CURS 8 Politici comerciale 24.04.

2018

Metode de cuantificare a protectiei efective

RATA PROTECTIEI EFECTIVE
Te = (valoarea prod finit x taxa vamala la prod finit – valoarea materiei prime x taxa vamala mat
prima) / valoare adaugata x 100

Val adaugata = val prod finit - vn

Ex:
100$ ; tx 10%
40% mat prima; tx 10%
calc rata protectiei efective

ex: cond de liber schimb:

120 u.m.
100 costuri productie

concurenta: 100 u.m.

tx vamala 20%

ex: costuri prod 120

concurenta 100u.m.

tx vamala 15% - protectie aparenta

tx vamala este eficienta daca imi ofera acoperirea costurilor de prod si obt unei val adaugate
comparabile cu a concurentului

dispersie tarifara = taxa vam la prod finit - taxa vamala la mat prima

Tariful vamal
 Este un catalog care cuprinde nomenclatorul produselor supuse impunerii vamale şi
taxele vamale aplicate la importul acestora;
 Este instrumentul clasic de reglementare a schimburilor comerciale externe,
 Sunt instrumente de politică comercială permise de normele multilaterale de
conduită;
 Principalele nomenclatoare de clasificare a mărfurilor utilizate pe plan internaţional
sunt:
 Standard International Trade Clasification;
 Nomenclatorul Vamal de la Bruxelles;
  Sistemul Armonizat de Descriere şi Codificare a Mărfurilor.

Reguli de încadrare tarifară conform SA

 Regula 1. clasificarea mărfurilor este legal determinată de termenii poziţiilor şi de notele

secţiunilor şi capitolelor;
 Regula 2. prima parte a regulii 2a extinde sfera de cuprindere a poziţiilor pentru a
acoperi şi articolele incomplete sau nefinite cu condiţia ca acestea să cuprindă
caracteristicile esenţiale ale produsului complet sau finit; a doua parte a regulii clasează
în aceeaşi poziţie cu articolul montat, articolul complet prezentat în stare demontată
sau nemontată;regula 2b extinde cuprinderea poziţiilor care menţionează o singură
materie determinată sau a produselor compuse dintr-o materie determinată.
 Regula 3. enunţă principiile de clasificare a mărfurilor susceptibile a fi clasificate în mai
multe poziţii. Marfa va fi clasificată la poziţia specifică. Bunurile compuse din materii
diferite se încadrează după natura articolului care le conferă caracterul esenţial. Dacă nu
pot fi clasificate după regulile subsidiare amintite se vor încadra la poziţia cu numărul cel
mai mare dintre poziţiile susceptibile a fi luate în considerare. (ex: figurinele)
 Regula 4. se aplică mărfurilor care în funcţie de noutatea lor nu sunt reprezentate
specific în nici una dintre poziţiile S.A.
 Regula 5. reglementează clasarea cutiilor şi a huselor prezentate împreună cu mărfurile
cărora le sunt destinate. Tot această regulă rezolvă problema ambalajelor care conţin
mărfuri. Această regulă nu se aplică când cutiile şi materialele de înpachetat sunt
evident susceptibile utilizării repetate. Ele se vor clasa la iniţiativa fiecărei ţări.
 Regula 6. prevede că încadrarea produselor în subpoziţiile unei poziţii tarifare se
determină prin respectarea prevederilor acelor subpoziţii şi notelor de subpoziţii cu care
se află în relaţie şi, obligatoriu cu respectarea regulilor prezentate anterior.

Criterii de origine
 Originea produselor este o informaţie esenţială pentru obţinerea unor regimuri
comerciale preferenţiale;
 În funcţie de origine se determină cuantumul taxelor vamale şi natura formalităţilor
vamale;
 Menţionarea originii trebuie să figureze pe toate declaraţiile vamale;
 Atunci când un produs este rezultatul unor intervenţii productive în mai multe ţări, se
consideră originar din ţara în care a suferit ultima transformare substanţială;
 Transformarea substanţială se determină prin:
 Metoda saltului tarifar;
 Metoda valorii adăugate.

Metoda saltului tarifar:

Incadrarea tarifara a componentelor
Incadrarea tarifara tine de gradul de prelucrare
Daca prod finit la niv de primele 4 cifre de cod nu se poate incadra => grad de prelucrare
seminificativ => originar de acolo unde i s-a survenit acea modificare

Met valorii adaugate:

La val componentelor trebuie adaugat peste 40%

Criteriul dublei/triplei origini(trebuie sa aiba val adaug 20-40% la fiecare nivel; ex: fiecare
component din produs este original)

Teritoriul vamal
 Extinderea
 Zona de liber schimb; ex: NAFTA, CEFTA
 Uniunea vamală; -unificarea politicii comerciale, in plus fata de ZLS
 Piaţa comună; -libera circ a bunurilor, marfurilor/serviciilor/persoanelor + alte
pol sectoriale
 Uniunea economică (si monetara*);

Efectele uniunilor vamale

 Crearea de comerţ - înlocuirea unei surse de furnizare mai puţin avantajoase d.p.d.v al
costurilor de producţie cu o sursă mai avantajoasă din acelaşi p.d.v.
 Deturnarea de comerţ- substituirea unei surse de furnizarea mai avantajoasă, ca şi
costuri de producţie, dar situată în afara grupării integraţioniste cu una mai puţin
avantajoasă d.p.d.v. al costurilor dar din interiorul grupării care devine artificial mai
eficientă din punct de vedere al preţurilor ca urmare a tratmentului comercial
diferenţiat.

Efectele statice ale extinderii teritoriului vamal pot fi sintetizate astfel

 Atât crearea cât şi deturnarea de comerţ generează câştiguri pentru participanţi;
 Deturnarea de comerţ este preferabilă creării de comerţ pentru ţara care acordă
preferinţe comerciale atunci când nu se implică sacrificarea unei producţii industriale
interne;
 Atât crearea cât şi deturnarea de comerţ pot conduce la creşterea eficienţei economice
ca urmare a efectelor pozitive ale economiei de scară

Efectele dinamice ale grupărilor integraţioniste

Forme de restrângere a teritoriului vamal

 Zonele libere; -nu se aplica fiscalitatea vamala si fiscalitatea .. (exonerare de
fiscalitate->incurajarea schimburilor comerciale); -pt a eluda embargouri/restrictii
 Perimetrele libere; -spatii si mai restranse (pot exista si in aeroporturi si in porturi..)
 Porturile franco;
 Antrepozitele vamale( industriale şi de stocaj; reale-statut permanent, infiintate de
lege şi nominale-pt depozitari peste capacit.);
  Zonele economice speciale. Ex: China, in zona Marii Chinei de S – capacit. de
prelucrare mari

Aplicarea unor regimuri derogatorii

Porturi libere ex:Sulina,Amsterdam

Tipuri de regimuri comerciale

 Definitive
 Importul;
 Exportul;
 Introducerea sau scoaterea în din ţară a bunurilor de către non-comercianţi.
 Regimuri suspensive
 Tranzitul
 Antrepozitarea vamală,
 Perfecţionarea activă,
 Transformarea mărfurilor sub control vamal;
 Admisia temporară a mărfurilor;
 Perfecţionarea pasivă a mărfurilor.