Procedura de vămuire

Procedura vamală reprezintă ansamblul

formalităţilor necesare pentru vămuirea
mărfurilor, aceasta putându-se face pentru
export sau pentru import (regim vamal
definitiv).
 Participanţii la activitatea de vămuire:

• organele vamale - salariaţi încadraţi în sistemul instituţional

al autorităţii vamale,
• importatorii, exportatorii sau reprezentanţii legali ai
acestora în cadrul operaţiunilor de export şi import,
• transportatorul/titularul de tranzit în cazul operaţiunilor
de tranzit şi de transbordare de mărfuri,
• declaranţii vamali, şi anume persoane fizice şi juridice,
specifice fiecărui regim vamal în parte, implicate în alte operaţiuni
de trecere a frontierei în afara celor clasice de comerţ exterior.
 Comisionarul în vamă
intermediar specializat care are rolul de a:
• îndeplini, în numele şi pe contul exportatorilor/
importatorilor declararea în detaliu a mărfurilor
prin depunerea la autorităţile vamale a
declaraţiei scrise pentru importul, exportul,
tranzitul, depozitarea şi alte operaţiuni de
vămuire,
• prezentarea mărfurilor declarate la controlul
vamal
• achitarea la vamă a drepturilor cuvenite.
 Etapele procedurii de vămuire:

1. iniţierea, respectiv pregătirea mărfii şi

prezentarea documentelor;
2. vămuirea propriu-zisă, respectiv
verificarea /controlul şi plata taxelor
vamale.
Etapele activităţii de vămuire:

A) operaţiuni prealabile vămuirii;

B) completarea, verificarea, acceptarea şi înregistrarea declaraţiei
vamale;
C) controlul vamal şi plata taxelor vamale aferente;
D) acordarea liberului de vamă;
E) controlul vamal ulterior al operaţiunilor.

Liberul de vamă poate fi acordat:

- în scris, după prezentarea documentelor care să ateste plata datoriei

vamale, în cazul în care au fost îndeplinite condiţiile cerute de lege şi
au fost efectuate formalităţile vamale;
- sub formă electronică, în urma aplicării unei proceduri simplificate de
vămuire şi a unei proceduri informatice de plată electronică a datoriei
vamale.
 Îndrumarea mărfurilor în vamă
• La import: la sosirea mărfurilor în ţara de
destinaţie, transportatorul va trebui să remită
agentului vamal o listă completă a mărfurilor,
numită declaraţie sumară.
• La export: după îndeplinirea formalităţilor
vamale, mărfurile destinate exportului trebuie
imediat încărcate la bordul navei sau aeronavei
(transport maritim şi arian) sau trebuie
transportate către destinaţia finală (transport
terestru).
 PROCEDURA VAMALĂ
ÎNTOCMIREA DOSARUL DE VĂMUIRE:

– Declaraţia vamală
– Documentele de bază sunt următoarele:
– factura comercială, care reprezintă punctul de
plecare al calculării valorii în vamă a mărfii;
– lista de colisaj, care serveşte la controlul fizic al
mărfii de către autorităţile vamale (compararea
numărului de colete declarate cu cele prezentate în
vamă);
– documentele de transport şi, dacă e cazul, de
tranzit;
– documentul de origine, care serveşte la aplicarea,
dacă e cazul, a unor tarife preferenţiale, dar şi la
aplicarea unor măsuri de politică comercială;
– certificatele sanitare, fito-sanitare, veterinare etc. în
conformitate cu natura mărfii şi reglementările din ţara
de import.
• Termenul de vămuire, în principiu, la
export mărfurile trebuie declarate imediat
ce au ajuns la vamă, în timp ce la import,
ele trebuie declarate în câteva zile (1-3
zile lucrătoare).
 DECLARAŢIA VAMALĂ
• documentul scris, întocmit de deţinătorul mărfii sau un
reprezentant al acestuia, prin care se prezintă
elementele necesare vămuirii mărfii.

Funcţii:
• - Declarantul solicită un regim vamal pentru marfa
prezentată (export, import, reexport etc.);
• - declarantul se angajează să-şi îndeplinească obligaţiile
ce-i revin potrivit regimului vamal (de exemplu, să
plătească taxele vamale aferente mărfii);
• -  furnizează informaţiile necesare pentru stabilirea
obligaţiilor fiscale, asigurarea urmăririi curente a
operaţiunilor de comerţ exterior, precum şi pentru
scopuri statistice.
Documentul administrativ unic (DAU) - în
ţările Uniunii Europene
Caracteristici :
• este un formular comunitar armonizat,
utilizat în comerţul exterior al UE;
• este un document “multiregim”, în sensul
că se aplică pentru toate regimurile
vamale cărora le poate fi supusă marfa;
• cuprinde pe acelaşi formular declaraţia
pentru export, import şi tranzit.
 PROCEDURA VAMALĂ

• PREZENTAREA DOSARULUI DE
VAMUIRE LA VAMĂ de către :
• exportator

• importator
• un comisionar în vamă
Verificarea declaraţiei vamale
• biroul vamal este competent în cazul
respectiv;
• declaraţia a fost depusă în termenul legal;
• documentele solicitate împreună cu
declaraţia au fost depuse în integralitatea
lor.
• ÎNREGISTRAREA DECLARAŢIEI
VAMALE SE FACE DUPĂ CE SE
CONSTATĂ CĂ DOSARUL DE
VĂMUIRE ESTE CORECT ÎNTOCMIT
• Declaraţia înregistrată creează raporturi
juridice între declarant şi vamă;
• din momentul înregistrării declaraţiei
vamale curge termenul pentru plata
taxelor faţă de vamă.
• CONTROLUL SE EFECTUEZĂ DE
CĂTRE BIROUL VAMAL

– CALITATIV – asupra documentelor

– FIZIC – asupra mărfii
 Controlul
1) Controlul documentar:
• Corectitudinea completării declaraţiei vamale în
detaliu
• Existenţa documentul anexate la declaraţia
vamală în detaliu potrivit regimului vamal solicitat
• Concordanţa dintre informaţiile înscrise în
declaraţia vamală în detaliu şi cele din
documentele anexate
• Verificarea formală a documentelor anexate
2) Controlul vamal fizic al mărfurilor
 Controlul mărfurilor în procesul de vămuire

Controlul documentar constă în verificarea:

a) corectitudinii completării declaraţiei vamale în detaliu;

b) existenţei documentelor anexate la declaraţia vamală ;
c) concordanţei dintre datele înscrise în declaraţia vamală în
detaliu şi cele din documentele anexate;
d) formală a documentelor anexate.

Controlul vamal fizic al mărfurilor se efectuează astfel:

- mărfurile de masă se controlează prin observare sau prin sondare
pe mijloacele de transport pe care se află, pe rampe sau cheiuri ;
- mărfurile ambalate în colete se controlează prin sondaj pe
mijloacele de transport pe care se află;
- mărfurile ambalate în colete care se află în magazii, pe rampe sau
cheiuri se controlează prin sondaj pe fiecare partidă de marfă;
- mărfurile transportate prin conducte, precum şi curentul electric se
controlează din punct de vedere al cantităţii prin citirea contoarelor
instalate.
EVALUAREA SI PLATA DATORIEI VAMALE
– Datoria vamală reprezintă totalul sumelor
percepute de către autoritatea vamală, la importul
mărfurilor, şi în mod excepţional la exportul
mărfurilor.
– În UE, datoria vamală se calculează în
următoarele cazuri: punerea mărfurilor în liberă
practică, pe teritoriul Uniunii Europene; plasarea
mărfurilor în regim vamal de admitere temporară,
cu exonerarea parţială de la plata taxelor vamale.
Datoria vamală ia naştere în următoarele cazuri:
a) neexecutarea unor obligaţii care rezultă din păstrarea
mărfurilor în depozit temporar necesar, pentru care se
datorează drepturi de import;
b) neîndeplinirea uneia dintre condiţiile stabilite prin regimul
vamal sub care au fost plasate;
c) utilizarea mărfurilor în alte scopuri decât cele stabilite pentru
a beneficia de scutiri, exceptări sau reduceri de taxe vamale.
d) marfa a fost sustrasă de la supravegherea vamală.

Garanţia poate fi constituită printr-un depozit bănesc sau printr-o

scrisoare de garanţie bancară, emisă de o bancă agreată de
autoritatea vamală. Garanţia bănească se realizează prin depunerea
sumei în lei sau prin remiterea unor instrumente de decontare şi titluri
de valoare, acceptate de autoritatea vamală.
• PLATA TAXELOR (lichidarea vamală)
– În principiu, imediat
– Excepţii: creditul vamal şi creditul de
ridicare a mărfii
 Datoria vamală se achită:
1) înainte de liberul de vamă, în cazul regimurilor vamale
definitive, precum şi în cazul când regimul vamal
suspensiv se încheie în termen,
2)pentru regimul vamal suspensiv care nu se încheie în
termen, datoria vamală devine exigibilă şi se stinge prin
executarea de către autoritatea vamală a garanţiei
constituite.

• RIDICAREA MĂRFII = „liber de vamă”

Datoria vamală se stinge prin:
        a) plata acesteia;
         b) renunţarea la încasare, atunci când se constată că este
nedatorată;
c) anularea ca o consecinţă a anulării declaraţiei vamale;

        d) împlinirea termenului de prescripţie extinctivă;

         e) insolvabilitatea debitorului, constatată pe cale
judecătorească;
f ) confiscarea definitivă a mărfurilor;
g) distrugerea mărfurilor din dispoziţia autorităţii vamale sau
abandonarea acestora în favoarea statului;
h) distrugerea sau pierderea mărfurilor, datorită forţei
majore sau cazului fortuit;
i) scăderea cantitativă a mărfurilor, datorită unor factori
naturali, pentru partea corespunzătoare procentului de scădere.