Cursul 6

Vămuirea mărfurilor
Mărfurile și tratamentul vamal

 Mărfurile tranzacționate între firme din țări membre ale Uniuni Europene
fac obiectul schimburilor comerciale intracomunitare, mai exact, în cazul
unei vânzări, vorbim despre o livrare intracomunitară, iar în cazul unei
cumpărări vorbim despre o achiziție intra-comunitară. În cazul acestor
mărfuri, fiind vorba despre o uniune vamală, nu se pune problema obținerii
liberului de vamă la export/import.

 În cazul schimburilor comerciale extra-comunitare (mărfuri tranzacționate

între o firmă din UE și o firmă din afara UE), obținerea liberului de vamă la
export/import reprezintă o condiție pentru ieșirea/intrarea mărfurilor de
pe/pe teritoriul vamal comunitar.
Legislația vamală în UE (1)
 Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9
octombrie 2013 de stabilire a Codului Vamal al Uniunii;
 Regulamentul delegat al Comisiei (UE) 2015/2446 din 28 iulie 2015 de completare
a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în
ceea ce privește normele detaliate ale anumitor dispoziții ale Codului vamal al
Uniunii;
 Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei din 24 noiembrie
2015 de stabilire a unor norme pentru punerea în aplicare a anumitor dispoziții din
Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European si al Consiliului de
stabilire a Codului vamal al Uniunii;
 Tariful vamal comun;
 Dispozițiile privind instituirea unui sistem al Uniunii Europene de scutire de la
plata taxelor vamale;
 Acordurile internaționale care conțin dispoziții vamale, în măsura în care acestea
sunt aplicabile în UE.
Legislația vamală în UE (2)
 Declarantul vamal poate fi titularul operațiunii de export-import
(exportatorul/importatorul) sau o firmă specializată în realizarea
formalităților de vămuire (comisionarul vamal). Decizia de subcontractare a
formalităților de vămuire se bazează pe factori de ordin financiar și de
eficiență.
 EORI (Economic Operators Registration and Identification): numărul de
înregistrare și identificare a operatorilor economici, este obligatoriu pentru
toți operatorii economici sau persoanele care introduc/scot mărfuri în/din
UE.
 Statutul de operator economic autorizat (AEO – Authorized Economic
Operator): obligatoriu pentru orice companie din UE care solicită o
autorizație vamală (de exemplu, o autorizație pentru aplicarea procedurii
simplificate de vămuire la domiciliu sau de autoimpunere) va trebui să dețină
acest statut.
Legislația vamală în UE (3)

Statutul de operator economic autorizat presupune trei tipuri de autorizări:

 certificatul AEOC (Authorized Economic Operator Customs) – operator

economic autorizat pentru simplificări vamale, care permite titularului să
beneficieze de anumite simplificări în conformitate cu legislația vamală;

 certificatul AEOS (Authorized Economic Operator Safety and Security) –

operator economic autorizat pentru securitate și siguranță, care conferă
titularului dreptul la facilități în materie de securitate și siguranță (conform
Art. 38 din Noul Cod Vamal Modernizat – Modernised Customs Code);

 certificatul AEOF (Authorized Economic Operator Full) – tipurile de autorizații

de mai sus pot fi deținute în același timp.
Regimurile vamale

Regimul vamal definește statutul juridic al mărfurilor ce fac obiectul

schimburilor comerciale extracomunitare și indică dacă și în ce condiții marfa va
fi supusă controlului vamal și dacă și unde vor fi plătite taxele vamale (Popa,
2008)

Regimuri vamale:
- exportul;
- punerea în liberă circulație;
- regimurile vamale speciale: tranzitul, depozitarea (antrepozitarea vamală și
zonele libere),
- utilizarea specifică – admiterea temporară și destinația finală, prelucrarea
(perfecționarea activă și perfecționarea pasivă)
Regimuri vamale definitive
 Regimul vamal la export se aplică mărfurilor de origine comunitară
(unionale) ce urmează să părăsească teritoriul vamal comunitar definitiv. De
regulă, în cazul exportului, nu se aplică taxe vamale (majoritatea țărilor
încurajează exporturile). Liberul de vamă la export se acordă cu condiția ca
mărfurile să își păstreze aceeași stare ca atunci când a fost acceptată
declarația vamală de export. Declarantul vamal trebuie să depună declarația
vamală la export/declarație de reexport sau o declarație sumară de ieșire.
Conform noului Cod Vamal Unional intrat în vigoare la 1 mai 2016, regimul
vamal la export prezintă următoarele variante: export definitiv, export
temporar în scopul unei returnări ulterioare a mărfurilor în aceeași stare,
export temporar cu carnet ATA, export temporar în regim de perfecționare
pasivă, export de produse compensatoare obținute din mărfuri plasate sub un
regim de perfecționare activă.
 Punerea în liberă circulație se aplică mărfurilor de origine non-comunitară
ce urmează a fi introduse pe teritoriul vamal al Uniunii Europene. După
obținerea liberului de vamă la import, mărfurile capătă un stat unional și pot
fi utilizate, comercializate etc.
Regimuri vamale speciale (1)
 Regimul vamal de tranzit permite transportul mărfurilor între două birouri
vamale în situația plasării acestor mărfuri sub un regim de tranzit comunitar
sau regim TIR. Tranzitul comunitar, în funcție de originea mărfurilor, poate fi
extern și intern.
 Tranzitul comunitar intern permite circulația mărfurilor de origine comunitară
dintr-un birou vamal la alt birou vamal comunitar cu tranzitarea spațiului vamal
noncomunitar, fără modificarea statutului vamal al mărfurilor. De exemplu, livrarea
intracomunitară de mărfuri din Germania în Franța, cu tranzitarea teritoriului
Elveției.
 Tranzitul comun, la care este parte și țara noastră, se aplică schimburilor
comerciale încheiate între firme din UE și AELS (Asociaţia Europeană a Liberului
Schimb – formată din Elveția, Norvegia, Islanda și Liechtenstein).
 Noul sistem computerizat de tranzit, un sistem european, presupune depunerea
declarației de tranzit în format electronic şi schimburi electronice de date între
birourile vamale implicate în operațiunea de tranzit.
 Regimul de depozit vamal permite depozitarea mărfurilor de origine non-
comunitară pe teritoriul vamal comunitar, fără a fi aplicate taxe vamale sau
măsuri de politică comercială. Utilizarea acestui regim vamal special
presupune obținerea unei autorizații pentru plasarea mărfurilor într-un
antrepozit vamal la export/la import.
Regimuri vamale speciale (2)
 Regimul de admitere temporară permite utilizarea pe teritoriul vamal a
mărfurilor de origine non-comunitară ce urmează a fi reexportate fără să fi suferit
vreo modificare (cu excepția deprecierii normale), fără a fi supuse măsurilor de
politică comercială, cu scutirea totală sau parțială de taxe vamale la
import,pentru o perioadă de maxim 2 ani.
 admiterea temporară la import, cu scutirea parțială de la plata taxelor vamale
 admiterea temporară la import, cu scutirea totală de la plata taxelor vamale.
 Regimul de perfecționare activă permite folosirea pe teritoriul vamal a
mărfurilor de origine non-comunitară, fără ca acestea să fie supuse taxelor vamale
și măsurilor de politică comercială. În autorizația de plasare a mărfurilor sub
regimul de perfecționare se precizează rata de randament, perioada în care
regimul de perfecționarea activă trebuie descărcat.
Perfecționarea activă presupune una din următoarele operațiuni:
a) prelucrarea mărfurilor, inclusiv montajul, asamblarea și adaptarea lor la alte mărfuri;
b) transformarea mărfurilor;
c) repararea mărfurilor, inclusiv restaurarea lor;
d) utilizarea anumitor mărfuri, definite în conformitate cu regulamentul vamal care, deși
nu se regăsesc în produsele compensatoare, permit sau facilitează obținerea acestor
produse, chiar dacă dispar total sau parțial în cursul folosirii lor.
Statut vamal al mărfii
 Statutul vamal al mărfurilor este determinat de valoarea în vamă, poziția
tarifară și originea mărfurilor.
 Poziția tarifară reprezintă locul atribuit fiecărui produs în tariful vamal și
condiționează nivelul de impunere vamală și aplicarea de măsuri de politică
comercială de ordin netarifar (de exemplu, contingente, licențe etc).
 Valoarea în vamă reprezintă baza de calcul pentru cuantumul taxelor vamale. În
cazul unui export, de regulă, valoarea în vamă la export are un rol pur statistic
(permite cuantificarea schimburilor comerciale derulate într-o anumită perioadă).
 Originea mărfurilor reprezintă naționalitatea economică a mărfurilor în
schimburile comerciale internaționale. În Uniunea Europeană, originea mărfurilor
se determină astfel: mărfurile obținute integral într-o țară sunt originare din acea
țară; în cazul produselor la realizarea cărora concură producători din mai multe
țări, se adoptă principiul transformării (prelucrării) substanțiale. Documentele
care atestă originea mărfurilor sunt certificatul de origine sau certificatul de
circulație a mărfurilor: de exemplu, documentul T2L (pentru produsele de origine
UE), certificatul de circulație EUR1/EUR2, documentul ATR1 (pentru produsele de
origine Turcia).
 Determinarea valorii în vamă

 O firmă cu sediul în București importă componente electronice din SUA. Transportul mărfurilor
se face pe cale maritimă, portul de destinație fiind Constanța. Prețul facturat este FOB New York
12.500 USD, navlul 450 USD, asigurarea mărfurilor 125 USD, cheltuielile cu descărcarea
mărfurilor în portul de destinație 80 USD, transportul rutier pe ruta Constanța-București 120
USD.
 Calculați valoarea în vamă la export/import a mărfurilor tranzacționate.
 Valoarea în vamă la export (VVE) = FOB New York = 12.500 USD
 Valoarea în vamă la import (VVI) = CIF Constanța= FOB NY + navlul + asigurarea mărfurilor =
12.500 + 450 + 125 = 13.075 USD = 52.084, 24 RON.
Procedura de vămuire
 Procedura de vămuire reprezintă ansamblul formalităților necesare obținerii liberului
de vamă la export/import:
 procedura comună de vămuire,
 proceduri simplificate de vămuire (de exemplu, procedura de vămuire la domiciliu,
procedura incompletă).
 Vămuirea electronică a mărfurilor (e-customs) oferă o serie de beneficii cum ar fi:
facilitarea procedurilor vamale la import și export, reducerea costurilor
administrative și de conformare cu cerințele legale, diminuarea timpului necesar
efectuării formalităților vamale: Sistemul Român de Procesare a Declarației Vamale –
RCDPS
 Vămuirea mărfurilor la import sau export se poate face în procedură electronică: la
import, declararea mărfurilor se poate face utilizând declarația vamală sub formă
electronică. Sistemul de Import Automat presupune ca operațiunile de import
începute într-un stat membru să poată fi finalizate în alt stat membru, fără
retransmiterea acelorași informații la autoritatea vamală; la export, declararea
mărfurilor se poate face utilizând declarația vamală sub formă electronică, prin
sistemul de control al exportului – sistem dezvoltat la nivelul țărilor din Uniunea
Europeană, care permite schimbul de mesaje și de date referitoare la procedura de
export.
Facilități ale Noului Cod Vamal Unional
 procedura de autoimpunere, disponibilă operatorilor economici începând cu
1 mai 2016, prin care autoritățile vamale pot autoriza o companie certificată
AEO (Authorized Economic Operator) să efectueze anumite formalități
vamale, cum ar fi determinarea cuantumului drepturilor de achitat la import
sau export, sau realizarea anumitor controale vamale;

 procedura de vămuire centralizată, ce oferă posibilitatea declarării

bunurilor în statul membru unde firma își are sediul central, chiar dacă
bunurile sunt prezentate fizic în alt stat membru/alte state membre. De
exemplu, declarația vamală poate fi depusă la un birou vamal din Oradea,
chiar dacă bunurile sunt prezentate fizic la biroul vamal din Constanța; după
obținerea liberului de vamă, mărfurile vor putea circula liber din Constanța
către orice punct din Uniunea Europeană.
Documentul administrativ unic (DAU)

 Reprezintă
documentul vamal
principal
 este un formular
comunitar armonizat,
utilizat în comerţul
exterior al UE;
 este un document
„multiregim”, în
sensul că se aplică
pentru regimul vamal
de import, export și
tranzit
Firma PLASTYPROD SA cumpără din China, de la furnizorul WUHAN GOLDEN LASER, un lot de marfă.
Condiția de livrare stabilită între vânzător și cumpărător în contractul comercial este EXW Wuhan.
Importatorul Plastyprod SA are deja încheiate contracte de vânzare-cumpărare pentru partizii de marfă care
compun lotul de import.
Pentru a intra în posesia lotului de marfă menționat mai sus și pentru a respecta condiția de livrare stabilită în
contractul comercial, firma Plastyprod solicită casei de expediție DB SCHENKER ROMTRANS o cotație (preţ),
în care specifică toate detaliile legate de marfă și condiția de livrare.
DB Schenker Romtrans cere agentului său din China costurile de preluare în regim de grupaj a lotului de marfă
de la poarta furnizorului până în locul de consolidare al containerului (Shanghai); după primirea acestora,
cotează către clientul Plastyprod SA atât cheltuielile de mai sus cât, și navlul maritim Shanghai – Constanța
(în condiția Full Liner Terms).
După analizarea ofertei, firma Plastyprod confirmă acceptarea ofertei și efectuarea transportului către DB
Schenker Romtrans, specificând adresa, persoana de contact, emailul și numărul de telefon al furnizorului.
În continuare, casa de expediții trimite instrucțiunile de încărcare (shipping order) către agentul său în portul
de încărcare (Shanghai), menționând: condiția de livrare, adresa de preluare, modul de transport (FCL),
instrucțiuni de întocmire a conosamentului (atât Master Bill of Lading – MBL, cât și House Bill of Lading –
HBL). FCL (Full Container Load) indică faptul că se va factura integral un container, indiferent de gradul de
ocupare/umplere cu marfă.
Agentul din portul de încărcare ia legătura cu furnizorul, aranjează preluarea mărfii și aducerea acesteia la
punctul de consolidare al containerului în Shanghai. După consolidarea containerului, agentul trimite planul
de descărcare (loading plan) către portul de descărcare (Constanța), plan care include toate loturile de marfă
de la mai mulți furnizori către mai mulți beneficiari (FCL), cu destinația București. Schenker București
confirmă și primește copii ale conosamentelor de casă (HBL), precum și Master Bill of Lading (MBL), având
astfel dovada că marfa a fost încărcată în container pe navă și a plecat din Shanghai.
În momentul în care nava ajunge în portul de descărcare (Constanța – conform timpului de tranzit estimat),
DB Schenker Romtrans trimite avize de sosire a mărfurilor către toți clienții finali care au marfă încărcată în
containerul respectiv (conform instrucțiunilor Plastyprod SA), printre care și Plastyprod, și solicită acestor
clienți copii după documentele comerciale și cele ale firmei, în vederea efectuării formalităților vamale de
tranzit Constanța – București, terminalul Schenker.
Imediat ce se obține Declarația Vamală de Tranzit, containerul este transportat rutier până la terminalul
Schenker în București, unde se deconsolidează și unde fiecare client face formalitățile vamale de import (prin
intermediul departamentului de vămuire din cadrul DB Schenker), plătind taxele vamale și TVA-ul aferent
mărfurilor importate, obținând astfel Declarațiile Vamale de Import.
Sursa: Studiu de caz efectuat pe baza documentației pusă la dispoziție de către DB Schenker Romtrans /
Agenția București; Cezar Cojocariu, Transporturi și expediții internaționale. Note de curs, în curs de apariție