Sunteți pe pagina 1din 47

CUPRINS

CAPITOLUL 1. Reglementari, formalitati si procedure privind vamuirea marfurilor 1.2. Proceduri de vamuire 1.2.1.Aplicarea procedurilor de vamuire 1.3. Regimuri vamale in perspectiva aderarii Romaniei la UE 1.3.1.Regimuri vamale in legislatia UE 1.3.2. Tipuri de regimuri vamale 1.4. Sistemele relative la tarifele utilizate in procesul de vamuire 1.5. Participarea Romaniei la programele comunitare Customs 1.6. Impactul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana asupra relatiilor economice cu Japonia 1.6.1. Structura schimburilor intre Romania si Japonia 1.7. Analiza situatiei dupa aderarea Romaniei la UE 1.7.1. Masuri netarifare CAPITOLUL 2. Prezentarea generala a societatii S.C.LIVAMEX. S.R.L. 2.1. Date de identificare 2.2. Obiectul principal de activitate.Domeniul de activitate 2.2.1. Activitate principala 2.3. Politica manageriala 2.4. Cadrul economic i juridic al transportului maritim al societatii LIVAMEX 2.5. Analiza Swot 2.5.1. Analiza Swot a S.C. LIVAMEX S.R.L.
1

CAPITOLUL 3. Prestari de servicii la societatatea comerciala Livamex s.r.l. 3.1. Elemente pe baza carora se aplica drepturile de import sau export sau celelalte masuri prevazute pentru schimbul international de marfuri 3.2. Tariful vamal de import 3.3. Originea marfurilor 3.4. Introducerea marfurilor pe teritoriul vamal ai Romaniei 3.5. Punerea in libera circulatie 3.6. Actele necesare pentru operatiunile de vamuire 3.7. Clientii firmei SC Livamex SRL 3.8. Strategii de marketing utilizate

Introducere

CAPITOLUL 1

1.Reglementari, formalitati si proceduri privind vamuirea marfurilor

De-a lungul perioadei de edificare a statului naional romn, instituia vamal a jucat un rol esenial n politica general a statului ndreptat n direcia proteciei economiei naionale, n diferite perioade. Ca urmare, vama a fost implicat direct n punerea n aplicare a tratatelor de comer, de vam i de navigaie i, uneori, n adevrate "rzboaie" comerciale, pe care ara noastr a fost nevoit s le susin la un moment dat. Dup 1990 administraia vamal a intrat ntr-un proces de reform legislativ i instituional, avnd ca obiectiv principal pregtirea condiiilor necesare aderrii la UE .Prima msur care a modificat substanial coninutul operaiunilor de vmuire a mrfurilor a fost introducerea noului tarif vamal de import i aplicarea lui efectiv ncepnd cu data de 1 ianuarie 1991.La data de 1 ianuarie 1992 i 1 mai 1993, baza de elaborare a tarifului vamal a fost schimbat prin utilizarea nomenclaturilor de descriere i codificare a mrfurilor, utilizate de administraiile vamale ale rilor cu care Romnia ntreinea relaii comerciale. Legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal al Romaniei si Regulamentul de aplicare a Codului Vamal al Romaniei a intrat in vigoare la data de 18 iunie 2006 . Odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana (UE), la 1 ianuarie 2007 a intrat automat in vigoare Codul Vamal Comunitar. Codul Vamal a fost abrogat la momentul aderarii, si reprezinta traducerea aproape identica a celui european, cu exceptia capitolelor privind regimul de sanctiuni si a celui privind organizarea institutionala, care sunt diferite de la un stat european la altul.Codul Vamal Comunitar in Romania va aduce avantaje agentilor economici, aceleasi de care se bucura si cei din spatiul european. Cei mai favorizati vor fi agentii economici autorizati, parteneri ai vamii, firme de incredere, pentru care aceasta aplica proceduri de vamuire simplificata.Incepand cu data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, autoritatea vamala poate acorda debitorului alte facilitati de plata decat amanarea platii. Acordarea unor astfel de facilitati de plata trebuie sa fie conditionata de constituirea unei garantii, sa aiba ca rezultat perceperea, in plus fata de cuantumul drepturilor, a unei dobanzi pe credit.
4

1.2.Proceduri de vamuire

Toate legile vamale relevante din UE aplicabile in relatiile comerciale dintre Uniune si o terta tara sunt cuprinse in Codul Vamal Comunitar. In afara de stabilirea legilor care guverneaza tratamentul vamal aprobat pentru a fi utilizat asupra bunurilor, Codul Vamal Comunitar acopera si alte aspecte: - baza in care sunt aplicate taxele de import si export cat si alte masuri legate de comertul cu bunuri - prevederile aplicabile bunurilor aduse in teritoriul vamal al Uniunii pana cand este stabilit tratamentul vamal aprobat a fi utilizat - legile care se aplica bunurilor care ies din UE - datoria vamala si dreptul de a face apel Noi reglementari in domeniul vamal Spre deosebire de Codul Vamal actual, noile reglementari fac distinctie expresa ntre originea nepreferentiala si originea preferentiala a marfurilor, distinctie importanta n conditiile n care exista modalitati de stabilire a originii si a conditiilor ce trebuie ndeplinite pentru acordarea regimului preferential. Noile reglementari prevad posibilitatea declararii verbale a marfurilor, n cazul n care valoarea n vama a acestora nu depaseste un anumit plafon. Se simplifica astfel formalitatile vamale n cazul operatiunilor ocazionale sau nesemnificative. Micsorarea termenului pentru declararea marfurilor prezentate n vama, introducerea modalitatii de declarare a marfurilor prin nscrierea n evidenta contabila, fara ntocmirea unei declaratii vamale, sunt alte modificari semnificative referitoare la declaratiile vamale. Se introduce si posibilitatea de a modifica declaratiile vamale dupa acordarea liberului de vama.

1.2.1.Aplicarea procedurilor de vamuire


Procedurile de vamuire a marfurilor la export, pot face obicetul exportului atat marfurile fabricate in tara,cat si cele importate anterior, cu conditia de a nu fi supuse unor masuri prohibitive sau restrictive.Potrivit uzuantelor exista doua procedure importante de vamuire si anume: - procedura de vamuire obisnuita - procedura de vamuire simplificata A. Functionarea procedurii obisnuite de vamuire Exportatorul sau comisionarul in vama care-l reprezinta,completeaza si depune o declarative vamala de export la biroul vamal interior in raza caruia se afla sediul social al firmei exportatoare sau la locul unde marfurile sunt ambulate ori incarcate pentru a fi expediate.Numai in cazuri exceptionale declaratia vamala de export se adreseaza unui birou vamal de frontier.Declaratia vamala contine de fapt elementele necesare vamuirii marfurilor,cele mai importante fiind: pozitia tarifara, originea marfurilor si valoarea in vama. Antredepozitul component,unde fiscal reprezinta accizabile spatial,aflat sunt produse, sub controlul autoritatii fiscal sau

marfurile

transformate,detinute,primate

expediate.Plasarea marfurilor accizabile in afara antredepozitului fiscal, impune plata accizelor in situatia in care nu se poate dovedi ca aceasta plata a fost deja efectuata. Deplasarea produselor accizabile in regim suspensiv presupune ca acesta sa fie insotite de Documentul Administrativ de Insotire (DAI).Acesta reprezinta un instrument de verificare a originii marfii,de evidentiere a livrarii,transportului si admiterii marfurilor accizabile de la un antredepozit fiscal la altul sau la un operator.In momentul expedierii marfurilor,antredepozitul fiscal expeditor trimite cel de-al cincilea exemplar al DAI catrea autoritatea fiscal de care apartine.Toti agentii economici platitori de accize sunt obligati sa depuna lunar la autoritatea fiscal de care apartine o declarative de accize.

1.3. Regimurile vamale


Regimul vamal este totalitatea dispozitiilor legale cu privire la taxele vamale si celelalte instrumente vamale, precum si formalitatile de aplicare a lor Clasificarea regimurilor vamale: A. Regimuri vamale definitive: a) import b) export IMPORTUL - intrarea in tara a marfurilor straine si introducerea acestora in circuitul economic.La importul marfurilor, autoritatea vamala realizeaza procedura de vamuire si de incasare a datoriei vamale aferenta drepturilor de import, aplicand si masurile de politica comerciala EXPORTUL - scoaterea definitiva a marfurilor de pe teritoriul Romaniei sunt admise la export marfurile produse in tara, precum si cele importate anterior, cu exceptia marfurilor care sunt supuse unor masuri de prohibitie sau de restrictie in cadrul politicii comerciale. B. Regimuri vamale suspensive (operatiuni cu titlu temporar care au drept efect suspendarea platii taxelor vamale): a) tranzitul vamal b) antrepozitul vamal c) admiterea temporara a marfurilor d) perfectionarea activa si pasiva a marfurilor e) transformarea sub control vamal a marfurilor

TRANZITUL VAMAL -consta in transportul marfurilor straine de la un birou vamal la alt birou vamal, fara ca acestea sa fie supuse drepturilor de import sau masurilor de politica comerciala. ANTRPOZITUL VAMAL - locul aprobat de autoritatea vamala, aflat sub tutela acesteia, in care
7

marfurile

se

pot

depozita.

ADMITEREA TEMPORARA - permite utilizarea pe teritoriul Romaniei, cu exonerarea totala sau partiala a drepturilor de import si fara aplicarea masurilor de politica comerciala, a marfurilor straine destinate a fi reexportate in aceeasi stare, cu exceptia uzurii lor normale. PERFECTIONAREA ACTIVA - consta in supunerea, pe teritoriul Romaniei, la una sau mai multe operatiuni de transformare sau prelucrare a:

- marfurilor straine destinate a fi reexportate in afara teritoriului vamal al Romaniei, sub forma de produse compensatoare, fara a face obiectul incasarii drepturilor de import sau al masurilor de politica comerciala

- marfurilor importate, introduse in circuitul economic, daca ele sunt exportate in afara teritoriului Romaniei sub forma de produse compensatoare.

PERFECTIONAREA PASIVA - permite exportul temporar de marfuri romanesti in afara teritoriului tarii, in vederea supunerii acestora unor operatiuni de transformare sau prelucrare si, ulterior, a importului produselor astfel rezultate, cu exonerarea totala sau partiala de drepturi de import. TRANSFORMAREA SUB CONTROL VAMAL - permite folosirea, pe teritoriul Romaniei, fara plata drepturilor de import si fara aplicarea de masuri de politica comerciala, de marfuri straine pentru a fi supuse unor operatiuni care le transforma felul sau starea initiala. Codul vamal al Romaniei retine trei situatii in cazul altor destinatii vamale, situatii adiacente regimurilor vamale definitive si suspensive: a) zonele libere b) reexportul marfurilor straine de pe teritoriul Romaniei c) marfurile exportate si returnate in Romania ZONELE LIBERE - In zonele libere, marfurile straine sunt considerate, din punct de vedere al aplicarii drepturilor de import si al masurilor de politica comerciala la import, ca marfuri care nu sunt situate pe teritoriul Romaniei atat timp cat nu sunt importate. REEXPORTUL MARFURILOR STRAINE DE PE TERITORIUL ROMANIEI - Marfurile straine aflate pe teritoriul Romaniei, care nu au fost vamuite, pot fi reexportate.- Reexportul

consta in scoaterea din tara, prin depunerea declaratiei vamale de reexport, in vederea vamuirii, cu exceptia cazului cand masurile de politica comerciala interzic operatiunea MARFURILE EXPORTATE SI RETURNATE IN ROMANIA - Marfurile romanesti care, dupa ce au fost exportate in afara teritoriului Romaniei, sunt returnate si importate intr-un termen de 3 ani, la cererea titularului, sunt exceptate de la plata datoriei vamale, numai daca la returnare sunt in aceeasi stare in care au fost exportate.

1.3.1. Statutul vamal al marfii in Romania


Statutul vamal al marfii in Romania, la fel ca in sistemul vamal al Uniunii Europene, este dat de trei elemente care trebuie luate in calcul:a) valoarea in vama b) pozitia tarifara c) originea marfurilor.Incadrarea tarifara si stabilirea originii marfurilor duc la determinarea taxelor vamale aplicabile valorii in vama a marfurilor.VALOAREA IN VAMA - Conform Codului vamal, valoarea in vama reprezinta acea valoare care constituie baza de calcul al taxelor vamale prevazute in Tariful vamal de import al Romaniei.In Romania, conform Codului vamal, valoarea in vama este determinata prin aplicarea articolului VII din GATT, luandu-se in calcul cumulativ:- pretul de import format din pretul extern in valuta, in conformitate cu valoarea inscrisa in factura externa- cheltuielile de transport ale marfurilor importate pana la frontiera romana- cheltuielile de incarcare, descarcare si de manipulare conexe transportului marfurilor importate, achitate pe parcurs extern- cheltuielile cu polita de asigurare a marfii pe parcurs extern- alte cheltuieli efectuate pe parcurs extern.

1.3.2. Regimurile vamale in perspectiva aderarii Romaniei la UE


1. Legislaia vamal din Romnia a fost schimbat radical, i totodat aliniat n mare parte la legislaia vamal comunitar, prin adoptarea codului i regulamentului vamal, astfel: 2. - 1997- Codul Vamal al Romniei (Legea nr.141/1997) 3. - 2001- Regulamentul de aplicare a Codului Vamal al Romniei (HG 1114/2001) 4. n perioada premergtoare aderrii, relaiile Romniei cu Uniunea European au constat n:

5. - 1974 Romnia a fost prima membr a CAER care a stabilit relaii cu CEE sub forma unui "Acord privind un sistem generalizat de preferine"; 6. - 1980 Romnia a semnat cu CEE "Acordul privind produsele industriale"; 7. -1990 Romnia a stabilit relaii diplomatice cu CEE i a semnat "Acordul de comer i cooperare economic i comercial cu CEE"; 8. -1993 Romnia a semnat Acordul European instituind o asociere ntre Romnia, pe de o parte i Comunitile Europene i statele membre ale acestora, pe de alt parte. Acest acord va reprezenta baza legal a relaiilor dintre UE i Romnia, avnd ca obiectiv fundamental pregtirea integrrii rii noastre n Uniunea European; 9. - 1995 - a intrat n vigoare "Acordul de asociere ntre Romnia i CE".

1.3.3.Tipuri de regimuri vamale


Regimurile vamale pot fi: commune ( sau definitive) si suspensive.Regimul vamal comun se aplica automat conform legii vamale si este accesat pentru cea mai mare parte a marfurilor exportate sau importate de o tara. Regimurile suspensive trebuie solicitate expres de catre agentul economic si au in vedere suspendarea efectuarii platii unor taxe vamale sau aplicarii unor masuri de control. La export,regimul vamal se caracterizeaza printr-o atitudine de favorizare si promovare a vanzarilor de marfuri in strainatate.Valoarea in vama a marfurilor destinate exportului este calculate in primul rand pentru a stabili statisticile in domeniul comertului exterior.Conform codului Vamal,valoarea de declarant este aceea a marfii la punctul de iesire din teritoriul vamal national, dupa caz,cu cheltuielile de transport pana la frontier.Exportatorul care realizeaza o livrare de marfuri in strainatate,direct sau prin intermediary, beneficieaza de scutire TVA.In general aceste marfuri nu sunt supuse taxelor vamale.In acelasi timp,firma procedeaza la scaderea TVA-ului platit pentru materiile prime,produsele,bunurile si serviciile necesare exporturilor sale,care vor fi achizitionate din Romania sau din import.Aceasta situatie nu ridica nici o problema daca vanzarile in Romania sunt sufficient de importante pentru a permite o compensare intre TVA-ul platit si TVA-ul colectat.Daca acest lucru nu este posibil,se poate obtine rambursarea TVA-ului,conform unei procedure prevazute de legile in vigoare.
10

1.4. Sistemele relative la tarif utilizate n procesul de vmuire


a) TARIC (Tariful integrat comunitar) b) TQS (Contingent tarifar i supraveghere) c) EBTI (Informaie european tarifar obligatorie) d) ISPP (Sistem informatizat pentru procedurile de procesare/perfecionare) e) SMS (Sistemul de gestionare a specimenelor) 2. Sistemul de aplicare a politicii Agricole Comunitare (PAC) 3. Sistemul de tranzit comun informatizat (NCTS) 4. Sistemul de comunicaii cu sistemele Comisiei Europene: CCN/CSI (Reeaua comuna de comunicaii i interfeele de comunicare), CCN Mail, Circa 5. Supraveghere vamal: a) AFIS b) CIS 6. Informative: DDS

1.5. Participarea Romniei la programele comunitare "Customs"


Programele comunitare "Customs" reprezint programe utilizate de Comisia Europeana n procesul de dezvoltare i perfecionare a capacitii administrative a administraiilor vamale din statele membre ale Uniunii Europene i din rile candidate. Romnia particip la aceste proiecte ncepnd cu anul 1996.Programele comunitare "Customs" au nceput n anul 1996, odat cu proiectul pilot "Matthaeus". Obiectivul principal a fost cooperarea vamal ntre Statele Membre i rile candidate iar tipurile de aciuni derulate n cadrul programului au fost schimburi
11

de experien (stagii de formare continu) precum i seminarii pe teme specifice.Prin programul "Customs 2000" a fost creat un cadru comunitar necesar pentru stabilirea planurilor i prioritilor privind realizarea unei aciuni coordonate a Comunitii i a Statelor Membre, pentru a asigura adaptarea administraiilor vamale la sarcinile pe care le au n cadrul unei piee fr frontiere interne. Programul "Customs 2007" urmrete urmtoarele tipuri de aciuni: sistemele de comunicare i de schimb de informaii, grupurile de management, grupurile de proiect, benchmarking-urile, schimburile de experien ntre funcionari, seminariile, workshop-urile, aciunile de monitorizare, aciunile externe i activitile de pregtire profesional. Procedura legal pentru participarea unei ri la aciunile programului presupune ca fiecare ar participant s semneze un Memorandum de nelegere cu Comisia European. EORI -Numrul de nregistrare i Identificare a Operatorilor Economici Numrul EORI este un numr unic n Comunitatea European, pe care autoritile vamale sau alte autoriti desemnate de ctre statele membre l atribuie operatorilor economici i altor persoane interesate, n vederea utilizrii acestuia ncepnd cu 1 iulie 2009 la toate operaiunile vamale derulate de acestea pe ntreg teritoriul Uniunii Europene. Scopul introducerii numrului EORI este atribuirea unui numr de nregistrare i identificare fiecrui operator economic i, cnd este cazul, altor persoane, pentru a servi drept referin comun a acestora n relaiile acestora cu autoritile vamale de pe ntreg teritoriul Comunitii, precum i pentru schimbul de informaii ntre autoritile vamale i ntre autoritile vamale i alte autoriti. Persoanele care sunt obligate s solicite atribuirea unui numr EORI sunt: operatorii economici (persoanele care, n cadrul activitilor lor profesionale, exercit activiti reglementate de legislaia vamal, cum ar fi operaiunile de import, export, tranzit, depozitare, reprezentare, precum i operaiuni prealabile sosirii/plecrii mrfurilor care se introduc/scot de pe teritoriul Comunitii). n Romnia, autoritatea competent cu nregistrarea i atribuirea numerelor EORI este Autoritatea Naional a Vmilor. Numerele EORI vor fi solicitate la direciile regionale pentru accize i operaiuni vamale n a cror raz de competen teritorial i au sediul/sunt stabilite sau, n cazuri excepionale, la birourile vamale de frontier.

12

AEO - Statutul de operator economic autorizat ncepnd cu data de 1 ianuarie 2008, statele membre pot acorda la cerere, statutul de operator economic autorizat (AEO) oricrui operator economic stabilit n Comunitate i care ndeplinete criterii determinate la nivel comunitar privind sistemele de control, solvabilitatea financiar i antecedentele n ceea ce privete respectarea cerinelor vamale. European i al Consiliului din 13 aprilie 2005 Exist trei tipuri de certificat AEO: AEOC - simplificri vamale AEOS securitate i siguran AEOF simplificri vamale/securitate i siguran Orice operator economic care ndeplinete criteriile i dobndete statutul de AEO poate beneficia de avantaje care nu sunt direct legate de aspectele vamale ale activitii sale profesionale. ICS - reprezint prima faz a Sistemului de Import Automat (AIS). Obiectivul AIS const n faptul c operaiunile de import ncepute ntr-un stat membru s poat fi finalizate n alt stat membru fr retransmiterea acelorai informaii la autoritatea vamal. Acesta include i schimbul electronic de mesaje dintre autoritile vamale, operatorii economici i alte autoriti publice referitor la diferitele stadii ale operaiunilor de import. Scopul Sistemului de Control al Importului (ICS) este acela de a gestiona declaraiile sumare de intrare, de a efectua analiza de risc asupra datelor cuprinse n acestea i de a distribui rezultatele analizei efectuate ntre autoritile vamale implicate. Avantajele utilizrii ICS pentru autoritatea vamal: primirea cu rapiditate a declaraiilor sumare de intrare i evaluarea informaiilor cu privire la mrfurile ce urmeaz s fie introduse pe teritoriul vamal al Comunitii; efectuarea unui control vamal mai eficient al mrfurilor i folosirea n mod raional a informaiilor necesare pentru control, pentru operatorii economici: posibilitatea depunerii declaraiei sumare de intrare la un birou vamal diferit de primul birou de intrare pe teritoriul vamal al Comunitate.Declaraia
13

Baza legal pentru

implementarea conceptului AEO sunt Regulamentul (CE) nr. 648/2005 al Parlamentului

sumar de intrare se ntocmete i se depune la primul birou vamal de intrare de pe teritoriul vamal al Comunitii, nainte de introducerea mrfurilor. Datele care se nscriu n declaraia sumar de intrare se refer n principal la : descrierea mrfurilor (denumirea mrfurilor, cantitate, greutate, nr. de articole, etc), expeditor, destinatar, transportator, precum i alte detalii referitoare la transportul mrfurilor.Declaraia sumar de intrare se depune de ctre persoana care introduce mrfurile pe teritoriul vamal al Comunitii sau care se ocup de transportul acestora spre acest teritoriu. ECS Sistemul de control al exportului Sistemul de control al exportului - ECS este un sistem arhitectural dezvoltat de Comisia European pentru schimbul de mesaje i de date referitoare la procedura de export. ncepnd cu data de 02.07.2007 la nivelul Uniunii Europene a devenit obligatorie utilizarea fazei I a Sistemului de Control al Exportului, sistem bazat pe schimbul electronic de mesaje ntre biroul de export i biroul de ieire din Comunitate. ncepnd cu data de 01.07.2009, devine obligatorie utilizarea fazei a II-a a Sistemului de Control al Exportului, care presupune instituirea unui nivel comun de protecie n cazul controalelor vamale efectuate asupra mrfurilor care ies de pe teritoriul vamal al Comunitii, distribuirea rezultatelor analizei de risc efectuate ntre autoritile vamale implicate i gestionarea declaraiilor sumare de ieire - EXS.Legislaia comunitar comunitar prevede ca toate mrfurile care se scot de pe teritoriul vamal al Comunitii, indiferent de destinaia lor final, s fie supuse analizei de risc i controlului vamal. Prin urmare se impune necesitatea instituirii unui nivel comun de protecie i asigurarea aplicrii uniforme a controalelor vamale de ctre fiecare Stat Membru.

1.6. Impactul aderarii Romaniei la UE asupra relatiilor economice cu Japonia


Relatiile economice romano-japoneze de pana acum, gandind din perspective potentialului latent al fiecarei tari,nu se poate spune ca sunt suficiente nici ca volum commercial,nici ca volum al investiitiilor.Cu toate acestea, in Romania se face remarcata prezenta industriei manufacturiere japoneze,prin 17 companii (in total 24 de unitati de productie), la care sunt angajati in total 23.000 de romani,inclusive firme preluate de catre
14

companii japoneze, principalii investitori sunt in domeniul productiei de component auto,iar in ultima vreme oamenii de afaceri japonezi au inceput sa acorde atentie Romaniei ca piata de afaceri. Exista Comitetul Bilateral Economic Romano-Japonez,ca reprezentant al mediului de afaceri din cele doua tari, ai caruti membri sunt firm japoneze private,precum E & M,Itochu. In anul 2005 Uniunea Europeana a continuat sa fie principalul furnizor de marfuri pentru piata romaneasca pe care a acoperit-o in proportie de 62,2%.In ierarhia principalilor furnizori conduce Italia cu 15,5% din piata romaneasca,urmata de Germania (14%), Federatia Rusa (8,3%) si Franta (6,7%).

1.6.1. Structura schimburilor comerciale intre Romania si Japonia


Export: semifacbricate lemn,masini si echipamente electrice, produse chimice, incaltaminte, produse metalurgice,articole textile,sticla,ceramic,vinuri,produse cosmetice. Import: masini si utilaje,echipamente si produse ale industriei electronice si electrotehnice, vehicule, produse din metal,produse chimice,instrumente si aparate optice si fotografice. Principala caracteristica a majoritatii importurilor romanesti din Japonia este aceea ca se adreseaza necesarului de echipamente tehnologice pentru investitiile nipone in tara noastra.

1.7. Analiza situatiei dupa aderarea Romaniei la UE


Participarea la o grupare intergrationista determina o serie de transformari,de mai mica sau mai mare amploare,la nivelul statelor participante.Din punct de vedere vamal, aderarea la Uniunea Europeana nu inseamna doar oportunitati ci si riscuri suplimentare pentru companiile romanesti.Odata cu integrarea la Uniunea Europeana,companiile nu vor mai plati taxe vamale pentru produsele importante din statele member,iar birocratia se va simplifica substantial.Pe de alta parte,dupa aderare,importurile din anumite tari non-UE vor intra sub incidenta taxelor vamale,chiar daca Romania a avut pana in momentul aderarii acorduri de comert liber cu

15

ele.Toate acestea vor conduce la o schimbare a orientarii in materie de comert exterior,tinand cont de ponderea exporturilor si a importurilor realizate in regim de liber schimb. Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana implica nu numai inlaturarea barierelor tarifare si netarifare in relatiile sale comerciale cu Comunitatea, ci si adoptarea tarifului comun extern al Uniunii Europene, precum si alinierea tarii noastre la toate obligatiile ce decurg atat din aplicarea tratatelor Uniunii Europene cu terte tari si organizatii international in materie comerciala,cat si din preluarea acestui acquis comunitar.Romania va fi partea care va trebui sa-si alinieze sistemul si nivelul sau de protective vamala la cele ale Uniunii Europene.Iar din aceasta actiune de aliniere va rezulta o diminuare substantial a protectiei vamale a productiei nationale si in raporturile sale comerciale cu terte piete intrucat si aici se pastreaza o diferentiere neta in ce priveste nivelul de protective vamala din Romania si Uniunea Europeana la produsele industrial si cele alimentare. Odata cu aderarea la UE, Romania a devenit donato de preferinte,din receptor, prin retragerea din: -Sistemul generalizat de preferinte vamale, in baza caruia tarifele dezvoltate

(SUA,Canada,Australia,Noua Zeelanda,Japonia si Federatia Rusa) acordau Romaniei reduceri sau scutiri de taxe vamale la importul anumitor produse originare. -Sistemul global de preferinte comerciale intre tarile in curs de dezvoltare,negociat sub egida UNCTAD, virtutea caruia Romania a acordat si a primit o serie de concesii tarifare pentru produsele ce fac obicetul schimburilor comerciale intre anumite tari in curs de dezvoltare -Protocolul celor 16, negociat sub egida GATT,avand ca obiectiv acordarea de preferinte vamale in comertului dintre tarile in curs de dezvoltare,member ale acestui sistem preferential. In cursul recentelor negocieri din cadrul Rundei Doha a OMC,Japonia si-a manifestat disponibilitatea pentru abordarea gradual a unor masuri care sa duca la liberalizarea comertului exterior intre membrii OMC.Exista reserve cu privire la limitarea barierelor tarifare si netarifare in domeniul expoturilor de produse agricole, cu deosebire orez si produse conexe,datorita unor sensibilitati sociale si politice in raport cu producatorii japonezi din acest sector.In present,regimul generalizat de preferinte (SGP) aplicat exporturilor de semifabricate din lemn
16

din Romania (care detin ponderea cea mai mare in exportul catre aceasta tara) si faptul ca volumul acestor exporturi se incadreaza in limitele stabilite, permit un grad de competivitate ridicata a operatorilor economici romani in competitia cu ceilalti exportatori pe piata.Celelalte categorii de exporturi romanesti in Japonia nu vor fi afectate major de modificarile taxelor vamale ce vor surveni viitoarei aderari a Romaniei la Uniunea Europeana.Implicatiile adoptarii de catre Romania a tarifului vamal al UE asupra importului de produse industrial din Japonia.Romania va adopta Tariful Vamal Comun al UE in momentul aderarii sale,prevazuta pentru data de 1 ianuarie 2007.Facand o comparative intre actualul Tarif Vamal al Romaniei (TVR) si Tariful Vamal Comun (TVC), rezulta ca pentru 362 de produse, taxele vamale aplicate in present de Romania sunt mai mari decat cele din TVC si in consecinta,urmeaza ca dupa aderare sa fie reduse la nivelul acestora. Tinand seama de structura importului romanesc din Japonia, se poate estima ca prin reducerea taxelor vamale pot creste importurile in special pentru urmatoarele grupe de produse: 84795000 : roboti industriali (care detin 42% din import) 90101000 : aparate si material pentru developat ( 41% din import) 84148090 : alte compresoare ( 41% din import) 84581120 : centre de strunjire pentru struguri ( 41% din import) 72255000 : alte oteluri aliate ( 38% din import) 84472080 : alte masini de tricotat ( 36% din import) 73269093 : alte articole stantate ( 33% din import) 85016400 : generatoare cu o putere mai mare de 759 KVA ( 32% din import)

Se constata ca exista o diferenta semnificativa intre taxele vamale la importul de asemenea produse in Romania fata de importul acestor produse in UE. Reglementari specific: printer reglementarile specific japoneze obligatorii se Numara Legea protectiei consumatorului sau Legea controlului materialelor si aparatelor electrice.Exista de aemenea, reglementari voluntare, atat in domeniul industrial (JIS), cat si in cel agricol (JAS).Standardul JIS,administrat de METI,este utilizat in cazul a peste 1000 de produse industrial si beneficieaza de un tratament preferential in deciziile privind achizitiile publice.Standartul JAS se aplica bauturilor,produselor alimentare procesate,produselor forestiere
17

si agricole,celor animaliere,produselor piscicole.Pentru aceste produse,este necesara efectuarea unor teste in laboratoare special,inainte de a fi vandute in aceasta tara.

1.7.1. Masuri netarifare


La 31 decembrie 2005 erau in vigoare urmatoarele masuri de aparare comerciala luate catre UE: taxe antidumping definitive la : butuci de roti pentru biciclete ( au expirat la 26.10.2006) discuri magnetice de 3,5 (au expirat la 22.02.2006) sisteme camere de televiziune in culori (expira la 30.08.2007) investigatii anti-dumping la 30.09.2006 investigatie de expirare a revizuirii interimare a masurii anti-dumping investigatia unei procedure anti-dumping la importurile de camera de televiziunne si initierea unei revizuiri interimare a taxelor anti-dumping la importurile de sisteme de camera TV in culori originare din Japonia masuri anti-subventii: nu sunt masuri de salvgardare : UE a adoptat si o masura de salvgardare erga omnes care are impact asupra importurilor de citrice conservate si produse siderurgice. Prin aderarea la Uniunea Europeana,Romania ar trebui sa-si retraga lista ei de angajamente OMC si sa negocieze,impreuna cu toti membri Uniunea Europeana largita,o noua lista de angajamente.Este destul de posibil ca aceasta noua lista pare sa nu fie cu mult diferita de cea pe care Uniunea Europeana o detine la ora actuala.Prin alinierea la angajamentele Uniunii Europene,Romania va trebui sa reduca nivelul plafoanelor pentru taxele vamale.Exista insa pozitii tarifare in care plafoanele ar trebui sa creasca.

18

CAPITOLUL 2

2. Prezentarea generala a societatii S.C. LIVAMEX S.R.L.

Societatea comerciala LIVAMEX S.R.L. este o firma de agenturare din judetul Tulcea cu sediul in Portul Maritim Constanta care efectueaz prestri de servicii privind agenturarea navelor maritime si fluviale si intocmirea actelor si documentelor aferente acestei operatiuni. S.C. LIVAMEX S.R.L. are ca domeniu principal de activitate comertul de servicii anexe transportului pe apa si scopul de a se incheia contractul de intermediere intre o persoana - numita reprezentant, si o alta persoana - numita reprezentat, sau agent si in temeiul caruia acesta din urma isi asuma obligatia ca, in schimbul unui comision, sa trateze afaceri comerciale in numele si pe seama celui dintai. Contractul se distinge de alte contracte de intermediere prin doua trasaturi specifice, si anume: comporta stabilirea unei relatii de reprezentare intre reprezentat si reprezentant pe o durata mai indelungata, si contine in cuprinsul sau clauza de exclusivitate teritoriala. Navele care arboreaza pavilion strain care fac escala in porturile administrate de C.N. A.P.M. S.A. (Constanta , Midia, Mangalia si Basarabi) trebuie sa fie reprezentate de o firma de agenturare,adica S.C. LIVAMEX S.R.L. are contract de prestatii incheiat cu Administratia. n situatii deosebite comandantul navei poate sa achite, in nume personal, contravaloarea prestatiilor inainte de plecarea navei din port. Valoarea prestatiilor efectuate de Administratie este in contul armatorilor navelor respective si se achita prin intermediul firmei de agenturare LIVAMEX sau direct de catre armatori. Toate tarifele practicate de Administratii ,sumele rezultate din aplicarea tarifelor pentru prestatiile efectuate sunt datorate inainte de plecarea navei din port.

2.1. Date de identificare


Societatea comerciala S.C. LIVAMEX S.R.L. inregistrata din data de 21 iunie1995 str. Corneliu Gavrilov C. 172, Code Postal:8800, judetul Tulcea si cu sediul in Constanta in Portul

19

Maritim Constanta poarta 2, cladire ROMTRANS, camera 208 Constanta 900040 .Codul fiscal este 7445715,numar Registru Comert J36/339/1995,iar capitalul social 200,00 RON. Pe 31.01.2004 firma aduce contributii de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, contributii de asigurari pentru somaj, contributii pentru asigurari de sanatate, contributia de asigurari sociale.Numarul mediu de salariati pentru anul 2009 este de 11 angajati.Cifra de afaceri este de 21.849.091 lei, profitul net este de 1.161.156 lei,iar profitul brut este de 1.424.185 lei. Fig 2.1. Date administrative Date administrative LIVAMEX SRL
Nr. Administratori 2 Nr. Asociati 2 Nr. Sucursale 0 Nr. Filiale 6

Date financiare LIVAMEX SRL An bilant Cifr de afaceri (RON) Venituri (RON) Cheltuieli (RON) Profit net / pierdere net (RON) Numr angajai

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

2.526.059,00 3.334.920,20 3.811.929,50 5.460.358,20 6.680.376,20 9.492.068,90 11.135.150,00 18.904.310,00 22.917.479,00 26.889.532,00 21.849.091,00

2.589.255,20 3.424.210,00 3.829.101,00 5.559.883,10 6.815.763,60 9.798.559,80 11.337.714,00 19.119.081,00 23.190.691,00 27.666.057,00 22.520.550,00

2.482.782,20 3.314.787,90 3.837.793,30 5.597.338,10 6.678.057,20 9.645.294,30 10.850.768,00 17.853.566,00 20.774.520,00 25.203.059,00 21.096.365,00

94.378,10 96.597,30 -8.692,30 -47.809,90 96.602,80 108.087,90 405.399,00 1.062.594,00 2.028.781,00 2.065.150,00 1.161.156,00

3 6 7 8 9 10 10 11 13 10 11

20

Fig 2.2 Evolutia numarului de angajati

2.2. Obiectul principal de activitate. Domeniul de activitate 2.2.1. Activitatea principala


LIVAMEX este o societate comercial care presteaz si are ca activitate principala o serie de servicii, n domeniul transporturilor, adic al circulatiei mrfurilor, pentru beneficiari interni si externi, face legtura ntre productori si consumatori, indiferent de tipul de marf, cu ajutorul navelor maritime, pe rute, ci navigabile, ntre porturi diferite. S.C. LIVAMEX S.R.L. se ocupa si cu anumite proceduri,cum ar fi completarea unor acte ce sunt de folos in agenturare.

2.3. Politica manageriala


Avnd n vedere, cerinele i ateptrile clienilor, prilor interesate, strategia de dezvoltare pe termen mediu i lung i angajamentul managementului la cel mai nalt nivel, S.C. LIVAMEX S.R.L. TULCEA a proiectat, documentat, implementat i certificat un Sistem de Management al Calitii n conformitate cu cerinele standardului SR EN ISO 9001:2001 POLITICA N DOMENIUL CALITII - ANGAJAMENTUL MANAGEMENTULUI OBIECTIVELE CALITII
21

MISIUNEA Misiunea LIVAMEX este aceea de a presta servicii pentru cel putin o parte a charter-party-ului (armatorul navei sau propietarul navei). VIZIUNEA LICAMEX VALORILE COMPETEN POLITICA N RESPONSABILITATE DOMENIUL ONESTITATE PE SERIOZITATE MEDIU CALITII TERMEN TULCEA va fi lider al calitii serviciilor in agenturarea navelor.

n centrul preocuprilor societii comerciale LIVAMEX S.R.L. TULCEA se afl interesul pentru satisfacerea cerinelor tuturor partenerilor de afaceri prin prestarea de servicii de cea mai bun calitate, la tarifele i termenele contractuale, n contextul protejrii munca ambelor parti. ANGAJAMENTUL MANAGEMENTULUI Societatea LIVAMEX.S.R.L., prin managementul su de vrf, este pe deplin angajat n demersul ei pentru mbuntirea continu a calitii i securitii la locul de munc i la toate nivelurile i funciile relevante. Respectarea angajamentului se asigur n mod consecvent prin implementarea i mbuntirea continu a Sistemului de Management al Calitii conform cerinelor PRINCIPII Principiile care stau la baza Politicii n domeniul calitii, vizeaz: in centrul preocuprilor societii comerciale LIVAMEX S.R.L. se afl interesul pentru satisfacerea cerinelor tuturor partenerilor de afaceri prin prestarea de servicii de cea mai bun calitate, la tarifele i termenele contractuale, n contextul asigurrii securitii i integritatii fizice si psihice a angajatilor.

standardelor

aplicabile

cerinelor

legale

de

reglementare.

orientarea organizaiei ctre satisfacerea cerinelor clienilor n scopul fidelizrii acestora; dezvoltarea relaiilor reciproc avantajoase cu toi partenerii notri de afaceri; mbuntirea continu a performanelor Sistemului de Management al Calitii; implicarea tuturor salariailor n realizarea obiectivelor calitii;

22

OBIECTIVE PE TERMEN MEDIU Obiectivele generale pe care firma noastr le vizeaz i se angajeaz s le realizeze sunt:

CALITATEA mbuntirea calitii serviciului prestat n condiiile respectrii cerinelor clienilor i acionarilor precum i a legislaiei i reglementrilor privind securitatea si integritatatea fizica si psihica a angajatilor. Promovarea imaginii S.C.LIVAMEX.S.R.L. ca partener de ncredere pentru clienii notri, prin metodele adoptate pentru a respecta termenii limita de executare a operatiunilor de agenturare. SECURITATE mbuntirea condiiilor de securitate i sntate la locul de munc prin asigurarea cu echipamentele i materialele necesare pentru desfasurarea activitatii. PERSONAL Instruirea i evaluarea sistematic a personalului de conducere i operaional n scopul contientizrii i responsabilizrii acestuia privind impactul pe care l genereaz asupra serviciului prestat.

2.4. Cadrul economic i juridic al transportului maritim al societatii LIVAMEX


ntre participanii la tranzaciile comerciale din cadrul transportului maritim particip o serie de ageni economici denumii n literatura de specialitate i stakeholders. Conform literaturii de specialitate acetia sunt: a) prile contractante : navlositorii i armatorii; b) serviciile complementarte: brokerii, asiguratorii, finanatorii, arbitrii, constructorii de nave, registrele navale. ntre aceti actori, au loc diverse forme de tranzacii: S explicm cine sunt acetia:

23

Navlositorii - au o cantitate de marf i doresc s transporte marfa dintr-un loc n altul - pot fi chiar companii de nave care mai caut o nav pentru transport: - au nave disponibile apte de ncrcare; - doresc s transporte marf i din aceast perspectiv ei caut un contract pe diferite termene. - este un intermediar care este agreat de navlositori i armatori s lucreze pentru ei; - acesta identific mrfurile i navele disponibile; - el negociaz afacerea pentru clienii si n competiie cu ali brokeri. n vederea realizrii acestui scop ei pot folosi diferite forme de tranzacii .Managementul general al unei ntreprinderi de transport maritime este realizat prin aciunile realizate n diferite domenii. Din perspectiva artat mai sus n cadrul unei societi din transportul maritim putem delimita urmtoarele forme de management: a) MANAGEMENTUL ORGANIZRII Realizarea unor structuri organizatorice care s asigure combinarea optim a resurselor umane, materiale, financiare, informaionale n vederea maximizrii efectelor utile (maximizarea profitului).

Armatorii

Brokerul

b) MANAGEMENTUL CAPITALULUI Resursele de finanare; Tipuri de capital investit; Costul procurrii capitalului; Structura capitalului; Influena ratei dobnzilor i a cursului de schimb; Analiza pieelor financiare i stabilirea avantajelor i dezavantajelor oferite de resursele financiare internaionale i naionale; Analiza riscurilor creditrii. c) MANAGEMENTUL NAVLULUI situaia la zi a navlurilor practicate;
24

stabilitatea pieei navlurilor; concurena pe relaiile de transport; tendinele navlului pe diferite piee; prognozele de dezvoltare economic i mondial; gsirea firmelor productoare viabile legate pe relaii de export-import d) MANAGEMENTUL EXPLOATRII COMERCIALE stabilirea optimului de exploatare a navelor n condiii de linie sau tramp; stabilirea modalitilor de navlosire avantajoase pentru armator; relaiile principale de transport pe care vor fi exploatate navele; susinerea negocierilor i ncheierea celor mai avantajoase contracte de navlosire i transport; selectarea propunerilor analitilor de navlu i marketing privind mrfurile i pieele aductoare de navlu ridicat; stabilirea voiajelor fiecrei nave i cutarea de navlu astfel nct s se evite mersul n gol ntre anumite porturi; analiza raportului venituri-cheltuieli i eficiena pe relaii de transport; asigurarea navelor n concordan cu gradul riscurilor la care se expun la firme de asigurare de prestigiu; agenturarea navelor n diferite porturi ale lumii unde opereaz navele companiei; e) MANAGEMENTUL NZESTRRII I AL EXPLOATRII TEHNICE achiziionarea vnzarea de nave i nzestrarea cu echipamente noi n funcie de performanele companiei; planificarea reparaiilor conform specificaiilor tehnice; asigurarea cu piese de schimb; asigurarea logisticii adecvate n vederea realizrii unor reparaii la bordul navelor. f) MANAGEMENTUL FINANCIAR CONTABIL evidena veniturilor i cheltuielilor companiei i ntocmirea balanei corespunztoare;
25

analiza eficienei i rentabilitii firmei; efectuarea plilor i decontrilor pentru diferite cheltuieli; asigur relaia companiei cu instituiile financiar - bancare i administraia financiar. g) MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE ncadrarea navelor cu personal brevetat nebrevetat i auxiliar; asigurarea compartimentelor companiei cu specialiti i personal potrivit cerinelor documentelor de formalizare a structurii organizatorice; stabilirea standardelor de performan pentru fiecare loc de munc; ncheierea contractelor individuale i colective de munc.

h) MANAGEMENTUL LITIGIILOR MARITIME asigur rezolvarea problemelor aprute ca urmare a avariilor la nave mrfuri respectiv a conflictelor aprute ca urmare a nerespectrii clauzelor contractuale de ctre una din pri;

2.5. Analiza SWOT


Examinarea factorilor care determin succesul sau eecul unei firme (afaceri), a determinat crearea unor metodologii specifice de analiz i diagnosticare a activitii firmei (afacerii). Managementul strategic este procesul prin care o firm poate obine efecte materializate n creterea semnificativ a performantelor sale, n consolidarea poziiei ei pe pia i anume prin elaborarea, implementarea i controlul strategiei firmei n vederea realizrii misiunii asumate i asigurrii avantajului competitiv.Formularea strategiei firmei este procesul prin care managementul firmei definete misiunea ei strategic, deduce obiectivele strategice necesare realizrii misiunii, alege strategia adecvat atingerii obiectivelor i precizeaz modalitile punerii n oper a acesteia. Luarea deciziilor strategice privind definirea misiunii firmei, stabilirea obiectivelor strategice i a strategiei necesare atingerii lor, aplicarea planului care materializeaz strategia respectiv, se bazeaz pe un amplu proces de analiz i evaluare a mediului de aciune a firmei, a situaiei competitivitii ei n acest mediu i a situaiei firmei, a capacitii acesteia de a nfrunta schimbrile produse n mediu.
26

2.5.1. ANALIZA SWOT A S.C LIVAMEX S.R.L.


PUNCTE FORTE Comparativ cu celelalte firme, societatea noastr se impune prin: - costuri relativ mici, n raport cu volumul mare de marfuri care pot fi transportate - caracterul complex si diversificat al schimburilor comerciale - cresterea numarului de participanti la aceste schimburi - este cea mai economica modalitate de transport lund n considerare costul global, sau costul pe tona transportata, dar mai ales costul/tona tona/mila., avantajul iesind n evidenta ndeosebi pe distantele mari, transoceanice; incarcarii efective a marfurilor pe nava - navele, ca mijloc de transport care ncorporeaza un nivel de tehnicitate si al investitiilor ridicat - eficienta economica, n sensul satisfacerii unor cerinte definite - rentabilitatea, ca o conditie esentiala a unei activitati economice ample, care implica costuri ale transportului propriu-zis si costuri ale operatiunilor conexe - marfurile, caracterizate printr-un volum mare si o valoare ridicata

PUNCTE SLABE Ca puncte slabe se pot enumera: - att eficienta economica ct si rentabilitatea depind n mod determinant de cele trei elemente esentiale care stau la baza definirii transportului maritim si anume : marfurile, navele si porturile

27

- capacitate limitata de marfa transportata - spatiu limitat pentru desfasurarea activitatii - pe parcursul iernii navigarea este ingreunata datorita conditiilor aprige a vremii - siguranta vietii umane si a navelor pe mare - evitarea accidentelor si organizarea asistentei si salvarii maritime - prevenirea poluarii mediului ambiant n general si a mediului marin n mod special

OPORTUNITATI Dintre oportunitile de dezvoltare viitoare se pot avea n vedere urmtoarele: -obiectivul noii societi constituie desfurarea de activiti legate de realizarea studiilor necesare i promovrii proiectului n scopul noilor contracte de potentialul de activitate al firmei - asigurarea marfurilor, a navelor si persoanelor - protectia armatorilor si proprietarilor de marfuri - stabilirea, pentru comertul maritim, a unui cadru juridic si economic adecvat, echitabil, durabil si operativ, pe fondul cooperarii internationale, care sa garanteze functionalitatea sa, egalitatea n drepturi si obligatii ale partenerilor, conditii n care principiul avantajului reciproc poate asigura o rentabilitate echitabila n cadrul comunitatii international - deschiderea relaiilor ctre partenerii externi i semnarea de noi contracte

AMENINTARI Dintre evenimentele care pot afecta negativ activitatea Livamex s.r.l. se pot evidenia:
28

- creterea preului motorinei, materie prim pentru transportul marfurilor pe cale maritima - neunificarea legislatiei si a metodologiei n transportul maritim - reducerea transportului maritim din cauza poularii mediului inconjurator,in special mediul marin Astfel, analiza SWOT este o metoda eficienta, utilizata in cazul planificarii strategice pentru identificarea potentialelor, a prioritatilor si pentru crearea unei viziuni comune de realizare a strategiei de dezvoltare. De fapt analiza SWOT trebuie sa dea raspunsul la intrebarea Unde suntem?, aceasta implicand analiza mediului intern al intreprinderii si a mediului extern general si specific.Analiza SWOT da ocazia sa se identifice masurile oportune pentru inlaturarea sau diminuarea punctelor slabe (ierarhizarea lor ca prioritati) si elimina in mare masura surprinderea in cazul amenintarilor.

29

CAPITOLUL 3

3. Prestari de servicii la societatea S.C LIVAMEX S.R.L.


S.C. LIVAMEX S.R.L. ocupa o pozitie de top intre firmele de agenturare din Portul Constanta fiind specializata nu numai in acest domeniu ci si in logistica si brokeraj. Produsele si serviciile oferite de LIVAMEX au ca raza de activitate Porturile Maritime din Zona Dobrogei (Constanta,Midia,Mangalia,Cernavoda,Braila,Galati). Fig 3.3. Date financiare LIVAMEX SRL
An bilant 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 Stocuri (RON) 25,30 25,30 25,30 Nedisponbil Nedisponbil Nedisponbil 0,00 Nedisponbil Nedisponbil Nedisponbil Nedisponbil Cas i Conturi la bnci (RON) 203.222,20 104.693,70 487.359,20 586.777,50 1.432.825,80 1.824.216,60 3.616.137,00 1.950.336,00 420.415,00 716.075,00 795.749,00 Creane (RON) 65.131,50 41.465,70 39.451,70 112.257,30 107.504,80 203.492,00 366.170,00 788.921,00 1.647.868,00 3.411.258,00 3.023.378,00 Total capitaluri (RON) 88.280,80 135.822,00 148.538,10 100.728,30 147.469,00 147.556,90 636.596,00 1.294.190,00 2.723.070,00 3.478.277,00 3.379.434,00 Capital social (RON) 200,00 200,00 200,00 200,00 200,00 200,00 200,00 200,00 200,00 200,00 200,00 Provizioane pentru riscuri i cheltuieli (RON) Nedisponbil Nedisponbil Nedisponbil Nedisponbil Nedisponbil Nedisponbil 0,00 Nedisponbil Nedisponbil Nedisponbil 13.593,00

Fig 3.4. Evolutia profitabilitatii

30

3.1. Elemente pe baza carora se aplica drepturile de import sau export sau celelalte masuri prevazute pentru schimbul international de marfuri

Tariful vamal si clasificarea tarifara a marfurilor

Drepturile legal datorate cand ia nastere o datorie vamala se determina pe baza Tarifului vamal al Romaniei. Dispozitiile prevazute in alte acte normative care reglementeaza domenii specifice schimbului de marfuri se aplica,dupa caz,potrivit clasificarii tarifare a acelor marfuri.

Tariful Vamal al Romaniei cuprinde: a) Nomenclatura combinata a marfurilor b) Orice alta nomenclatura care se bazeaza partial sau integral pe Nomenclatura combinata sau care adauga la aceasta orice subdiviziuni c) Taxele vamale si taxele cu efect echivalent cu al taxelor vamale aplicabile marfurilor cuprinse in Nomenclatura d) Masurile tarifare preferentiale cuprinse in acorduri incheiate de Romania cu anumite tari sau grupuri de tari si care stipuleaza acordarea tratamentului tarifar preferentialul e) Masurile tarifare prefereniale care pot fi acordate unilateral de Romnia pentru anumite ri sau grupuri de ri f) msurile tarifare care prevd o reducere sau o exonerare a drepturilor de import aferente unor anumite mrfuri;
31

g) alte msuri tarifare prevzute n legislaia Romniei. Art. 47. Cnd aplicarea msurilor menionate la art. 46 lit. d), e) i f) este limitat la un anumit volum de import, aplicarea lor nceteaz, n cazul contingentelor tarifare, imediat ce este atins plafonul stabilit. Art. 48.(1) Clasificarea tarifar reprezint stabilirea, pentru mrfurile respective, potrivit reglementrilor n vigoare: a) codului tarifar din Nomenclatura combinat a mrfurilor sau a codului tarifar din orice alt nomenclatura b) codului tarifar din orice alt nomenclatur care se bazeaz n ntregime sau n parte pe Nomenclatura combinat a mrfurilor ori care adaug la aceasta orice subdiviziune i care este stabilit de dispoziiile legale care reglementeaz domenii specifice cu privire la aplicarea altor msuri dect cele tarifare legate de schimbul de mrfuri. (2) La clasificarea tarifar a mrfurilor se utilizeaz regulile generale pentru interpretarea Sistemului armonizat din Convenia internaional privind Sistemul armonizat de denumire i codificare a mrfurilor, inclusiv anexa acestuia, ncheiat la Bruxelles la 14 iunie 1983, ratificat prin Legea nr. 98/1996. Art. 49. (1) Tratamentul tarifar favorabil de care pot beneficia anumite mrfuri, n funcie de natura sau de destinaia lor final, inclusiv autorizarea efecturii operaiunilor ce au ca obiect aceste mrfuri, este stabilit n regulamentul vamal. (2) Prin tratament tarifar favorabil se nelege o reducere sau o exonerare a drepturilor de import. Reducerea sau exonerarea poate fi aplicat inclusiv n cadrul unui contingent tarifar.

3.2. Taiful vamal de import


Tariful vamal de import al Romniei, n vigoare, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, Nr.68 din 31 martie 1993, se aplic la toate mrfurile care fac obiectul importurilor. Este scutit de taxe vamale importul la urmtoarele categorii de bunuri: a) ajutoare i donaii cu caracter social, umanitar, cultural, sportiv, didactic, primite de organizaii, fundaii sau asociaii nonprofit cu
32

caracter umanitar sau cultural, ministere i alte organe ale administraiei publice centrale i locale, sindicate i partide politice, organizaii de cult, federaii, asociaii sau cluburi sportive, uniti i instituii colare de stat i particulare, cabinete medicale i uniti sanitare, fr a fi destinate sau folosite pentru activiti ce pot constitui ameninri la sigurana naional. Fac excepie de la prevederile prezentului alineat urmtoarele categorii de bunuri: alcool i produse alcoolice; tutun i produse din tutun; cafea; b) mostrele fr valoare comercial, materiale publicitare, de reclam i documentare; c) bunurile strine care devin, potrivit legii, proprietatea statului; d) alte bunuri prevzute n legi speciale. De asemenea, sunt scutite de plata taxelor vamale bunurile din import provenite sau finanate direct din ajutoare, mprumuturi nerambursabile, precum i din programe de cooperare tiinific i tehnic, cultural, sportiv i didactic, acordate Romniei de guverne strine, de organisme internaionale i de organizaii nonprofit i de caritate, destinate unor activiti nonprofit. Condiiile care trebuiesc ndeplinite pentru ca bunurile enumerate la articolul precedent s beneficieze de scutire de taxe vamale sunt: s fie trimise de expeditor ctre destinatar fr nici un fel de obligaii de plat; s nu fac obiectul unor comercializri ulterioare; s nu fie utilizate pentru prestaii ctre teri, aductoare de venituri; s fie cuprinse n patrimoniul persoanei juridice i nregistrate n evidena contabil proprie. Bunurile scutite de taxe vamale pot fi folosite numai n scopurile pentru care au fost importate. La schimbarea destinaiei bunurilor,importatorii sunt obligai s ndeplineasc formalitile legale privind importul mrfurilor i s achite taxele vamale de import. In aceste caz, valoarea n vam se calculeaz la cursul valabil n ziua constatrii schimbrii destinaiei bunurilor.Organele de control financiar i ale Grzii Financiare sunt obligate s urmreasc destinaia dat acestor bunuri i s sesizeze organele vamale pentru luarea msurilor ce decurg din aplicarea legii. Taxele astfel datorate se stabilesc i se urmresc pe o perioad de 5 ani de la data intrrii n ar a bunurilor. De asemenea, este scutit de taxe vamale importul urmtoarelor categorii de bunuri:
33

a) bunurile de origine romn; b) bunurile reparate n strintate sau bunurile care le nlocuiesc pe cele necorespunztoare calitativ, returnate partenerilor externi n perioada de garanie; c) bunurile care se napoiaz n ar ca urmare a unor expedieri eronate; d) echipamentele pentru protecia mediului, stabilite de Guvern, la propunerea Ministerului Apelor, Pdurilor i Proteciei Mediului,Ministerului Industriei i Comerului i Ministerului Finanelor.

3.3. Originea marfurilor


Originea nepreferentiala La stabilirea originii nepreferentiale a marfurilor se au in vedere urmatoarele criterii: a) criteriul marfurilor produse in intregime intr-o tara,cand numai o tara se ia in considerare la atributia originii b) criteriul transformarii substantiale, cand doua sau mai multe tari iau parte la producerea marfurilor Marfurile originare dintr-o tara sunt acele marfuri obtinute in intregime sau produse in acea tara. Prin marfuri obtinute in intregime intr-o tara se intelege: a) produse minerala extrase pe teritoriul acelei tari b) produse vegetale recoltate acolo c) animale vii,nascute si crescute acolo d) produse obtinute de la animale vii crescute acolo e) produse de vanatoare sau de pescuit obtinute acolo f) produse de pescuit maritim si alte produse obtinute din afara apelor teritoriale ale unei tari de catre navele inmatriculate sau inregistrate in acea tara si sub pavilionul acelei tari Marfurile a caror productie implica mai mult decat o tara sunt considerate originare din tara in care au fost supuse ultimei transformari sau prelucrari substantiale,motivate economic.

34

Originea preferentiala Regulile de origine preferentiala stabilesc conditiile de determinare a originii in vederea aplicarii masurilor tarifare preferentiale prevazute la art.46. Regulile si formalitatile necesare pentru determinarea originii preferentiale a marfurilor sunt cele stabilite in acordurile si conventiile internationale la care Romania este parte.

3.4. Introducera marfurilor pe teritoriul vamal al Romaniei


Art 60 1) Marfurile introduse pe teritoriul vamal al Romaniei fac obiectul unei declaratii sumare, cu exceptia celor incarcate in mijloace de transport care trec, fara oprire, prin apele teritoriale sau prin spatiul aerian al teritoriului vamal. (2) Declaratia sumara se depune la biroul vamal de intrare. Autoritatea vamala poate permite ca declaratia sumara sa fie depusa la alt birou vamal, cu conditia ca acesta sa comunice imediat sau sa puna la dispozitie pe cale electronica informatiile necesare biroului vamal de intrare. Autoritatea vamala poate accepta, in locul declaratiei sumare, depunerea unei notificari si accesul la datele din declaratia sumara in sistemul informatic al operatorului economic. (3) Declaratia sumara se depune inainte ca marfurile sa fie introduse pe teritoriul vamal al Romaniei. (4) In anumite cazuri, si in functie de anumite tipuri de transport al marfurilor, de modul de transport sau agentul economic ori in conformitate cu acordurile internationale care prevad dispozitii specifice in materie de securitate, prin regulamentul vamal se stabilesc: a) termenul limita pana la care este depusa declaratia sumara, inainte ca marfurile sa fie introduse pe teritoriul vamal al Romaniei; b) modalitatile de derogare de la termenul limita prevazut la lit.a) si de modificare a acestuia; c) conditiile in care se poate renunta la declaratia sumara sau in care aceasta poate fi adaptata.
35

Art. 61 (1) Prin regulamentul vamal se stabilesc formatul declaratiei sumare si datele care sa contina elementele necesare analizei de risc si aplicarii corespunzatoare a controalelor vamale, in principal privind securitatea si siguranta. (2) Declaratia sumara se intocmeste prin utilizarea tehnicii de procesare a datelor. Se pot folosi informatii comerciale, portuare sau de transport, cu conditia sa contina detaliile necesare. Autoritatea vamala poate accepta declaratia sumara pe suport de hartie in cazuri exceptionale, cu conditia aplicarii aceluiasi nivel de gestionare a riscului cu cel folosit la declaratiile sumare intocmite prin tehnica de procesare a datelor. (3) Declaratia sumara se depune de persoana care introduce marfurile pe teritoriul vamal al Romaniei sau care isi asuma responsabilitatea pentru transportul lor catre acest teritoriu. (4) Declaratia sumara poate fi depusa si de: a) persoana in numele careia actioneaza persoana prevazuta la alin.(3); b) orice persoana care este in masura sa prezinte marfurile sau sa dispuna prezentarea acestora la autoritatea vamala competenta; c) un reprezentant al persoanei prevazute la alin. (3) sau al celei mentionate la lit. a) sau b). (5) Persoana prevazuta la alin. (3) si (4) are dreptul, la cerere, sa modifice una sau mai multe date din declaratia sumara, dupa depunerea acesteia. Modificarea nu mai este posibila dupa ce autoritatea vamala fie: a) a informat persoana care a depus declaratia sumara de intentia de a verifica marfurile; b) a constatat inexactitatea datelor in cauza; c) a aprobat ridicarea marfurilor. Art. 62 (1) Biroul vamal de intrare poate renunta sa solicite depunerea unei declaratii sumare pentru marfurile care au facut obiectul unei declaratii vamale inainte de expirarea termenului prevazut la Art. 60 alin. (3) sau (4). In acest caz, declaratia vamala contine cel putin informatiile necesare pentru o declaratie sumara si, pana cand aceasta este acceptata, aceasta declaratie este echivalenta cu o declaratie sumara. Autoritatea vamala poate aproba ca declaratia vamala sa fie depusa la un birou vamal de import, altul decat biroul vamal de intrare, cu conditia ca acest birou
36

sa comunice imediat biroului vamal de intrare sau sa-i puna la dispozitie, pe cale electronica, informatiile necesare. (2) Cand declaratia vamala este depusa in alt mod decat pe cale informatica, autoritatea vamala aplica aceleasi criterii de gestionare a riscului ca si in cazul declaratiilor vamale depuse pe cale informatica.

Art. 63 (1) Marfurile introduse pe teritoriul vamal al Romaniei se afla sub supraveghere vamala din momentul intrarii lor si pot fi supuse controlului vamal pana la stabilirea statutului lor vamal. (2) Marfurile straine raman sub supraveghere vamala pana cand: a) se modifica statutul lor vamal; b) intra intr-o zona libera sau antrepozit liber; c) sunt reexportate sau distruse potrivit legii. (3) Marfurile care beneficiaza de un tratament tarifar favorabil, in functie de destinatia lor finala, raman sub supraveghere vamala potrivit dispozitiilor cuprinse in prezentul cod.

Art. 64 (1) Marfurile introduse pe teritoriul vamal al Romaniei sunt transportate fara intarziere de persoana care le aduce, in conformitate cu instructiunile autoritatii vamale, astfel: a) catre biroul vamal desemnat de autoritatea vamala sau in alt loc desemnat sau aprobat de aceasta; b) spre o zona libera sau antrepozit liber, cand marfurile sunt destinate acestora. (2) Persoana care isi asuma raspunderea pentru transportul marfurilor, dupa ce au fost introduse pe teritoriul vamal al Romaniei, sau ca urmare a transbordarii, devine raspunzatoare pentru respectarea obligatiei prevazute la alin.(1). (3) Cand o nava sau o aeronava aflata in situatia prevazuta la alin.(1) este obligata, din motive de forta majora sau caz fortuit, sa faca o escala sau sa stationeze temporar pe teritoriul vamal al Romaniei, transportatorul sau orice persoana care actioneaza in numele acestuia este obligat sa

37

informeze fara intarziere autoritatea vamala asupra situatiei intervenite, aceasta stabilind masurile de supraveghere a navei sau aeronavei, precum si a marfurilor transportate de acestea. (4) Dispozitiile alin.(1) lit.a) nu inlatura aplicarea altor prevederi legale cu privire la traficul turistic, de frontiera, postal sau cel de importanta economica neglijabila, cu conditia ca supravegherea vamala si posibilitatea de a efectua controlul vamal sa nu fie afectate.

Art. 65 (1) Prevederile Art. 64 nu se aplica marfurilor aflate la bordul navelor sau al aeronavelor care traverseaza marea teritoriala si apele teritoriale sau spatiul aerian al Romaniei, fara a avea ca destinatie un port sau aeroport romanesc. (2) In caz de forta majora sau de caz fortuit, la schimbarea destinatiei stabilite potrivit alin.(1), transportatorul este obligat sa informeze imediat autoritatea vamala, inclusiv despre eventualele pierderi partiale sau totale ale marfurilor.

3.5. Punerea in libera circulatie

Prin aplicarea regimului de punere n liber circulaie mrfurile dvs. capt statut comunitar i putei dispune de acestea pentru utilizare, consum, vnzare sau orice alt activitate. Cnd solicitai punerea in liber circulaie a mrfurilor este necesar s achitai drepturile de import. Ce nseamn drepturi de import

drepturile vamale, stabilite potrivit Tarifului Vamal Comun i taxele cu efect echivalent prevzute la importul de mrfuri,

impuneri la import introduse prin politica agricol comun sau prin regimuri specifice aplicabile anumitor mrfuri rezultate din transformarea produselor agricole.

38

Drepturile de import pot fi procentuale (se aplica la valoare in vama a marfurilor,exprimata in lei),pot fi specifice ( caz in care nivelul dreptului se aplica la cantitatea marfurilor importate) sau pot fi mixte ( procentuale si specifice). n situatia in care, ulterior acceptrii declaraiei vamale de punere n liber circulaie, dar pana la acordarea liberului de vama, intervin reduceri de drepturi de import, putei s solicitai autoritatii vamale aplicarea drepturilor vamale mai favorabile. De asemenea, putei beneficia de o reducere sau exceptare a drepturilor vamale n cazul mrfurilor acoperite de acordurile prefereniale sau de acordurile de uniune vamal, ncheiate de Comunitatea European, n condiiile prevzute de acestea. La punerea n liber circulaie se aplic msurile de politic comercial prevzute pentru importul mrfurilor. Msurile de politic comercial sunt prevzute prin acte normative stabilite la nivel comunitar sau naional n funcie de clasificarea tarifar a mrfurilor. Reglementrile vamale se aplic comerului dintre Comunitate i ri tere, fr s aduc atingere reglementrilor speciale prevzute n alte domenii. Documentele care nsoesc declaraia vamal pentru punerea n liber circulaie sunt urmtoarele: factura n baza creia se declar valoarea n vam a mrfurilor;

declaraia cu elementele necesare pentru stabilirea valorii n vam a mrfurilor declarate; documentele necesare pentru aplicarea unui regim tarifar preferenial sau a altor msuri de derogare de la regimul de drept comun aplicabil mrfurilor declarate; toate celelalte documente cerute pentru aplicarea dispoziiilor ce reglementeaz punerea n liber circulaie a mrfurilor declarate documentele de transport sau, dup caz, documentele aferente regimului vamal precedent; lista coletelor sau un document echivalent indicnd coninutul fiecrui ambalaj n cazul n care n vam se prezint o singur marf n mai multe ambalaje.

3.6. Actele necesare pentru operatiunile de vamuire Invoice

39

Este un document contabil emis de o companie (furnizorul), ctre o alt companie sau persoan (clientul), document ce conine lista cu produsele vndute sau serviciile prestate clientului de ctre furnizor. O factur mai conine datele de identificare fiscal a clientului (emitentul), datele furnizorului (persoana fizic sau juridic), cota de TVA, precum i preul, cantitatea i valoarea fiecrui produs vndut. In Romania, inainte de 1 ianuarie 2007,facturile erau documente tipizate, emise, nseriate i numerotate de Ministerul Finantelor Publice si Imprimeria Nationala.Persoanele juridice din Romnia cumprau facturile emise de Imprimeria Naional prin diveri distribuitori sau tipografii. Facturile erau n format A4 sau A5. Un facturier reprezint un carnet de 50 de facturi. Facturile conineau cmpuri ce trebuiau completate de ctre agenii economici. Informaiile erau completate n general manual, cu pixul. Companiile mai mari, sau nu neaprat, aveau programe de facturare ce imprimau informaiile unei facturi exact n locurile libere din ablonul tipizat oficial. ncepnd cu data integrrii Romniei n UE (01-01-2007). Facturile i chitanele emise de ctre firmele romneti nu mai sunt documente cu regim special emise de Imprimeria Naional sau tipografii autorizate, pot fi acum emise de fiecare firm n parte, att timp ct conin informaiile obligatorii reglementate, iar semntura i tampila, sunt acum opionale. Sabloanele in Word sau Excel este o metod de mijloc, ntre metoda conservatoare i programele de facturare. Se realizeaz abloane de facturi n diverse programe ca Word,Excel etc. Aceste abloane conin deja cmpurile ce trebuiesc completate, i n plus datele furnizorului. Se completeaz informaiile in fiierul respectiv (sau daca nu, se printeaz i se completeaz cu pixul). Daca este un program de calcul tabelar (de exemplu Excel) se pot realiza formule de calcul pentru valorile facturii. Avantajele : - se poate face o copie a facturilor pe suport optic, n cazul cand sunt completate integral n format digital - se poate localiza mai uor o factur; - este realizat mai rapid decat n metoda conservatoare dar mai ncet i mai greoi dect prin programele de facturare

Conosament
40

Termenul englezesc Bill of Lading defineste un document care evidentiaza ncarcarea marfurilor pe o nava. Conosamentul reprezinta promisiunea carausului ca va livra marfa ncarcata la bord sau preluata spre transport ntr-un port nominat. Cel care este in posesia acestui document este socotit ca fiind proprietarul marfurilor descrise. Deci conosamentul este o adeverinta semnata de un reprezentant al armatorului, de regula comandantul navei, sau de persoana mputernicita de acesta, prin care se dovedeste ca marfurile descrise ( calitativ si cantitativ) n acest document au fost ncarcate sau au fost preluate spre a fi ncarcate pe o anumita nava si pentru a fi transportat dintr-un port n altul n scopul de a fi predate persoanei nominate (notify) sau posesorului acestui document (consignee). De obicei conosamentul este un document imprimat, cu locuri lasate n alb, pe care partile le completeaza nainte de semnarea lui. Acest document este tiparit n mod uzual pe hrtie A4, respectnd formatul SITPRO.Pe partea din fata a conosamentului (aceasta este considerata pagina cu locuri lasate albe) se nscriu urmatoarele mentiuni obligatorii: - numele si adresa ncarcatorilor sau a agentilor actionnd n numele lui. Daca este vorba de un agent este necesar sa fie mentionat acest lucru pentru a se evita raspunderea legala a acestuia. Destinatarul marfurilor sau daca marfurile se vor livra la ordin trebuie nscrisa expresia To order si partea la ordinul careia se vor livra marfurile; - adresa la care se vor face notificarile; completarea acestei casute nu este obligatorie n cazul n care este mentionat un primitor presupunu-se ca notificarile de sosire a navei la destinatie se vor transmite primitorului.Numele navei pe care a fost ncarcata marfa. n cazul conosamentelor ce au mentiunea primit spre ncarcare se poate nscrie numele navei pe care se intentioneaza a se face ncarcarea prin mentionarea naintea numelui navei a cuvintelor Intended Vessel; - locul si data emiterii conosamentului. Data emiterii conosamentului poate fi aceeasi cu data la care s-a terminat ncarcarea sau posterioara ncarcarii. La conosamentul preluat pentru ncarcare, data emiterii poate fi anterioara ncarcarii (eventual data preluarii raspunderii asupra acesteia de catre caraus). Data conosamentului prezinta o importanta deosebita si n cazul n care ncarcarea se face de catre vnzatorul marfurilor, iar predarea lor spre ncarcare, conform contractului de vnzare, trebuie neaparat sa aiba loc pna la o anumita data.
41

date cu privire la plata navlului. De obicei se nscrie ca se va plati la destinatie (freight

payable at destination) sau navlu va fi platit n conformitate cu contractul de navlosire (freight payable as per charter-party). natura generala a marfurilor, marcajele, o declaratie expresa, daca este cazul, privind

caracterul periculos al marfurilor, numarul de colete sau de bucati, precum si greutatea marfurilor, asa cum au fost furnizate aceste informatii de catre ncarcator; semnatura si stampila celui care semneaza conosamentul. n cazul n care conosamentul

este semnat de agent acesta trebuie sa nscrie pe lnga semnatura si stampila lui si mentiunea As agent only on behalf of the Master/Charterer; declaratia (daca este cazul) ncarcatorului ca marfurile vor fi sau vor putea fi ncarcate pe

punte, insa pe riscul lui si daca sunt permise sau nu transbordarile. Mates receipt-ul este un document intocmit de un ofiter al navei prin care se atesta primirea unor bunuri la bordul acesteia si in baza careia se redacteaza documentele de marfa. Cargo manifest-ul este un document ce prezinta toate marfurile transportate in voiajul navei.

Declaratie vamala
Declaratia vamala este documentul scris,intocmit de detinatorul marfii sau un reprezentant al acestuia,prin care se prezinta elementele necesare vamuirii marfii la export si import.In general, se utilizeaza formulare diferite pentru export,import ori tranzit. In tarile Uniunii Europene,incepand de la 1 ianuarie 1988 s-a introdus documentul administrativ unic (DAU), care cuprinde in acelasi formular declaratia pentru export,tranzit si respectiv import. Principalele elemente ale unei declaratii vamale,dupa modelul DAU, sunt urmatoarele: indicarea tipului de operatiune precizarea incadrarii tarifare
42

originea marfii valoarea in vama ce serveste ca baza pentru calculul taxelor vamale

Formalitatile vamale in Romania


Marfurile de export/import trebuie sa faca in Romania obiectul unei declaratii vamale,indiferent daca acestea sunt sau nu supuse,conform reglementarilor in vigoare impunerii vamale. Declaratia vamala este un documentul prin care declarantul solicita un regim vamal pentru marfa prezentata (importul,exportul,reexportul etc.).Declaratia vamala se angajeaza sa-si indeplineasc obligatiile ce-i revin potrivit regimului vamal si furnizeaza informatiile necesare pentru stabilirea obligatiilor fiscale,asigurarea urmaririi curente a operatiunilor de comert exterior,precum si pentru scopuri statistice.Declaratia vamala de export sau import se intocmeste pe formulare tip si cuprinde o descriere detaliata a operatiunii (parteneri,marfa,valoare factura,conditia de livrare,termenul de livrare,conditii de plata etc.).Intocmirea si depunerea ei se poate face de catre agentul economic (exportator sau importator) sau de o persoana juridica specializata, comisionarul in vama.In cazul unei operatiuni de import,la Declaratia vamala se adauga Declaratia privind valoarea in vama.Acest document cuprinde,printre altele: elementele de identificare a celor doi parteneri: numarul si data facturii externe,a documentului de transport si a celui de asigurare.existenta unor legaturi juridice intre cei doi parteneri,pretul net al marfii,cheltuielile de transport,asigurare si manipulare a marfii pe parcurs extern,conditia de livrare,valuta comerciala si cursul sau,punctul vamal si metoda de evaluare vamala folosita. Valoarea in vama determina in tara noastra prin aplicarea articolului III al GATT,are la baza pretul de import format din pretul extern in valuta,conform facturii externe.In conditiile unei taxe vamale ad valorem,la pretul in lei astfel obtinut se adauga: contravaloarea taxei vamale si contravaloarea comisionarului vamal.Totodata,se vor calcula dupa caz,accizele si comisionul,obtinandu-se suma totala datorata de agentul economic bugetului de stat.

43

Certificat de origine
Certificatul de origine este documentul care atest originea unor produse. Se elibereaz, la cerere, n baza facturii de export (pentru exporturi) sau factura ctre beneficiarul intern (pentru livrri n Romnia) a solicitantului. Pe certificatul de origine se trec obligatoriu denumirea expeditorului (sau firmei furnizoare) i a destinatarului (sau a beneficiarului), tara de origine, denumirea produselor, unitatea de msur i cantitatea (n unitatea de msur precizat). Opional se trec alte elemente de identificare a produselor i mijlocul de transport al produselor. nainte de eliberarea certificatului de origine se face verificarea, la sediul solicitantului, a documentelor de intrare a produselor, materiei prime i a produselor pe fluxul tehnologic de fabricaie sau n faza final de expediere. Emiterea certificatelor de origine mai devreme de 2 zile lucratoare atrage plata unor taxe de urgenta.

Certificat fitosanitar de re-export


Certificatul fitosanitar este un document original sau in anumite circumstante poate fi o copie certificata emisa de Organizatia Nationala de Protectia Plantelor (ONPP) din tara exportatoare, care insoteste marfa pentru care a fost eliberat si este prezentat inspectorului fitosanitar la sosirea marfii in tara importatoare. Certificatele fitosanitare pentru export si re-export: - trebuie sa includa numai informatii fitosanitare; - nu trebuie sa includa declaratii ca cerintele au fost indeplinite si - nu trebuie sa includa referinte legate de sanatatea animala si umana, reziduri de pesticide sau radioactive sau informatii comerciale cum ar fi scrisori de credite. Certificatul fitosanitar se elibereaza la cerere de catre inspectorii fitosanitari din cadrul unitatilor fitosanitare si inspectoratelor de carantina fitosanitara vamala, mputerniciis elibereze certificate fitosanitare pentru plantele, produsele vegetale sau alte obiecte destinate exportului conform ordinului ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale nr.756/2007. Atunci cand o marfa este importata intr-o tara, si apoi exportata catre o alta tara, inspectorii fitosanitari trebuie sa elibereze un certificat fitosanitar pentru re-export.
44

Inspectorii fitosanitari trebuie sa elibereze un certificat fitosanitar pentru exportul unei marfi importate numai daca sunt convinsi ca reglementarile fitosanitare ale tarii importatoare sunt indeplinite. Certificatul fitosanitar pentru re-export poate fi insa eliberat daca transportul de marfa a fost depozitat, divizat, combinat cu alte marfuri sau reambalat, cu conditia ca marfa sa nu fi fost expusa infestarii sau contaminarii cu organisme daunatoare

Clientii firmei S.C. LIVAMEX S.RL.

Pozitia din topul firmelor de agenturare pe care o ocupa S.C.LIVAMEX S.RL. se datoreaza totodata si unor clienti principali si traditionali, interni si externi importanti precum MECHEL TARGOVISTE, BUNGE ROMANIA in calitate de NAVLOSITORI si UDP (compania national-navala a Ucrainei) si EKO CHARTERING TURCIA acestia fiind clienti ai LIVAMEX in calitate de ARMATORI. Clienti navlositori: ESC CELIK URUNLERI PAZARLAMA VE TICARET LTD. STI. TRANZIT ROLE TABLA TURCIA-GERMANIA, TURCIA-BOSNIA SI HERTEGOVINA INDUSTRIAL MD TRADING BUCURESTI IMPORT TEVI TURCIA ROMANIA LAMINORUL BRAILA IMPORTA FIER PRELUCRAT (LAMINATE) SAU FIER BRUT (TAGLE) TURCIA/UCRAINA / ROMANIA BUNGE ROMANIA IMPORT/TRANZIT CEREALE (MAJORITAR SROT SOIA) BRAZILIA/ARGENTINA ROMANIA/GEORGIA/UCRAINA MECHEL TARGOVISTE IMPORT FIER BRUT UCRAINA/ROMANIA EXPORT FIER PRELUCRAT ROMANIA/UCRAINA

45

Clienti armatori: UDP COMPANIA NATIONAL-NAVALA A UCRAINEI CONTRACT CU SC LIVAMEX SRL NUMAI IN CEEA CE PRIVESTE TRANSPORTUL FLUVIAL (SLEPURI, IMPINGATOARE, BARJE) UKKRECHFLOT UKRAINA (TRANSPORT FLUVIAL) SONATA GROUP - UKRAINA (TRANSPORT FLUVIAL) DNEPTRANS - UKRAINA (TRANSPORT FLUVIAL) EKO CHARTERING TURCIA TRANSPORT MARITIM DE TIP GENERAL CARGO Satisfactia clientului Pentru intelegerea clientului, Livamex a trimis chestionare, iar din centralizarea rezultatelor se pot extrage urmatoarele concluzii, asteptari si propuneri: - solicitarea de pastrare a acelorasi tarife si chiar micsorarea acestora, in conditiile in care tarifele sunt intr-o continua crestere, urmarindu-se alinierea la tarifele practicate in UE - stabilirea modalitatilor de navlosire avantajoase pentru armator - imbunatatirea comunicarii - eficienta pe relatii de transport - echipamente noi

a conosamentul eliberat; 15. -; pentru stabilirea unor eventuale raspunderi numele capitanului trebuie scris in clarkentiuni pe conosament care pot afecta calitatea sa ca document de plata : Sunt cateva mentiuni care afecteaza calitatea de conosament curumeda la careale; -saci rupti;

46

-butoaie care curg; -marfa incarcata pe punte.

47