Sunteți pe pagina 1din 37

Tematică pentru examenul la diciplina Politici comerciale

Sesiunea iunie 2018

1. Analizați pe scurt (max. 10 rânduri) impactul pe care creşterea nivelului de integrare


la nivelul fluxurilor comerciale şi de capitalîl poate avea asupra comerțului și
politicilor comerciale ale statelor.....

.Integrarea economica se produce la mai multe niveluri: integrare coorporativa, integrare


interstatala; intracorporatista; integrarea fluxurilor economice; culturala. Tot acest proces se desfasoara
in noua logica a globalizarii. Globalizarea este impinsa de 2 motoare: progresul tehnologic- reduce
costurile de transport, diversifica productia si intensificarea procesului de liberalizare comerciala.

Fluxurile comerciale dau masura balantei comerciale (exporturi – importuri). Aceasta este cantitatea
de bunuri pe care o tara vinde in alte tari, minus cantitatea de marfuri pe care respectiva tara o cumpara
din alte tari. Acest calcul include toate tranzactiile internationale de marfuri si reprezinta balanta
comerciala a unei tari.
Fluxurile de capital reprezinta banii trimisi peste hotare, in scopul de a investi pe pietele externe.
Fluxurile de capital masoara cantitatea neta dintr-o moneda care este cumparata sau vanduta pentru
investitii de capital. Conceptul-cheie din spatele fluxurilor de capital este soldul. De exemplu, o tara
poate avea fie un flux de capital pozitiv sau negativ.
Un sold pozitiv al fluxului de capital implica faptul ca investitiile care vin intr-o tara din surse
externe depasesc investitiile care parasesc tara pentru investitii externe.

2. Analizați pe scurt (max. 10 rânduri) impactul pe care Accentuarea mobilităţii


internaţionale a forţei de muncăîl poate avea asupra comerțului și politicilor
comerciale ale statelor..

Argumentele în favoarea liberalizării , inclusiv a liberalizarii migratiei fortei de munca, ca


mijloc de promovare a creşterii economice şi de reducere a sărăciei se bazează pe anumite
presupoziţii despre economia mondială. Pentru neoliberali, creşterea economică şi reducerea
sărăciei se realizează prin specializarea în acele bunuri şi servicii în a căror producere ţările sunt
cele mai eficiente – cu alte cuvinte, prin practicarea avantajului comparativ. Cu toate acestea, o
asemenea eficienţă nu poate fi descoperită decât printr-o competiţie liberă, în care sectoarele
ineficiente sunt devansate de importurile sectoarelor mai eficiente, astfel, specializarea producţiei
se va desfăşura în paralel cu migrarea forţei de muncă dinspre sectoarele necompetitive către cele
competitive. Pentru ca acest proces să poată avea loc, trebuie implementate politici de
liberalizare care să stimuleze concurenţa şi investiţiile. În acest sens, cu condiţia adoptării unor
politici favorabile pieţei corecte, “globalizarea” poate reprezenta o oportunitate pentru ţările în
curs de dezvoltare. Aceasta mobilitate a resursei umane are efecte positive cat si negative
-ef pozitive: contributia pe care migrantii o au la contributia cresterii economice a tarii si
remitentele unde migrantii trimit sume uriase acasa pentru familiile pe care le-au lasat in tara.

-ef negative: migrantii sunt exploatati si nu li se respecta drepturile fundamentale, de regula


lucratorilor migranti femei si dimensiunile relative ale economiilor implicate la procesul
commercial se masoara prin ponderea de participare la sistemul commercial international.

3. Analizați pe scurt (max. 10 rânduri) impactul pe care Modificarea dimensiunilor


relative ale economiilor implicate în procesele economice îl poate avea asupra
comerțului și politicilor comerciale ale statelor.......

(Dimensiunile anumitor sectoare în cadrul economiei national, modul de caracterizare al


dimensiunii si evolutia sectorului de servicii se realizeaza cu ajutorul unor indicatori.
Datorita numarului foarte mare de ramuri ale economiei, cuprins in sfera serviciilor, modul
de utilizare al indicatorilor este limitat, existând o serie de indicatori considerati mai
expresivi in ceea ce priveste caracterizarea dimensiunilor si evolutiei acestui sector.

a. Populatia ocupata: pondera populatiei ocupate in sectorul serviciilor fata de totalul populatiei.
Acest indicator realizeaza o analiza dinamica a evolutiei si distributiei pe sectoare a populatiei,
tentinta este de crestere de la an la an;

b. Participarea serviciilor la crearea PIB : pondera serviciilor în PIB. Cu ajutorul acestui indicator
se poate caracteriza dimensiunile globale ale sectorului serviciilor. Proportiaparticiparii
serviciilor la realizarea PIB-ului reflecta potentialul, structura si caracterul dezvoltarii economiei
si totodatadovedesteeficenta înalta a activitatiilordesfasurate în acest sector.)- am gasit pe net

E tot ce am gasit la prof: Astazi dimensiunile relative ale unei economii se exprima prin
ponderea pe care tara respectiva o are in importuri si exporturi, participarea la fluxurile
internationale de capital, prin contributia tarii la progresul tehnologic.

4. Analizați pe scurt (max. 10 rânduri) impactul pe care Reformele care au loc la


nivelul politicilor macroeconomice şi sectoriale naţionaleîl pot avea asupra
comerțului și politicilor comerciale ale statelor.......

Actiunile intreprinse in domeniile monetare/fiscale, ale balantei de plati si ale cursului de schimb
pot avea un impact deosebit asupra productiei nationale comertului exterior si a mobilitatii
fluxurilor de capital. In incercarea de a atrage si mentine sub control fluxurile de investitii straine
directe, din punct de vedere al localizarii sectoriale si regionale si al dimensiunilor lor,
autoritatile acorda numeroase stimulente sau impun restrictii specifice. Acestea pot deveni relativ
usor factori distorsionati la nivelul fluxurilor de export sau import, limitand volumul fizic al
comertului, redirectionand geografic fluxurile comerciale sau redefinind scala competitivitatii.

Unele dintre state nu mai au acelasi statut dobandit anterior, cum ar fi China si India care sunt
inca economii emergente la nivel OMC, insa dau tonul economiei mondiale si beneficiaza pe
nedrept de statutul vechi.

Marea majoritate a schimburilor se realizeaza intracorporatii cu componente si subansamble, iar


politica comerciala actuala reglementeaza preponderent bunuri finale si trebuie actualizata.

5. Analizați pe scurt (max. 10 rânduri) impactul pe care Transformările de natură


geoeconomică şi geopoliticăîl pot avea asupra comerțului și politicilor comerciale ale
statelor.......

Transformarile de natura geoeconomica si geopolitica cum ar fi renuntarea la cea mai mare


parte dintre barierele traditionale din calea fluxurilor de bunuri, servicii sau capitaluri,
transformari revolutionare in planul logisticii si al comunicatiilor, deschiderea pronuntata a
unei mari economii catre mediul extern, colapsul economiilor de comanda si incetarea
divizarilor economice artificiale au determinat aparitia si dezvoltarea unei economii tot mai
integrate. De asemenea sunt interferente, politica este un factor de influenta pentru sfera
economiei, majoritatea deciziilor si strategiilor de aceasta natura au ratiune politica.

6. Analizați pe scurt (max. 10 rânduri)Consecinţele macro și microeconomice ale


fenomenelor de instabilitate economicăca principală temă de cercetare în materie de
politici comerciale.............

Cauzele macroeconomice sunt reprezentate de evolutiile ciclice ale Economiei Mondiale care
fluctueaza in amplitudine; pluseurile de recesiune (scaderea bursei); modul de alocare a
resurselor , fortele politice sunt orientate spre capital, nu pe detinatorul de forma monetara, ceea
ce duce la un decalaj de venituri care au alimentat regimul populist

Cauzele microeconomice afecteaza natura si dinamica mediului de afaceri; neincurajeaza sau


estompeaza spiritul intreprinzator. De asemenea, turbulentele care au loc la nivelul diverselor
subsisteme ale circuitului economic si financiar international produc urmatoarele: volatilitatea preturilor
la diferite tipuri de actiuni; puseuri periodice protectioniste; neincrederea in SCI multilateral si
redefinirea echilibrelor economice.

Fenomenele de instabilitate sau criza economica si financiara duc la emergenta unor masuri
protectioniste in politicile comerciale.
Realitatea este ca in asemenea cazuri renuntarea la anumite obstacole comerciale este foarte
directa si ca punerea in aplicare a unor noi bariere comerciale este tot mai vizibila.

7. Analizați pe scurt (max. 10 rânduri)Turbulenţele care au loc la nivelul diverselor


subsisteme ale circuitului economic și financiar internaţionalca principală temă de
cercetare în materie de politici comerciale.......

Atunci cand izbucnesc turbulente la nivelul diverselor subsisteme ale circuitului economic si
financiar international, regional sau global, atitudinea pozitiva in raport cu dereglementarea
si cu armonia dintre categoriile de actori ai jocului comercial transfrontalier s-au cam
schimbat.

In destul de multe cazuri guvernele au reintrodus barierele comerciale, subventioneaza anumite


sectoare economice sau firme, instituie anumite preferinte privind alocarea de fonduri sau
angajarea personalului, toate in numele crearii sau protejarii locurilor de munca sau sprijinirii
producatorilor indigeni.

Tinerea sub control a tentatiei de a reveni la escaladarea protectionismului si inscrierea


ireversibila a decidentilor in directia continuarii liberalizarii in ton cu provocarile noului secol
reprezinta sigur o investitie in viitor.

8. Analizați pe scurt (max. 10 rânduri)Fragmentarea proceselor productiveca


principală temă de cercetare în materie de politici comerciale......

Unele statistici internationale atesta faptul ca peste 60% din comertul global se compune din
bunuri si servicii intermediare care sunt incorporate in diverse stadii ale proceselor de productie
sau generare de bunuri si servicii destinate consumului final. Acest process de fragmentare a
schemelor productive are importante implicatii asupra fundamentelor politicilor publice cu
privire la schimburile comerciale si ofera noi perspective cu privire la cresterea economica si
generarea de noi locuri de munca.

Teoriile recente cu privire la fragmentare postuleaza ca reducerea costurilor de tranzactie la nivel


global conduce la o mai mare fragmentare a productiei, firmele fiind stimulate sa-si disemineze

diversele operatiuni productive in diverse regiuni.

9. Analizați pe scurt (max. 10 rânduri)Atitudinea publicului cu privire la valenţele sau


limitele comerţului internaţional, ca flux, şi ale globalizării, ca proces complexca
principală temă de cercetare în materie de politici comerciale........
Ramane acuta problematica reprezentarii diferitelor categorii de actori societali la nivelul
procesului decizional global. Diversele grupuri de interese si publicul larg au perceptii diferite de
ale guvernelor cu privire la valorile sistemului comercial international.

O problema sensibila este cea a legitimitatii actiunilor statelor desfasurate in numele cetatenilor
pe care-I reprezinta. Spre exemplu in cazul existentei unui puternic grup de interese ostil
importurilor poate crea o sursa de presiune in directia restrictionarii acestora.

Putem afirma ca un grup de interese important (cel al consumatorilor) este permanent invocat,
dar mereu ignorant si sacrificat.

10. Analizați pe scurt (max. 10 rânduri)Emergența unor mega-acorduri preferențiale


între mari puteri comercialeca principală temă de cercetare în materie de politici
comerciale.....

Ca urmare a proliferarii practicilor economice concertate, al aiantelor strategice si a mega-


acordurilor preferentiale intre marile puteri comerciale devine tot mai dificil de facut diferenta
dintre “noi“ si “ei”. Ceea ce trebuie sa preocupe este faptul ca policile comerciale si de investitii
nu mai tin pasul cu aceste transformari revolutionare.

Aceste aranjamente, indeosebi Trans Pacific Partenership Agreement si Trade and Investment
Transatlantic Partenership sunt diferite din punct de vedere calitativ fata de cele aterioare.

Astfel de arhitecturi asociative sunt orientate catre o integrare mai profunda si mai cuprinzatoare,
focalizandu-si cadrul reglementar catre oferirea unei platforme viabile prin asigurarea unui
climat de afaceri definit prin liberalizare, transparenta si predictibilitate.

11. Printre fenomenele și procesele care produc îngrijorare la nivel internațional,


putând influența deciziile de politică comercială, se pot menționa: a; b; c; d; (se va
comenta fiecare într-o frază)..

a) Contracţia la nivelul cererii agregate ca rezultat al evoluției nefavorabile a nivelului


preţurilor diverselor categorii de active economice-daca cererea agregata se reduce, atunci
nivelul general al preturilor va scadea, antrenand si micsorarea volumului productiei totale fata
de situatia initiala. In acest fel, se tinde catre un nou nivel de echilibru (pret de echilibru), inferior
celui initial, cu efecte benefice privind reducerea inflatiei, dar cu posibile repercusiuni asupra
cresterii ratei somajului (pe termen mediu sau lung)
b) Atenuarea diverselor tipuri de dezechilibre globale şi inversarea procesului care s-a
consacrat sub sintagma „marea modernizare”;
c) Pierderi consistente în planul bunăstării (fie în termeni absoluţi, fie în termeni relativi);
d) Modificarea fundamentelor consumului de bunuri și servicii-comportamentul consumatorilor
determină schimburi între oameni şi de aceea în cazul relaţiei dintre consumator care
dimensionează cererea şi producător, care dimensionează oferta pe piaţă, cunoaşterea reciprocă
este esenţială atât în procesul de cumpărare, cât şi în cel al producţiei de bunuri şi servicii.
Modificarea unuia duce la schimbari majore in a celuilalt.

12. Analizați pe scurt (max. 10 rânduri)provocarea alimentată de dezideratul asigurării


securității alimentare la scară internațională.....

Pe masura ca evolutiile demografice sun tot mai marcante, statele aflandu-se in diversel
faze ale „tranzitie demografice”, obiceiurile de consum se diversifica, iar veniturile
individuale cresc in practic toate regiunile globului, cererea de alimente avand o evolutie
aproape exponentiala. Tot mai multe state au pus in aplicare politici publice menite sa
asigure securitatea alimentara, procedeaza la acordarea de sprijin intern sau
subventioneaza productia si exportul de produse alimentare. In anumite cazuri, acste
scheme de prijin nu sunt posibile, nu sunt economic valabile sau optime structusaur ssau
nu se dovedesc sustenabile ecologic. Ca atare, decuplate de schimburile comerciale
transfrontaliere, ceea ce face sa ne raportam la instrumentarul de politica comerciala. Este
tot mai presanta necesitatea de a se crea premisele pentru a avea piete ale produselor
alimentare corete si previzibile.

13. Analizați pe scurt (max. 10 rânduri) de ce trebuie acordată o mai mare importanță
economiilor- verzi, albastre sau ale creativității...............

O economie verde poate fi considerata o alternatica conceptuala si instrumetala


pentrutraditionala crestere si dezvoltare economica. Se spera ca acest tip de economie
genereaza crestere economica sustenabila si poate contribui mai mult la sporul de bunastare
si la imbunatatirea calitatii vietii. In acest concept se integreaza sinergic mai multe
deziderate, in principal: progres economic sustenabil, bunastare sociala si corectitudinea
ecologica. Realitatea arata insa ca tot mai multe state au optat pentru acest model de
dezvoltare adoptand si incepand sa pun in aplicare strategii de „ crestere economica curata „
sau de dezvoltare „cu emisiuni minime de poluanti”. Regasim pe plan international tot mai
multe exemple de bune practici in materie. Principala provocare este cea legata de mosul
optim de mplenebtare a unui nou sistem societal care sa fie benefic umanitatiipe termen
mediu si lung.

Unii analisti considera ca ecnomia albastra insaemna folosirea marilor si oceanelor si a


resurlelor acestora in scopul asigurarii unei dezvoltari economice sustenabile. Se pleaca de la
ideea ca existenta unor mari si oceane saatoase, prductive si sigure este esentiala pentru un
viitor sustenabil. Pentru alti analisti, economia albastra se refera practic la orice activitate
eonomica conexa cu sectorul maritim. In sprijinul acestei idei se aduce faptul ca oceanul
planeta, gratie resurselor pe care le ofera, ar putea fi considerat a saptea economie a lumii.
Economia albastra este un avantajul tuturor statelor lumii, indiferent daca sunt dezvoltate sau
in cur de dezvoltare, bogate sau sarace, situate in emisfera sudica sau in cea nordica. In
primul rand tarile in curs de dezovoltare au mare nevoie sa fie sprijinite sa adopte si sa
implementee politici publice in acest sens. Ceea ce trebuie inteles pe deplin este ca
„economia verde nu se afla in competitie cu economia albastra, ci in conggruenta sinergica
cu aceasta”. Modernitatea definitorie pentru schimbarea de logica economica dominanta a
consacrat si conceptul de economii sau sectoare creative.Sectorul culturii si al activitatilor
creative poate contribui semnificativ la acumularea de avantaje competitive, poate asigura
dotarea cu brand-uri relevante si poate imbunatati imaginea externa a produselor si serviciilor
unei tari. Regasim tot mai frecvent inlocuirea sintagmei „produs in...” cu sintagma „creat
in...” , ceea ce imprune modificarea perceptiei cu privire la originea produselor si schimbarea
de paradigma in planul participarii la noua ecuatie a comertului international.

14. Analizați pe scurt (max. 10 rânduri) impactul pe care schimbarea de paradigmă în


logica multilateralismului comercialîl poate avea asupra design-ului politicilor
comerciale.........
Este însă remarcabil că sistemul de reguli multilaterale de comerţ a avut un rol substanţial în
evitarea protecţionismului la nivel internaţional şi menţinerea distanţei faţă de tentaţiile şi
greşelile din timpul marii crize a anilor 1930 de a folosi protecţionismul şi izolaţionismul
economic ca reacţii la criză. De altfel, OMC a fost prima organizaţie din domeniul economic
care a instituit un mecanism instituţional de reacţie la criza economică (monitorizarea
măsurilor economico-comerciale adoptate ca răspuns la criză) care a descurajat tentaţiile
protecţioniste. Pe de altă parte, a contribuit la asigurarea transparenţei programelor de
stimulente financiar-bancare pentru sprijinirea sectoarelor în dificultate şi a consumului.

15. Analizați pe scurt (max. 10 rânduri) sensibilitatea problemeidemocratismului și


legitimitățiila nivelul sistemului comercial multilateral.........

Democratiscum la nivelul sistemului comercial international.Intr-un registru optimist


putem afirma ca, odata ce negocierile comerciale multilaterale s-au incheiat si negociatorii au
convenit normele multilaterale de conduita, parlamentele statelor membre procedeaza la
ratificarea rezultatetol negocierilor. Mai mult, parlamentele nationale sunt active chiar inainte
ca negocierile sa debuteze si pe parcursul acesora, adoptand acte normative care stau la baza
mandatelor nationale de negociere si monitorizand permanent derularea acestui proces. Se
insista asupra faptului ca, pe masura ce interesul public acordat tratativelor multiaterale va
creste, rolul parlamentelor nationale va spori. Din pacate, tratativele comerciale multilaterale
dureaza tot mai mult, iar pe parcursul acestora se convin masuri care nu sunt intotdeauna
benefice pentru toate componentele societatii civile din tarile participante a sistemul
comercial international. Va trebui sa se inteleaga faptul ca, desi grupul statelor in curs de
dezvoltare se opune deseori adoptarii nor agende de negociere, acesta nu se datoreaza, in
principal, faptului ca aceste state nu-si armonizeaza la timp pozitiile, ci lipsei de vointa a
tarilor dezvoltate in a conveni conditiile si a prelua pe agenda de tratative aspectele de
autentic interes pentru cei mai putin dezvoltati.

16. Analizați pe scurt (max. 10 rânduri) sintagma „Teoria comerţului liber se bazează pe
abstractizări, nu pe evidenţe empirice„........

Are la baza mai ales argumente de natura deductive. Se postuleaza lucruri care, in
demografie sau in sociologie, ar fii luate in deradere daca nu ar fi vrificate empiric.

Teoria liberului schimb sustine ca tarile dezvoltate pierd locuri de munca mai putin calificate,
dar creeaza locuri de munca inalt calificate pentru ca dispun de avantaje competitive in
sectoarele intensive de capital. Datele reale arata ca tari precum SUA pierd locuri de munca
in ambele sectoare. Se mai afirma ca, prin cumpararea de bunuri mai ieftine produse in alte
parti se obtin castiguri notabile care compenseaza pierderile de venituri rezultate ca urmare a
concurentei importurilor.

Se mai sustine ca, urmare a liberului schimb, se castiga mai mult ca urmare a cresterii
economice din tarile concurente decat se pierde ca urmare a concurentei.

17. Analizați pe scurt (max. 10 rânduri) sintagma „Comerţul liber promite ceea ce nu
poate genera„........

Adeptii liberului schimb asigura ca aceasta atitudine s-a dovedit intotdeauna benefica pentru
toti participantii la comertul comercial. Treptat, s-a acceptat si faptul ca Liberul Schimb
genereaza castigatori si perdanti. Ceea ce este reprosabil este ca gama acestora nu este
aleatorie. Liberul Schimb privilegiaza capitalul in defavoarea muncii datorita mobilitatii
internationale diferite. Teoria Liberului Schimb se focalizeaza pe maximizarea veniturilor nu
si pe impartirea acestora. Desi teoria poate fi corecta, L.S. poate dae ca orice tara sa fie
bogata, dar avand mari decalaje intre cetatenii sai.

18. Analizați pe scurt (max. 10 rânduri) sintagma „susținătorii teoriei liberului schimb
folosesc multe argumente care se pot considera a fi expirate„....

Se sustine ca SUA castiga in conditii de liber schimb pentru ca are avantaje comparative in
industiile cu ramuri mari ca urmare a bazei tehnologice superioare si a spiritului
antreprenorial manifestat. Daca ultimul atu poate fi luat in considerare, celalalt nu se mai
sustine datorita schimbarii scalei internsivitatii tehnologice si a rappidei intensifiacri a scalei
stiintifice, in conditiile globalizarii. Se ignora faptul ca SUA a performat in conditiile
Razboiului Rece cand factorii politici constau mai mult decat cei economici.
Realitatea arata ca SUA nu a fost niciodata pusa sa concureze in conditii pure de liber
schimb, nealterate de aranjamente politice. In fondd, ni se cere sa credem in preceptele
teoretice doar pentru ca practica nu ne-a oferit situatii contrare.

19. Analizați pe scurt (max. 10 rânduri) sintagma în explicarea liberului schimb „


Prevalează argumentele pe termen lung în detrimentul celor pe termen scurt„...........

 Pe termen lung -Dezvoltarea echilibrată şi armonioasă a economiei în condiţiile unui


anumit nivel de expunere la concurenţa externă,

 Pe termen scurt şi mediu

 Redefinirea structurii exporturilor şi importurilor;

 Îmbunătăţirea arhitecturii geografice a fluxurilor de export-import;

 Redefinirea echilibrelor din balanţele comercială şi de plăţi;

 Îmbunătăţirea raportului de schimb,

Armonizarea structurilor economice productive

20. Analizați pe scurt (max. 10 rânduri) sintagma în explicarea liberului schimb „ S-a
eşuat în tentativa de cuantificare a efectelor promise„..........
21. În legătură cu vulnerabilitățile teoriei avantajelor comparative, analizați pe scurt
(max. 10 rânduri) sintagma „ Nu există externalități„............

O externalitate apare atunci cand pretul unui bun nu reflecta fidel intreaga sa valoare sau
intregul sau cost. Externalitatea negativa clasica este afectarea mediului ca urmare a
liberalizarii comerciale. Produsul provenind dintr-o tara in care exista standarde ecologice va
fi mai ieftin si va obliga tarile care au standarde mai exigente sa le relaxeze. Acesta va
rejudicia toate statele.

Externalitatea pozitiva clasica este legata de efecul de antrenare al tehnologiei. Progresul


tehnologic este benefic si pentru cei care nu au contribuit la dezvoltarea acelei tehnologii.
Din pacate, un sector intern are produce efecte de antrenare tehnologice poate fi afectat de
concurentii externi subventionati pentru ca sistemele de preturi nu preiau fidel intreaga
valoare pe care aceasta o genereaza.

22. În legătură cu vulnerabilitățile teoriei avantajelor comparative, analizați pe scurt


(max. 10 rânduri) sintagma „ Națiunile tranzaționează doar bunuri și servicii nu și
active și pasive„...........
Adeptii teoriei liberului schimb pleaca de la premise ca natiunile au costuri diferite pentru a
produce anumite bunuri si a preturile snt influentate de costuri. Ca urmare, mecanistemele
sale vo functiona inadecvat daca aceste preturi nu sunt determinate de costuri. Teoria este
corecta daca vorbim doar de buni produse si comercializate in prezent. Din pacate, multu
bunuri care se vand in prezent au fost produse anterior sau urmeaza a fi produse in viitor.
Prin urmare, comertul include si active sau pasive nu doar bunuri si servicii. Costurile acest
active si pasive sunt 0 in prezent. Aceasta poate conduce la importuri irationale ceea ce
conduce la indatorare sau afectarea echilibrelor ecologice.

23. În legătură cu vulnerabilitățile teoriei avantajelor comparative, analizați pe scurt


(max. 10 rânduri) sintagma „ Factorii de producție sunt mobili la nivel național și
imobili pe plan internațional „............

Consider ca afirmatia este una eronata. Spre exemplu, forta de munca care este un factor de productie
poate oricand sa se deplaseze il alt stat ceea ce ii ofera functia de factor de productie mobil la nivel
international. SUA care dorea foarte mult forta de munca inalt calificata a apelat la “brain hunting”
cautand in alte state ceea ce aveau nevoie, lucru pe care l-a si obtinut. Deoarece este un factor de
munca mobil acesta a putut fi transferat in SUA si aceasta a obtinut forta de munca inalt calificata pe
care o dorea,mai tarziu avand avantaj comparativ in anumite sectoare care inainte nu ar fi putut sa aiba.

24. În legătură cu vulnerabilitățile teoriei avantajelor comparative, analizați pe scurt


(max. 10 rânduri) sintagma „ Creșterea economică pe termen lung este determinată
de eficiența pe termen scurt „.....

Unele vulnerabilități ale teoriei avantajelor comparative (Ian Fletcher)


Asumții simplificatoare:
◦ Nu există externalități;

◦ Națiunile tranzaționează doar bunuri și servicii nu și active și pasive;

◦ Factorii de producție sunt mobili la nivel naționalși imobili pe plan internațional;

◦ Creșterea economică pe termen lung este determinată de eficiența pe termen scurt;

◦ Nu există efecte de economie de scară;

◦ Nu există investiții transfrontaliere;

Liberul schimb contribuie la declansarea unor procese prin care tarile pot achizitiona
tehnologii modern si isi pot expune economiile la acele niveluri de concurenta care le oblige
sa-si sporeasca productivitatea. Cel mai greu ucru se dovedeste demonstrarea corelatiei
directe intre liberalizarea fuxurilor comerciale si cresterea PNB. Desi au fost effectuate
numeroase studii in aceasta directe, multe dintre ele semnaland o corelatie pozitiva intre
dezvoltarea schimburilor comerciale si cresterea veniturilor, soliditatea rezultatelor este
incerta. Este greu de demonstrate, in ce masura tarile care au un comert exterior mai
dezvoltat au venituri pe locuitor ridicat sau, in ce masura tarile cu venituri ridicate au un
volum ridicat al schimburilor comerciale.

25. Explicați pe scurt (max 10 rânduri) modul în care liberalizarea comercială


determină cumularea de avantaje comparative și adâncirea specializării
internaționale..... ;
Liberalizarea scimburilor comerciale poate facilita acumularea de avantaje comparative,
dar si competitive, mai ales in conditiile economiei globale ectuale. In plus, pe aceasta
cale este facilitata modernizarea structurilor productive si a celor de comercializare, se
poate obtine o crestere a nivelului de prelucrare la intern a unor factori de productie
naturali, folosirea eficienta a fortei de munca si atragerea de investitii straine Prin
specialiarea in producerea si comercialiarea unor bunuri pentru care fiecare tara are cele
mai mici costuri de oportunitate, se poate spera maximizazrea bunastarii la scara
internationala.
Liberalizarea aduce fara discutii beneficii. Multi economisti celebrii au scos in evidenta
avantajele prezente ca inconstestabile ale liberului schimb; Adam Smith sublinia „
intregul comert derulat intre doua tari, va fi necesarmente avantajos pentru acestea daca
toate taxele vamale si ale categorii de drepturi vamale vor fi inlaturate si liberul schimb
va domni intre tari”. Un avantaj adus de liberalizarea comerciala este acela ca determina
cumularea de avantaje comparative si adancirea specializarii internationale. Un comert
liber imbunatateste performanteleeconomice nu numai pe calea mai bunei alocari a
resurselor de care dispune o tara, ci prin cresterea productivitatii acestor resurse. Aceasta
asertiune se inscrie pe axele efectelor indirecte de care vorbea Mill. O tara care produce
pentru o piata de dimensiuni mai mari si nedistorsionata de obstacole comerciale,
contribuie la redefinirea fundamentelor diviziunii internationale a muncii, poate folosi
mai eficient tehnologii moderne si este mai motivata sa inoveze si sa modernizeze
procesele de productie.
26. Explicați pe scurt (max 10 rânduri) modul în care liberalizarea comercială contribuie
la generarea de locuri de muncă....
Liberul schimb promoveaza cresterea productivitatii muncii. Comertul international
derulat in conditii de liber schimb, contribuie la cresterea productivitatii muncii in cel
putin doua moduri. Pe de o parte, el se constituie ca o conduita mai propice transferului
de tehnologie care contribuie la cresterea productivitatii proceselor productive. Pe de alta
parte, liberul schimb contribuie la cresterea competitivitatii intr-un mod care stimuleaza
anumite sectoare sa devina mai eficiente si sa-si sporeasca productivitatea. Cresterea
anumitor secoare aduce de la sine cresterea numarului de locuri de munca.

27. Explicați pe scurt (max. 10 rânduri) modul în care liberalizarea comercială


contribuie la sporirea accesului la piețele externe.....
Mai multe studii de specialitate au evidentiat faptul ca liberul faciliteaza accessul la
pietele externe si genereaza crestere economica, spor de productivitate a muncii, sporirea
nivelului de trai, dotarea economiei cu resurse tehnologice moderne, consolidarea
operationala a institutiilor publice, modernizarea infrastructurii si a infostructurii, mai
multa stabilitate la scara regionala si globala.

28. Explicați pe scurt (max 10 rânduri) modul în care liberalizarea comercială


contribuie la maximizarea efectelor de creare de comerț.....

Maximizarea efectelor de creare de comert. Acestea, alaturi de cele de deturnare de comert,


au fost atasate fenomenului de constituire de zone de liber schimb sau de uniuni vamale. Ca
urmare a liberalizarii comerciale, sursele de furnizare mai putin avantajoase din punct de
vedere al costurilor de productie sunt inlocuite cu alte surse de furnizare mai avantajoase din
acelasi punct de vedere. Se considera ca, prin acumularea de efecte de creare de comert, se va
produce un spor de bunastare la nivelul unei economii nationle. Anvengura acestor efecte
este dependenta de mai multi factori, printre care un rol important revine elasticitatii la
nivelul cererii si al ofertei.

29. Explicați pe scurt (max 10 rânduri) modul în care liberalizarea comercială


contribuie la îmbunătățirea climatului investițional dintr-o țară.................
Noile oportunitati de comercializare a bunurilor si serviciilor pe o anumita, piata pot
contribui la redefinira climatului investitional din acea zona, ceea ce va atinge importante
fluxuri de capital aflate in cautarea de oportunitati de valorificare efecienta. Plusul de
investitii genereaza un plus de crestere economica, care se traduce si in cresterea
nivelului de satisfacere a consumatorilor.

30. Explicați pe scurt (max 10 rânduri) modul în care liberalizarea comercială


contribuie la diminuarea riscurilor de imperfectare a concurenței..........

Liberalizarea comerciala contribuie la intensificarea competitiei pe o anumita piata


determinand evitarea aparitiei concentrarilor economice care produc efecte distorsionante.
Confruntate cu concurentii externi, firmele interne vor fi fortate sa isi reduca costurile de
productie si comercializare, sa se retehnologizeze, sa fie mai atente cu clientii lor finalli, sa
fie preocupate de diversificarea paletei de servicii post-vanzare si sa devina mai eficiente. Pe
aceasta cale consumatorii interni vor avea acces la produse de calitate mai buna, la preturi
mai reduse si intr-o diversitate sortimentala superioara.
31. Printre costurile asociate procesuluide liberalizare comercială regăsim: a; b; c; d; e.
(se va comenta fiecare într-o frază).......

Printre cele mai relevanta costuri ale proceselor de liberalizare se pot mentiona:

 Confruntaarea cu practici destul de agresive de patrundere pe piata a unor


competitori externi - toate statele care au pus in aplicare, unilateral sau in baza unor
acorduri bi-, pluri- sau multilaterale, strategii de liberalizare comerciala au constatat
ca au trebuit sa faca fata unor concurente agresive din partea importurilor.
Confruntate cu o astfel de realitate, firmele, indeosebi cele din tarile in curs de
dezvoltare, au avut de ales intre asumarea provocarilor competitionale pe calea
reducerii drastice a preturilor sau pe calea apelarii la alte mijloace de mentinere a
cotei de piata si a veniturilor obtenabile si intarzierea emanciparii economice;
 Inregistrarea unor efecte de deturnare de comert – din punct de vedere teoretic (si
de multe ori si practiv) efectele de deturnare de comert se plaseaza de partea celor
care conduc la diminuarea bunastarii. Deturnarea de comert este, de asemenea, un
efect al zonelor de liber schimb sau al uniunilor vamale si reprezinta inlocuirea unor
surse de furnizare mai eficiente din punct de vedere al costurilor de productie, darr
situate in afara gruparii regionale, cu altele mai putin avantajoase din punct de vedere
al preturior, ca urmare a tratamentului comercial diferentiat. S-a atestat empiric faptul
ca, atunci cand diferentialul de preturi in interiorul zonei de liber schimb sau uniunii
vamale fata de preturile pietei internationale este mare, probabilitatea ca deturnarea
de comert sa reduca bunastarea este foarte ridicata. Alte cercetari au relevat insa ca,
daca nivelul mediu al barierelor comerciale aplicate de statele care au decis sa aplice
programe de liberalizare comerciala este relativ redus, vor aparea prioritar efecte de
creare de comert, si nu de deturnare de comert.
 Dezechilibrarea balantei comerciale – liberalizarea schimburilor comerciale se face
deseori in conditiile in care nivelul de dezvoltare si cel al competitivittii diverselor
state este unul foarte diferit. In aceste circumstante, pot atarea consistente
dezechilibre comerciale care pot determjna o gama variata de efecte de antrenare,
deseori negative. Aceste dezechilibre pot fi conjuncturale ( si atunci sunt gestionate
mai usor), dar pot fi si de natura structurala ( si atunci se declanseaza cercuri vicioase
in plan macroeconomic), care pot sa persiste o mai lunga perioada de timp. S-a
demonstrat ca statele mai putindezvoltate si cele ale caror economii au un nivel redus
de diversificare au dificultati mari sa valorifice oportunitatile care sunt asociate cu
procesele de liberalizare comerciala. Acest efect negativ a insotit permanent procesul
de punere in aplicare a rezultatelor rundelor multilaterale de tratative comerciale, ceea
ce a facut ca grupul statelor in curs de dezvoltare sa dovedeasca reticenta fata de
continuarea proceselor negociative in logica dominanta traditionala;
 Cresterea complexitatii sistemului comercial international – pe masura ce
procesul de liberalizare comerciala avanseaza la nivel regional sau multilateral, se
comlplica si modul de gestionare a echilibrelor sensibile intre economiile nationale.
Este oarecum paradoxal sa constatam ca in sprijinul dezideratului de liberalizare a
schimburilor comerciale se vine cu o retea foarte densa de acorduri sau coduri de
conduita foarte greu de inteles si mai ales de aplicat. Numeroasele acorduri negociate
in plan multilateral se dovedesc greu de aplicat si costisitoare in plan operational, fapt
ce sporeste reticenta multor axtori statali fata de acest tip de liberalizare comerciala.
Din pacate, pentru a reglementa aceeasi problema regasim in acorduri prevederi
diferite, uneori contradictorii, marindu-se nivelul de incertitudine pentru participantii
la actul comercial. Din cauza ambiguitatii care insoteste modul de reglementare a
diverselor aspecte conexe comertului international, se creeaza serse sigure de
comportament protectionist, ceea ce distorsioneaza sustemul comercial global;
 Poate creste nivelul de instabilitate alimentata de dependenta de pietele externe
– deschiderea economiei catre mediul economic si comercial extern este indiscutabil
un lucru benefic, dar avantajele pozitive apar doar atunci cand coeficientul de
deschidere se mentine in limetele rationalitatii macroeconomice. Liberalizarea
comerciala nu ar trebui sa se faca dincolo de posibilitatea autoritatilor publice de a
interveveni cand apar dezechilibre comerciale consistente. Se sustine ca „la un anumit
nivel al liberalizarii comerciale creste vulnerabilitatea la toate nivelurile peisajului
social ( lumea afacerilor, angajati, consumatori, societate civila etc.)”. Lunga
perioada in care s-a experimenat procesul de liberalizare comerciala derivat din
punerea in aplicare a rezultatelor obtinute in cadrul rundelor multilaterale de
negocieri comerciale ne-a aratat ca sporirea accesului la piete a produselor provenind
din tarile dezvoltate a accentuat instabilitatea macroeconomica sau sectoriala in
statele in curs de dezvoltare.

32. Protecționismul moderat și compatibil cu conduita comercială multilaterală se


caracterizează prin: a; b; c; (se va comenta fiecare într-o frază).......
 Urmareste restrictionarea accesului produselor straine pe piata interna, la un nivel
considerat a fi acceptabil;
 Se face apel la masuri de natura netarifara aplicate la niveluri considerate a nu
introduce distorsiuni majore in plan economic- cresterea importantei barierelor
netarifare in ecuatia protectionismului contemporan a condus la o mai profunda
constintizare a deficientelor existente la nivelul raportarilor statistice existente. In
aceste conditii, estimarea impactului acestui tip de masuri asupra economiilod
importatoare si asupra firmelor exportatoare s-a dovedit a fi o adevarata provocare, la
care solutii se lasa inca asteptate;
 Uzeaza de intrumente comerciale pentru care s-a convenit o conduita comerciala
multilaterala- o alta forma foarte eficienta de manifestare a protectionismului
contemporan, care este si mai dificil de evaluat si contracarat, se refera la asa-numitul
“protectionism procedural” care consta in daptarea normelor ce guverneaza recurgerea
la barierele netarifare “clasice”, aplicate la frontiera, de o maniera care sa usuusureze
grupurilor interne de interese accesul la protectia conferita prin aceste masuri.

33. Atitudinea autarhică se caracterizează prin: a; b; c; (se va comenta fiecare într-o


frază).......
Printre obiectivele pe termen scurt și mediu urmărite de state prin intermediul
instrumentelor
 Reprezinta o stare de fapt definita prin izolarea in plan comercial;
 Se apeleaza la masuri directionate esential catre interiorul economiei
 Se ignora deliberat avantajele participarii tarii la circuitul economic mondial
 Da expresie tendintei de a se dezvolta cu orice pret, anumite sctoare sectoare ale
economiei, apelandu-se la masuri radicale care pot merge pana la stoparea
importurilor

34. Printre obiectivele pe termen scurt și mediu urmărite de state prin intermediul
instrumentelor de politică comercială regăsim: a; b; c; d; e. (se va comenta fiecare
într-o frază).......
 apararea suveranitatii nationale
 apararea industriilor incipiente- protejarea lor pana cand devin competitive pe
piata internationala, INSA, ele pot deveni dependente de ajutor si sa-si mentina
statutu de industrie infanta la infinit, pot fi ineficiente si discrimina, ba chiar
sabota industriile eficiente
 programe de dezvoltare economica
 politici industriale
 presiunea grupurilor de interese ( public choice analysis)

35. Explicați pe scurt (max 10 rânduri) argumentul apărării suveranității naționaleadus


în favoarea protecționismului.....

acet argument a fost deseori folosit pt a justifica apelarea la instrumentele de politica comerciala
in favoarea anumitor sectoare economice . S-a considerat ca anumite evolutii politico militare se
pot dovedi potrivnice intereselor unei tari,aceasta trebuind sa si asigure autoaprovizionarea cu
materiile prime strategice ,cu masini si utilaje. Spre ex, vulnerabilitatea liniilor de productie
japoneze a fost demonstrata de incapacitatea sa de a remedia in timp util deteriorarile produse de
submarinele aliate de razboi navelor de lupta proprii in timpul celui de al 2RM. Alt exemplu il
reprezinta SUA, care a aplicat numeroase programede sprijinire a industriei interne constructoare
de nave pentru a mentine cunostintele si experienta din acest domeniu. Conform acestor
reglementari, toate navele care erau folosite de companiile americane de navigatie trebuiau sa fie
produse in santierele americane iar transporturile oceanice intre porturile din SUA trebuiau sa se
faca cu nave construite pe teritoriul acestei tari. Argumentul apararii nationale a apelat
permanent la publicul larg care este preocupat constant de faptul ca propria tara va deveni
dependenta de alta tari care detin controlul asupra resurselor strategice . Multe grupuri de
interese au folosit acest argument atractiv pt a obtine protectia pt sectoarele lor de interes fata de
concurenta externa. Din acelasi motive, in majoritatea tarilor au primit un tratament comercial
preferential atat prin protectie cat si prin stimulate, o serie de sectoare cum ar fi siderurgia. Si in
prezent multe produse intesive tehnologic sunt procurate preferential de pietele inteene din
aceleasi considerente ceea ce distorsioneaza fluxurile comerciale , imperfecteaza concurenta si
distorsioneaza determinantii comertului international

36. Explicați pe scurt (max 10 rânduri) argumentul industriilor incipiente (infant


industry)adus în favoarea protecționismului..............

Parintele acestei filosofii , Alexander Hamilton considera ca sectoarele prelucratoare din noile
tari independente dispun de avantaje comparative latente care le vor permite in timp sa concureze
pe pietele externe . El avertiza ca tanara industrie prelucratoare din aceste tari nu are sanse de
supravietuire in perioada de inceput din cauza puternicei concurente a firmelor mult mai mature
in plan concurential . El a considerat ca solutia care se impunea era aplicarea de taxe vamale
majorate la importul de produse in SUA oferind firmelor americane protectia adecvata pana cand
se vor maturiza pentru a rezista concurentii. Japonia a fost extrem de eficienta in sustinerea
anumitor sectoare economice . In intreaga perioada postbelica , Japonia a dezvoltat industiile de
prelucrare a metalelor in pofida faptului ca nu dispune de resursele naturale necesare . Acest
obiectiv a fost realizat prin eliminarea taxelor vamale la minereuri si concentrate minerale si prin
aplicarea unor taxe vamale ridicate la metale prelucrate . Sprijinul guvernamental pt anumite
sectoare care pot avea in persoectiva avantaje comparative poate fi o strategie de dezvoltare
deosebita si eficace . Totusi , a stabili care sectoare sprijina industriile incipiente este deseori o
decizie de natura politica mai degraba decat economica. Protectionismul ete mai usor de sustinut
folosind acest gen de rationament pt ca managerii companiilor producatoare , lucratorii ei
actionarii sunt sensibili la aceste argumentebsprijinind protectionismul la import si stimulatea
exporturilor. Mai mult , odata ce un sector a dobandit protectie se va manifesta ulterior o
puternica opozitie fata de renuntarea la aceasta, multe sectoare incipiente continuand sa fie
protejate si dupa ce au atins stadiul de maruritate.

37. Explicați pe scurt (max 10 rânduri) argumentul menținerii locurilor de muncăadus în


favoarea protecționismului.......

-Companiile din tarile dezvolatate considera ca sunt amenintati de importurile porvenind din
tarile care dispun de forta de munca mai ieftina.Pt a mentine gradul existent de ocupare a
fortei de munca firmele si lucratorii solicita protectie in raport cu concurentii externi .
oficialii guvernamentali care sunt sensibili la somaj devin sensibili si la solicitarile aduse de
adeptii protectionismului .Acest tip de sprijin poate fi doar temporar (ex:sprijinul acordat de
autoritatile americane companiei Harley-Davinson pentru a face fata concurentei
producatorilor japonezi permitandu i sa si reconstruiasca imaginea pe piata ) . Pe termen
lung pe de alta parte putem lua ca exemplu sprijinul acordat industriei navale.De cele mai
multe ori atunci cand se castiga locuri de munca sunt adesea in sectoarele care si au pierdut
avantajele comparative ceea ce genereaza alocarea ineficienta a resurselor umane.Pe masura
ce se castiga locuri de munca in sectoarele concurate de importuri se pierd locuri de munca in
cele care produc pentru export.Mai mult de atat ,masurile protectionniste scumpesc produsele
importate acest lucru conducand la reducerea cererii pentru acele produse si implicit la
pierderea locurilor demunca.In plus ,companiile multinationale si fara masuri protectioniste
isi localizeaza anumite productii in zonele care ofera maximum de avantaje competitive.

38. Explicați pe scurt (max 10 rânduri) argumentul presiunii grupurilor de intereseadus


în favoarea protecționismului.......

-Acest tip de interventie ajuta doar anumite grupuri de interse afectand interesele altor
grupuri.Multe masuri de politica duc la scumpirea produselor si distorsioneaza raportul optim
dintre cerere si oferta.Anumite grupuri de interese domina interesul general asupra anumitor
aspecte ale vietii economiceAcest tip de argument in favoarea politicilor protectioniste si a
stimularii exporturilor sugereaza ca consumatorii reprezinta un grup numeros dar mai putin
organizart care nu sesizeaza efectele negative indirecte si directe ale acestor masuri fiind
amagiti cu efectele pozitive.Astfel ,politica comerciala a unei tari influenteaza tranzactiile
comerciale internationale.Grupurile protectioniste tind sa fie mai influente in pastrarea
restrictiilor comerciale.Comertul cu voturi joaca si el un rol foarte important in determibarea
influentei grupurilor de interese.La nivel national ,introducerea oricarei protectii pentru o
anumita industrie pare sa fie respinsa.Regulile de vot adoptate de state pentru a lua decizii
colective afecteaza semnificativ influenta grupurilor de lobby.Grupurile protectioniste tind sa
fie mai influente in pastrarea restrictiilor comerciale..

39. Explicați pe scurt (max 10 rânduri) argumentulProgramelor de dezvoltare


economicăadus în favoarea protecționismului.....

Dezvoltarea echilibrata si armonioasa a economiei nationale reprezinta obiectivul strategic al


oricarei tari in curs de dezvoltare.Tarile care sunt dependente de exporturile unei game relativ
restranse de produse trebuie sa opteze pentru diversificarea structurilor productive pentru a
stabiliza incasarile valutare.Tarile in curs de dezvoltare au pus in aplicare strategii de
promovare a exporturilor si au incurajat firmele nationale sa si internationalizeze activitatile
si sa penetreze noi piete cu scopul de a valorifica avantajele competititve de care
dispun.Altele au adoptat strategii de substituire a importurilor si astfel au sprijinit dezvoltarea
sectoarelor productive interne folosindu se de barierele comerciale.Sub incidenta acestor
tipuri de programe de dezvoltare companiile multinationale au procedat la delocalizarea unor
facilitati de productie ina ceste tari pentru a atenua impactul negativ alobstacolelor
comerciale.S au justificat numeroase masuri de politica comerciala de natur protectionista
sau de stimulare a exporturilor care au dus la dezvolarea economica in tarile africane si
latino americane.Efectul acestor strategii a fost mentinerea ineficientei in alte sectoare.
Pentru a promova exporturile este nevoie de multe fonduri . in concluzie, orice incercare de a
induce factori nespecifici in procesele de specializare internationale este sortit esecului.

40. Explicați pe scurt (max 10 rânduri) argumentul Teoriei comerțului strategic adus în
favoarea protecționismului.....

-Interventia autoritatilor publice de a ajuta anumite sectoare sa concureze pe plan


international produce de regula pierderi de bunastare pe termen lung.La adresa
protectionismului se prezuma ca firmele opereaza pe piete perfect concurentiale. In fiecare
tara,consumatorii su posibilitatea sa isi procure bunurile si serviciile de la cele mai mici
preturi posibilesi de la cei mai competitivi producatori. Teoria comertului strategic ofera
explicatii pentru interventia autoritatilor la nivelul schimburilor comerciale sustinand justetea
cererii de protectie din partea anumitor sectoare ale economiei. Teoria comertului strategic se
aplica acelor sectoare care pot sustine doar un nr limitat de mari companii producatoare din
cauza costurilor ridicate de dezvoltare a noilor produse. Teoria sustine ca maximizarea
bunastarii nationale se obtine daca va fi practicat acel tip de politica comerciala care
contribuie la cresterea competitivitatii firmelor interne la nivelul unor sectoare oligopoliste.
Un exemplu de industrie ar fi industria aeronautica.Autoritatile publice din majoritatea tarilor
industrializate sprijina anumite sectoare pentru a obtine campioni la scara internationala.
Acest proces modifica substantial determinantii comertului international si natura politicilor
comerciale.

41. Printre argumentele aduse în defavoarea protecționismului putem mențion: a; b; c;


d; e (se va comenta fiecare într-o frază)......

a) distorsiunea mecanismului pietei


b)pierderea in planul bunastarii – duce la cresterea atat a surplusului producatorului, cat si a surplusului
consumatorului; prin aplicarea barierelor concurenta este deteriorata, plaja de optiuni se injusteaza
concomitent cu cresterea preturilor pt acele produse + minimizarea calitatii

c)costuri suplimentare pt firmele exportatoare


d)presiuni asupra proceselor de redistribuire a veniturilor – cazul tarilor in curs de dezvoltare care isi
permit sa cumpere doar produsele importate de la actori eficienti, nu sa produca si sa cumpere
autohton
e)incurajeaza prezervarea ineficientei la nivelul proceselor productive – descurajeaza inovarea,

modernizarea firmelor, restructurarea, eficienta si imbunatatirea

42. Noul protecționism are ca obiective: a; b; c; d, e. (se va comenta fiecare într-o


frază)......
Concentrarea activităţilor economice la nivel regional nu la nivel global;

Accentuarea cat mai pronunţată a dependenţei locale şi regionale;

Considerarea protecţiei mediului drept o prioritate esenţială pe agenda forurilor


decizionale;
Considerarea îmbunătăţirii proceselor de producţie şi a minimizării efectelor negative ca
obiective cel puţin la fel de importante ca şi îmbunătăţirea produselor în sine;

43. Printre grupurile de interese care pot fi lezate de aplicarea măsurilor protecționiste
regăsim: a; b; c; d; e (se va comenta fiecare într-o frază)......
Consumatorii,
Industriile care folosesc input-uri provenite din import;
Comercianţii;

Exportatorii;

Companiile transnaţionale

44. Printre deosebirile dintre politica comercială și politica în domeniul concurenței


regăsim: a; b; c; d; e (se va comenta fiecare într-o frază)......
PC este responsabilă pentru tranzacţiile externe, PDC se ocupă de tranzacţiile interne;
PC guvernează alocarea resurselor între pieţe, PDC face acelaşi lucru dar în interiorul
aceleiaşi pieţe;
PC apelează la măsuri aplicabile la frontieră, PDC recurge la măsuri aplicabile în cadrul
pieţei naţionale;

Instrumentele cu care operează PC sunt legate de produse, cele ale PDC sunt legate de
producători;
PC vizează acţiuni ale autorităţilor, PDC vizează acţiuni ale firmelor.
Menţinerea unui climat concurenţial funcţional este o cerinţă fundamentală a economiei
de piaţă;
Concurenţa poate fi definită ca”preocuparea pentru asigurarea funcţionării corecte a
regulilor jocului comercial atât din punct de vedere al autorităţilor publice cât şi al
agenţilor economici şi al indivizilor”

Concurenţa este bagheta magică ce ordonează folosirea optimă a resurselor, iar monopolul
este generatorul ineficienţei;

Starea de normalitate nu este concurenţa pură şi perfectă ci concurenţa funcţională.

O politică în domeniul concurenţei este necesară pentru că:

Actorii privaţi şi autorităţile publice se comportă deseori într-o manieră care imperfectează
mediul concurenţial;

Companiile producătoare percep presiunile concurenţiale drept mijloace care le limitează


libertatea de mişcare,

Concurenţa generează incertitudine şi comportament anticoncurenţial

Firmele caută mijloace noi pentru a menţine şi spori marja de profit iar pe calea
aranjamentelor comerciale şi a unor practici abuzive pot imperfecta concurenţa

45. Printre principalii purtători ai cererii de protecție regăsim: a; b; c; d; e (se va


comenta fiecare într-o frază)......

Companiile din sectoarele concurate de importuri;

Grupurile sindicale;

sectoarele intensive tehnologic;

Grupurile ecologiste.

46. Analizați pe scurt (max. 10 rânduri) oferta de protecție............


Furnizorii de protecţie sunt acei oficiali care au responsabilităţi legate de “edictarea
legislaţiei protecţioniste, punerea în aplicare a legislaţiei şi negocierea unor concesii
comerciale cu alte guverne”;
Pe palierul politic se regăsesc membrii legislativului, vârfurile executivului, iar pe
palierul administrativ se regăsesc funcţionarii publici;
Rolul primordial revine palierului politic dar şi cel administrativ poate dobândi o anumită
autonomie funcţională;

Acordarea unor favoruri protecţioniste generează susţinători şi opozanţi;

Se poate ajunge şi la “simularea”acordării protecţiei scopul fiind satisfacerea grupurilor de


presiune nu acordarea protecţiei;

Se poate acorda protecţie şi indirect atunci când se doreşte satisfacerea cererilor de protecţie fără
a atrage adversitatea susţinătorilor liberului schimb.

47. Printre principalele costuri asociate practicării de măsuri protecționiste se pot


menționa

-Diminuarea eficienţei cu care operează economia protejată;

-Efecte redistributive în detrimentul utilizatorilor produselor protejate;

-Costuri ridicate suportate de consumatori;

-Înrăutăţirea competitivităţii externe a unor sectoare care folosesc imput-uri importate;

-Creşterea preţurilor la anumite produse îndeosebi la cele cu elasticitate redusă a cererii

-Preţurile majorate la unele produse reprezintă, de fapt, reducerea veniturilor reale din e-
economie;

-Riscul apariţiei unei adevărate spirale protecţioniste.

-Forţarea alocării suboptimale a factorilor de producţie;

-Reducerea ritmului de creştere economică prin majorarea preţurilor pe piaţa internă şi prin
determinarea ramurilor interne să folosească echipamente industriale mai puţin performante;

-Protecţionismul diminuează capacitatea de absorbţie a unor pieţe reducând oportunităţile de


export pentru o serie de companii.

48. Printre trăsăturile protecției economiei naționale prin intermediul instrumentelor


de politică comercială regăsim: a; b; c; d; e (se va comenta fiecare într-o frază)......

a) Politica comerciala reprezinta doar una dintre modalitatile care pot fi utilizate pt protejarea
economiei nationale. – Cea mai adecvata modalitate de a face fata concurentei externe este crearea
fundamentelor sustenabile ale competitivitatii sectoarelor economice expuse la concurenta externa. ( o
economie dezv, cu un mediu de afaceri favorabil, actori economici cu avantaje competitive, inscrisa pe
coordonatele intensivitatii tehnologice se poate proteja in mod natural de concurenta straina.)

b) Protejarea economiei nationale prin intermediul instrumentarului de politica comerciala se face


utilizand instrumente specifice. – In mod traditional, in ecuatia protectionismului s-a apelat la
instrumente tarifare, paratarifare, netarifare (mix de politica comerciala); multe dintre ele apartin mai
degraba altor politici sectoriale!acest “imprumut deseori neremunerat” sa fie folosit doar pt o

perioada determinata de timp.

c) Arhitectura protectiei economiei nationale prin intermediul instrumentelor politicii comerciale este un
sistem care trebuie corelat cu prioritatile macroeconomice. – Optim ar fi ca in procesul de elaborare a
pachetului de instrumente protectioniste sa se porneasca de la analize cuprinzatoare care trebuie sa
evidentieze sectoarele economice care se pot dovedi viabile in raport cu principalele trenduri din
economie.

d) Protectia prin intermediul instrumentelor de politica comerciala trebuie sa stimuleze dezvoltarea


economica generala si schimburile comerciale transfrontaliere. – Protectia acordata unor activitati sau
sectoare economice trebuie stabilita in baza unor calcule economice minutioase care sa vizeze
maximizarea efectelor benefice si minimizarea celor negative.

e) Protectia comerciala trebuie sa asigure perspectiva reala a relevarii viabilitatii sau macar a
insanatosirii sectorului protejat. – Apelarea la masuri de protejare a economiei cu ajutorul
instrumentarului de politica comerciala se face din ratiuni conjuncturale(aparitia intempestiva a unor
stari de fapt atipice la nivelul unor sectoare ale economiei) sau structural (reasezari de fond la nivelul
scalei avantajelor competitive).

49. Printre argumentele specifice care se pot aduce în favoarea protec: a; b; c; d; e (se
va comenta fiecare într-o frază)......ției vamale regăsim: a; b; c; d; e (se va comenta
fiecare într-o frază)......

a) divergenta dintre costurile si avantajele sociale si cele private – In acest caz, nu exista un interes
palpabil pt internalizare, ci dimpotriva. Spre exemplu, incarcarea importului de petrol cu drepturi
vamale speciale (accize) se justifica si prin faptul ca arderea produselor petroliere polueaza atmosfera.
Uneori, prin taxe vamale, ar disparea discrepante dintre costurile sociale si cele private. (conform teoriei
ec standard, avantajele sociale le depasesc pe cele private cand consecintele favorabile ale unui produs
de productie revin in totalitate societatii)

b)protectia tarifara sustine ramuri importante din punct de vedere social, strategic sau economic - Nu
se permite ca acestea sa fie afectate in mod nefavorabil de concurenta straina. Adesea este ceruta o
protective vamala speciala pt. asa-numitele “ramuri tinere” ( infant industries)

c) se protejeaza forta de munca locala si locurile de munca - in fata concurentei exercitate de produsele
straine, la costuri mai reduse
d) taxele vamale conduc la cresterea preturilor, reduc importurile, stimuleaza productia interna,
ocuparea fortei de munca si cresterea veniturilor producatorilor –prin taxa vamala se reduc importurile,
iar prin aceasta, se stimuleaza productia interna si se majoreaza gradul de utilizare a fortei de munca si
cresterea veniturilor producatorilor

e) taxele vamale contribuie la diversificarea structurii industriale – Daca o tara doreste sa produca pe
plan intern anumite produse, cel putin pt. o perioada de timp, o asemenea productie trebuie aparata de
concurenta exercitata de produsele provenind din strainatate.

50. Analizați pe scurt (max. 10 rânduri) tariful vamal ca principal instrument de


implementare a politicii vamale..........

Tariful vamal este un catalog care cuprinde nomenclatorul produselor supuse impunerii vamale, precum
si taxele vamale percepute asupra fiecarui produs/grupa de produse. Ca regula generala, sunt cuprinse
in acest catalog si produsele scutite de impunerea vamala la importul lor pe teritoriul vamal al tarii
respective (sau la export). Practica comertului international a consacrat tariful vamal ca principal
instrument pt. reglementarea schimburilor comerciale externe, potrivit intereselor economice nationale
ale statelor. Aceasta practica a fost legiferata in articolul XI al “GATT”, prin care se stabileste ca partile
contractante la acest accord nu vor institui si nu vor mentine alte prohibitii si restrictii la import in afara
taxelor vamale. Tarifele vamale, implicand impunerea vamala, sunt instrumente de politica comerciala,
admise de catre conduita comerciala multilaterala (GATT/OMC), cu conditia sa nu fie prohibitive, cu
ajutorul carora se protejeaza piata interna de concurenta straina, pe baza carora se pot negocia concesii
tarifare sau se pot institui masuri de discriminare in relatiile comerciale cu anumite state.

51. Analizați pe scurt (max. 10 rânduri) mecanismul metodologic al aplicării regulilor


de incadrare tarifară a mărfurilor.........

Cele 6 reguli 1)clasificarea marfurilor este legal determinata de termenii pozitiilor si de notele sectiunilor
si capitolelor ; 2) extinde sfera de cuprindere a pozitiilor pt. a acoperi si articolele incomplete sau
nefinite cu conditia ca acestea sa cuprinda caracteristicile esentiale ale produsului complet/finit;
claseaza in aceeasi pozitie cu articolul montat, articolul complet prezentat in stare
demontata/nemontata; extinde cuprinderea pozitiilor care mentioneaza o singura materie
determinata/a produselor compuse dintr-o materie determinata. 3) enunta principiile de clasificare a
marfurilor susceptibile a fi clasificate in mai multe poziti. Marfa va fi clasificata la pozitia specifica.
Bunurile compuse din materii diferite se incadreaza dupa natura articolului care le confera caracterul
esential. – contribuie la promovarea produsului; exista motivatia de a face produsul mai atragator, de a
servi si a prelua reziduuri. 4)se aplica marfurilor care in functie de noutatea lor nu sunt reprezentate
specific in niciuna dintre pozitiile S.A(sistem armonizat). Aceasta regula permite a le incadra la pozitia
aferenta celor mai asemanatoare caracteristici, utilizare si este necesara datorita progresului tehnologic
rapid si dificultatii de a codifica totul.- apar produse ce nu sunt regasibile; 5)reglementeaza clasarea
cutiilor si a huselor prezentate impreuna cu marfurile carora le sunt destinate. Rezolva problema
ambalajelor care contin marfuri. Ea nu se aplica cand cutiile si materialele de impachetat sunt
susceptibile utilizarii repetate. Ele se vor clasa la initiativa fiecarei tari. Se face clasificarea in functie de
dispozitiile pe care le considera tara respectiva cele mai potrivite. 6) prevede ca incadrarea produselor in
subpozitiile unei pozitii tarifare se determina prin respectarea prevederilor acelor subpozitii si notelor
de subpozitii cu care se afla in relatie si, obligatoriu cu respectarea regulilor prezentate anterior. Nu pot
fi comparate decat subpozitiile aflate pe acelasi nivel. Fiecare agent economic poate determina pozitia
tarifara a marfurilor sale consultand nomenclatorul vamal.

52. Explicați pe scurt (max. 10 rânduri) de ce este importantă determinarea corectă a


originii mărfurilor care fac obiectul tranzacțiilor comerciale.......

Determinarea corectă a originii mărfurilor este importantă, deoarece originea produselor este o
informație esențială pentru obținerea unor regimuri comerciale preferențiale. În funcție de origine se
determină cuantumul taxelor vamale și natura formalităților vamale. Menținerea originii trebuie să
figureze pe toate declarațiile vamale. Atunci când un produs este rezultatul unor intervenții productive
în mai multe țări, se consideră originar din țara în care a suferit ultima transformare substanțială.
Această transformare substanțială se determină prin : metoda saltului tarifar și metoda valorii adăugate.
Originea poate facilita agentului economic realizarea importului la taxe mai reduse sau chiar în condiții
de exceptare de la plata acestora, dar poate acționa și ca o frână pentru importuri, fiind, în acest caz
sinonimă cu contingentele cantitative cu taxele antidumping și compensatorii, cu formalitățile specifice
(licențe ex.). Menționarea originii ajută la urmărirea și controlul operațiunii de import.

53. Printre regimurile comerciale suspensive de fiscalitatea vamală se pot menționa: a;


b; c; d; e (se va comenta fiecare într-o frază).....

a) tranzitul
b) antrepozitarea vamală

c) perfecționarea activă

d) transformarea mărfurilor sub control vamal

e) admiterea temporară a mărfurilor


a) constă în transportul mărfurilor străine între două vămi, de la frontieră la interior și invers, sau între
două vămi de frontieră pentru cele transportate în trafic internațional. Se încheie prin export /import.
(statele sunt interesate să încurajeze tranzitul pe teritoriul lor, acesta fiind o importantă sursă de
venituri – ca urmare a utilizării căilor și mijloacelor de transport, a porturilor, depozitelor etc.-. Scopul
este pur fiscal.)
b) reprezintă orice loc aprobat de autoritatea vamală și aflat sub supravegherea acesteia, unde mărfurile
pot fi depozitate.

c) prin perfecționare se înțelege prelucrarea datelor, transformarea mărfurilor, repararea lor și utilizarea
anumitor mărfuri definite în conformitate cu raportul vamal care, deși nu se regăsea în produsele
compensatoare/ produse rezultate din operațiuni de perfecționare ) permit sau facilitează obținerea
acestor produse, chiar dacă dispar în cursul folosirii lor.

d) permite ca mărfurile străine să fie utilizate pe teritoriul vamal al țării de origine pentru a fi supuse
unor operațiuni care le modifică natura sau starea, fără sa fie supuse drepturilor de import sau măsurilor
de politică comercială.
e) permite utilizarea pe teritoriul vamal al țării de origine al mărfurilor străine destinate exportului fără
să fi suferit vreo modificare în afara deprecierii normale datorată utilizării.

54. Printre tipurile de efecte ale aplicării taxelor vamale putem menționa: a; b; c; d; e
(se va comenta fiecare într-o frază).....

a) efectele de producție
b) efectele de consum

c) efectele de bunăstare

d) efectele asupra raportului de schimb

e) efectele asupra balanțelor comercială și de plăți


a) producătorii interni câștigă de pe urma creșterii cantității de produse vândute și a prețurilor

b) consumatorii pierd și sunt nevoiți să își restrângă consumurile


c) acest efect de bunăstare se poate înregistra ca și câștig de bunăstare pentru producători, pentru
guvern sau ca și pierdere de bunăstare pentru consumatori. Introducerea unei taxe vamale influențează
efectul de bunăstare, deseori negativ asupra economiei naționale
-(pierdere de bunăstare) – țară mică

Țara care impune o taxă vamală de import câștigă suprafața pe seama producătorilor străini (câștig de
bunăstare) rezultat din raportul de schimb , deoarece țara importatoare poate să obțină un preț mondial
mai mic pentru produsele pe care le importă față de produsele de liber schimb. – țară mare

d) ex: raportul de schimb este productiv în cazul în care o cantitate de grâu exportat aduce o cantitate
de stofă importată mai mare. În felul acesta se pot modifica raporturile de schimb în favoarea țării cu
avantaj.

e) balanța comercială rămâne echilibrată deoarece scăderea veniturilor din export (ca urmare a
reducerii cantității exportate) este dublată de o reducere egala a cheltuielilor de import (scade și
cantitatea importată)

55. Explicați pe scurt (max 10 rânduri) aserțiunea „ barierele netarifare se definesc


printr-o mare diversitate tipologică „......

Primele evaluări în ceea ce privește tipologia barierelor netarifare au fost realizate de către experții
Fondului Monetar Internațional care, preocupați de conturarea programelor de finanțare către statele
membre, au încercat să solicite reduceri/atenuări ale acestor obstacole comerciale în ecuația pachetelor
de reformă a politicii comerciale, care făceau parte din programele de liberalizare economică la nivelul
economiilor dependente de finanțarea internațională. Diversificarea gamei barierelor netarifare este un
proces deosebit de dinamic, aflat la confluența cu o mare diversitate de determinanți derivați, mai ales,
din sfera normării tehnice și din cea a interdependențelor cu protejarea mediului ambiant.
Protecționismul nu include numai măsurile care acționează la frontiera comercială și al căror impact
restrictiv este relativ ușor de identificat, ci și măsuri de ordin intern, care pot influența adesea
dimensiunea fluxuri comerciale în sensul reducerii lor. În cadrul acestor măsuri mai răspândite sunt
achizițiile guvernamentale, impozitele indirecte și așa-numitele „obstacole tehnice„. Nivelul de
transparență diferă de la o țară la alta.

56. Explicați pe scurt (max 10 rânduri) aserțiunea „ bariele netarifare sunt mai puţin
transparente şi psihologic sunt percepute cu mai puţină ostilitate„......

În marea lor majoritate, aceste bariere sunt greu de cunoscut de către exportatori și din această
cauză se evaluează mult mai greu impactul lor protecționist și gradul lor de discriminare. Formele de
manifestare ale protecționismului netarifar sunt mult mai puțin transparente decât produsele
vamale, ceea ce face ca atribuirea caracterului de barieră netarifară a unui instrument sau altul să
fie un lucru destul de dificil. Varietatea acestor instrumente protecționiste este deosebită și sub
aspect ce vizează: viteza cu care sunt aplicate, elasticitatea caracterului restrictiv și posibilitatea
aplicării selective. De regulă, înțelegerile de limitare voluntară a exporturilor se negociază într-un
cadru foarte restrâns, definit prin confidențialitate, ceea ce-i dezavantajeaza pe ceilalți exportatori.
Prevăzând și o serie de facilități pentru anumiți exportatori, acordurile de limitare voluntară a
exportatorilor alimentează discriminarea comercială, contribuind la accentuarea imprevizibilității
climatului comercial internațional. Astfel se pune în aplicare un regim comercial discriminatoriu
care, din cauza confidențialității clauzelor, nu poate fi contracarat folosind normele multilaterale de
conduită.

57. Explicați pe scurt (max 10 rânduri) aserțiunea„ barierele netarifare sunt aplicate deşi
concurenţa percepută ca neloială produce, de cele mai multe ori, efecte
pozitive„..............

Aceste bariere netarifare sunt practicate chiar dacă concurența invocată pare a fi neloială. Ea poate
genera și efecte pozitive pentru economie. De multe ori, practicarea unor prețuri de export mai mici
este singura cale de penetrare pe piețe puternic oligopolistice sau având importante bariere în calea
accesului. Prin folosirea acestor practici de penetrare se creează concurență, nu este distorsionata
concurența existentă. Aceste măsuri nu sunt complet reglementate la nivel internațional nefiind nici
permise, dar nici interzise.

58. Explicați pe scurt (max 10 rânduri) următoarea caracteristică a barierelor


netarifare - au proliferat în baza “legii protecţiei constante „ ......

Prezenta mai manifesta a barierelor netarifare ca instrument predilect de obstructionare a


importutirlor ar putea sa apara drept expresie a unei „legi a protectiei constante” , potrivit
careia, o contraparte a reducerii unei anumite forme de protectionism o constituie sporirea
protectiei acordate pe alte cai. Ilustrativa in acest sens este experienta descrisa de fostul
secretar american al Departamentului Trezoreriei, Michael Bulmenthal, care dezvaluia faptul
ca, la capatul unei negocieri pt reduceri tarifare incununate de succes, negociatorii francezi i-
ar fi destainuit ca procesul a fost inutil din moment ce importurile vizate vor continua sa fie
restrictionate prin proceduri administrative.

59. Explicați pe scurt (max 10 rânduri) următoareaaserțiune „ barierele netarifare


generează paradoxul că se consideră a fi folosite în numele liberului schimb„..............

Barierele netarifare care implica limitarea indirecta a importurilor prin mecanismul preturilor
alimenteaza paradoxul care se argumenteaza adesea ca, prin practicarea lor, se sustine un
comportament bazat pe liber schimb.

60. Explicați pe scurt (max 10 rânduri) următoarea caracteristică a barierelor


netarifare - sunt aplicate deşi concurenţa percepută ca neloială produce, de cele mai
multe ori, efecte pozitive......

Barierele netarifare implica limitarea indirecta a importurilor prin mecanismul pietei. Aceste
bariere sunt practicate chiar daca concurenta invocata a fi neloiala; poate genera si efecte
pozitive pt economie. De multe ori, practicarea unor preturi de export mai mici este singura cale
de penetrare pe piete puternic oligopoliste sau avand importante bariere in calea accesului. Prin
folosirea acestor practici de penetrare se creaza concurenta, nu este distorsionata concurenta
existenta.

61. Explicați pe scurt (max 10 rânduri) următoarea caracteristică a barierelor


netarifare - au marele avantaj că, sub acoperire legală, dau posibilitatea selectivităţii
în alegerea ţintelor protecţionismului

Barierele netarifare care implica limitarea indirecta a importurilor prin mecanismul pietei sunt
sub acoperire aparent legala. Acestea dau posibilitatea modularii atacului protectionist si
orientarii acestuia spre anumite tari, sectoare sau companii individuale, constituindu-se in cea
mai adecvata cale de practicare a discriminarii comerciale si de diferentiere intre actorii implicati
in actul comercial; astfel, „victimele” se pot alege cu mare precizie, putandu-se reduce reactiile
adverse prin restrangerea numarului si a fortei comerciale a opozanilor.

62. Interdicțiile la import se pot folosi pentru: a; b; c; d;


a.Punerea in aplicare a unor sanctiuni comerciale prevazute prin acorduri sau conventii
multilaterale sau instituite unilateral

b.Evitarea cronicizarii unor dezechilibre ale balantelor comerciale

c.Prezervarea unor moduri de viata traditionale


d.Alinierea la prevederile unor conventii internationale care prevad controlul destinatiei
finale a unor categorii specifice de produse
63. Printre diferențele între contingente și taxe vamale regăsim: a; b; c; d; ;

a.Taxele vamale detin o legatura automata intre preturile interne si cele practicate pe piata
internationala, creand premisele ca exportatorii mai eficienti sa continue sa exporte

b.In timp ce taxele vamale, in principiu, au la baza nediscriminarea, contingentele o fac posibila
si o accentueaza

d.In cazul practicarii contingentelor, este mai dificila calcularea ratei protectiei efective, fiind
necesara tarificarea acestora pt. a evalua efectul protectionist

c.Contingentele sunt stabilite in functie de presiunile diverselor grpuri de interese si de interesele


de politica externa ale tarii.

64. Licențele de import devin bariere comerciale atunci când: a; b; c; d,

a.Sunt complicate, indelungate, costisitoare si impredictibile

b.Perioada pt care sunt acordate este insuficienta pt derularea efectiva a tranzactiei respective

c.Alocarea acestor licente se face in mod discretionar, discriminand anumite surse de provenienta

d.Accesul firmei importatoare la mijloacele straine de plata este greoi sau conditionat

65. Printre deosebirile dintre politica comercială și cea în domeniul concurenței putem
menționa: : a; b; c; d,
 PC este responsabilă pentru tranzacţiile externe, PDC se ocupă de tranzacţiile
interne;
 PC guvernează alocarea resurselor între pieţe, PDC face acelaşi lucru dar în
interiorul aceleiaşi pieţe;
 PC apelează la măsuri aplicabile la frontieră, PDC recurge la măsuri aplicabile în
cadrul pieţei naţionale;
 Instrumentele cu care operează PC sunt legate de produse, cele ale PDC sunt legate
de producători;
 PC vizează acţiuni ale autorităţilor, PDC vizează acţiuni ale firmelor.

66. Din punct de vedere al gradului de formalizare şi al implicării guvernamentale


acordurile privitoare la Limitareae voluntară a exporturilor sunt: a; b; c; d; e.
Din punct de vedere al gradului de formalizare si al implicarii guvernamentale
acordurile privitoare la limitarea voluntara a exporturilor sunt:
a) Intelegeri intre asociatii ale producatorilor din tari diferite, fara implicarea
directa a autoritatilor publice din cele doua state
b) Intelegeri intre autoritatile publice din tara importatoare si asociatii ale
producatorilor din tarile exportatoare
c) Intelegeri informale la nivel guernamental, ale caror rezultate se aplica de catre
structuri guvernamentale sau neguvernamentale
d) Intelegeri la nivel guvernamental

67. În legătură cu Limitările voluntare la export, explicați pe scurt (max. 10 rânduri)


afirmația „ „Conferă executivului din ţara importatoare o mai mare libertate de
acţiune„.............
Aceste masuri permit tarilor importatoare sa „ pozeze” in sustinatori ai liberului schimb,
practicand protectionismul. Un specialist al comertului international titra aceasta
caracteristica intr-un mod foarte sugestiv: „daca esti adeptul protectionismului, dar vrei sa
pari adeptul liberului schimb, multumeste-i lui Dumnezeu ca a inevntat limitarile
voluntare la export”. Din pacate, aceste masuri au fost inventate de pamanteni si nu au
nimic „ sfant” in continutul lor.

68. În legătură cu Limitările voluntare la export, explicați pe scurt (max. 10 rânduri)


afirmația „ „Atribuie cea mai mare parte din responsabilitate părţii
exportatoare„.............

Responsabilitatea revine exportatorului in ceea ce priveste justificarea masurii, considerandu-


se ca exporturile intr-un volum important au determinati anticoncurentiali si contribuie la
imperfectarea concurentei pe pietele de import. De asemenea, de administrarea limitarilor
voluntare la export trebuie sa se ocupe autoritatile din tarile exportatoare.

69. În legătură cu Limitările voluntare la export, explicați pe scurt (max. 10 rânduri)


afirmația „ Au o mare selectivitate şi eficacitate„.............

Prin practicarea acestor masuri se castiga certitudinea restrangerii importurilor concomitent cu


anularea posibilitatii de a se invoca prevederile conduitei comerciale multilaterale. De asemenea,
prin practicarea acestor masuri, protectionismul se poate orienta individualizat accentuandu-se
discriminarea comerciala.
70. În legătură cu Limitările voluntare la export, explicați pe scurt (max. 10 rânduri)
afirmația „ Sunt instrumente cărora le lipseşte transparenţa„.............

De regula, intelegerilede limitare voluntara a exporturilor se negociaza intr-un cadru


restrans,definit prin confidentialitate, ceea ce ii dezavantajeaza pe ceilalti exportatori.
Prevazand si o serie de facilitati pentru anumiti exportatori, acordurile de limitare voluntara a
exporturilor alimenteaza discriminarea comerciala, contribuind la accenuarea
imprevizibilitatii climatului comercial international. Acordandu-se anumite facilitati doar
exportatorilor care inceie astfel dded intelegeri, se pune in aplicare n regim comercial
disriminatoriu, care din cauza condifentialitatii clauzelor, nu poate fi contracarat folosing
normele multilaterale de conduita.

71. În legătură cu Limitările voluntare la export, explicați pe scurt (max. 10 rânduri)


afirmația „ Sunt privite de către toate părţile ca alternative preferabile de
protecţionism„..........

Firmele din tarile importatoare considera ca, limitandu-se importurile, vor avea un acces
sporit la propria piata. Acest avantaj este iluzoriu, intrucat cele mai multe acorduri de limitare
voluntara a exporturilor au condus la amplificarea delocalizarii productiilor respective, chiar
in tara care le practica. Autoritatile din tarile exportatoare considera ca, incheind astefl de
acorduri, vor contribui la mentinerea unui climat comercial international mai favorabil si vor
evita implicarea in greoaie proceduride solutionare a diferendeor, mai ales atunci cand
practicarea masurilor de retorsiune nu se doedeste reomandabila. Firmele exportatoare vizate
de acest gen de intelegeri castiga certitudinea unor fluxuri de export predeterminate cantitativ
si obtin de regula, o serie de alte facilitati comerciale.

72. În legătură cu Limitările voluntare la export, explicați pe scurt (max. 10 rânduri)


afirmația „ Sunt instrumente protecţioniste “poroase„...........................

De regula, aceste restrictii comerciale sunt relativ usor de eludat. Prin crearea unor alte firme
sau delocalizarea activitatilor productive in alte zone, efectul restrictiv este eliminat sau
atenuat. De asemenea, restrictiile pot fi atenuate prin schimbarea structurii sortimentale a
produselor exportate sau prin lansarea unor produse noi. Chiar autoritatile publice din tara
exportatoare pot folosi aceste intelegeri pentru a favoriza anuimti exportatori in detrimentul
altora.

73. În legătură cu Limitările voluntare la export, explicați pe scurt (max. 10 rânduri)


afirmația „ Caracterul consensual este viciat (imperfect„..........

Limitarile voluntare la export fac obiectul unor acorduri sau intelegeri fromalizare sau
informale.Orice intelegere are la baza un schimb reciproc de concesii de valori relativ egal.
In cazul acestui gen de restrictii, importatorul are o pozitie privilegiata intrucat obtine acordul
exportatorilor sub presiune. Folosind amenintari mai mult sau mai putin voalate.
74. Printre efectele practicării limitărilor voluntare la export se pot menționa: a; b; c;
d; e (se va comenta fiecare într-o frază)......

a) distorsioneaa semnificativ raportul dintre cerere si oferta la nivel bilateral si multlateral

b) au un puternic efect de distorsionare a concurentei

c) sunt relativ ineficace in raportu cu dezideratele care au stat la baza deciziei de a fi folosite

d) alimenteaza un proces de reproducator si de autoaccelerare

e)sunt incompatibile cu valorile sistemului comercial international, contribuind la erodarea,


chiar semnificativa, a acestuia.

75. Explicați pe scurt (max. 6 rânduri) în ce constau prelevările variabile la import......


Prelevarile variabile la import, cunoscute si sub numele de taxe de prelevare,
au fost instituite in UE in cadrul politicii agricole. Ele imbraca forma unor taxe
vamale suplimentare, se calculeaza ca diferenta intre pretul de import (numit
si pret de ecluza) si pretul comunitar (pret orientativ) la care se
comercializeaza produsele respective pe piata europeana, din care se scad
cheltuielile de transport pe parcursul comunitar. Pretul astfel rezultat (pretul
prag) este mai mare decat pretul international (extra - comunitar) la
produsul respectiv. Legat de marimea acestor prelevari, trebuie spus ca, in
masura in care preturile internationale (extra - comunitare) scad fata de
preturile comunitare, taxele de prelevare cresc si invers; astfel, prelevarile
au un rol protectionist mai eficient decat o taxa vamala obisnuita.
76. Explicați pe scurt (max. 6 rânduri) în ce constau depozitele valutare prealabile cu
ocazia importurilor......
Acestea sunt o barieră netarifară folosită încă din deceniul al 7-lea, în special, de către tările
dezvoltate. Ele au adoptat reglementări conform cărora firmele importatoare sunt obligate să
depună în contul organelor vamale ale tărilor respective, o anumită cotă, în valută, pentru
plata viitorului import, cu cel putin 6 luni înainte de efectuarea acestui import. În unele tări,
aceste cote reprezintă ≈ 50 % din valoarea importului. Sumele depuse în contul organelor
vamale nu sunt purtătoare de dobândă şi, deci, importatorul, dacă nu va renunta la import, va
căuta să-şi recupereze pierderea dobânzii, fie prin ridicarea pretului la produsul importat, fie
prin solicitarea unor scăderi de pret din partea exportatorului. Prin aceste măsuri se
descurajează importurile în mod indirect, prin mecanismele preturilor. Ele sunt considerate,
de fapt, ca o formă de creditare a statului pe termen scurt, fără dobândă, în perioade când
tările respective s-au confruntat cu dezechilibre ale balantelor de plăti.

77. Un preț se consideră a fi sub valoarea normală putându-se iniția procedura de


retorsiune atunci când: a; b; c.
78. Printre tipurile de dumping regăsim: a; b; c; d; e (se va comenta fiecare într-o
frază)......

- Dumping intermitent are ca scop maximizarea profitului unei firme exportatoare care
deţine o poziţie de monopol sau cvasi-monopol pe piaţa sa naţională. Datorită faptului că
piaţa internă a exportatorului este izolată prin bariere comerciale sau de altă natură, preţul
de aici este mai mare decât cel care predomină pe alte pieţe străine, mai competitive.
- Dumping sporadic are caracter conjunctural şi se referă la vânzarea în străinătate a unei
mărfi, la un preţ inferior valorii normale, în scopul lichidării unor stocuri create din cauze
ce nu au putut fi prevăzute.
- Dumping deliberat este tipul de dumping care prezintă puternice accente de neloialitate.
În esenţă, el se defineşte ca fiind tendinţa unei firme de a-şi vinde produsele pe o piaţă
străină la un preţ inferior valorii lor normale, în scopul instituirii unui monopol pe piaţa
respectivă prin eliminarea totală şi într-o manieră brutală, a concurenţei
- Dumping social (inofensiv) este competitiv de licitare de către angajatori, ca parte
a globalizării economice , a țărilor dezvoltate lucrătorilor cu muncă mai ieftină în țările în
curs de dezvoltare.
- Dumping valutar vînzare a mărfurilor pe piaţa externă la preţuri mai mici decît cele
practicate în mod obişnuit, din cauza scăderii valorii valutei naţionale

79. Printre măsurile de retorsiune la practica de dumping se pot menționa: a; b; c; d;

 Angajamente cantitative;
 Angajamente de preţ;
 Taxe antidumping cu caracter provizoriu;
 Taxe antidumping definitive.

80. Printre efectele pe care măsurile antidumpingl le au asupra economiei țării care le
aplică regăsim: a; b; c; d;

 Menţinerea ineficienţei unor sectoare economice;


 Amânarea restructurării durabile a economiei naţionale sau a unor sectoare care
şi-au pierdut avantajele comparative şi competitive;
 Reducerea puterii reale de cumpărare pe anumite pieţe;
 Reorientarea consumului anumitor categorii de produse;

81. Printre efectele pe care măsurile antidumpingl le au asupra exportatorilor vizați


regăsim: a; b; c; d;
Dumpingul trebuie să fie delimitat de practicile simple ale vânzării la preţuri mici ca efect
al costurilor reduse sau al productivităţii mai ridicată. În acest sens, criteriul cheie, nu
este, în fapt, relaţia dintre preţul produsului exportat şi preţul acestuia de pe piaţa ţării
importatoare, ci relaţia între preţul produsului exportat şi valoarea lui normală. produsul
care este vândut pentru export către UE. În cazurile în care nu există un preţ de export sau
în care preţul este stabilit prin aranjamente sau compensări între exportator şi importator
sau o terţă parte, utilizarea preţul de export devine imposibilă. De aceea, preţul de export
trebuie să fie construit pe baza preţului la care produsele importate sunt revândute pentru
prima oară unui cumpărător independent sau pe orice altă baza rezonabilă, în cazul în
care produsele nu sunt revândute unui cumpărător independent sau nu sunt revândute în
condiţiile în care au fost importate. În aceste cazuri, sunt introduse o serie de ajustări
pentru a ţine cont de toate cheltuielile care intervin între import şi revânzare, precum şi de
profiturile ce pot apare.

a) Marja de dumping -> reprezintă suma cu care valoarea normală depăşeşte preţul de
export. Comparaţia se face între vânzările din aceleaşi etape comerciale şi din perioade
cât mai apropiate posibil. Sunt introduse ajustări necesare pentru a ţine cont de diferenţele
dintre condiţiile de vânzare, regimul de impozitare sau alte aspecte care afectează
comparabilitatea preţului

b) Prejudiciul -> Aplicarea oricăror taxe antidumping presupune prezenţa unui al doilea
element cheie: prejudiciul important adus industriei comunitare, fie cel cauzat unei
industrii prezente în UE, ameninţarea cu prejudiciul sau producerea unei întârzieri
substanţiale în crearea unei astfel de industrii.

c) Iniţierea procedurilor -> Procedurile de apărare comercială sunt iniţiate ca urmare a


înaintării unei plângeri scrise de către o persoană fizică sau juridică sau de către orice
asociaţie care nu are personalitate juridică, acţionând în numele industriei UE. Atunci
când, în absenţa unei plângeri, un stat membru se află în posesia unor elemente de probă
suficiente cu privire la dumping şi la prejudiciul cauzat industriei UE, acesta trebuie să le
comunice de îndată Comisiei Europene.

d) Investigaţiile -> investigatia desfăşurată de Comisia Europeană în cooperare cu statele


membre UE are ca obiect, simultan, dumpingul şi prejudiciul. Este aleasă o perioadă de
investigaţie care acoperă, în mod normal, o perioadă de cel puţin 6 luni înainte de
iniţierea procedurii. Comisia trimite chestionare părţilor implicate, care au la dispoziţie
cel puţin 30 de zile pentru a răspunde. Investigaţia se încheie odată cu încetarea
procedurii ori prin adoptarea unei măsuri definitive. În mod normal, o investigaţie se
încheie în termen de 15 luni de la iniţierea procedurii.

82. Printre barierele care decurg din participarea statului la activitățile comerciale
putem menționa: a; b; c; d; e (se va comenta fiecare într-o frază)......
conform clasificarii facute de Deardorff si Stern, cele mai importante bariere care decurg
din participarea statului la activitatile comerciale sunt:
a) subventiile ; b) achizitiile guvernamentale ; c) comertul de stat, monopolul statului si
fransizele exclusive ;d) politici guvernamentale indistriale si masuri de dezvoltare
regionala ; e) finantari de la nivel guvernamental pt cheltuielile de cercetare-dezvoltare si
alte poltici tehnologice .

a) Subventiile -> au fost utilizate in mare masura la scara internationala ca instrumente pt


punerea in aplicare a unora dintre politicile guvernamentale, in forme precum subventii
normale , scutiri de taxe, credite pt export si pentru finantarea programelor de investitii.
Cu toate ca guvernele exprima in aparenta tinte legale pt programele lor de subventionare
, multe forme de sprijin acordate unor sectoare sau activitati sunt in mare masura
percepute ca subventii guvernamentale putand oferi o protectie excesiva industriei interne
. In asemenea cazuri activitatea de subventionare actioneaza ca o bariera comerciala ,
distorsionand relatiile conpetitionale care se dezvolta in mod normal intr un sistem
comercial bazat pe liber schimb .

b) Achizitiile guvernamentale -> acestea reprezinta cumparari de bunuri sau servicii


efectuate , de regula de catre entitati publice. Entitatile publice cumparatoare tind sa
favorizeze achizitia unor bunuri si servicii furnizate de ofertantii interni pt motive care
merg de la securitate nationala si pana la promovarea industriei proprii. Pe parcursul
negocierilor rundei a Kennedy a GATT s a recunoscut pt prima data ca urilizarea
procedurilor privind achizitiile guvernamentale are ca efect prioritar protejarea industriei
interne fiind o importanta bariera netarifara . Odata cu cresterea volumului tranzactiilor
adjutecate pe calea achizitiilor guvernamentale , acestea au devenit din ce in ce mai
importante pe plan international , principalele parti contractante din cadrul GATT
intelegand ca era necesara rezolvarea negociara si la nivel multilateral a acestei probleme
tot mai sensibile . Rezultatul a fost Acordul privind Achizitile Guvernamentale , care a
fost adoptat in 1979 ca un acord plurilateral, find amendat partial in 1987.

c) Comertul de stat, monopolul statului si fransizele excludive -> acestea reprezinta


actiuni guvernamentale care pot genera importante distorsiuni comerciale putand servi si
la aplicarea unor sanctiuni guvernamentale. Comertul de stat reprezinta totalitatea
operatiunilor de vanzare cumparare efectuate de intreprinderile aflate integral sau
majoritar in proprietatea statului . Firmele de stat pot dobandi un acces privilegiat la
comenzile publice , obtin importante bonusuri in ceea ce priveste preturile,beneficiaza de
facilitati fiscale si de acces preferential la liniileguvernamentale de credit si obtin foarte
usor licente de import sau licente de operatiune .

d) Politici guvernamentale industriale si masuri de dezvoltare regionala -> acestea sunt


pachete de actiuni guvernamentale menite sa ajute firmele private , sectoarele industriale
si anumite regiuni sa procedeze la ajustari structurale , sa si schimbe profilul de activitate
si sa permita firmelor particulare sa internalizeze provocarile noii concurente derivate
din procesele de globalizare sau regionalizare. Desi aparent aceste actiuni sunt benefice ,
daca sunt aplicate intr o maniera discretionara ele pot deveni eficace bariere comerciale ,
intrucat introduc importante distorsiuni la nivelul vlimatului concurential international.

e) Finantari de la nivel guvernamental pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare si alte


politici tehnologice -> acest pachet de masuri include politici legate de drepturile de
proprietate itelectuala . Deseori autoritatile publice sprijina programele de cercetare
fundamentala , aloca importante fonduri pt cercetarea aplicativa sau sustin pe termen lung
anumite politici in domeniul intensivizarii tehnologice. Acestea permit firmelor indigene
sa faca importante economii la costurile de productie , sa capete o competitivitate
suplimentara ceea ce distorsioneaza comertul international defavorizand companiile
provenind din tari care nu ofera un nivel apropiat de sprijin in acest plan .
83. Printre beneficiile care se pot obține din armonizarea la scară internațională a
reglementărilor tehnice comerciale putem menționa: a; b; c; (se va comenta fiecare
într-o frază)......

a) compatibilizarea diverselor componente ale produselor;

b)armonizarea normelor ii scuteste pe producatori de numeroase costuri de adaptare;

c)conduce la cresterea bunastarii consumatorilor prin sporirea posibilitatilor de alegere.

84. Printre măsurile de promovare a exporturilor practicate pe plan internațional


regăsim: a; b; c; d; e (se va comenta fiecare într-o frază)......
 Negocierea si incheierea unor tratate de comert si navigatie, a unor acorduri
comerciale si de plati sau a altor forme ale parteneriatului intergurvernamental.
Acest lucru sporesteprevizibilitatea mediuui de afaceri din tarine in care opereaza
firmele partenere, confera claritate clauzelor contratuale si uniformitate in ceea ce
priveste interpretarea unor uzante sau nroma privind livrarea produselor sau
efectuarea platilor internationale
 Sprijinirea directa sau indirecta a firmelor pentu a participa la targuri si
expozitii internationale. Cu ocazia targurilor si expozitiilor u participare
internationala, firmele pot cunoaste nivelul calitativ si tehnic al produselor
concurente, pot lua nota in direct de exigentele concumatorilor de pe anumite piete,
pot inheia contracte externe de valori mari.
 Reprezentarea comerciala in strainatate. Cunoasterea, cu promptitudine si
nedistorsionata, a evolutiilor care se produs in legislatia, reglementarile comerciale si
financiar-bancaare si in motivatiile de cumparare pe diverse piete este obligatorie
pentru o firma care isi internationalizeaza ativitatile de productie si comercializare.
 Sprijinirea activitatilor promotionale ale Camerelor de Comert si Industrie.
Autoritatile publice pot stimula activitatile acestor entitati prin adoptarea unei
legislatii care sa tina seama de sgesiile exprimate de mediul de afaceri reprezentat de
Camere prin acordarea unor facilitati fiscale sau de alta natura acestor structuri
asociative, permitandu-le sa-si dezvolta si diversifice paleta de actiuni promotionale
si de informare a firmelor.
 Prestarea unor seervicii de informare si orientare a clientilor externi, acordarea
de consultatnta si asistenta de specialitate acestora. Prin constituirea unor
compartimente specializate in cadrul ministerelor de resort, prin finantarea activitatii
unor institute dde marketin si conjunctura, prin contituirea centrelor specializate de
comert international, autoritatile publice pot contribui la realizarea unor baze de date
care snt puse la dispozitia firmelor straine interesate sa faca afaceri cu actori
economici nationali, sporind astfel transparenta climatului intern de afaceri si
incredera clientilor straini de oportunitatile de comercializare existente in tara
respectiva.

85. Explicați pe scurt (maximum 10 rânduri) măsurile de stimulare a exporturilor de


natură bugetară.....

Aceasta categorie de masuri de stimulare a exporturilor presupune o relatie specifica cu


bugetul de stat fie prin obtinerea unor sume directe de catre firmele ecportatoare, fie prin
aordarea subsidiilor catre entitati care vor furniza bunuri sau vor presta servicii in consitii
mai avantajoase firmelor exportatoare

86. Explicați pe scurt (maximum 10 rânduri) măsurile de stimulare a exporturilor de


natură fiscală.....

Masurile fisclae constau in faptul ca nu se preia la buget o parte din obligatiile fiscale care
acesta, permitandu-se firmelor sa se finanteze fara dobanda cu aceste sume supuse exonerarii.
Tipologia standard a acestor stimulente cuprinde oua mari categorii de masuri: facilitati
fiscale care vizeaza luxurile de bunuri angrenate in tranzactii de export-import si
failitati fiscale care se acorda direct companiilor care participa la activitatea de ecport.

Facilitati fiscale care vizeaza fluxurile de bunuri: scutirea de plata a drepturilor vamale la
anumite bunuri sau la anumite tipuri de tranzactii comerciale, reducerea taxelor vamale in
situatii determinate sau restituirea drepturilor vamale percepute cu ocazia unor importuri.

Facilitatile fiscale acordate exportatorilor: imbraca forma unor scutiri de impozitele care
trebuie platite pentru activitatile de export, precum si amanrea platii unor impozite datorate
statului.

87. Explicați pe scurt (maximum 10 rânduri) măsurile de stimulare a exporturilor de


natură financiar-bancară....

Insuficienta mijloacelor de plata restrictioneaza semnificativ potentialul de export. Totodata,


costurile importante presupuse de montajele financiare ale unor operatiuni pot crea probleme
deosebite partenerilor comerciale. Din aceste motive autoritatile publice au conceput mai
multe tipuri de mecanisme menite sa sprijine firmele sa-si dinamizeze exporturile.
Diversitatea schemelor de stimulare a exporturilor pe culoarul instrumentelor financiar-
bancare este extrem de mare si depinde de natura si complexitatea sistemelo bancare
nationale.
88. Explicați pe scurt (maximum 10 rânduri) măsurile de stimulare a exporturilor de
natură valutară.....

Cele mai uzuale masuri de simulare a exporturilor de natura valutara sunt primele valutare si
deprecierea monedei nationale in scopuri stimulative.

a) Primele valutare reprezinta niste bonificatii acordate firmelor exportatoare cu ocazia


onvertirii valutei obtinute din export in modena nationala. Pentru acest lucru, banile sunt
stimulate, prin boificarea diferentei de curs de schimb din fonduri publice sau prin alte
stimulente specifice, sa transforme valuta de tranzactie in moneda nationala la un curs mai
avantajos decat cel oficial sau decat cursul pietei.

b) Dprecierea mnedei nationale este o masura de stimulare a exporturilo, care produce efecte pe
termen scurt si are efect stimulativ numai daca ritmul in care se produce deprecierea este
superior celui in care se erodeaza puterea de cumparare a monedei la intern. Companiile folosesc
exartul dintre deflatorul intern al preturilor si evolutia cursului de schimb pentru a-si spori, in
situatii determinate, competitivitatea externa.