Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Fluxurile comerciale dau masura balantei comerciale (exporturi – importuri). Aceasta este cantitatea
de bunuri pe care o tara vinde in alte tari, minus cantitatea de marfuri pe care respectiva tara o cumpara
din alte tari. Acest calcul include toate tranzactiile internationale de marfuri si reprezinta balanta
comerciala a unei tari.
Fluxurile de capital reprezinta banii trimisi peste hotare, in scopul de a investi pe pietele externe.
Fluxurile de capital masoara cantitatea neta dintr-o moneda care este cumparata sau vanduta pentru
investitii de capital. Conceptul-cheie din spatele fluxurilor de capital este soldul. De exemplu, o tara
poate avea fie un flux de capital pozitiv sau negativ.
Un sold pozitiv al fluxului de capital implica faptul ca investitiile care vin intr-o tara din surse
externe depasesc investitiile care parasesc tara pentru investitii externe.
a. Populatia ocupata: pondera populatiei ocupate in sectorul serviciilor fata de totalul populatiei.
Acest indicator realizeaza o analiza dinamica a evolutiei si distributiei pe sectoare a populatiei,
tentinta este de crestere de la an la an;
b. Participarea serviciilor la crearea PIB : pondera serviciilor în PIB. Cu ajutorul acestui indicator
se poate caracteriza dimensiunile globale ale sectorului serviciilor. Proportiaparticiparii
serviciilor la realizarea PIB-ului reflecta potentialul, structura si caracterul dezvoltarii economiei
si totodatadovedesteeficenta înalta a activitatiilordesfasurate în acest sector.)- am gasit pe net
E tot ce am gasit la prof: Astazi dimensiunile relative ale unei economii se exprima prin
ponderea pe care tara respectiva o are in importuri si exporturi, participarea la fluxurile
internationale de capital, prin contributia tarii la progresul tehnologic.
Actiunile intreprinse in domeniile monetare/fiscale, ale balantei de plati si ale cursului de schimb
pot avea un impact deosebit asupra productiei nationale comertului exterior si a mobilitatii
fluxurilor de capital. In incercarea de a atrage si mentine sub control fluxurile de investitii straine
directe, din punct de vedere al localizarii sectoriale si regionale si al dimensiunilor lor,
autoritatile acorda numeroase stimulente sau impun restrictii specifice. Acestea pot deveni relativ
usor factori distorsionati la nivelul fluxurilor de export sau import, limitand volumul fizic al
comertului, redirectionand geografic fluxurile comerciale sau redefinind scala competitivitatii.
Unele dintre state nu mai au acelasi statut dobandit anterior, cum ar fi China si India care sunt
inca economii emergente la nivel OMC, insa dau tonul economiei mondiale si beneficiaza pe
nedrept de statutul vechi.
Cauzele macroeconomice sunt reprezentate de evolutiile ciclice ale Economiei Mondiale care
fluctueaza in amplitudine; pluseurile de recesiune (scaderea bursei); modul de alocare a
resurselor , fortele politice sunt orientate spre capital, nu pe detinatorul de forma monetara, ceea
ce duce la un decalaj de venituri care au alimentat regimul populist
Fenomenele de instabilitate sau criza economica si financiara duc la emergenta unor masuri
protectioniste in politicile comerciale.
Realitatea este ca in asemenea cazuri renuntarea la anumite obstacole comerciale este foarte
directa si ca punerea in aplicare a unor noi bariere comerciale este tot mai vizibila.
Atunci cand izbucnesc turbulente la nivelul diverselor subsisteme ale circuitului economic si
financiar international, regional sau global, atitudinea pozitiva in raport cu dereglementarea
si cu armonia dintre categoriile de actori ai jocului comercial transfrontalier s-au cam
schimbat.
Unele statistici internationale atesta faptul ca peste 60% din comertul global se compune din
bunuri si servicii intermediare care sunt incorporate in diverse stadii ale proceselor de productie
sau generare de bunuri si servicii destinate consumului final. Acest process de fragmentare a
schemelor productive are importante implicatii asupra fundamentelor politicilor publice cu
privire la schimburile comerciale si ofera noi perspective cu privire la cresterea economica si
generarea de noi locuri de munca.
O problema sensibila este cea a legitimitatii actiunilor statelor desfasurate in numele cetatenilor
pe care-I reprezinta. Spre exemplu in cazul existentei unui puternic grup de interese ostil
importurilor poate crea o sursa de presiune in directia restrictionarii acestora.
Putem afirma ca un grup de interese important (cel al consumatorilor) este permanent invocat,
dar mereu ignorant si sacrificat.
Aceste aranjamente, indeosebi Trans Pacific Partenership Agreement si Trade and Investment
Transatlantic Partenership sunt diferite din punct de vedere calitativ fata de cele aterioare.
Astfel de arhitecturi asociative sunt orientate catre o integrare mai profunda si mai cuprinzatoare,
focalizandu-si cadrul reglementar catre oferirea unei platforme viabile prin asigurarea unui
climat de afaceri definit prin liberalizare, transparenta si predictibilitate.
Pe masura ca evolutiile demografice sun tot mai marcante, statele aflandu-se in diversel
faze ale „tranzitie demografice”, obiceiurile de consum se diversifica, iar veniturile
individuale cresc in practic toate regiunile globului, cererea de alimente avand o evolutie
aproape exponentiala. Tot mai multe state au pus in aplicare politici publice menite sa
asigure securitatea alimentara, procedeaza la acordarea de sprijin intern sau
subventioneaza productia si exportul de produse alimentare. In anumite cazuri, acste
scheme de prijin nu sunt posibile, nu sunt economic valabile sau optime structusaur ssau
nu se dovedesc sustenabile ecologic. Ca atare, decuplate de schimburile comerciale
transfrontaliere, ceea ce face sa ne raportam la instrumentarul de politica comerciala. Este
tot mai presanta necesitatea de a se crea premisele pentru a avea piete ale produselor
alimentare corete si previzibile.
13. Analizați pe scurt (max. 10 rânduri) de ce trebuie acordată o mai mare importanță
economiilor- verzi, albastre sau ale creativității...............
16. Analizați pe scurt (max. 10 rânduri) sintagma „Teoria comerţului liber se bazează pe
abstractizări, nu pe evidenţe empirice„........
Are la baza mai ales argumente de natura deductive. Se postuleaza lucruri care, in
demografie sau in sociologie, ar fii luate in deradere daca nu ar fi vrificate empiric.
Teoria liberului schimb sustine ca tarile dezvoltate pierd locuri de munca mai putin calificate,
dar creeaza locuri de munca inalt calificate pentru ca dispun de avantaje competitive in
sectoarele intensive de capital. Datele reale arata ca tari precum SUA pierd locuri de munca
in ambele sectoare. Se mai afirma ca, prin cumpararea de bunuri mai ieftine produse in alte
parti se obtin castiguri notabile care compenseaza pierderile de venituri rezultate ca urmare a
concurentei importurilor.
Se mai sustine ca, urmare a liberului schimb, se castiga mai mult ca urmare a cresterii
economice din tarile concurente decat se pierde ca urmare a concurentei.
17. Analizați pe scurt (max. 10 rânduri) sintagma „Comerţul liber promite ceea ce nu
poate genera„........
Adeptii liberului schimb asigura ca aceasta atitudine s-a dovedit intotdeauna benefica pentru
toti participantii la comertul comercial. Treptat, s-a acceptat si faptul ca Liberul Schimb
genereaza castigatori si perdanti. Ceea ce este reprosabil este ca gama acestora nu este
aleatorie. Liberul Schimb privilegiaza capitalul in defavoarea muncii datorita mobilitatii
internationale diferite. Teoria Liberului Schimb se focalizeaza pe maximizarea veniturilor nu
si pe impartirea acestora. Desi teoria poate fi corecta, L.S. poate dae ca orice tara sa fie
bogata, dar avand mari decalaje intre cetatenii sai.
18. Analizați pe scurt (max. 10 rânduri) sintagma „susținătorii teoriei liberului schimb
folosesc multe argumente care se pot considera a fi expirate„....
Se sustine ca SUA castiga in conditii de liber schimb pentru ca are avantaje comparative in
industiile cu ramuri mari ca urmare a bazei tehnologice superioare si a spiritului
antreprenorial manifestat. Daca ultimul atu poate fi luat in considerare, celalalt nu se mai
sustine datorita schimbarii scalei internsivitatii tehnologice si a rappidei intensifiacri a scalei
stiintifice, in conditiile globalizarii. Se ignora faptul ca SUA a performat in conditiile
Razboiului Rece cand factorii politici constau mai mult decat cei economici.
Realitatea arata ca SUA nu a fost niciodata pusa sa concureze in conditii pure de liber
schimb, nealterate de aranjamente politice. In fondd, ni se cere sa credem in preceptele
teoretice doar pentru ca practica nu ne-a oferit situatii contrare.
20. Analizați pe scurt (max. 10 rânduri) sintagma în explicarea liberului schimb „ S-a
eşuat în tentativa de cuantificare a efectelor promise„..........
21. În legătură cu vulnerabilitățile teoriei avantajelor comparative, analizați pe scurt
(max. 10 rânduri) sintagma „ Nu există externalități„............
O externalitate apare atunci cand pretul unui bun nu reflecta fidel intreaga sa valoare sau
intregul sau cost. Externalitatea negativa clasica este afectarea mediului ca urmare a
liberalizarii comerciale. Produsul provenind dintr-o tara in care exista standarde ecologice va
fi mai ieftin si va obliga tarile care au standarde mai exigente sa le relaxeze. Acesta va
rejudicia toate statele.
Consider ca afirmatia este una eronata. Spre exemplu, forta de munca care este un factor de productie
poate oricand sa se deplaseze il alt stat ceea ce ii ofera functia de factor de productie mobil la nivel
international. SUA care dorea foarte mult forta de munca inalt calificata a apelat la “brain hunting”
cautand in alte state ceea ce aveau nevoie, lucru pe care l-a si obtinut. Deoarece este un factor de
munca mobil acesta a putut fi transferat in SUA si aceasta a obtinut forta de munca inalt calificata pe
care o dorea,mai tarziu avand avantaj comparativ in anumite sectoare care inainte nu ar fi putut sa aiba.
Liberul schimb contribuie la declansarea unor procese prin care tarile pot achizitiona
tehnologii modern si isi pot expune economiile la acele niveluri de concurenta care le oblige
sa-si sporeasca productivitatea. Cel mai greu ucru se dovedeste demonstrarea corelatiei
directe intre liberalizarea fuxurilor comerciale si cresterea PNB. Desi au fost effectuate
numeroase studii in aceasta directe, multe dintre ele semnaland o corelatie pozitiva intre
dezvoltarea schimburilor comerciale si cresterea veniturilor, soliditatea rezultatelor este
incerta. Este greu de demonstrate, in ce masura tarile care au un comert exterior mai
dezvoltat au venituri pe locuitor ridicat sau, in ce masura tarile cu venituri ridicate au un
volum ridicat al schimburilor comerciale.
Printre cele mai relevanta costuri ale proceselor de liberalizare se pot mentiona:
34. Printre obiectivele pe termen scurt și mediu urmărite de state prin intermediul
instrumentelor de politică comercială regăsim: a; b; c; d; e. (se va comenta fiecare
într-o frază).......
apararea suveranitatii nationale
apararea industriilor incipiente- protejarea lor pana cand devin competitive pe
piata internationala, INSA, ele pot deveni dependente de ajutor si sa-si mentina
statutu de industrie infanta la infinit, pot fi ineficiente si discrimina, ba chiar
sabota industriile eficiente
programe de dezvoltare economica
politici industriale
presiunea grupurilor de interese ( public choice analysis)
acet argument a fost deseori folosit pt a justifica apelarea la instrumentele de politica comerciala
in favoarea anumitor sectoare economice . S-a considerat ca anumite evolutii politico militare se
pot dovedi potrivnice intereselor unei tari,aceasta trebuind sa si asigure autoaprovizionarea cu
materiile prime strategice ,cu masini si utilaje. Spre ex, vulnerabilitatea liniilor de productie
japoneze a fost demonstrata de incapacitatea sa de a remedia in timp util deteriorarile produse de
submarinele aliate de razboi navelor de lupta proprii in timpul celui de al 2RM. Alt exemplu il
reprezinta SUA, care a aplicat numeroase programede sprijinire a industriei interne constructoare
de nave pentru a mentine cunostintele si experienta din acest domeniu. Conform acestor
reglementari, toate navele care erau folosite de companiile americane de navigatie trebuiau sa fie
produse in santierele americane iar transporturile oceanice intre porturile din SUA trebuiau sa se
faca cu nave construite pe teritoriul acestei tari. Argumentul apararii nationale a apelat
permanent la publicul larg care este preocupat constant de faptul ca propria tara va deveni
dependenta de alta tari care detin controlul asupra resurselor strategice . Multe grupuri de
interese au folosit acest argument atractiv pt a obtine protectia pt sectoarele lor de interes fata de
concurenta externa. Din acelasi motive, in majoritatea tarilor au primit un tratament comercial
preferential atat prin protectie cat si prin stimulate, o serie de sectoare cum ar fi siderurgia. Si in
prezent multe produse intesive tehnologic sunt procurate preferential de pietele inteene din
aceleasi considerente ceea ce distorsioneaza fluxurile comerciale , imperfecteaza concurenta si
distorsioneaza determinantii comertului international
Parintele acestei filosofii , Alexander Hamilton considera ca sectoarele prelucratoare din noile
tari independente dispun de avantaje comparative latente care le vor permite in timp sa concureze
pe pietele externe . El avertiza ca tanara industrie prelucratoare din aceste tari nu are sanse de
supravietuire in perioada de inceput din cauza puternicei concurente a firmelor mult mai mature
in plan concurential . El a considerat ca solutia care se impunea era aplicarea de taxe vamale
majorate la importul de produse in SUA oferind firmelor americane protectia adecvata pana cand
se vor maturiza pentru a rezista concurentii. Japonia a fost extrem de eficienta in sustinerea
anumitor sectoare economice . In intreaga perioada postbelica , Japonia a dezvoltat industiile de
prelucrare a metalelor in pofida faptului ca nu dispune de resursele naturale necesare . Acest
obiectiv a fost realizat prin eliminarea taxelor vamale la minereuri si concentrate minerale si prin
aplicarea unor taxe vamale ridicate la metale prelucrate . Sprijinul guvernamental pt anumite
sectoare care pot avea in persoectiva avantaje comparative poate fi o strategie de dezvoltare
deosebita si eficace . Totusi , a stabili care sectoare sprijina industriile incipiente este deseori o
decizie de natura politica mai degraba decat economica. Protectionismul ete mai usor de sustinut
folosind acest gen de rationament pt ca managerii companiilor producatoare , lucratorii ei
actionarii sunt sensibili la aceste argumentebsprijinind protectionismul la import si stimulatea
exporturilor. Mai mult , odata ce un sector a dobandit protectie se va manifesta ulterior o
puternica opozitie fata de renuntarea la aceasta, multe sectoare incipiente continuand sa fie
protejate si dupa ce au atins stadiul de maruritate.
-Companiile din tarile dezvolatate considera ca sunt amenintati de importurile porvenind din
tarile care dispun de forta de munca mai ieftina.Pt a mentine gradul existent de ocupare a
fortei de munca firmele si lucratorii solicita protectie in raport cu concurentii externi .
oficialii guvernamentali care sunt sensibili la somaj devin sensibili si la solicitarile aduse de
adeptii protectionismului .Acest tip de sprijin poate fi doar temporar (ex:sprijinul acordat de
autoritatile americane companiei Harley-Davinson pentru a face fata concurentei
producatorilor japonezi permitandu i sa si reconstruiasca imaginea pe piata ) . Pe termen
lung pe de alta parte putem lua ca exemplu sprijinul acordat industriei navale.De cele mai
multe ori atunci cand se castiga locuri de munca sunt adesea in sectoarele care si au pierdut
avantajele comparative ceea ce genereaza alocarea ineficienta a resurselor umane.Pe masura
ce se castiga locuri de munca in sectoarele concurate de importuri se pierd locuri de munca in
cele care produc pentru export.Mai mult de atat ,masurile protectionniste scumpesc produsele
importate acest lucru conducand la reducerea cererii pentru acele produse si implicit la
pierderea locurilor demunca.In plus ,companiile multinationale si fara masuri protectioniste
isi localizeaza anumite productii in zonele care ofera maximum de avantaje competitive.
-Acest tip de interventie ajuta doar anumite grupuri de interse afectand interesele altor
grupuri.Multe masuri de politica duc la scumpirea produselor si distorsioneaza raportul optim
dintre cerere si oferta.Anumite grupuri de interese domina interesul general asupra anumitor
aspecte ale vietii economiceAcest tip de argument in favoarea politicilor protectioniste si a
stimularii exporturilor sugereaza ca consumatorii reprezinta un grup numeros dar mai putin
organizart care nu sesizeaza efectele negative indirecte si directe ale acestor masuri fiind
amagiti cu efectele pozitive.Astfel ,politica comerciala a unei tari influenteaza tranzactiile
comerciale internationale.Grupurile protectioniste tind sa fie mai influente in pastrarea
restrictiilor comerciale.Comertul cu voturi joaca si el un rol foarte important in determibarea
influentei grupurilor de interese.La nivel national ,introducerea oricarei protectii pentru o
anumita industrie pare sa fie respinsa.Regulile de vot adoptate de state pentru a lua decizii
colective afecteaza semnificativ influenta grupurilor de lobby.Grupurile protectioniste tind sa
fie mai influente in pastrarea restrictiilor comerciale..
40. Explicați pe scurt (max 10 rânduri) argumentul Teoriei comerțului strategic adus în
favoarea protecționismului.....
43. Printre grupurile de interese care pot fi lezate de aplicarea măsurilor protecționiste
regăsim: a; b; c; d; e (se va comenta fiecare într-o frază)......
Consumatorii,
Industriile care folosesc input-uri provenite din import;
Comercianţii;
Exportatorii;
Companiile transnaţionale
Instrumentele cu care operează PC sunt legate de produse, cele ale PDC sunt legate de
producători;
PC vizează acţiuni ale autorităţilor, PDC vizează acţiuni ale firmelor.
Menţinerea unui climat concurenţial funcţional este o cerinţă fundamentală a economiei
de piaţă;
Concurenţa poate fi definită ca”preocuparea pentru asigurarea funcţionării corecte a
regulilor jocului comercial atât din punct de vedere al autorităţilor publice cât şi al
agenţilor economici şi al indivizilor”
Concurenţa este bagheta magică ce ordonează folosirea optimă a resurselor, iar monopolul
este generatorul ineficienţei;
Actorii privaţi şi autorităţile publice se comportă deseori într-o manieră care imperfectează
mediul concurenţial;
Firmele caută mijloace noi pentru a menţine şi spori marja de profit iar pe calea
aranjamentelor comerciale şi a unor practici abuzive pot imperfecta concurenţa
Grupurile sindicale;
Grupurile ecologiste.
Se poate acorda protecţie şi indirect atunci când se doreşte satisfacerea cererilor de protecţie fără
a atrage adversitatea susţinătorilor liberului schimb.
-Preţurile majorate la unele produse reprezintă, de fapt, reducerea veniturilor reale din e-
economie;
-Reducerea ritmului de creştere economică prin majorarea preţurilor pe piaţa internă şi prin
determinarea ramurilor interne să folosească echipamente industriale mai puţin performante;
a) Politica comerciala reprezinta doar una dintre modalitatile care pot fi utilizate pt protejarea
economiei nationale. – Cea mai adecvata modalitate de a face fata concurentei externe este crearea
fundamentelor sustenabile ale competitivitatii sectoarelor economice expuse la concurenta externa. ( o
economie dezv, cu un mediu de afaceri favorabil, actori economici cu avantaje competitive, inscrisa pe
coordonatele intensivitatii tehnologice se poate proteja in mod natural de concurenta straina.)
c) Arhitectura protectiei economiei nationale prin intermediul instrumentelor politicii comerciale este un
sistem care trebuie corelat cu prioritatile macroeconomice. – Optim ar fi ca in procesul de elaborare a
pachetului de instrumente protectioniste sa se porneasca de la analize cuprinzatoare care trebuie sa
evidentieze sectoarele economice care se pot dovedi viabile in raport cu principalele trenduri din
economie.
e) Protectia comerciala trebuie sa asigure perspectiva reala a relevarii viabilitatii sau macar a
insanatosirii sectorului protejat. – Apelarea la masuri de protejare a economiei cu ajutorul
instrumentarului de politica comerciala se face din ratiuni conjuncturale(aparitia intempestiva a unor
stari de fapt atipice la nivelul unor sectoare ale economiei) sau structural (reasezari de fond la nivelul
scalei avantajelor competitive).
49. Printre argumentele specifice care se pot aduce în favoarea protec: a; b; c; d; e (se
va comenta fiecare într-o frază)......ției vamale regăsim: a; b; c; d; e (se va comenta
fiecare într-o frază)......
a) divergenta dintre costurile si avantajele sociale si cele private – In acest caz, nu exista un interes
palpabil pt internalizare, ci dimpotriva. Spre exemplu, incarcarea importului de petrol cu drepturi
vamale speciale (accize) se justifica si prin faptul ca arderea produselor petroliere polueaza atmosfera.
Uneori, prin taxe vamale, ar disparea discrepante dintre costurile sociale si cele private. (conform teoriei
ec standard, avantajele sociale le depasesc pe cele private cand consecintele favorabile ale unui produs
de productie revin in totalitate societatii)
b)protectia tarifara sustine ramuri importante din punct de vedere social, strategic sau economic - Nu
se permite ca acestea sa fie afectate in mod nefavorabil de concurenta straina. Adesea este ceruta o
protective vamala speciala pt. asa-numitele “ramuri tinere” ( infant industries)
c) se protejeaza forta de munca locala si locurile de munca - in fata concurentei exercitate de produsele
straine, la costuri mai reduse
d) taxele vamale conduc la cresterea preturilor, reduc importurile, stimuleaza productia interna,
ocuparea fortei de munca si cresterea veniturilor producatorilor –prin taxa vamala se reduc importurile,
iar prin aceasta, se stimuleaza productia interna si se majoreaza gradul de utilizare a fortei de munca si
cresterea veniturilor producatorilor
e) taxele vamale contribuie la diversificarea structurii industriale – Daca o tara doreste sa produca pe
plan intern anumite produse, cel putin pt. o perioada de timp, o asemenea productie trebuie aparata de
concurenta exercitata de produsele provenind din strainatate.
Tariful vamal este un catalog care cuprinde nomenclatorul produselor supuse impunerii vamale, precum
si taxele vamale percepute asupra fiecarui produs/grupa de produse. Ca regula generala, sunt cuprinse
in acest catalog si produsele scutite de impunerea vamala la importul lor pe teritoriul vamal al tarii
respective (sau la export). Practica comertului international a consacrat tariful vamal ca principal
instrument pt. reglementarea schimburilor comerciale externe, potrivit intereselor economice nationale
ale statelor. Aceasta practica a fost legiferata in articolul XI al “GATT”, prin care se stabileste ca partile
contractante la acest accord nu vor institui si nu vor mentine alte prohibitii si restrictii la import in afara
taxelor vamale. Tarifele vamale, implicand impunerea vamala, sunt instrumente de politica comerciala,
admise de catre conduita comerciala multilaterala (GATT/OMC), cu conditia sa nu fie prohibitive, cu
ajutorul carora se protejeaza piata interna de concurenta straina, pe baza carora se pot negocia concesii
tarifare sau se pot institui masuri de discriminare in relatiile comerciale cu anumite state.
Cele 6 reguli 1)clasificarea marfurilor este legal determinata de termenii pozitiilor si de notele sectiunilor
si capitolelor ; 2) extinde sfera de cuprindere a pozitiilor pt. a acoperi si articolele incomplete sau
nefinite cu conditia ca acestea sa cuprinda caracteristicile esentiale ale produsului complet/finit;
claseaza in aceeasi pozitie cu articolul montat, articolul complet prezentat in stare
demontata/nemontata; extinde cuprinderea pozitiilor care mentioneaza o singura materie
determinata/a produselor compuse dintr-o materie determinata. 3) enunta principiile de clasificare a
marfurilor susceptibile a fi clasificate in mai multe poziti. Marfa va fi clasificata la pozitia specifica.
Bunurile compuse din materii diferite se incadreaza dupa natura articolului care le confera caracterul
esential. – contribuie la promovarea produsului; exista motivatia de a face produsul mai atragator, de a
servi si a prelua reziduuri. 4)se aplica marfurilor care in functie de noutatea lor nu sunt reprezentate
specific in niciuna dintre pozitiile S.A(sistem armonizat). Aceasta regula permite a le incadra la pozitia
aferenta celor mai asemanatoare caracteristici, utilizare si este necesara datorita progresului tehnologic
rapid si dificultatii de a codifica totul.- apar produse ce nu sunt regasibile; 5)reglementeaza clasarea
cutiilor si a huselor prezentate impreuna cu marfurile carora le sunt destinate. Rezolva problema
ambalajelor care contin marfuri. Ea nu se aplica cand cutiile si materialele de impachetat sunt
susceptibile utilizarii repetate. Ele se vor clasa la initiativa fiecarei tari. Se face clasificarea in functie de
dispozitiile pe care le considera tara respectiva cele mai potrivite. 6) prevede ca incadrarea produselor in
subpozitiile unei pozitii tarifare se determina prin respectarea prevederilor acelor subpozitii si notelor
de subpozitii cu care se afla in relatie si, obligatoriu cu respectarea regulilor prezentate anterior. Nu pot
fi comparate decat subpozitiile aflate pe acelasi nivel. Fiecare agent economic poate determina pozitia
tarifara a marfurilor sale consultand nomenclatorul vamal.
Determinarea corectă a originii mărfurilor este importantă, deoarece originea produselor este o
informație esențială pentru obținerea unor regimuri comerciale preferențiale. În funcție de origine se
determină cuantumul taxelor vamale și natura formalităților vamale. Menținerea originii trebuie să
figureze pe toate declarațiile vamale. Atunci când un produs este rezultatul unor intervenții productive
în mai multe țări, se consideră originar din țara în care a suferit ultima transformare substanțială.
Această transformare substanțială se determină prin : metoda saltului tarifar și metoda valorii adăugate.
Originea poate facilita agentului economic realizarea importului la taxe mai reduse sau chiar în condiții
de exceptare de la plata acestora, dar poate acționa și ca o frână pentru importuri, fiind, în acest caz
sinonimă cu contingentele cantitative cu taxele antidumping și compensatorii, cu formalitățile specifice
(licențe ex.). Menționarea originii ajută la urmărirea și controlul operațiunii de import.
a) tranzitul
b) antrepozitarea vamală
c) perfecționarea activă
c) prin perfecționare se înțelege prelucrarea datelor, transformarea mărfurilor, repararea lor și utilizarea
anumitor mărfuri definite în conformitate cu raportul vamal care, deși nu se regăsea în produsele
compensatoare/ produse rezultate din operațiuni de perfecționare ) permit sau facilitează obținerea
acestor produse, chiar dacă dispar în cursul folosirii lor.
d) permite ca mărfurile străine să fie utilizate pe teritoriul vamal al țării de origine pentru a fi supuse
unor operațiuni care le modifică natura sau starea, fără sa fie supuse drepturilor de import sau măsurilor
de politică comercială.
e) permite utilizarea pe teritoriul vamal al țării de origine al mărfurilor străine destinate exportului fără
să fi suferit vreo modificare în afara deprecierii normale datorată utilizării.
54. Printre tipurile de efecte ale aplicării taxelor vamale putem menționa: a; b; c; d; e
(se va comenta fiecare într-o frază).....
a) efectele de producție
b) efectele de consum
c) efectele de bunăstare
Țara care impune o taxă vamală de import câștigă suprafața pe seama producătorilor străini (câștig de
bunăstare) rezultat din raportul de schimb , deoarece țara importatoare poate să obțină un preț mondial
mai mic pentru produsele pe care le importă față de produsele de liber schimb. – țară mare
d) ex: raportul de schimb este productiv în cazul în care o cantitate de grâu exportat aduce o cantitate
de stofă importată mai mare. În felul acesta se pot modifica raporturile de schimb în favoarea țării cu
avantaj.
e) balanța comercială rămâne echilibrată deoarece scăderea veniturilor din export (ca urmare a
reducerii cantității exportate) este dublată de o reducere egala a cheltuielilor de import (scade și
cantitatea importată)
Primele evaluări în ceea ce privește tipologia barierelor netarifare au fost realizate de către experții
Fondului Monetar Internațional care, preocupați de conturarea programelor de finanțare către statele
membre, au încercat să solicite reduceri/atenuări ale acestor obstacole comerciale în ecuația pachetelor
de reformă a politicii comerciale, care făceau parte din programele de liberalizare economică la nivelul
economiilor dependente de finanțarea internațională. Diversificarea gamei barierelor netarifare este un
proces deosebit de dinamic, aflat la confluența cu o mare diversitate de determinanți derivați, mai ales,
din sfera normării tehnice și din cea a interdependențelor cu protejarea mediului ambiant.
Protecționismul nu include numai măsurile care acționează la frontiera comercială și al căror impact
restrictiv este relativ ușor de identificat, ci și măsuri de ordin intern, care pot influența adesea
dimensiunea fluxuri comerciale în sensul reducerii lor. În cadrul acestor măsuri mai răspândite sunt
achizițiile guvernamentale, impozitele indirecte și așa-numitele „obstacole tehnice„. Nivelul de
transparență diferă de la o țară la alta.
56. Explicați pe scurt (max 10 rânduri) aserțiunea „ bariele netarifare sunt mai puţin
transparente şi psihologic sunt percepute cu mai puţină ostilitate„......
În marea lor majoritate, aceste bariere sunt greu de cunoscut de către exportatori și din această
cauză se evaluează mult mai greu impactul lor protecționist și gradul lor de discriminare. Formele de
manifestare ale protecționismului netarifar sunt mult mai puțin transparente decât produsele
vamale, ceea ce face ca atribuirea caracterului de barieră netarifară a unui instrument sau altul să
fie un lucru destul de dificil. Varietatea acestor instrumente protecționiste este deosebită și sub
aspect ce vizează: viteza cu care sunt aplicate, elasticitatea caracterului restrictiv și posibilitatea
aplicării selective. De regulă, înțelegerile de limitare voluntară a exporturilor se negociază într-un
cadru foarte restrâns, definit prin confidențialitate, ceea ce-i dezavantajeaza pe ceilalți exportatori.
Prevăzând și o serie de facilități pentru anumiți exportatori, acordurile de limitare voluntară a
exportatorilor alimentează discriminarea comercială, contribuind la accentuarea imprevizibilității
climatului comercial internațional. Astfel se pune în aplicare un regim comercial discriminatoriu
care, din cauza confidențialității clauzelor, nu poate fi contracarat folosind normele multilaterale de
conduită.
57. Explicați pe scurt (max 10 rânduri) aserțiunea„ barierele netarifare sunt aplicate deşi
concurenţa percepută ca neloială produce, de cele mai multe ori, efecte
pozitive„..............
Aceste bariere netarifare sunt practicate chiar dacă concurența invocată pare a fi neloială. Ea poate
genera și efecte pozitive pentru economie. De multe ori, practicarea unor prețuri de export mai mici
este singura cale de penetrare pe piețe puternic oligopolistice sau având importante bariere în calea
accesului. Prin folosirea acestor practici de penetrare se creează concurență, nu este distorsionata
concurența existentă. Aceste măsuri nu sunt complet reglementate la nivel internațional nefiind nici
permise, dar nici interzise.
Barierele netarifare care implica limitarea indirecta a importurilor prin mecanismul preturilor
alimenteaza paradoxul care se argumenteaza adesea ca, prin practicarea lor, se sustine un
comportament bazat pe liber schimb.
Barierele netarifare implica limitarea indirecta a importurilor prin mecanismul pietei. Aceste
bariere sunt practicate chiar daca concurenta invocata a fi neloiala; poate genera si efecte
pozitive pt economie. De multe ori, practicarea unor preturi de export mai mici este singura cale
de penetrare pe piete puternic oligopoliste sau avand importante bariere in calea accesului. Prin
folosirea acestor practici de penetrare se creaza concurenta, nu este distorsionata concurenta
existenta.
Barierele netarifare care implica limitarea indirecta a importurilor prin mecanismul pietei sunt
sub acoperire aparent legala. Acestea dau posibilitatea modularii atacului protectionist si
orientarii acestuia spre anumite tari, sectoare sau companii individuale, constituindu-se in cea
mai adecvata cale de practicare a discriminarii comerciale si de diferentiere intre actorii implicati
in actul comercial; astfel, „victimele” se pot alege cu mare precizie, putandu-se reduce reactiile
adverse prin restrangerea numarului si a fortei comerciale a opozanilor.
a.Taxele vamale detin o legatura automata intre preturile interne si cele practicate pe piata
internationala, creand premisele ca exportatorii mai eficienti sa continue sa exporte
b.In timp ce taxele vamale, in principiu, au la baza nediscriminarea, contingentele o fac posibila
si o accentueaza
d.In cazul practicarii contingentelor, este mai dificila calcularea ratei protectiei efective, fiind
necesara tarificarea acestora pt. a evalua efectul protectionist
b.Perioada pt care sunt acordate este insuficienta pt derularea efectiva a tranzactiei respective
c.Alocarea acestor licente se face in mod discretionar, discriminand anumite surse de provenienta
d.Accesul firmei importatoare la mijloacele straine de plata este greoi sau conditionat
65. Printre deosebirile dintre politica comercială și cea în domeniul concurenței putem
menționa: : a; b; c; d,
PC este responsabilă pentru tranzacţiile externe, PDC se ocupă de tranzacţiile
interne;
PC guvernează alocarea resurselor între pieţe, PDC face acelaşi lucru dar în
interiorul aceleiaşi pieţe;
PC apelează la măsuri aplicabile la frontieră, PDC recurge la măsuri aplicabile în
cadrul pieţei naţionale;
Instrumentele cu care operează PC sunt legate de produse, cele ale PDC sunt legate
de producători;
PC vizează acţiuni ale autorităţilor, PDC vizează acţiuni ale firmelor.
Firmele din tarile importatoare considera ca, limitandu-se importurile, vor avea un acces
sporit la propria piata. Acest avantaj este iluzoriu, intrucat cele mai multe acorduri de limitare
voluntara a exporturilor au condus la amplificarea delocalizarii productiilor respective, chiar
in tara care le practica. Autoritatile din tarile exportatoare considera ca, incheind astefl de
acorduri, vor contribui la mentinerea unui climat comercial international mai favorabil si vor
evita implicarea in greoaie proceduride solutionare a diferendeor, mai ales atunci cand
practicarea masurilor de retorsiune nu se doedeste reomandabila. Firmele exportatoare vizate
de acest gen de intelegeri castiga certitudinea unor fluxuri de export predeterminate cantitativ
si obtin de regula, o serie de alte facilitati comerciale.
De regula, aceste restrictii comerciale sunt relativ usor de eludat. Prin crearea unor alte firme
sau delocalizarea activitatilor productive in alte zone, efectul restrictiv este eliminat sau
atenuat. De asemenea, restrictiile pot fi atenuate prin schimbarea structurii sortimentale a
produselor exportate sau prin lansarea unor produse noi. Chiar autoritatile publice din tara
exportatoare pot folosi aceste intelegeri pentru a favoriza anuimti exportatori in detrimentul
altora.
Limitarile voluntare la export fac obiectul unor acorduri sau intelegeri fromalizare sau
informale.Orice intelegere are la baza un schimb reciproc de concesii de valori relativ egal.
In cazul acestui gen de restrictii, importatorul are o pozitie privilegiata intrucat obtine acordul
exportatorilor sub presiune. Folosind amenintari mai mult sau mai putin voalate.
74. Printre efectele practicării limitărilor voluntare la export se pot menționa: a; b; c;
d; e (se va comenta fiecare într-o frază)......
c) sunt relativ ineficace in raportu cu dezideratele care au stat la baza deciziei de a fi folosite
- Dumping intermitent are ca scop maximizarea profitului unei firme exportatoare care
deţine o poziţie de monopol sau cvasi-monopol pe piaţa sa naţională. Datorită faptului că
piaţa internă a exportatorului este izolată prin bariere comerciale sau de altă natură, preţul
de aici este mai mare decât cel care predomină pe alte pieţe străine, mai competitive.
- Dumping sporadic are caracter conjunctural şi se referă la vânzarea în străinătate a unei
mărfi, la un preţ inferior valorii normale, în scopul lichidării unor stocuri create din cauze
ce nu au putut fi prevăzute.
- Dumping deliberat este tipul de dumping care prezintă puternice accente de neloialitate.
În esenţă, el se defineşte ca fiind tendinţa unei firme de a-şi vinde produsele pe o piaţă
străină la un preţ inferior valorii lor normale, în scopul instituirii unui monopol pe piaţa
respectivă prin eliminarea totală şi într-o manieră brutală, a concurenţei
- Dumping social (inofensiv) este competitiv de licitare de către angajatori, ca parte
a globalizării economice , a țărilor dezvoltate lucrătorilor cu muncă mai ieftină în țările în
curs de dezvoltare.
- Dumping valutar vînzare a mărfurilor pe piaţa externă la preţuri mai mici decît cele
practicate în mod obişnuit, din cauza scăderii valorii valutei naţionale
Angajamente cantitative;
Angajamente de preţ;
Taxe antidumping cu caracter provizoriu;
Taxe antidumping definitive.
80. Printre efectele pe care măsurile antidumpingl le au asupra economiei țării care le
aplică regăsim: a; b; c; d;
a) Marja de dumping -> reprezintă suma cu care valoarea normală depăşeşte preţul de
export. Comparaţia se face între vânzările din aceleaşi etape comerciale şi din perioade
cât mai apropiate posibil. Sunt introduse ajustări necesare pentru a ţine cont de diferenţele
dintre condiţiile de vânzare, regimul de impozitare sau alte aspecte care afectează
comparabilitatea preţului
b) Prejudiciul -> Aplicarea oricăror taxe antidumping presupune prezenţa unui al doilea
element cheie: prejudiciul important adus industriei comunitare, fie cel cauzat unei
industrii prezente în UE, ameninţarea cu prejudiciul sau producerea unei întârzieri
substanţiale în crearea unei astfel de industrii.
82. Printre barierele care decurg din participarea statului la activitățile comerciale
putem menționa: a; b; c; d; e (se va comenta fiecare într-o frază)......
conform clasificarii facute de Deardorff si Stern, cele mai importante bariere care decurg
din participarea statului la activitatile comerciale sunt:
a) subventiile ; b) achizitiile guvernamentale ; c) comertul de stat, monopolul statului si
fransizele exclusive ;d) politici guvernamentale indistriale si masuri de dezvoltare
regionala ; e) finantari de la nivel guvernamental pt cheltuielile de cercetare-dezvoltare si
alte poltici tehnologice .
Masurile fisclae constau in faptul ca nu se preia la buget o parte din obligatiile fiscale care
acesta, permitandu-se firmelor sa se finanteze fara dobanda cu aceste sume supuse exonerarii.
Tipologia standard a acestor stimulente cuprinde oua mari categorii de masuri: facilitati
fiscale care vizeaza luxurile de bunuri angrenate in tranzactii de export-import si
failitati fiscale care se acorda direct companiilor care participa la activitatea de ecport.
Facilitati fiscale care vizeaza fluxurile de bunuri: scutirea de plata a drepturilor vamale la
anumite bunuri sau la anumite tipuri de tranzactii comerciale, reducerea taxelor vamale in
situatii determinate sau restituirea drepturilor vamale percepute cu ocazia unor importuri.
Facilitatile fiscale acordate exportatorilor: imbraca forma unor scutiri de impozitele care
trebuie platite pentru activitatile de export, precum si amanrea platii unor impozite datorate
statului.
Cele mai uzuale masuri de simulare a exporturilor de natura valutara sunt primele valutare si
deprecierea monedei nationale in scopuri stimulative.
b) Dprecierea mnedei nationale este o masura de stimulare a exporturilo, care produce efecte pe
termen scurt si are efect stimulativ numai daca ritmul in care se produce deprecierea este
superior celui in care se erodeaza puterea de cumparare a monedei la intern. Companiile folosesc
exartul dintre deflatorul intern al preturilor si evolutia cursului de schimb pentru a-si spori, in
situatii determinate, competitivitatea externa.