, atunci îţi merge bine” (aproape
tautologic)
Avantaje - concluzie
Criteriul sintetic în care trebuie să se regăsească, până la urmă, oricare dintre avantajele
discutate este acela al profitabilităţii în termeni monetari (altfel e greu să ne dăm seama de ce
ar mai fi oportun să le numim “avantaje”)
Argumentul stimulentelor
Stimulentele/incitativele (bune sau rele) derivă din conexiunea (mai strânsă sau mai laxă)
eforturi – rezultate
POLITICI COMERCIALE #1
Argumentul etic
Principiul non-agresiunii faţă de non-agresori
POLITICI COMERCIALE #1
POLITICI COMERCIALE #1
Este implicit faptul că, cel puţin temporar, vor fi menţinute industrii neprofitabile conform
standardelor concurenţei de pe piaţă (piaţa internaţională)
Pe baza căror criterii (problemă de calcul economic) vor fi selecţionate industriile care
“merită” protecţia? Va fi aceasta acordată tuturor firmelor/iniţiativelor/industriilor noi? (Dacă
nu, câtor industrii, şi care?)
• Obs.: punctul crucial este acela că verdictul prezent al pieţei este neluat în seamă
(industriile nu sunt încă profitabile); cum anume este judecată profitabilitatea viitoare?
(trebuie oferite motive suficiente în prezent, şi anume la momentul iniţierii politicii de
protecţie)
Problema precedentă este agravată de faptul următor: date fiind noile avantaje oferite
“incipienţei”/”noutăţii”, întreprinzătorii sunt stimulaţi (problemă de stimulente) să vină (să se
înghesuie, chiar) cu tot felul de idei şi planuri noi care să se califice pentru protecţie
POLITICI COMERCIALE #1
• În general îngrijorările se exprimă neclar în raport cu unul din soldurile discutate mai
sus; “deficitul de cont curent” şi în particular “deficitul comercial” sunt problemele
cele mai discutate
POLITICI COMERCIALE #1
10
POLITICI COMERCIALE #1
internaţional, care nu văd la timp poziţia favorabilă în care se află ţara lor pentru a
solicita renegocierea contractelor în condiţii mai favorabile (sau, cei din exterior nu se
mişcă primii către condiţii mai favorabile pentru importatori, pentru a lua faţa
celorlalţi într-o operaţiune de reducere a preţului până la urmă inevitabilă – din ipoteza
de “ţară mare”)
Pentru reprezentare grafică:
• http://www-personal.umich.edu/~alandear/glossary/figs/TariffPE/tpe.html#
11
POLITICI COMERCIALE #1
12
POLITICI COMERCIALE #1
• Se operează cu ipoteza eronată a unui număr finit de locuri de muncă (or, nevoile sunt
virtual nelimitate – “stau la rând, aşteptând să fie satisfăcute” de îndată ce se
eliberează resurse)
• Protecţia comercială distruge şi ea locuri de muncă (în import-export şi distribuţie; în
sectoarele care ar fi folosit input-uri din import; în producţia complementară, dacă
există la intern)
• Pe piaţa liberă, rata naturală a şomajului involuntar este – cu excepţia situaţiei
malthusiene – zero.
• Forţa de muncă, mai ales necalificată, este factorul non-specific prin excelenţă
• Importurile fiind mai ieftine, eliberează o parte din resursele populaţiei pentru a fi
alocate în alte sectoare
• De cele mai multe ori, barierele instituţionale sunt cele care creează şomaj (legea
salariului minim pe economie; standarde industriale şi tehnice; norme de securitate sau
ecologice etc.)
Argumentul cultural
Enunţ: libertatea comercială are ca rezultat uniformizarea culturală (“macdonaldizarea”) a
lumii şi distrugerea valorilor tradiționale; consumerismul
Testul culturii veritabile: trebuie să fie în stare să facă să vibreze un public în mod voluntar
• corolar: finanțare voluntară a culturii
Obs. generală:
• Absenţa criteriilor:
Este premiza discreţionarismului politic
Ridică mai mult decât e cazul miza retoricii (demagogie)
13
POLITICI COMERCIALE #1
• Firme din anumite ţări deţin un avantaj competitiv neloial deoarece standardele de
muncă, angajare şi plată a forţei de muncă sunt scăzute (relativ mai scăzute; costuri
mai mici)
• Versiune: inacceptabilitatea muncii minorilor
Dumping-ul ecologic
• Vezi mai sus; costurile mici derivă din permisivitatea legislaţiei în ceea ce priveşte
poluarea
Probleme:
• Dumpingul social:
Salariul şi productivitatea muncii (strâns legate)
Nivelul absolut mic al salariilor nu este numaidecât o ameninţare (contează şi
productivitatea)
Salariile nominale (şi reale) mici din altă parte pot duce la scăderea salariilor
nominale “la noi”, dar la creşterea lor în termeni reali (prin preţuri mici)
Problema muncii copiilor
Ce înseamnă “copil”/”minor”?
Cine este, în ultimă instanţă, în principiu, cel mai bun tutore: părinţii sau
autoritatea publică (sau altcineva)?
Salariile sunt negociate liber între angajatori şi angajaţi
• Dumpingul ecologic:
Pe ce criterii se decide problema alegerii între:
Mediu mai curat, producţie mai redusă
Mediu mai murdar, producţie mai mare
Principiul “precauției” (the precautionary principle)
“câtă vreme nu s-a demonstrat că un anumit lucru (tehnologie, produs etc.) e
inofensiv, el trebuie interzis”
14